Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/26-06-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-05-2024
27-05-2024
21-05-2024
14-05-2024 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 10-06-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2020

  Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii (PL-x 353/2020) (retrimis comisiei)  

Ședința a început la ora 10,09.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, înlocuit de doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 174.

Ordinea de zi și programul au fost distribuite.

Dezbatem inițiativele aflate pe ordinea de zi, și la încheierea dezbaterilor vom avea votul final electronic la distanță.

Așa cum știți, ședința se desfășoară prin mijloace electronice.

Invit liderii grupurilor parlamentare la prezidiu. (Consultări.)

Bun. În urma consultării și potrivit Regulamentului - așa cum știți, acolo unde nu e consens, păstrăm ordinea de zi -, vă informez următoarele.

Poziția 14 de pe ordinea de zi - aici este vorba de Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii; PL-x 353/2020. Prin consens a fost retrimis Comisiei juridice; termen - două săptămâni.

 
Informare privind suplimentarea ordinii de zi.  

A fost, de asemenea, prin consens, introdus la poziția 22, PL-x 478/2018 (Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului); cu raport de la Comisia pentru mediu.

Aceasta este ordinea de zi.

Și nemaifiind alte intervenții, intrăm în dezbatere.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 647/2019) (rămas pentru votul final)  

La poziția 2. Proiectul de Lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 647/2019.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Doamna deputat Oana Florea, vă rog.

Și apoi domnul Lazăr, Comisia pentru buget, prezentați raportul.

   

Doamna Oana-Consuela Florea (de la tribună):

Vreau să mulțumesc colegilor din comisii pentru votul lor, pentru că altfel nu aș fi ajuns aici cu această inițiativă legislativă.

Beneficiarii acestei inițiative sunt cei aproximativ 300.000 de oameni cu handicap grav. Dintre aceștia, 41.000 sunt copii.

Proiectul se referă la o scutire de taxă de 1% pe moștenire. Este de la sine înțeles că unei persoane care trăiește din acel ajutor de la stat îi este foarte greu să plătească 1%, de exemplu, dintr-un imobil pe care l-ar moșteni.

Eu cred că merită să întindem o mână de ajutor acestor oameni.

Până la urmă, ei nu au drept la moștenire, toți, în același timp. Așa că pentru stat vorbim de o sumă infimă, iar pentru acești oameni vorbim de o sumă semnificativă.

Contez pe votul dumneavoastră la sesiunea de vot final și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, domnul Lazăr, vă rog.

 
   

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, plenul Camerei Deputaților a hotărât trimiterea spre reexaminare Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Proiectului de Lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare scutirea de la plata impozitului pe venit a persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din transmiterea dreptului de proprietate cu titlu de moștenire.

În urma reexaminării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Începem dezbaterile.

Potrivit înțelegerii și consensului cu liderii grupurilor parlamentare, vor avea intervenții deputații, așa cum îi nominalizează grupurile parlamentare.

La acest proiect de lege, din partea PSD, doamna Oana Florea.

Vă rog.

 
   

Doamna Oana-Consuela Florea (de la tribună):

Triburile nomade lăsau în urmă bolnavii pentru ca restul membrilor să poată supraviețui.

Cred că în România anului 2020 nimeni nu trebuie lăsat în urmă.

Așa că vă rog să întindem o mână de ajutor acestor oameni. Pentru că sunt persoane cu handicap grav, este evident că viața lor este departe de a fi ca a noastră, a celorlalți, că problemele medicale sunt grave, că din 350 de lei, pe care îi iei lunar de la stat, este foarte greu să supraviețuiești.

Și stă în puterea noastră să-i ajutăm.

Și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt intervenții.

Avem două amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

La art. I, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind acordarea de măști pentru protecția cetățenilor români de virusul COVID-19 (PL-x 304/2020) (rămas pentru votul final)  

La poziția 3, Proiectul de Lege privind acordarea de măști pentru protecția cetățenilor români de virusul COVID-19; PL-x 304/2020; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Domnul Buicu, sunteți...? Nu.

Raport direct, da? Că sunteți și inițiator.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul președinte Buicu, vă rog.

   

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera decizională este Camera Deputaților.

Am avut în vedere, la întocmirea raportului, avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare distribuirea de măști pentru protecția cetățenilor, vizând achiziționarea de măști de protecție de către Ministerul Sănătății și distribuția prin UNIFARM, la nivelul autorităților locale, către cetățeni.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor online ale proiectului de lege, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului spre dezbatere și adoptare proiectul de lege cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Intervenții?

Din partea Grupului USR, domnul Ungureanu, vă rog.

Se pregătește, din partea Grupului UDMR, domnul Vass Levente.

Vă rog, domnul Ungureanu.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

Stimați colegi,

Ceea ce vă arăt eu aici și vedeți, din păcate, prea puțini dintre voi, este o mască cumpărată prin UNIFARM. O mare porcărie care a fost vândută în mai multe spitale ca fiind mască FFP2, și de fapt este o porcărie care a venit fără certificat de conformitate.

Faptul că Ministerul Sănătății lucrează cu UNIFARM în continuare și vrea să achiziționeze această cantitate foarte mare de măști, fără să se specifice dacă aceste standarde europene înseamnă măști medicale sau non-medicale - repet, în spitale, UNIFARM a livrat măști non-medicale ca fiind medicale.

Întrebarea care se pune este următoarea. În condițiile în care UNIFARM este cercetat de către DNA pentru o fraudă de milioane de euro cu măști neconforme, ce încredere putem să avem noi, care suntem de acord că aceste măști trebuie să ajungă la populația săracă care nu-și permite măști, și vom fi pentru această metodă de a da populației măști, dar vrem garanții că șeful UNIFARM, care a comis erori foarte grave, abuz în serviciu, care a cumpărat măști de proastă calitate, este îndepărtat din funcție, este pus un om competent, și această achiziție de măști se va face în transparență, cu un traseu foarte clar al firmelor care se înscriu la o licitație, repet, transparentă, la care, dacă se poate, nu cum s-a întâmplat în alte ocazii, să nu ajungă firmele clanului Nuțu Cămătaru? Putem să cumpărăm măști de la oameni serioși, nu de la interlopi? Asta a făcut UNIFARM.

Este o dovadă de iresponsabilitate să folosești o instituție cercetată de DNA pentru a cumpăra măști, în condițiile în care, repet, acest tip de mască a fost vândut în spitale ca fiind FFP2, fără certificate de conformitate, în condițiile în care erau măști non-medicale. Ca să înțelegeți toți - măști care erau gândite pentru zugravi.

Ce tip de măști o să împărțim populației, niște porcării sau lucruri de calitate?

Acestea sunt întrebări la care așteptăm răspuns urgent din partea Ministerului Sănătății, care trebuie să se gândească de două ori, de ce îl țin în funcție pe Adrian Ionel, cercetat de DNA pentru abuz în serviciu, în aceste zile?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vass Levente, de la UDMR.

Se pregătește domnul Simonis.

 
   

Domnul Vass Levente (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, stimați colegi!

Grupul parlamentar al UDMR a votat și a susținut această modificare legislativă în Senat și în comisiile de specialitate. Însă între voință și putință e o diferență foarte mare.

Considerăm că, în principiu, cetățenii trebuie susținuți, însă nu este cea mai bună formă de a susține. Pentru că pentru 30 de măști se face o logistică, și nu mă refer la cumpărare, ci de împărțire, e un efort extraordinar de mare.

Și considerăm că mult mai bine ar fi dacă inițiatorii și Guvernul ar sta la masă, ar discuta și ar oferi niște beneficii centrelor comerciale, magazinelor, instituțiilor publice, și astfel, indirect, ar susține cetățeanul.

O să votăm această modificare legislativă, însă susținem ceea ce am zis anterior - stați la masă, discutați, fără politicianisme și cu gândul la cetățean.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Simonis.

Se pregătește domnul Roman, PNL.

Domnul Roman, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aud foarte mult, în Parlament, venind din toate părțile, că s-au dat tunuri pe achizițiile de materiale, că s-au luat materiale proaste.

Nu știu, nu știu, că nu sunt specialist în domeniu. Însă vreau să ridic următoarea problemă.

Haideți să le clarificăm pe toate. Haideți să le numim și haideți să trimitem Parchetului toate situațiile de acest gen, pe care le cunoaștem, pentru că altfel rămânem într-o retorică fără sens.

Și să le și putem dovedi. Că așa e ușor să arunci vorbe.

Am auzit PSD-ul acuzându-ne de foarte multe ori de acest lucru.

Cei care cunosc această situație știu că spitalele, în marea lor majoritate, sunt în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene. Ministerul Sănătății gestionează o rețea infimă față de ceea ce este în subordinea autorităților locale și județene.

Cine deține cel mai mare număr de aleși locali în România? Partidul Social Democrat. Sunteți colegi cu circa 1.700 de primari, cu 28 de președinți de consilii județene, și înțeleg că acum vreți să-i trimiteți să dea cu subsemnatul.

Niciun fel de problemă, merg toți primarii din țara aceasta, dacă asta vă doriți, și de la PNL, și de la PSD și așa mai departe.

Însă rugămintea este următoarea. Nu mai politizați acest subiect! Au fost momente grele, când acei oameni au luat decizii. Au luat decizii pentru că atunci când oamenii s-au îmbolnăvit, în primul rând, au sunat la primar - domnule primar, mi-e rău. Atunci când medicii n-au avut materiale, medicii au sunat la primar - domnule primar, n-avem echipamente. Și așa mai departe.

Iar acei oameni au făcut ceea ce trebuie. Nu și-au abandonat nici cetățenii, nu și-au abandonat nici medicii, nu și-au abandonat nici spitalele și, conform legii, au făcut acele achiziții.

A face din asta un subiect de campanie, poate, sigur, în politică se poate orice, numai că rugămintea e să aveți mai mare atenție când vorbim despre astfel de lucruri.

Pentru că, repet, foarte mulți, majoritatea celor care au fost aleși ca primari sau ca președinți de consilii județene au făcut ceea ce trebuie. N-au așteptat cu mâna întinsă, nici la Uniunea Europeană, nici la Guvern, nici la altcineva, s-au mișcat cât au putut de repede pentru a-și proteja populația, conform legii.

Vă rog, opriți această vânătoare de vrăjitoare!

Și, evident, cei care au călcat pe bec, cei care au încălcat legea, să lăsăm Parchetul să răspundă. Pentru că am impresia că de fiecare dată discutăm despre acest subiect de parcă aici este Procuratura, nu Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Simonis.

Se pregătește domnul Petru Movilă, de la PMP.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Practic, astăzi votăm o inițiativă pentru a oferi categoriilor vulnerabile măști cu titlu gratuit.

Spunea și domnul Ungureanu și s-a vorbit, în ultimele săptămâni, de mai multe "golăneli" ale Guvernului și ale societăților comerciale care au ca acționar Guvernul. Mai multe "golăneli" în achizițiile publice.

Acele tunuri, de care se vorbea mai devreme, n-au fost date de primari, au fost date de aceste companii. Unele dintre ele au fost menționate. Acele vizete cu 17.000 de euro bucata nu le-a cumpărat niciun primar, le-a cumpărat o companie a statului român.

Acele măști de categorie inferioară au fost cumpărate, de asemenea, nu de primari, ci de companii din subordinea Guvernului.

Avem astăzi, de 3 săptămâni deja, o lege în vigoare, prin care statul român - Guvernul - era obligat să pună la dispoziția categoriilor defavorizate, persoanelor vulnerabile câte un set de măști.

Au trecut 3 săptămâni de când acea lege este în vigoare și nu avem cunoștință de această distribuire a măștilor către oameni.

Astăzi nu facem decât să dublăm acea lege, să venim cu o modificare suplimentară, aducem niște corecturi. Și de acum înainte, după ce această lege va fi promulgată, dacă nu va fi atacată și aceasta la CCR, pentru a fi amânată, obligăm Guvernul să cumpere măști conform standardelor europene în vigoare și preponderent de la producătorii interni, în măsura în care există.

Mă întreb dacă Guvernul care trebuia să pună la dispoziție măști oamenilor amărâți, și n-a făcut asta, încălcând legea, iar oamenii aceia au fost amendați de poliție, de Ministerul de Interne, prin poliție, pentru că nu purtau măști, cine amendează Guvernul pentru că n-a pus la dispoziție măștile respective? Adică Guvernul are obligația de a pune masca la dispoziție, n-o face, omul e amendat că nu-și permite s-o cumpere, și tot omul plătește.

L-am văzut pe Orban, săptămâna trecută sau acum două săptămâni, în biroul dânsului, bând, fumând fără mască, fără nimic și am văzut că a doua zi și-a făcut singur o amendă de 3.000 de lei. Minimum pentru acest tip de contravenție. Asta, în timp ce oameni cu posibilități mult inferioare au primit amenzi de 10.000, 15.000 și 20.000 de lei.

Stau și mă întreb de ce domnul Orban și-a dat amendă minimă, de exemplu? Pentru că nu purta mască, pentru că bea în biroul premierului, pentru că fumau, pentru că nu respectau distanța socială, pentru că nu respectau nimic. Aveau un singur obiectiv. Nu erau îngrijorați că nu sunt bani de pensii, de alocații, că nu pun măști la dispoziția oamenilor, că avem un milion de șomeri. Nu, îngrijorarea lor era cum să se îmbete pe la Guvern, altceva n-aveau de făcut.

În final. S-a făcut o afirmație foarte gravă de la tribună, și anume că încercăm acum primarii PSD sau PNL, și că îi trimitem pe mâna Parchetului, și că...

Nu, oameni buni, nu trimitem pe nimeni pe mâna nimănui. Nu noi suntem cei care au constatat și care au făcut publice informații conform cărora sunt anchete în derulare pentru achiziții de sute de milioane de euro, Parchetul a făcut asta.

Și, pe de altă parte, oameni buni, indiferent de culoarea politică a primarului, a președintelui de consiliu județean, a ministrului sau a premierului, dacă fură trebuie să plătească! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Roman.

Aveți o problemă de procedură?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Domnule președinte,

Recunosc că sunt șocat când aud un PSD-ist, care provine dintr-un partid cu hoția în ADN, să vorbească despre DNA.

Haideți s-o luăm rând pe rând.

Vreți să ducem cancan-ul și atacul la persoană în Parlament? Atenție, dacă asta vreți, nicio problemă.

Vreau să vă întreb, în schimb, stimați colegi din PSD, de ce nu i-ați denunțat pe colegii dumneavoastră de la UNIFARM și de la Agenția de medicamente, pe care dumneavoastră i-ați numit și pe care Guvernul liberal nu i-a schimbat? Sunt oamenii dumneavoastră, cei pe care îi acuzați.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman...

Domnule Roman...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Nu...

 
     

Domnul Florin Iordache:

V-am dat...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Domnule președinte...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, v-am dat cuvântul...

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

OK.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică. Care e replica?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vă spun care este replica.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vedeți că ce vă doriți se întoarce tot la dumneavoastră în curte.

Cel mai mare tun în sănătate, prezentat de presă, până acum, duce la o firmă în care director al acelei societăți este fiica domnului Streinu-Cercel, protejatul dumneavoastră.

Atenție, stimați colegi, dumneavoastră ați numit manageri de spitale în peste 80% din situații! Atenție! Lăsați populismul!

Domnule Simonis, suntem sfinți, suntem fără de păcat, să aruncăm cu piatra în Orban?

Sunt colegi de-ai dumneavoastră care n-au făcut același lucru?

Am înțeles că asta interesează presa de scandal. Asta vreți să discutăm în Parlament? Discutăm.

Ați dus totul la un nivel care ține de o conferință de presă, de un subiect de scandal, dar care nu ține de Parlamentul României.

N-ați făcut astăzi decât să suprareglementați, așa cum ați făcut de fiecare dată, niște măsuri luate de Guvern.

Și vă dau o veste proastă pentru dumneavoastră. Toate aceste măsuri populiste vi le-am atacat la Curtea Constituțională. Vom continua. Și, dacă vă uitați, în toate situațiile, Curtea Constituțională, prietenii dumneavoastră - Dorneanu, împărat de la Curtea Roșie, a spus, dragii mei, sunteți cu mine, voi, PSD-iștii, dar aici ați dat-o în bară!

Lăsați populismul la o parte!

Și, dacă vă interesează cu adevărat viața oamenilor, dacă vă interesează sănătatea, lăsați politica la o parte, votați pentru stare de alertă, pentru că sănătatea este cel mai important lucru al omului!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Simonis.

Domnule Roman, Ordonanța nr. 70 ați dat-o punctual pentru a putea schimba conducerile spitalelor. Hai să spunem lucrurilor pe nume! (Aplauze. Vociferări.)

Da.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mie mi-e complicat de fiecare dată să vorbesc după...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dar finalizăm...

Drept la replică.

Domnul Movilă apoi.

Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

E foarte complicat să vorbesc de fiecare dată după colegul meu de la PNL.

Stimați colegi,

Dacă se cheamă atac la persoană atunci când spui că premierul bea la Guvern și fuma trabucuri, o fi atac la persoană.

Dacă se cheamă atac la persoană că acela a cumpărat cu 17.000 de euro vizetă, o fi atac la persoană.

Dacă ai curajul să spui de faptul că au pus șefi de pompe funebre directori de spitale, în plină pandemie, o fi atac la persoană.

Eu nu le văd așa. Eu le spun, să spunem realitatea. Vorbiți de reforma clasei politice de fiecare dată, dar, în același timp, de câte ori cineva vă atrage atenția că greșiți, vă supărați foarte tare.

Oameni buni, concluzia e simplă. În timp ce ieșiți zâmbind, râzând, fiind amuzați, explicând că nu sunt bani de alocații, nu sunt bani de pensii, nu sunt bani de nimic în țara asta, n-aveți soluții pentru economie, dar, în același timp, vă îmbătați pe la Guvern și fumați trabucuri, păi, ce, acesta e atac la persoană? Acesta e adevărul, oameni buni. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Petru Movilă, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Am rugămintea la domnul Simonis, acum să meargă să-și dea o amendă minimă întrucât nu poartă...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... masca...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Domnul...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... conform legii, în Parlament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă rog.

Citiți legea până la capăt.

Domnul Movilă, vă rog. (Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, n-aș putea să-l contrazic pe niciunul dintre colegii care au vorbit aici, pentru că văd că vă cunoașteți foarte bine între dumneavoastră și că ați uitat care era scopul pentru care ați venit la microfon.

Era un proiect de lege care, sigur, ar putea fi comentat că are ceva nuanțe populiste.

Dar PMP îl va vota pentru că sunt foarte mulți cetățeni, în România, care nu au bani să-și cumpere echipament de protecție, poate chiar deloc, sau să-l schimbe frecvent, așa cum se recomandă, la o anumită perioadă.

În ceea ce privește acuzațiile privind achizițiile nelegale sau imorale, făcute în perioada pandemiei de diverse instituții ale statului român, Partidul Mișcarea Populară a spus, încă de la începutul stării de urgență, că va solicita, va avea un punct de vedere, astfel încât toate aceste achiziții să fie verificate corect, da? Nu ca o răzbunare, nu ca o răfuială politică între cei care au primari și cei care guvernează.

Pot să vă spun că, la Iași, Consiliul Județean Iași, într-o asociere de consilii județene din zona Moldovei, a achiziționat un spital mobil de 13.000.000 de euro, care trebuia deja instalat, și nu a ajuns în România decât 40% din acest spital. Deci 13.000.000 de euro, bani care au fost luați de la instituții de cultură, bani care au fost luați de la drumuri județene, de la alte instituții care sunt în subordinea și coordonarea Consiliului Județean Iași, și nici până în acest moment nu a ajuns în întregime în România. Nemaivorbind de faptul că trebuia instalat și să funcționeze.

Partidul Mișcarea Populară va participa la această Comisie de evaluare a achizițiilor în perioada de pandemie, dar nu cu scopul de a ne răfui cu cineva, ci a vedea clar unde s-a încălcat legea, unde s-a încălcat moralitatea achizițiilor. Și sancțiunile de acolo trebuie date pentru cei care au greșit, pe lege, nu că au fost susținuți sau că fac parte dintr-un partid sau din altul.

Vă mulțumesc.

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Sunt 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Art. 1?

Art. 2?

Art. 3?

A rămas la vot final. Caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică (PL-x 314/2020) și a Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului (PL-x 489/2017) (rămase pentru votul final)  

Poziția 4. Raport fără amendamente. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică; are raport de adoptare.

Numai puțin, domnule Șimon.

Și Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului.

Primul este PL-x 314/2020, cu raport de adoptare, iar cel de-al doilea este PL-x 489/2017, are raport de respingere. Au fost discutate împreună.

Îi dau cuvântul președintelui Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, domnul Șimon.

Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Gheorghe Șimon (de la tribună):

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică, transmis cu adresa PL-x 314 din 27 mai 2020 și înregistrat sub nr. 4c-1/246 din 28 mai 2020.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică, determinate de efectele negative generate în plan economic de epidemia COVID-19.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 68 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat prezenta inițiativă legislativă împreună cu Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului, transmis cu adresa PL-x 489 din 27 noiembrie 2017 și înregistrat sub nr. 4c-1/333 din 28 noiembrie 2017.

În urma analizei celor două proiecte de lege, membrii comisiei au hotărât să rețină prezentul Proiect de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică - PL-x 314/2020 - ca fiind inițiativă de bază, pentru care se va întocmi raport de aprobare, urmând ca pentru Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului - PL-x 489/2017 - să se întocmească raport de respingere cu amendamente respinse, deoarece conține prevederi similare cu cele din prezentul proiect de lege.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 3 voturi împotrivă și o abținere -, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la dezbateri generale pe domnul deputat Daniel Gheorghe.

Se pregătește... Să faceți legătura cu domnul Mihai Botez.

A, este prezent.

Deci dau cuvântul domnului Daniel Gheorghe, PNL.

Se pregătește domnul Mihai Botez, USR.

Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Bună dimineața, domnule președinte!

Vă mulțumesc.

În legătură cu această propunere legislativă deosebit de populistă, pe care o vedem astăzi elaborată de PSD, lucrurile pentru noi sunt destul de clare.

La prima vedere, dacă e să abordăm dintr-o perspectivă economică, vedem că, în cazul în care va fi adoptată această inițiativă, va fi imposibilă listarea unor pachete minoritare de acțiuni ale companiilor publice din România pe piața de capital, în vederea atragerii de capital și resursă financiară de către întreprinderile românești și, mai departe, retehnologizare și investiții - este un aspect.

Alții ar putea spune că, vezi Doamne, trecem printr-o perioadă de recesiune și sunt anumite active care trebuie protejate pe termen determinat.

Nu înțeleg de ce este acest termen de 2 ani? Poate ne spune domnul Șerban Nicolae.

Dar ceea ce aș dori să mai subliniez este faptul că o astfel de inițiativă poate avea și efectul contrar. Acela de a scădea gradul de valorizare al acestor active pe care statul român le deține în participațiune la o serie de companii și, mai departe, bineînțeles, de a scădea valoarea economiei naționale.

Un alt aspect pe care îl vedem este acela că PSD ne tot vorbește că "nu ne vindem țara". Dar senzația noastră este că, de fapt, avem de-a face cu o vânzare la bucată, pentru că această lege ar favoriza foarte clar lichidarea anumitor companii și lichidarea anumitor active publice. Pare a fi o lege dată cu dedicație, o lege cum se dădeau pe vremea "patrulaterului roșu", între 1992 și 1996.

Și de aceea, îmi pare rău că nu este prezent aici, chiar l-aș întreba pe domnul Șerban Nicolae dacă dumnealui are cumva vreo legătură sau vreun interes personal cu privire la proiectul lichidării activelor Horticola București? Ar fi o întrebare la care aș aștepta un răspuns din partea inițiatorului.

Ca atare, iată, vedem o nouă inițiativă populistă. O inițiativă care pare a veni în interesul cetățenilor României, dar care, în realitate, vine să satisfacă, nu-i așa, nevoile samsarilor imobiliari. Samsari care, din păcate, sunt foarte legați de interesele multora dintre colegii noștri de la PSD, care vin, în numele populismului și al interesului general, cu astfel de legi.

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Botez, Grupul USR.

 
   

Domnul Mihai-Cătălin Botez (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul despre care vorbim astăzi poate fi un nou O.U.G. 114 care poate să ne dea bătăi de cap și va trebui corectat sau anulat ulterior.

Proiectul în titlu spune că protejează interesele naționale, dar numai asta nu face. Și o să vă dau câteva detalii.

Sunt două argumente majore pentru care vă rog să vă gândiți bine înainte să dați votul dumneavoastră acestui proiect.

Mai întâi aș vrea să vă prezint implicațiile tehnice ale acestei inițiative toxice.

Se interzice pentru 2 ani înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale, la bănci, precum și la orice altă societate la care statul are calitate de acționar, indiferent de cota de participație deținută. Dar această decizie este luată total arbitrar, fără studiu de impact și fără luarea în considerare a punctelor de vedere ale specialiștilor din domeniul financiar.

Anul trecut, după 30 de ani de democrație, Bursa de Valori din București a trecut de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă, iar acest lucru este echivalat de specialiștii din domeniu cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Acest titlu permite unor mari investitori să se uite și către țara noastră cu interes investițional.

Proiectul despre care vorbim însă nu ajută deloc la dezvoltarea în continuare a pieței de capital din România.

Mai trebuie spus că, pentru a se dezvolta sustenabil, orice stat are nevoie de o piață de capital puternică, lichidă și diversificată. Iar listarea pachetelor minoritare în companiile de stat este și trebuie să fie în continuare prioritară, din 3 motive:

1. Dezvoltarea pieței de capital prin listarea de noi companii; 2. Creșterea performanțelor acestor companii, ca urmare a cerințelor de guvernanță corporativă; și 3. Venituri aduse în plus la bugetul de stat.

În contextul încetinirii economiei, a pandemiei COVID și în perspectiva crizei economice către care ne îndreptăm, România are nevoie de instrumente de finanțare sigure, facile și accesibile, astfel încât să poată să fie susținută economia pe termen mediu și scurt, iar în piața de capital, în general, și în Bursa de Valori București, în particular, sunt instrumente cheie în acest demers.

Toate țările dezvoltate au piețe de capital puternice. Iar prin decizia pe care o vom lua pe acest proiect putem ajuta dezvoltarea ei sau îi putem pune piedici.

În al doilea rând. Aș vrea să vă amintesc și argumentul procedural. De regulă, dacă un proiect ajunge în plen cu raport de adoptare, ne gândim că, totuși, mai multe păreri avizate au fost convergente către această decizie, însă nu este deloc așa. Fondul Proprietatea, Asociația CFA România, cei mai buni finanțiști din România, și Guvernul României au trimis puncte de vedere negative acestui proiect.

Proiectul de lege a fost pus pe ordinea de zi a comisiei cu o zi înainte de ședință, iar în cadrul ședinței dezbaterile au durat cel mult 5 minute și a fost votată fără invitarea celor mai sus-menționați, pentru a-și expune punctele de vedere.

Ședința s-a ținut fără cvorum, în timpul dezbaterilor, iar proiectul a fost votat la fel.

Această ședință a fost o insultă adusă democrației. Iar acesta este motivul pentru care țara aceasta funcționează defectuos - pentru că puterea, oricum s-ar numi ea, nu înțelege că trebuie să asculte toate părțile interesate.

Din aceste motive, dragi colegi, vă rog să vă gândiți bine, iar la ședința de vot final să votați pentru respingerea acestui proiect de lege toxic și care nu apără deloc interesele naționale.

USR va vota împotrivă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Simonis. (Vociferări.)

Păi, nu mai am...

Alte înscrieri la cuvânt nu mai sunt. Doar Grupul PSD.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vorbim de o inițiativă prin care încercăm, pe o perioadă de 2 ani de zile, interzicerea vânzării acțiunilor statului român.

Știți cu toții că în perioadă de criză nu e bine să vinzi, pentru că, dacă vinzi atunci când e criză, vinzi ieftin, și interesul statului român nu e să vândă ieftin în momentul în care toată lumea știe că urmează o criză. Deja a început o criză economică și probabil că aceasta va crește în perioada următoare.

Prin urmare, soluția este să suspendăm aceste vânzări pentru o perioadă de 2 ani de zile.

Și nu ne-am fi speriat atât de tare dacă n-am fi auzit declarații ale miniștrilor. Una dintre ele, a ministrului transporturilor, prin care ne spunea că, de exemplu, vrea să privatizeze Compania Aeroporturi București.

Păi, stimați colegi, Compania Aeroporturi București face un profit de aproximativ 400 de milioane de lei anual.

Evident că trebuie să găsim o soluție de a manageria această companie și de a investi acei bani eficient. Dar să vindem companii profitabile sau să începem cu ele, mi se pare absurd. Și, oricum, nu în perioada în care e criză și vor fi plătiți puțini bani pe aceste companii.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, cele două proiecte rămân la votul final.

Repet, PL-x 314 are raport de adoptare, iar PL-x 489 are raport de respingere.

Vă rog, procedură, domnul Simonis.

 
Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL-x 354/2020) (aprobarea cererii de retrimitere la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de desfășurare a lucrărilor comisiei în paralel cu plenul)  

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Numai o secundă.

Poziția 15 de pe ordinea de zi, și anume PL-x 354/2020 - Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene. Vă propun retrimiterea, pentru 15 minute, la Comisia pentru buget și permisiunea acordată de plen, comisiei, de a lucra în paralel cu plenul. Pentru că există o neconcordanță și ar trebui reglată în Comisia pentru buget.

Și vă rog să ne chemați la tribună, și dacă suntem cu toții de acord, să o facem prin consens, dacă nu, să o supunem votului.

Mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Nu, invit liderii...

Sunteți de acord?

Numai puțin.

UDMR? De acord.

PMP? De acord.

PNL? De acord.

USR? De acord.

Mulțumesc.

Există...

Minoritățile? De acord.

Este consens. PL-x 354 - retrimis Comisiei pentru buget, 15 minute, pentru a repara eroarea care s-a strecurat.

Mai departe.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 Martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România (Pl-x 478/2017) (rămasă pentru votul final)  

Am ajuns la poziția 5. Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România; Pl-x 478/2017.

Vă rog.

Da, domnule lider.

   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Solicit retrimiterea la comisie, două săptămâni, având în vedere că ieri, la comisie, s-a propus votarea unui raport de adoptare și s-a votat în felul următor - 7 pentru, 6 contra, 2 s-au abținut. Nu s-a mai supus votului un raport de respingere și a ieșit propunerea legislativă cu un raport de respingere.

Deci, această procedură nu este absolut conform Regulamentului Camerei Deputaților sau Regulamentului Comisiei. De aceea, vă cer retrimiterea pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Nefiind consens din partea liderilor, sunt obligat să supun votului.

Grupul PSD, recomandați colegilor.

Se solicită retrimiterea.

PSD?

PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Colegii din Grupul PNL vor vota potrivit propriei conștiințe, fiind o problemă de procedură.

Suntem (Râsete.) suntem pentru respingerea acestui proiect de lege, dar în condiții statutare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mai departe.

USR, vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (de la tribună):

Conștiința noastră ne îndeamnă să votăm regulamentar. Așa că vom vota pentru retrimiterea la comisie și refacerea raportului conform Regulamentului.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Grupul PMP.

Vă rog, faceți legătura cu domnul Pașcan. Marius Pașcan, liderul PMP.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară nu este de acord cu retrimiterea.

Comisia pentru drepturile omului, raportoare, și-a asumat ieri un raport suplimentar de respingere, absolut regulamentar. Prin urmare...

Mai mult decât atât, plenul este suveran în această privință. Se poate supune votului, la plen, după dezbaterea proiectului legislativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alți colegi care doresc să intervină, lideri de grup, să înceapă votul. Propunerea UDMR de retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

În timpul dezbaterilor, colegii trebuie să voteze pe tabletă. Numai colegilor din plen, care nu pot vota sau nu au cartelă, le voi da cuvântul. În rest, nu voi ruga stafful tehnic decât la votul final să dea cuvântul.

Colegii din plen care nu au cartelă, să terminăm.

Da, vă rog.

Vă rog, luați cuvântul.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Pentru retrimitere, domnule președinte.

Nu-mi funcționează tableta.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Unul pentru retrimitere.

Mai departe.

 
   

Doamna Benkő Erika (de la tribună):

Tot pentru retrimitere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pentru retrimitere - două.

Da?

Doamna Pană, vă rog.

 
   

Doamna Adriana-Doina Pană (de la tribună):

Abținere, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Abținere.

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Mara-Daniela Calista (de la tribună):

Bună ziua, domnule președinte de ședință!

Mara Calista - împotrivă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Împotrivă.

Da?

Mai sunt colegi în sală? Nu.

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Dumitru Gherman (de la tribună):

Dumitru Gherman - abținere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Abținere.

Mai sunt colegi?

Da, vă rog, doamna Jivan.

 
   

Doamna Luminița-Maria Jivan (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Luminița Jivan - împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Pentru - 47, împotrivă - 54, abțineri - 75, un coleg nu și-a exprimat votul.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Deci vom începe dezbaterile.

Din partea inițiatorilor?

Vă rog, domnul președinte Kelemen Hunor.

Vă rog.

 
   

Domnul Kelemen Hunor (de la tribună):

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră un proiect de lege prin care inițiatorii propun un singur lucru - ziua de 15 martie să fie ziua comunității maghiare din România. Și acest lucru să fie recunoscut prin lege. Ceea ce facem de ani de zile să fie legiferat. Să fie această zi legiferată pentru comunitatea maghiară, punând astfel încă o cărămidă la construcția noastră comună.

Idealurile asumate de Revoluția din 1848 sunt de fapt idealurile Revoluției Franceze, preluate de toate popoarele Europei - libertate, egalitate și fraternitate. Trei valori care sunt și astăzi valabile, sunt de actualitate.

Ziua de 15 martie, începutul, izbucnirea Revoluției, idealurile Revoluției, în acel moment, în acea zi, nu erau îndreptate împotriva niciunui popor.

Vorbim de 15 martie. Nu vorbim de anul 1848, nu vorbim de anul 1849. Acest lucru trebuie să îl înțelegem și să îl interpretăm doar în contextul mijlocului secolului al XIX-lea și nicidecum prin perspectiva retroactivă, bineînțeles, a secolului XXI.

De aceea, considerăm că dacă am reuși să avem o dezbatere rațională, o dezbatere mai detașată pe marginea acestui proiect, atunci ar fi posibil și un vot favorabil în acest sens.

Trebuie să înțelegeți că prin această inițiativă nu luăm nimic de la nimeni. Nu trebuie să renunțați la nimic. Puteți da fără să pierdeți, fără să deveniți mai săraci.

Prin votul dumneavoastră puteți demonstra că susțineți idealurile enunțate la începutul Revoluției - idealul libertății, idealul egalității și idealul fraternității. Și putem demonstra împreună că astfel ducem mai departe acele valori din istorie care ne fac mai buni, mai puternici și, de ce nu, mai uniți în ideea de a proiecta un viitor comun.

Stimați colegi,

O spun direct. Am urmărit și eu dezbaterile legate de acest proiect, și nu numai de acest proiect. Am urmărit toate dezbaterile din ultima perioadă, deloc raționale, despre comunitatea maghiară din România, despre aspirațiile comunității, despre Uniunea Democrată Maghiară din România și, vrând-nevrând, m-am întors cu gândul în trecut. Nu în trecutul îndepărtat, nu în secolul al XIX-lea, nu în timpul Revoluției Pașoptiste, nu la idealurile de libertate formulate în acel secol, care pot fi înțelese, desigur, doar dacă ești în stare să contextualizezi și nu vrei să interpretezi evenimentele de atunci din perspectiva secolului XXI. Nu, eu m-am întors în gând doar 30 de ani, în anii 1989-1990, la anul prăbușirii dictaturii comuniste și la anii care au urmat. M-am gândit la speranța renăscută de atunci, la politica speranței pe care am tot construit-o și în care eu cred și astăzi.

Printre altele, am sperat cu toții că vom lăsa în urma noastră politica de discriminare a minorităților etnice, politica de asimilare și că vom reuși să vindecăm rănile produse în acei ani de dictatură național-comunistă.

Maghiarii din România au nutrit speranța că vor fi cetățeni egali și în drepturi. Dorința noastră era păstrarea identității etnice, cultivarea acestei identități în mod liber și fără a leza identitatea și demnitatea națională a nimănui.

Am ales să luptăm pentru aceste deziderate în Parlamentul României și prin mijloace parlamentare democratice. Am ales, absolut firesc, dialogul politic, dialogul între majoritatea românească și comunitatea maghiară, aflată în minoritate numerică în România. Și consider, chiar și acum, după 30 de ani, că am făcut o alegere corectă.

Stimați colegi,

Săptămânile trecute am avut un sentiment ciudat. Am avut senzația că politica speranței, în sensul de a gândi împreună soluții politice pentru minoritatea maghiară, nu mai funcționează aproape deloc. Am avut senzația că unii în loc de speranță oferă politica urii.

Faptul că acest lucru este valabil și în alte domenii, nu numai în relațiile majoritate-minorități, nu îndulcește deloc situația.

Este adevărat, România a atins cele două deziderate mari - a intrat în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană -, nu mai există presiuni permanente, nu mai există criterii, așa cum erau formulate, inclusiv în gestionarea relațiilor interetnice, înainte de aderare, și nu mai există nici sancțiuni.

În aceste condiții, parcă unii s-au gândit că a venit momentul să oprească construcția comună și chiar să dărâme munca noastră comună.

Încercările vizibile există din anii 2012-2013, dar acum, în perioada pandemiei, a crizei economice provocate de această pandemie și în perioada reașezării ordinii mondiale, a raporturilor de forță pe plan global, a sosit momentul să fie accelerată această schimbare de paradigmă în relația dintre majoritatea românească și minoritatea maghiară.

Doamnelor și domnilor, stimați colegi,

Puteți demonstra, putem demonstra împreună că ceea ce am descris mai înainte nu este adevărat. Puteți arăta că nu există o schimbare de paradigmă, și perioada de după 29 aprilie și tot ce s-a întâmplat recent putem considera că a fost doar un accident de parcurs. Puteți demonstra și chiar aș dori să arătăm împreună că tot ce am realizat nu a fost doar praf în ochi pentru a păcăli partenerii înainte de aderarea la celor două structuri economico-politico-militare. Sau dimpotrivă, puteți merge în direcția cealaltă și îi veți înstrăina și mai mult pe maghiarii din România.

Doamnelor și domnilor,

Raportul la acest proiect de lege este un raport de respingere. Și nu mai discut, fiindcă nu ați fost de acord să retrimitem în comisie, dacă a fost regulamentară sau nu întocmirea acestui raport de respingere.

De data aceasta vă rog să vă întoarceți spre viitor. Spre un viitor în care trecutul, pe care oricum nu puteți nici voi, nici noi să-l schimbăm, nu va mai influența în mod dramatic proiectarea unui viitor comun bazat pe respect reciproc.

Vă rog să respingeți acest raport. Acest lucru nu înseamnă că legea automat va fi aprobată. Acest vot ar însemna doar că mai dați o șansă unei discuții în condiții mai calme.

Oferiți doar șansa de a continua politica speranței în domeniul relațiilor interetnice.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, vă rog să faceți legătura cu domnul Pașcan de la Grupul PMP.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară a solicitat de câteva săptămâni dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

Acest proiect legislativ stă în așteptare din 2017 - de ce oare? - în Parlament. Și se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa.

Perfidia și viclenia, politice, prin care...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin, domnule Pașcan. Numai puțin, vă rog.

 
     

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

O să-l invit, a sosit în sală domnul președinte al Comisiei pentru drepturile omului, Ibram, să citească întâi raportul suplimentar de respingere, și apoi continuați dumneavoastră.

Domnule președinte Ibram, vă rog, prezentați raportul suplimentar de respingere.

Vă dau eu raportul, vă rog.

 
   

Domnul Iusein Ibram (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă înaintăm alăturat raportul suplimentar asupra Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu avizul nr. 264 din 25 aprilie 2017.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat negativ propunerea legislativă, conform avizului Pl-x 478/2017 din 17 decembrie 2019.

Guvernul României, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr. 696/DPSG din 6 mai 2020, nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

În localitățile unde trăiesc persoane aparținând comunității maghiare,...

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea raportului de respingere a Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Pașcan, vă rog, la dezbateri generale.

Se pregătește domnul Szabó Ödön.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect legislativ privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România stă în așteptare din 2017 în Parlament și se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa.

Perfidia și viclenia politice, prin care UDMR își urmărește consecvent interesele subminatoare la adresa statului român sunt foarte bine cunoscute. De altfel, rezultă și din tonul mieros, inocent, aparent nevinovat, exprimat anterior chiar de președintele UDMR, Kelemen Hunor. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase.

La 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR dorește să se sărbătorească de fapt masacrul din anul revoluționar 1848, în care au fost uciși circa 40.000 de români. Aveau o singură vină - nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români-eroi, omorâți la comanda nobilimii ungurești și secuiești, sunt incluși 4 prefecți, unul din județul Mureș, pe care îl reprezint, prefectul Constantin Romanu-Vivu, alți 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul românilor pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte.

Dacă anii revoluționari 1848-1849 pot fi considerați o primăvară a popoarelor, pentru românii din Transilvania au reprezentat o lungă iarnă însângerată, din care românii au ieșit doar printr-un război revoluționar purtat împotriva asupritorilor lor de veacuri.

La 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos, pornind de la ideea unei supremații maghiare, nu a vrut să le fie acordate drepturi egale și românilor. Kossuth a declarat că "În Ungaria nouă poate exista numai o singură națiune politică - cea maghiară. Popoarele nemaghiare sunt naționalități care se pot bucura de toată egalitatea în fața legii și un anumit grad de autonomie în religie și învățământ, dar nu vor putea deveni niciodată națiune politică, întrucât aceasta ar putea să destrame integritatea teritorială a Ungariei".

Ce credeți oare că a determinat Marea Adunare de la Blaj și acțiunile revoluționare ale "Crăișorului Munților", Avram Iancu, care i-a chemat pe toți moții, pe românii transilvăneni, la luptă - "No, gata? No, hai!" - strigătul său de luptă, cu toate implicațiile și semnificațiile sale extraordinare pentru națiunea română.

În Programul Revoluției Pașoptiste a maghiarilor a fost introdus punctul 12, care nu trebuie uitat vreodată, al Proclamației care prevedea Unirea Regatului Ungar cu Transilvania.

În acest context, Dieta de la Cluj a proclamat Unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulțumit deopotrivă pe români și pe sași, dar și o parte a maghiarilor.

Însuși poetul Petőfi Sándor se ridicase împotriva hotărârii Unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în dieta care luase această decizie s-au aflat din 300 de reprezentanți numai 3 români și 24 de sași.

După această decizie a început în Transilvania prigoana antiromânească, iar cine protesta împotriva unirii forțate, impuse cu de-a sila, era arestat, bătut și chiar spânzurat.

Adevărate masacre pentru vina de a fi român și a nu fi de acord cu oprimarea și asupritorii.

Să ne înțelegem, maghiarii...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Finalizați, domnule coleg.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

... au 3 sărbători naționale, anual. Pot alege oricare altă zi să sărbătorească.

Nu putem însă uita, nici șterge cu buretele ce s-a întâmplat la 15 martie 1848 și ce a urmat, când odată cu Revoluția Pașoptistă din Ungaria a început prigoana antiromânească, prin omoruri, schingiuiri, asuprire, batjocură și umilirea românilor transilvăneni.

Această zi de 15 martie a fost sărbătorită și până acum în România, de către o semnificativă parte a minorității maghiare...

 
   

Domnul Florin Iordache:

V-am rugat să finalizați, domnule Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Domnule președinte,

L-ați lăsat să vorbească nelimitat pe președintele UDMR, Kelemen Hunor. Îngăduiți-mi să continui.

Cred că toată lumea are de învățat din aceste evenimente.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Haideți să respectăm Regulamentul, domnule coleg.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Îl respect, domnule președinte.

Închei imediat.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Tocmai.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Deci această zi a fost sărbătorită și până acum. Nu au existat piedici în această privință. Nu este nevoie de nicio lege pentru a ne fi impusă samavolnic, cu de-a sila, românilor și României.

De aceea am solicitat imperativ ca proiectul să fie dezbătut și respins.

Să privim comparativ, cu dreaptă măsură.

De Ziua Națională a României, în prezent, unii reprezentanți ai minorității maghiare arborează în continuare drapele de doliu sau însemnele oficiale ale Ungariei. Iar politicienii care îi reprezintă și îi întărâtă permanent nu respectă și nu recunosc Constituția României, promovează susținut separatismul, secesionismul, autonomia teritorială, enclavizarea pe criterii etnice. Și, atenție, vorbim de cetățeni ai României.

Iar, din păcate, Ungaria îi susține în acțiunile lor...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

... revanșarde și nici măcar nu se sfiește s-o recunoască la nivel înalt.

Partidul Mișcarea Populară nu va accepta niciodată instituirea prin lege a unei sărbători naționale aburcate nesimțit și cinic pe moaștele sacrificiului, lacrimile și suferințele de care au avut parte străbunii noștri, românii transilvăneni.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Trăiască și înflorească România!

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Szabó Ödön, vă rog.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Anul 1848 este un an în care, în întreaga Europă, începe o luptă pentru idealuri și țeluri comune.

Revoluția franceză și perioada premergătoare acesteia, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, lansează o serie de idei care vin să aducă o nouă gândire în relația om-societate-stat.

Idealurile lansate, ca "Liberté, Égalité, Fraternité" se regăsesc la toate popoarele, în mai toate revendicările pașoptiste.

În Revoluția franceză, în Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului, libertatea apare ca teză, în punctul 6, și spune așa: "Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora: astfel, dreptul fiecărui om nu are limită, cu excepția acelora care asigură celorlalți membri ai societății exercitarea acelorași drepturi. Aceste limite pot fi determinate numai prin lege.

Egalitatea înseamnă simplu: toți cetățenii sunt egali în fața legii".

Fraternitatea, în preambulul Constituției a III-a era trecut: "Să nu faci nimănuia ceea ce nu vrei să facă cineva cu tine. Să faci bine, în așa fel, altuia, cum ți-ai dori sieși".

După ce au aflat că pe 13 martie, în Viena, tinerii reușesc să-și impună programul revoluționar, pe 15 martie 1848 un grup de tineri maghiari încep să se organizeze, în frunte cu poetul Petöfi Sándor, scriitorul Jókai Mór, și adoptă o serie de revendicări formulate de Irinyi Jozsef, ce au ca bază principiile alimentate ale Revoluției franceze.

Mai mult chiar, tinerii au pus accent pe egalitate, inversând ordinea inițială în "Egalitate, Libertate, Fraternitate".

Proclamația, care conține aspirațiile revoluționarilor, începe prin a declara: "Ce dorește națiunea?" și continuă imediat cu răspunsul: "Să fie pace, libertate și înțelegere!".

Revendicările prefigurau lumea modernă, astfel se dorea, printre altele, libertatea presei, desființarea cenzurii, egalitate în fața legii în chestiuni civile și religioase, egalitatea în fața impunerilor fiscale, desființarea iobăgiei, curte cu jurați pe baza egalei reprezentativități, iar deținuții politici să fie eliberați.

De 30 de ani comunitatea maghiară din România sărbătorește liber idealurile comune ale revoluțiilor pașoptiste.

În fiecare an înalții reprezentanți demnitari ai statului român, președinți și prim-miniștri adresează un mesaj comunității maghiare cu ocazia zilei de 15 martie. Astfel, nu există formațiune politică românească azi, în Parlament, ai cărui reprezentanți să nu fi transmis un mesaj corect comunității maghiare în această zi.

După un sfert de secol putem spune că această zi este un moment când cu toții căutăm și aducem în prim-plan valorile conviețuirii și libertății.

De fiecare dată reprezentanții tuturor forțelor politice democratice ne sunt alături, pe 15 martie, și sărbătorim împreună această zi de excepție care ne-a unit cândva idealurile și care, suntem convinși, ne poate uni și în continuare.

15 martie semnifică cea mai importantă sărbătoare a comunității maghiare, indiferent unde ar trăi. Indiferent de țara, continentul, emisfera pe care trăiește comunitatea maghiară sărbătorește această zi de 15 martie.

Doi președinți ai României și zece prim-miniștri ai României ne-au transmis mesaje în acești ani, în care am sărbătorit împreună cu sute și mii de politicieni ai partidelor românești și conducători ai comunității majoritare. Și le mulțumim pentru acest lucru.

Am să citesc din mesajele pe care le-am primit de-a lungul anilor pe 15 martie. Și o să încep cu colegul care tocmai a terminat mai înainte.

Domnul Traian Băsescu: "Ziua de 15 martie este sărbătorită de etnicii maghiari, inclusiv în România, ca ziua de sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni. Atunci aspirațiile maghiarilor, ale românilor și ale altor națiuni europene au fost legate de valorile modernizării și emancipării naționale. Revoluția, începută pe 15 martie 1948, a întrunit un larg consens în societatea vremii și a fost susținută de cele mai luminate personalități ale epocii respective". Citat din Traian Băsescu.

Doamna Viorica Dăncilă: "Transmit maghiarilor de pretutindeni salutul meu și al Guvernului României, în această zi cu semnificație deosebită pentru întreaga comunitate maghiară. Prin Programul de guvernare și prin agenda președinției rotative la Consiliul Uniunii Europene ne implicăm în promovarea drepturilor minorităților naționale. Vom continua să susținem cu toată determinarea libera exprimare a identității etnice, păstrarea valorilor de limbă, tradiție și cultură". Anul trecut.

Domnul Sorin Grindeanu: "Bazându-mă și pe ideea europeană a unității în diversitate, cred sincer că diferențele nu ne separă, nu ne fac adversari, ci, dimpotrivă, contribuie la cunoașterea reciprocă, la creșterea respectului față de celălalt, la conviețuirea armonioasă, la definirea unei moșteniri culturale comune pe care să o lăsăm urmașilor noștri.

Cred că uniți de dorința unei vieți mai bune și respectându-ne fără a dori să impunem celuilalt putem transforma în realitate frumosul ideal de la '48, de pace, libertate și bună înțelegere".

Domnul Dacian Cioloș: "15 martie este un moment în care suntem datori să ne amintim că societatea în care trăim în zilele noastre, ca români și maghiari, dar mai ales ca cetățeni europeni, este rezultatul unor aspirații și idealuri pentru care au luptat înaintașii noștri.

Valorile pentru care maghiarii au declanșat pe 15 martie Revoluția de la Pesta sunt în spiritul revendicărilor exprimate de transilvăneni în Proclamația de la Blaj și, mai mult, sunt valori care călăuzesc în prezent națiunile noastre".

Domnul Victor Ponta: "Evenimentele revoluționare din '48-'49 obligă la reflectarea importanței unor valori universale: dreptatea, libertatea și pacea. Societatea de astăzi nu ar fi fost posibilă fără curajul și sacrificiile celor care au luptat în toate statele Uniunii Europene pentru libertate și dreptul de a-și decide soarta. Anul 1848 i-a apropiat pe români și unguri, arătând lumii că cele două popoare au aspirații comune și aparțin marii familii europene".

Domnul Emil Boc: "În calitate de prim-ministru salut marcarea zilei maghiarilor de pretutindeni, reafirmându-mi convingerea că normalitatea europeană a vieții de zi cu zi trebuie să se regăsească și în susținerea, protejarea și afirmarea identității etnice și culturale a minorităților naționale".

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: "Împărtășim bucuria acestei zile cu membrii comunității maghiare din România. Întreaga societate românească, în care maghiarii sunt parte integrantă, salută acest moment aniversar și își aduce aminte de ceea ce în 1848 i-a unit pe români și maghiari - idealul de libertate".

Stimați colegi,

Revoluțiile pașoptiste au fost înfrânte, popoarele asuprite ale Imperiului Habsburgic s-au aliat prea târziu. Evenimentele ulterioare zilei de 15 martie sunt reflectate și interpretate în multe situații în mod diferit.

Haideți să-i lăsăm pe istorici să susțină argumentele în care cred!

Această diversitate de opinii și de argumente nu poate însă să reducă cu nimic însemnătatea zilei de 15 martie '48 și a necesarei promovări idei de libertate de atunci.

Așa cum spunea mai târziu și istoricul și publicistul transilvănean Gheorghe Barițiu, care a fost secretarul Adunării de la Blaj din 1848, spunea: "Ziua de 15 martie a fost cea mai fericită zi din viața mea!".

În final, vreau să vă spun un lucru despre care foarte puțini oameni istorici au vorbit, și anume că Declarația de la Pesta, cu cele 12 puncte adoptate și proclamate pe 15 martie, a fost scrisă de revoluționarul Irinyi, botezat în biserica ortodoxă din comuna Diosig, unchiul din partea mamei al lui Iosif Vulcan. Vulcan a fost membru al Academiei Române, editorul celebrei reviste "Familia", unde și-a publicat prima poezie Mihai Eminescu.

Revoluția începe cu idealuri comune, susținute de toți, și se încheie cu o înțelegere româno-maghiară mijlocită de Nicolae Bălcescu.

Stimați colegi,

Credem că a venit timpul ca această sărbătoare a comunității maghiare, această sărbătoare a idealului libertății să îmbrace o formă din partea Parlamentului României...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Finalizez. Am două fraze.

... așa cum Parlamentul României a acordat această sărbătoare comunității pentru comunitatea tătară și pentru comunitatea romă, prin două legi separate, în 2006 și 2014.

Trebuie demitizat discursul despre această lege. Nu se instituie o zi națională, nu este zi liberă și nu este obligatoriu pentru români! Nu aduce nicio atingere niciunei valori europene, chiar, mai mult, se bazează pe acestea, și nu este împotriva nimănui, la fel ca și în cazul celorlalte minorități, ci pentru propria comunitate și identitate.

Ziua de 15 martie, în toți acești ani, a fost sărbătorită în România de reprezentanții legitimi, biserici și culte tradiționale maghiare în mod absolut echilibrat, civilizat, împreună cu comunitatea majoritară și împreună cu conducătorii acestei comunități, drept pentru care le mulțumim din nou.

Vă rog să respingeți raportul comisiei și astfel să mențineți în viață speranța că toți liderii citați au fost sinceri, începând din PSD, PRO România, ALDE, PNL, USR-PLUS, PMP, când ne-au transmis mesajele corecte amintite de 15 martie.

Vă rog să votați așa cum ați transmis mesajele în acești ani!

Nu realizați o disproporție între ceea ce se spune și ce se realizează!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Și ultimul vorbitor, Daniel Gheorghe, PNL.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Național Liberal nu va susține adoptarea acestui act normativ.

Noi considerăm că ziua de 15 martie nu este una care să ne trezească niște amintiri istorice de frățietate și prietenie cu comunitatea maghiară, din păcate, spunem acest lucru. Considerăm că s-ar putea opta pentru o altă dată și vin cu câteva argumente în această direcție.

După 15 martie, după Revoluția de la Budapesta, care este adevărat, cum au spus domnii inițiatori, a venit pe niște principii liberale și democratice moderne, în luna aprilie direcția revoluției o ia în zona revizionismului și a iredentismului maghiar, iar acest lucru se întâmplă odată cu guvernarea Batthyany-Kossuth, după legile din aprilie, și mai ales după 29-30 mai, după Dieta de la Cluj, când se declară anexarea Transilvaniei la Ungaria...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Stați un pic! Stați un pic!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Finalizați, vă rog!

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Și, ca atare, credem că ar fi bine să ne gândim la o cu totul și cu totul altă dată și poate, mai întâi, ar fi bine ca și în Ungaria să avem 1 Decembrie zi de sărbătoare, iar domnul Viktor Orbán să nu mai vorbească de înmormântări, pentru că dumnealui probabil nu a mâncat niciodată colivă românească, și credem că ar fi foarte bine să înțelegem că acest principiu al frațietății și colaborării dintre două națiuni trebuie să pornească de la echitate, de la demnitate și de la respect reciproc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR, domnul Benga Tudor.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga (prin audioconferință):

Bună ziua, stimați colegi!

Tot ceea ce vreau să vă spun este că, la un anume nivel, este profund absurd să ne tot certăm pe aceste detalii în Parlamentul României. Am mai spus-o de nenumărate ori. Problema cea mai mare - și nimeni nu vrea să uite istoria, și bineînțeles că toate detaliile trebuie ținute minte și trebuie ținut cont de ele - este că modul în care istoria ajunge să creeze probleme este întotdeauna atunci când ea este întărâtată în diverse feluri de politicieni.

Parlamentul ăsta, de-a lungul timpului, a adoptat tot felul de zile de toate neamurile, de la Ziua combaterii traficului ilicit de mărfuri, urmează cât de curând o zi a comerțului electronic.

Pe de altă parte, sunt tot soiul de zile care marchează comunități și varii identități. Există și o zi a Banatului, un proiect de lege, și o zi a Olteniei, există și Ziua romilor.

Problema este în felul următor. Este o zi. Ne place, nu ne place, maghiarii și-au ales ziua asta și o sărbătoresc, și de nenumărate ori și noi, în Ardeal, cum să vă spun, îi felicităm pe vecinii noștri în ziua asta.

Realitatea este că ceea ce avem de făcut, cel mai important lucru, este să încetăm să tot scormonim jăraticul și să punem paie pe foc în diverse chestiuni.

Dacă oamenii aceștia și-au ales ziua aceasta să o sărbătorească și comunitatea întreagă o sărbătorește, din punctul meu de vedere, cel puțin, nu văd unde este problema.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am finalizat.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului - Județul Vrancea, în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului județean Vrancea (PL-x 568/2019) (rămas pentru votul final)  

Poziția 6. Proiectul de Lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului - Județul Vrancea, în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului județean Vrancea; PL-x 568/2019.

Raportul?

Raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică.

Domnul președinte Halici. Vă rog.

   

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică...

Raport asupra Proiectului de Lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului-Județul Vrancea, în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului județean Vrancea.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea imobilului Palatul administrativ al județului Vrancea din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului, în domeniul public al județului și în administrarea Consiliului județean Vrancea.

La dezbateri, membrii celor două comisii au stabilit, cu majoritate de voturi, adoptarea inițiativei legislative și înaintarea unui raport comun către plenul Parlamentului.

Vreau să fac precizarea că, în raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Și aș ruga stafful tehnic să facă această corectură de îndreptare materială, conform art. 73 alin. (3) din Constituție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbateri generale.

La dezbateri generale s-a înscris, din partea Grupului PMP, domnul Marius Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De aproape trei decenii încoace se încearcă, prin diferite tertipuri și inițiative normative, transferul palatelor administrative din municipiile reședință de județe la autoritățile administrației publice locale.

Acest proiect, în viziunea Partidului Mișcarea Populară, constituie încă o mostră, iar în cazul în care va fi adoptat este un precedent periculos.

Nu întâmplător Consiliul Legislativ, precum și Consiliul Economic și Social au dat avize nefavorabile proiectului de lege. Menționez că aceste palate administrative sunt bunuri proprietate publică de interes național, respectiv fac parte din domeniul public al statului.

Considerăm că se creează un conflict de interese și o știrbire a autorității prefectului, prin trecerea imobilului și a terenului din patrimoniul statului în domeniul public, respectiv de administrare a instituției prefectului în cea a Consiliului județean Vrancea. Prefectul asigură verificarea legalității actelor administrative ale autorităților administrației publice locale și poate ataca în instanța de contencios administrativ actele administrative pe care le consideră nelegale.

Vă întreb, cum mai asigură prefectul, independent și obiectiv, verificarea legalității, câtă vreme instituția pe care o conduce va sta "în gazdă" la consiliul județean, adică la instituția pe care s-ar cuveni să o verifice și eventual să o notifice sau împotriva căreia să sesizeze la nevoie instanța de contencios administrativ.

Nu ține nici argumentația construită din expunerea de motive, conform căreia imobilul se află în stare de degradare avansată, necesitând reparații urgente, iar instituția prefectului, întrucât nu are calitatea de ordonator principal de credite nu poate realiza lucrări de întreținere necesare.

Să fim serioși, instituția prefectului este subordonată Guvernului care are tocmai pâinea și cuțitul bugetului de stat. E un pretext și o făcătură această justificare.

Sunt o mulțime de imobile, la nivel național, în patrimoniul statului, iar în această logică, întrucât, chipurile, nu pot fi întreținute, toate ar trebui cedate autorităților publice locale. Să fim serioși! Este doar o speculație politicianistă. Să nu uităm însă că prin astfel de proceduri și tertipuri administrative s-au produs cele mai mari tunuri și afaceri imobiliare oneroase în România. Apropo și de lacul Belina. De altfel, am mai spus-o și cu altă ocazie. Conform legislației în vigoare, transferul unor terenuri și bunuri imobiliare din patrimoniul statului în cel al autorităților publice locale sau invers trebuie promovat prin hotărâre de Guvern. Dar, evident, Guvernul nu-și asumă o astfel de responsabilitate cu posibile implicații inclusiv penale.

Așadar, Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva raportului de adoptare a acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Halici, din partea Grupului PSD. Vă rog.

 
   

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Mult politicianism pot să accept, dar ipocrizia și mai ales indiferența, ca să fie foarte bine înțeles pentru cei care contestă o astfel de inițiativă, lasă de dorit.

Indiferența aceasta poate să cauzeze morți și nu este o terminologie forțată.

Instituția la care facem referire este construită în anii '70 și a fost în proprietatea județului.

În anii '90, prin hotărâre de Guvern, a trecut în proprietatea statului.

Vreau să vă spun că din anii '70 - și nu cred că este singulară Vrancea - nu s-a mai intervenit absolut deloc.

Vreau să vă spun, de asemenea, că există rapoarte seismice în ceea ce privește gradul de uzură a acestei clădiri și se spune foarte clar că aceasta ar trebui consolidată în regim de urgență, pentru că pune în pericol vieți ale celor care lucrează și ale cetățenilor care vin să acceseze serviciile publice în această instituție.

Faptul că un sfert din instituție este administrată și utilizată de Consiliul județean Vrancea și o altă parte este utilizată și în proprietatea statului și utilizată de Instituția Prefectului Vrancea face imposibilă, din punct de vedere administrativ, consolidarea acestei clădiri pentru o chestiune absolut birocratică și nu va fi condiționat absolut nimeni vreodată să facă ceva sau să nu facă ceva în detrimentul unei instituții, care este proprietar, doar pentru că utilizează acel bun. Aceste politicianisme cred că ar trebui lăsate, poate, la urmă și ar trebui avut în vedere interesul primar. În primul rând sănătatea, securitatea celor care lucrează și accesează serviciile publice și în al doilea rând gestionarea cât mai eficientă a bunurilor statului, pentru că și județul este tot stat. Iar pe statul român, în ansamblu, nu l-a mai interesat, de foarte multe ori nici punctul de vedere al Guvernului, e adevărat, au spus că nu sunt de acord, dar să vină cu o soluție, soluție care le-a fost solicitată, în ultimii 20 de ani, cu foarte multe insistențe și cu foarte multe solicitări.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Florin Roman. Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am fost întotdeauna adeptul trecerii acestor palate administrative din domeniul public al statului în domeniul public al județului, atunci când aceste transferuri s-au făcut cu respectarea legii.

Curtea Constituțională, știți foarte bine, de fiecare dată când am avut astfel de proiecte, a venit și ne-a spus: "OK, se poate face prin hotărâre de Guvern". A apărut acea problemă: "Nu se poate prin hotărâre de Guvern, se poate face prin lege" și am intrat într-un blocaj.

Domnule Halici, pentru a lăsa politica la o parte eu vă propun o soluție așteptată de toate autoritățile locale și vă fac această provocare, în calitate de președinte al Comisiei juridice.

Știm că la ora actuală nu doar palatele administrative sunt în această situație. Avem sute de unități școlare care, la nivel local, sunt închise, întrucât nu mai au efective de elevi sau, pur și simplu, sunt închise de ani buni din cauza depopulării, mai ales în zonele de munte, cum este și cazul județului Alba sau cazul județului Vrancea.

Avem situații de companii naționale, de societăți comerciale care dețin active, terenuri, clădiri în orașe, și primarii pot face minuni, dar nu pot interveni în aceste zone, întrucât nu le au în proprietate, ele fiind adevărate ruine.

Am avut această discuție și cu asociațiile primarilor de municipii, de orașe și de comune. Cred că putem, dacă vrem cu adevărat, să ne așezăm - și eu sunt dispus, dacă doriți, - să discutăm pe acest subiect, pentru a rezolva o problemă locală, să facem un proiect de lege susținut de toate partidele parlamentare, să inventariem aceste spații, prin prefecturi, să vedem care sunt spațiile abandonate, spațiile închise, spațiile în ruină, spațiile folosite, dar pe care nu le avem în administrare și, practic, să generăm un caracter general în lege pentru ca aceste spații să ajungă, odată și odată, în administrarea autorităților locale.

În caz contrar, sigur, putem punctual să rezolvăm câte o problemă sau alta, dar nu vom rezolva niciodată problema de fond.

Dacă și Comisia juridică este dispusă, eu o să vorbesc și cu colegii din Comisia pentru administrație, să facem front comun și să scoatem o lege bună.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică. Vă rog, domnule Halici. Vă rog.

 
   

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, inițiativa respectă și legea. E adevărat că sunt decizii ale Curții Constituționale care au declarat ca neconstituționale anumite inițiative, dar sunt și decizii ale Curții care spun că sunt constituționale astfel de treceri; pe de o parte.

Pe de altă parte, guvernele României - și vedeți că nu fac referire la vreun guvern sau altul - refuză din cauza unor presiuni - și știți foarte bine la ce mă refer, la dosare care li s-au instrumentat miniștrilor care au semnat proiecte de hotărâri de Guvern sau au adoptat hotărâri de Guvern privind astfel de imobile - să nu mai emită aceste hotărâri de Guvern. Și suntem în impas, și atunci ce să facem? Să continuăm cu această mascaradă și să punem viața în pericol a oamenilor? Pe de o parte.

Pe de altă parte, în ceea ce privește solicitarea dumneavoastră, știți foarte bine că am avut mereu deschiderea și o am, pentru că Partidul Social Democrat a început de două ori inițiative legislative de descentralizare, și acesta a fost unul din punctele de vedere, pe descentralizare, care au fost, din păcate, oprite.

Nu am nicio problemă să identificăm sau să ni se solicite, cu subiect și predicat, să votăm o astfel de inițiativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Nu sunt amendamente. Are caracter organic.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 63/2020) (rămas pentru votul final)  

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 63/2020.

Domnul Halici sau cine prezintă raportul Comisiei juridice? Vă dau eu raport dacă nu... Sau...

A, vă rog. Vă rog, doamnă vicepreședinte. Vă rog, prezentați raportul Comisiei juridice.

   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

În temeiul dispozițiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, plenul Camerei Deputaților a decis transmiterea la Comisia juridică a acestui proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

De asemenea, Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 176/2010, în sensul instituirii posibilității completării și depunerii declarațiilor de avere și de interese în format electronic, certificate cu semnătură electronică calificată.

Potrivit proiectului, începând cu anul 2022, toate persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 176/2010 au obligația de a completa și depune declarațiile de avere și de interese în format electronic.

Membrii Comisiei juridice au reexaminat această inițiativă legislativă, prin mijloace electronice, în ziua de 9 iunie 2020, și au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare asupra proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în Anexa 1 și amendamentele respinse redate în Anexa 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor? Nu.

Avem 8 amendamente respinse. Dacă se susțin? Nu.

Discutăm la "amendamente admise". La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 8 intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (Pl-x 157/2019) (rămasă pentru votul final)  

La poziția 8, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Pl-x 157/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru agricultură.

Cine prezintă? Doamna vicepreședinte. Vă rog.

   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru agricultură privind Legea fondului funciar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.

Consiliul Economic și Social, de asemenea.

Senatul a respins legea, ca urmare a cererii de reexaminare a președintelui.

Guvernul susține propunerea legislativă cu observații și propuneri.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil propunerea legislativă.

Legea pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Președintelui României, vizează reglementarea situației terenurilor aferente construcțiilor edificate de către fostele cooperative agricole de producție, fostele asociații economice intercooperatiste, de fostele organizații și entități ale cooperației de consum, indiferent de denumirea acestora, precum și ale altor construcții aflate în proprietate privată, fiind modificate dispozițiile privind terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și a curții și grădinii din jurul acestora, aflate în zonele necooperativizate.

Cele două comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate, iar în urma dezbaterii online a cererii de reexaminare deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare formulate de Președintele României și supun plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare asupra Legii pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu amendamentul admis redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Nu sunt.

Avem 4 amendamente admise.

La titlul legii, intervenții? Nu.

Articolul unic?

Art. 24?

Art. 27?

Rămâne la votul final. Caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru simplificarea procedurii de declarare a beneficiarului real al unor persoane juridice prin modificarea și completarea Legii nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și prin modificarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații (PL-x 297/2020) (rămas pentru votul final)  

9. Proiectul de Lege pentru simplificarea procedurii de declarare a beneficiarului real al unor persoane juridice prin modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și prin modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații; PL-x 297/2020.

Îl invit pe domnul președinte Halici. (Vociferări.)

A, inițiator. Vă rog.

Din partea inițiatorilor, vă rog.

Domnul Năsui, într-adevăr.

   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Vă mulțumesc mult de tot pentru oportunitatea de a vorbi la acest proiect.

Este un proiect foarte bun. Un proiect de debirocratizare, un proiect care va ajuta mediul antreprenorial român, întreprinzătorii din România și oamenii care până la urmă produc valoarea, plătesc taxe și impozite, angajează oameni, creează locuri de muncă, fac tot ceea ce vedem noi în jur. Indemnizațiile noastre, pensiile noastre speciale, toate sunt plătite din munca acestui mediu privat, pe care de multe ori îl îngreunăm foarte tare. În România, din păcate, birocrația crește foarte ușor.

De câte ori n-am văzut, de la această tribună, un act în plus, un aviz în plus, o licență în plus, o semnătură de dat undeva în plus. Toate acestea se adaugă picătură cu picătură și fac ca România să fie pe locul 55 în lume la ușurința de a face afaceri, sub cât era înainte. Noi am scăzut în mod constant. În 2017 eram pe locul 36. Deci noi am scăzut în anii aceștia, s-a adăugat birocrație, ne-am îngreunat practic viața mediului antreprenorial din România.

Mă bucur să văd că acest proiect a trecut, cu unanimitate, și de Senat și de Comisia juridică. Este un semnal bun. Este un semnal bun!

Aș vrea să dăm acest semnal în mai multe locuri.

Vă reamintesc că în privința ușurinței de a deschide o firmă suntem pe locul 91. Deci, la birocrație suntem chiar ași, suntem chiar sub Burkina Faso.

Ce face acest proiect în mod concret? Practic, spune că beneficiarii reali se declară nu anual, cum este acum, dacă nu există nicio schimbare. Deci, acum, practic, noi punem un milion de firme pe drumuri, să ne declare anual că nu s-a schimbat nimic.

Păi, dacă nu s-a schimbat nimic, haideți să nu mai declarăm, rămâne așa. Declarăm doar dacă s-a schimbat ceva. E de bun-simț, este normal. Corect?

Și, de asemenea, statul să nu mai ceară informații pe care le are deja. Dacă o firmă are numai acționari persoane fizice, păi, e clar că statul știe care sunt acționarii și poate să noteze lucrurile din stânga în dreapta, dintr-un registru într-altul, și lucrul acesta să fie făcut automat.

Deci este un lucru foarte bun, pe care îl face Parlamentul astăzi.

Sper să reușim să facem cât mai multe astfel de proiecte de debirocratizare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia...

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

O singură mențiune, domnule președinte.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

Aș vrea să mulțumesc în mod special pentru acest proiect domnului președinte Sorin Lazăr, domnului Alfred Simonis și domnului Nicușor Halici, pentru că îl votăm astăzi.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Haideți să-l vedem și adoptat la votul final.

Raportul Comisiei juridice.

Vă rog, doamna vicepreședinte Tănăsescu.

Vă rog.

 
   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru simplificarea procedurii de declarare a beneficiarului real al unor persoane juridice prin modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și prin modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică a fost sesizată cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat proiectul de lege în data de 12 mai 2020.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, în scopul simplificării procedurii de declarare a beneficiarului real al unor persoane juridice.

Comisia a examinat acest proiect de lege în ședința online din data de 9 iunie 2020.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise și amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Avem două amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La articolul unic, intervenții? Nu.

La art. 56 alin. (1), intervenții? Nu.

La alin. (2) dacă sunt intervenții? Nu.

La art. 56 alin. (4) nemodificat?

Art. II? Art. 7? Art. 17? Intervenții? Nu.

Art. 344?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță (PL-x 217/2020) (rămas pentru votul final)  

10. Proiectul de Lege privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță; PL-x 217/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Da, vă rog.

Din partea inițiatorilor, doamna Gavriliță, vă rog.

   

Doamna Bianca-Miruna Gavriliță (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În calitate de inițiator, aș vrea să vă explic importanța acestui proiect de lege.

Acest proiect de lege reglementează un segment, deși restrâns, din domeniul sănătății, extrem de important - spitalele de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță.

Sunt 4 asemenea unități spitalicești la noi în țară, care fiecare deservește între 9 și 11 județe - Jebelul din Timiș, Grajdurile din Iași, Șteiul din Bihor, și Săpoca din Buzău. Aceste spitale, până acum, au funcționat și funcționează - pentru că nu avem încă lege, sperăm să o avem începând de astăzi - într-un sistem de avarie. Nu există o lege care să reglementeze funcționarea acestor spitale.

Și cred că ne aducem aminte cu toții de acel incident care a avut loc, nu de mult, la Săpoca, unde unul dintre pacienți a ucis 5 alți pacienți și a rănit încă 8.

Ca să înțelegeți, pacienții internați în aceste spitale sunt pacienți cu o patologie psihiatrică, care, într-o proporție de peste 90%, au comis o faptă penală - omoruri sau alte violențe. Ei sunt achitați din punct de vedere juridic, prin lipsa discernământului în momentul comiterii faptei, dar sunt internați, printr-o hotărâre judecătorească, într-o unitate de măsuri de siguranță. Această hotărâre este privativă de libertate, ei fiind considerați periculoși atât pentru sine, cât și pentru alții.

Ei, aceste spitale nu au avut absolut nicio lege care să le reglementeze activitatea.

Acest pachet de măsuri reglementează internarea pacienților, circuitul lor, modul în care sunt ei îngrijiți, anumite particularități care țin de patologia acestor pacienți, paza și protecția unității, paza și protecția pacienților și a personalului, cine duce acești pacienți, transportul lor din unitatea spitalicească către judecătorie sau către alte unități și așa mai departe, implicarea altor instituții și a altor ministere în reglementarea întregului proces.

Eu am condus o asemenea unitate 3 ani de zile. Vă pot spune că este aproape imposibil să gestionezi un asemenea spital fără un set clar de măsuri care să reglementeze funcționarea acestor spitale.

De aceea, vă rog să votați pentru acest proiect de lege.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Vă rog să prezentați raportul, Comisia juridică și Comisia pentru sănătate.

Cine?

Domnul Halici, vă rog.

Domnule președinte Halici, vă rog, raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru sănătate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicușor Halici (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică și Comisia pentru sănătate.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță.

În raport cu obiectul legii, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, organizarea și funcționarea spitalelor de psihiatrie, precum și pentru măsuri de siguranță.

În urma examinării inițiativei legislative, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Și vă fac specificația că, în raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Vreți să interveniți? Nu.

Din partea Grupului USR, domnul Ungureanu? Nu este.

Bun.

Eu - repet - dau cuvântul în funcție de înscrierile la fiecare proiect.

Da.

Domnul Vass Levente, UDMR.

 
   

Domnul Vass Levente (prin audioconferință):

Stimați colegi,

Domnule președinte,

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Vass Levente (prin audioconferință):

Eu o felicit pe colega noastră. E o lege bine făcută, un proiect de lege bine făcut.

Consider că așa ar trebui să funcționeze lucrurile.

Încă o dată, la sfârșit de mandat, doamnă Gavriliță, felicitări!

Grupul parlamentar al UDMR va vota acest proiect legislativ.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Domnul Petru Movilă?

Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (din sală):

Specialistul în sănătate.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Specialistul în sănătate de la PMP, bineînțeles.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Aveți simptomul unui om sănătos, așa că n-o să intrați sub incidența Comisiei pentru sănătate, niciodată, ca și cazuistică.

Și eu vreau să o felicit pe Bianca și managerii spitalelor de maximă siguranță din România. 4 spitale au fost enunțate aici de Bianca. Iașiul are un asemenea spital, spitalul de maximă siguranță de la Grajduri. Sunt instituții medicale, sperăm, odată cu adoptarea acestei legi, care asigură internarea bolnavilor care prin hotărâre judecătorească au și condamnări, și aceste spitale sunt obligate să-i cazeze acolo, să le asigure tratamentul medical corespunzător.

Prin acest proiect de lege, clar, se prevede, se arată care sunt serviciile medicale care se derulează, se pot desfășura într-un asemenea spital de maximă siguranță, ce documente le sunt necesare pacienților respectivi, care este baza legală în care sunt internați acolo.

De asemenea, se prevede foarte clar responsabilitatea celor trei ministere care decid în privința activității, pentru că hotărârile judecătorești sunt elaborate de Ministerul Justiției; transportul, însoțirea pacienților este asigurată de Ministerul de Interne, pentru tot ce înseamnă deplasări în afara acestei unități; de asemenea, Ministerul Sănătății, prin contractul pe care spitalul îl încheie cu Casa de Asigurări de Sănătate, primește o parte din finanțarea respectivă.

Mai este important de spus faptul că prin acest proiect de lege se prevede echipa specializată care asigură îngrijirea medicală a unui pacient internat la un asemenea spital, se prevede norma de personal sau câți pacienți revin unui cadru medical.

E un proiect de lege bun, un proiect de lege necesar și sperăm să fie promulgat repede, și mai ales să fie aplicat așa cum am gândit noi, membrii celor două comisii, Comisia pentru sănătate și Comisia juridică, și cum și-au dorit și managerii de spitale și sindicatele din aceste spitale. Bineînțeles și familiile, aparținătorii pacienților de acolo.

Partidul Mișcarea Populară va vota, fără îndoială, acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Avem 50 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 15, intervenții? Nu.

De la 16 la 50, intervenții?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (PL-x 289/2020) (rămas pentru votul final)  

11. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; avem două amendamente admise; PL-x 289/2020.

Dacă din partea inițiatorilor, cineva? Nu.

Comisia juridică, vă rog.

   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică a fost sesizată cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților - Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizând, potrivit expunerii de motive, introducerea posibilității votului electronic, ca alternativă la sistemul votului clasic, în ceea ce privește adoptarea deciziilor în cadrul adunărilor generale ale barourilor din România, în contextul pandemiei generate de noul coronavirus SARS-CoV-2.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Avem două amendamente respinse.

Întreb dacă domnul deputat Grosaru vrea să le susțină?

Da, văd că intervine.

Faceți legătura cu domnul deputat Grosaru, vă rog.

Aveți amendament la art. 541 alin. (1) și alin. (3).

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin audioconferință):

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua tuturor colegilor!

Într-adevăr, am un amendament la art. 541 alin. (1), și amendamentul se referă la modificarea termenului de "mijloace electronice". Am introdus termenul de "mijloace de comunicare electronice".

Drept urmare, alin. (1) se referă la adunarea generală extraordinară și textul este după cum urmează - "Atât în cazul adunării generale ordinare sau extraordinare, cât și în cazul adunării generale de alegere a organelor de conducere a baroului, consiliul baroului poate hotărî ca votul să se desfășoare prin mijloace de comunicare electronice". Acesta este primul amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun. Este o solicitare din partea domnului Grosaru, care are amendament respins. Și invit liderii grupurilor.

Repet, a fost amendament respins în Comisia juridică.

Rog colegii să...

Domnul Simonis.

Trebuie să supunem votului amendamentul domnului Grosaru.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PNL?

 
   

Domnul Gabriel Andronache (de la tribună):

Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL va vota împotriva acestui amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

USR? Împotrivă.

PMP?

Vă rog.

Păi, spuneți dumneavoastră.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Grupul PMP va vota împotriva acestui amendament.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

UDMR dacă dorește să intervină? Nu.

Mulțumesc.

Să înceapă votul. Amendament respins.

(Vot electronic la distanță.)

Mulțumesc.

Sunt 14 voturi împotrivă...

Nu, 14 voturi pentru, 152 de voturi împotrivă. 7 abțineri, un coleg nu și-a exprimat votul.

Cel de-al doilea amendament, îl susțineți, domnule Grosaru? Nu.

Mulțumesc.

Deci amendamentul a fost respins. Rămâne raportul comisiei.

Mergem mai departe.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (Pl-x 167/2020) (rămasă pentru votul final)  

Poziția 12. Propunerea legislativă privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului; Pl-x 167/2020.

Avem propunere de respingere.

Domnul președinte Știrbu. (Vociferări.)

A, inițiator, da, da, da, numai puțin.

Domnul Năsui, ca inițiator.

Dar domnul Știrbu să pregătească raportul... (Vociferări.)

A, doamna Tudor. Bun.

Inițiator, vă rog, domnul Bulai. Și apoi doamna Tudor, din partea Comisiei pentru cultură, prezintă raportul.

   

Domnul Iulian Bulai (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am inițiat alături de colegii mei de la USR această propunere legislativă pentru că noi nu considerăm oportună această instituție, acum, în România, pe bani publici.

O să vă dau câteva date.

În 2 ani de activitate, această instituție a avut alocat câte un milion de euro pe an. Deci două milioane de euro. Nu-i mult, nu-i puțin.

Știți câți bani au mers pe proiecte, din aceste două milioane de euro? Știți? Vă spun eu. 80.000 de lei. Atât au mers pe proiecte în anul 2019. 80.000 de lei, din două milioane de euro! Vi se pare normal? Mie nu.

Acești bani au mers pe salarii foarte mari, pe deplasări, pe diurne, pe sindrofii, pe tot felul de activități care nu au niciun obiect de activitate și nicio legătură cu ideea de Levant.

În acești ani, această instituție a avut doar 20.000 de lei venituri proprii.

Această instituție reprezintă un institut luat pe persoană fizică de către o personalitate care a reprezentat speranța României, acum 20 de ani.

Știți ce este trist? Este trist faptul că salariații din această instituție câștigă fără să facă nimic concret pentru cercetare în chestiuni de istorie, și de relații internaționale, și de interes pentru Levant - pentru că așa se cheamă instituția -, mai mult decât cercetătorii de la Academia Română. Un referent de la această instituție moartă din naștere câștigă mai mult decât un cercetător de la Academie. Nu este corect.

O să vă spun puțin din activitățile acestei instituții.

1. Expoziție - "Comori și mărturii ale prețuirii. Minerale".

Spuneți-mi, doamnelor, domnilor parlamentari, ce legătură ar putea să aibă această expoziție cu ideea de Levant, cu ideea de spațiu cultural oriental?

2. Lansarea unui album aniversar de la o vizită de stat importantă, de acum 20 de ani.

Fără nicio legătură cu Levantul, care, apropo, din punct de vedere cultural nu mai există. Sunt alți termeni care definesc acest spațiu în limbajul relațiilor internaționale, acum.

3. Videoconferință cu foști șefi de state pentru discuții pe obiective de dezvoltare durabilă.

Unde este Levantul în această discuție? Nu știu. Poate că ar trebui să găsim împreună răspuns la această dilemă.

CCR a decis că atât Legea de înființare a institutului, cât și Legea privind aprobarea O.U.G. de transformare a institutului în instituție de utilitate publică este neconstituțională. Deci, două legi, două elemente de neconstituționalitate. Este evident că și Curtea Constituțională a României consideră că această instituție nu-și are rostul sau a fost înființată pe premise greșite.

Noi, cei de la USR, prin această lege de desființare a unei sinecuri, anticipam aceste nereguli și această lipsă de legitimitate a unei instituții create pentru o singură persoană, pentru a-și face un album de memorii din perioada când a primit încrederea oamenilor, și a dezamăgit enorm.

Sper ca împreună să înțelegem că această instituție nu se justifică. Și, dacă există interes pentru acest tip de cercetare, acesta să fie efectuat de către institutele aparținând universităților din România, care au asemenea materii în studiu, care își fac treaba, dar care nu primesc milioane de euro pentru o cercetare inexistentă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru cultură.

Doamna vicepreședinte, vă rog, prezentați raportul.

 
   

Doamna Beatrice Tudor (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În temeiul dispozițiilor art. 96 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă în ședința din data de 23 aprilie 2020.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, precum și abrogarea Legii nr. 117/2017.

La ședința Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost prezenți 12 deputați din numărul total de 16 membri, conform listei de prezență.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți, respingerea Propunerii legislative privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Grupul PMP, domnul Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

De la academiciana cu pretins renume mondial din regimul ceaușist, din păcate, România a perpetuat impostura academică și instituțională, a stimulat producția de diplome și titluri universitare pompoase, dar fade, fără nicio relevanță valorică, la fel de veritabile și spornice ca și plagiatele care le-au alcătuit fortuit temelia. Niște șmecheri pretinși intelectuali au pus prin învârteli politicianiste și parlamentare de o academie de științe ale interesului național, adică de o academie de științe ale securității naționale. Un vehicul pentru doctorate demonstrat plagiate, menit a-i transforma peste noapte în profesori universitari pe unii care și-au luat căznit până și bacalaureatul, la o etate taman venerabilă.

S-a mai inventat, din pix, mai apoi și prin vot, o pretinsă academie a autointitulaților oameni de știință, care, evident, reunește și mulți politicieni, deștepți, de altfel, de prin diverse guvernări profitabile.

Acestea și altele sporesc zestrea de titluri academice fără nicio acoperire în realitatea cercetării științifice. Ba mai mult, după ce au izbutit să fie și profesori și cercetători, dintr-o suflare, pasul următor a fost cumularea salariilor din universități cu cele din institutele de cercetare științifică.

Un astfel de intelectual "de excepție", evident, în ghilimele, care și-a dobândit calificările academice pe ușa politică din dos, ajunge să aibă un salariu de două și chiar trei ori mai mare decât un academician veritabil din cadrul Academiei Române. Trai, neneacă, doar țara este bogată și poate, își permite!

Culmea, cu toată această inflație de genii, educația și cercetarea din România ocupă constant locuri codașe în clasamentele internaționale. Vă întrebați oare de ce?

Astăzi dezbatem încă un exemplu de instituție creată fraudulos, nu pe baza unor vocații sau merite științifice, ci pe bază de lobby și cumetrie politică. Un institut aflat fără nicio noimă în siajul Senatului României, care irosește milioane de euro anual, fără a produce ceva concret în schimb, de doi ani încoace. A, pardon, poate studiază atât de avansat cultura și civilizația Levantului, încât noi, ceilalți intelectuali, e drept, modești, nici nu prea avem cum să pricepem.

Dar, în schimb, e lesne de înțeles că institutul excelează contabil în domeniul protocolului, al recepțiilor fastuoase, al festivismelor, al deplasărilor prin străinătate și al diurnelor aferente - al formelor, în esență, fără fond, care cuantifică circa 80% din totalul resurselor alocate din banii românilor, necesare funcționării. Din păcate însă, nicio lucrare monumentală sau măcar semnificativă, de cercetare științifică, nu a produs, în schimb, până acum, acest institut.

Președintele acestei instituții, domnul Emil Constantinescu, ne-a transmis la Comisia pentru cultură, arte și mass-media o epistolă în care pledează pentru continuitatea acestui institut, făcând vorbire nu despre realizările instituției pe care o conduce - evident, nu prea avea la ce se referi -, ci incriminând "mediocritatea liderilor politici, ineficiența sistemului economico-financiar bazat pe obținerea profitului, despre limitele științelor medicale, ale științei, în general, precum și riscurile unor tehnologii scăpate de sub control".

Iar în narativul său apoteotic așa, într-o doară, ne trimite la două basme care ne-au însoțit copilăria, cel al "Împăratului fără haine" și cel al "Ucenicului vrăjitor" care, consideră Domnia Sa, par a fi transpuse în realitatea zilelor noastre.

Aveți dreptate, domnule președinte Constantinescu, împăratul e gol, iar pentru institutul fantomatic, pe care l-a configurat pur demagogic, are rolul vrăjitorului politic, adică al celui malefic și rău. Cât despre mediocritatea politică la care faceți referire, nu deschideți subiectul fără a vă privi măcar în oglindă, cu gândul la mandatul dumneavoastră de președinte al României și guvernarea PNȚCD, pe care ați păstorit-o, din păcate, fatalist.

Când România nu are bani pentru alocațiile copiilor, în contextul crizei economice care afectează milioane de români, considerăm că este absolut imoral ca resursele țării să susțină meritele inexistente ale unor așa-zise institute sau pseudoacademii de cercetare științifică.

Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Neavând amendamente, rămâne la votul final; raport de respingere.

Poziția 16...

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De multe ori avem, tot de la această tribună, proiecte care înființează câte o agenție nouă. Am avut aproximativ cam una pe lună, da? Institutul Marketingului Agroalimentar... Toate institutele le avem în țara noastră, al cartofului, al calității vieții, de toate.

Avem mii de astfel de agenții și autorități, marea majoritate care de fapt nu fac nimic, adică au niște nume pompoase și nu sunt folosite decât pentru salarizare, pentru pile, toate au bugete cam apropiate bugetului Institutului Levantului, da? Adică, suficient de mici cât să zboare pe sub radar, dar tot cresc. De la an la an tot cresc, se mai adaugă câte un post, se mai adaugă câte un spor, toată lumea e fericită! Toată lumea... mai puțin contribuabilii, care trebuie să plătească toată risipa aceasta!

M-am uitat puțin în răspunsul pe care-l dă Institutul Levantului la această lege. Vă cruciți dacă vedeți ce e acolo! Jigniri către inițiatori. Se spune că ar fi chiar ilegal să propunem desființarea acestei instituții, acestei sinecuri. O analogie făcută foarte atent cu un institut din Statele Unite - ni se spune că: "Uitați, și în Statele Unite există un institut care studiază Levantul; trebuie să avem și noi unul, nu-i așa? Corect! Doar că o diferență esențială între ce se întâmplă la noi și ce se întâmplă în Statele Unite este că cel din Statele Unite este finanțat privat, este finanțat voluntar de oamenii care cred în misiunea lui, cei din acel institut caută finanțare și sponsorizări și așa își acoperă cheltuielile. Nu se duc cerșind la stat banii contribuabilului și acesta este un lucru pe care ar trebui să-l facem cu toții.

Cred că domnul Orban, care la începutul guvernării acesteia ne spunea că el e împotriva sinecurilor, deși apoi PNL a votat finanțarea Academiei Oamenilor de Știință, acea academie la care întrerupsesem finanțarea la începutul anului, prin Legea bugetului, ar trebui să se gândească, pentru că în momentul acesta nu poți să fii declarativ contra sinecurilor, iar apoi, în Parlament, să fii complice cu ele și să le votezi în continuare. Aceștia sunt banii contribuabililor, aceștia sunt banii pe care dumneavoastră spuneți, de multe ori în public, că vreți să-i apărați. Haideți să fim chibzuiți cu banii! Păi, banii se duc în astfel de risipe.

Nu vă abțineți la vot, nu votați contra, votați pentru acest proiect, să desființăm o mică sinecură din statul român. Da, sunt de acord, nu e suficient, sunt mai multe, dar, pas cu pas, le facem pe toate!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Anton Anton. Vă rog.

Și apoi domnul Simonis.

 
   

Domnul Anton Anton (de la tribună):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare rău că am ajuns aici.

Știți, am citit zilele trecute că pe lista scurtă la Premiile Nobel pentru Literatură este Mircea Cărtărescu, care a scris "Levantul". Oare de ce o fi scris Cărtărescu "Levantul", când Levantul este o chestie "fumată" și nemaifolosită, și lipsită de modernitate?! Mă întreb.

Cred că le-aș recomanda colegilor mai tineri, de la USR, să citească niște cărți. Nu e cazul să-i obosim cu foarte multe, dar este una care se cheamă "Colecționarul de istorie", care arată că două civilizații enorme, Civilizația Levantului și Civilizația Apuseană, se întâlnesc și se luptă... oare unde? Deasupra României! Și atunci, eu cred că este normal ca România să se ocupe de ceea ce înseamnă Levant.

A, USR dorește să desființeze! Nu e primul lucru pe care-l dorește USR să-l desființeze. Dorește să desființeze mai multe lucruri, cu diverse argumente foarte frumoase, plecând de la ineficiență, lipsă de preocupare și așa mai departe.

Oare de ce trebuie să desființăm lucrurile care țin de cercetare? (Vociferări.) Eu n-am intrat în polemică cu nimeni și n-aș vrea să intrăm în polemică. (Vociferări.) N-aș vrea să intrăm în polemică, deși ... Păi, dar de ce să mai intrăm în polemică? Pentru că... (Vociferări.)

Deci, cercetarea se face în câteva instituții. Vrem să reducem numărul de instituții de cercetare, nu vrem să extindem numărul instituțiilor de cercetare. Cercetarea se face cu bani! Vrem să tăiem banii de la cercetare și i-am tăiat continuu. Am ajuns de suntem rușinea lumii, cu banii pe care-i alocăm pentru cercetare, dar aceasta nu înseamnă că nu mai putem să tăiem, că mai găsim niște institute ineficiente, mai găsim niște locuri în care să mai tăiem din banul contribuabilului. De unde oare? Numai de la cercetare!

Haideți să tăiem și din altă parte! Eu cred că normal ar fi să respingem această inițiativă, indiferent cât de vocali ar fi inițiatorii ei.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Simonis.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă eram un politician pursânge, cinic, ar fi trebuit să nu iau cuvântul la acest proiect, însă anvergura academică a unui institut nu o stabilesc nici domnul Năsui, nici domnul Pașcan, și nici eu.

Însă eu, ca social-democrat, ca membru al PSD de foarte mulți ani, evident că sunt mirat că partide care l-au susținut pe Emil Constantinescu în '96, la alegerile prezidențiale, și în '92, nu sunt astăzi, nu pentru a apăra acest institut, ci pentru a apăra un simbol, până la urmă, pentru că modul în care s-a vorbit despre un fost președinte al României, de la această tribună, lasă de dorit, ca să fiu elegant.

Repet, sunt membru al PSD. Ca partid, am avut o dezbatere și o bătălie permanentă cu Emil Constantinescu și cu partidele care le-au susținut, însă, stimați colegi de la USR care vă doriți să distrugeți toate simbolurile României - vă doriți distrugerea Bisericii Ortodoxe și a multor altor lucruri extrem de importante - încercați să vă uitați cum îi tratează alte state europene, și nu numai, Statele Unite, de exemplu, pe foștii președinți. Nu mă refer la Levant acum, pentru că nu e specialitatea mea și nu-mi dau cu părerea, însă modul cum v-ați referit la un fost președinte al României este cel puțin deplasat și este rușinos ... (Vociferări.) Nu v-am folosit numele... este cel puțin rușinos, din punctul meu de vedere, că reprezentanți ai Partidului Național Liberal nu au nicio poziție în acest sens.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (de la tribună):

Domnule lider,

Vă rog să încetați cu aceste informații calomnioase la adresa USR, ca cea pe care ați făcut-o mai devreme. Tot ce vrem să desființăm sunt sinecurile, privilegiile și să avem un stat bazat pe criterii corecte, nu clientelare. Ați spus-o chiar dumneavoastră mai devreme, că este pentru Emil Constantinescu. E o rușine că se face un institut pentru pofta unui om, care face acolo expoziții de pietre și pune albume de la întâlnirile lui de acum 20 de ani. Ar trebui să vă crape obrazul de rușine, pentru că votați pentru menținerea acestui institut! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Szabó Ödön, UDMR. Vă rog.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimați colegi,

Toată lumea se plânge, tot eșichierul politic, pentru că nu avem destui bani pentru investiții în cercetare. Această instituție este un institut de cercetare care a fost realizat și înființat cu doi ani în urmă și dacă vreți să aibă, după doi ani de zile, performanța unei academii de științe înființate cu sute de ani în urmă, vă înșelați! Orice institut care se înființează trebuie să aibă un parcurs și trebuie să aibă un rodaj, până ce-și formează specialiștii, până ce își realizează contactele și așa mai departe - pe de o parte.

Pe de altă parte, stimați colegi, și cei care criticați acest institut, da, într-adevăr, trebuie spus, pentru personalitatea lui Emil Constantinescu, cu toții și pentru el trebuie să menținem și să apreciem multe lucruri, nu acest institut neapărat. Dar să vorbiți despre Emil Constantinescu, cel care a realizat acea reorientare politică internațională spre Vest, acea reorientare și acele înțelegeri prin care România a putut deveni parte a NATO și parte a Uniunii Europene, este prea mult!

Domnul Emil Constantinescu, la final de mandat, nu a mai candidat și a spus în felul următor: "Am fost învins de sistem!". Și văd că acum același sistem îl hăituiește în continuare. Al de Petrov? Cine sunt împotrivă? Și cei care mai sunt noi, poate, în momentul de față, în aceleași structuri de tip Petrov.

De ce-l hăituiți, cei vechi Petrov și cei noi Petrov, pe domnul Emil Constantinescu?!

Poate că este o figură care are o moralitate pe care nimeni, în ultimii 30 de ani, nu a reușit să o pună sub semnul întrebării?

Că atunci când a spus: "Domnule, nu reușesc anumite lucruri!" s-a lăsat și a lăsat ca să se realizeze o altă majoritate, eventual, dar a pus direcția României pe o direcție bună, corectă, occidentală. Și toți "Petrovii" vechi și noi, iată, și în momentul de față îl atacă.

Vă mulțumesc.

UDMR va susține această inițiativă legislativă. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (PL-x 244/2020) (rămas pentru votul final).  

16. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor; PL-x 244/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

(Domnul deputat Iulian Iancu solicită să ia cuvântul.)

La dezbateri generale. Bun.

Vă rog, atunci prezentați raportul.

Domnul președinte Iancu.

   

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Domnule președinte,

Pentru că domnul Bejinariu dorește să prezentăm cât mai repede și succint, fiind și inițiator, și totodată încercăm să susținem în fața dumneavoastră un proiect de lege absolut special, aș vrea să vă spun că în dezbatere, în fond, comisia a fost sesizată în procedură de urgență cu acest proiect.

Este o inițiativă legislativă care ca obiect de reglementare transpunerea Directivei 3l/2010, precum și a Directivei 844/2018 privind performanța energetică a clădirilor, eficiența energetică, ambele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 75/156 din 19 iunie 2018.

Aș vrea să vă informez, stimați colegi, că Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia economică a avizat favorabil, Comisia pentru mediu - aviz favorabil.

Aș vrea să vă spun că, în urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale? Domnul Iancu.

Se pregătește domnul Bumb, din partea PNL.

 
   

Domnul Iulian Iancu (de la tribună):

Stimați colegi,

Avem în față un proiect de lege extrem de important. Aparent, ai spune ce mare importanță are un proiect de lege care se adresează performanței energetice a clădirilor?

Ascultând și dezbaterea anterioară, am convingerea, stimați colegi, că nu traversăm doar o criză economică, socială, politică foarte puternică și agresivă, ci cred că cea mai importantă criză este dimensiunea morală asupra căreia nu am reușit să ne ridicăm sau pentru care n-am reușit să ne ridicăm la dimensiunea morală pentru care o societate trebuie să se organizeze, să înființeze și să funcționeze și de asemenea, o criză de conștiință.

Ce propunem noi prin acest act normativ, stimați colegi, este realmente un program de guvernare de ieșire din criză. Acest act normativ este o inițiativă la care am invitat 15 membri de la toate partidele politice: și UDMR, și PNL, și PRO România, și PSD, și ALDE.

De ce este atât de important?

Stimați colegi,

Performanța energetică a clădirilor înseamnă așa: 9,1 milioane de clădiri în România; înseamnă 647.000 de clădiri noi, cu 60.000 apărute numai de la un la altul, 2018-2019, 50% din energia României consumată în aceste clădiri, 75% - ineficient. Avem o intensitate energetică, în continuare, raportată la puterea de cumpărare dublă față de media Uniunii Europene și suntem în situația în care ardem 20 de milioane de metri cubi de materie de biomasă și de lemn, în condiții de randament de maximum 40%.

Ce înseamnă acest lucru, stimați colegi? Înseamnă cel mai puternic program guvernamental de ieșire din criză care oferă sute de mii de companii, milioane de locuri de muncă, răspândite uniform pe tot cuprinsul României.

Este România în măsură să susțină acest program, fiind și cea mai ineficientă dintre statele europene în utilizarea energiei?

Nu trebuie să fie efortul României, pentru că, din fericire, Uniunea Europeană, prin Programul Green Deal, prin programul integrat de energie și schimbări climatice și actualul program, din 27 mai, Next Generation, se adresează în primul rând clădirilor. De ce clădirilor, stimați colegi? Pentru că, vă spuneam, consumăm 50% din total energie. 80% din timpul nostru îl petrecem în clădiri, iar când e pandemie, chiar 95%. Și atunci, Uniunea Europeană și-a propus, cu prioritate, un program, având ca obiectiv-țintă renovarea în ritm accelerat a tuturor clădirilor din România.

Se începe cu clădirile publice. Câte clădiri publice avem? 112.000 de clădiri publice, dintre care 82% sunt în orașe. Pentru acestea se alocă resurse financiare de la Uniunea Europeană.

Închei, domnule președinte.

Ce înseamnă acest lucru, stimați colegi? Comercializarea de echipamente, instalații, materiale de construcții, materiale de izolație, materiale și tehnologie privind utilizarea surselor regenerabile, tehnologia privind utilizarea hidrogenului - adică punem în funcțiune cel mai laborios mecanism industrial, punem în valoare institutele de cercetare din România, cum este cel de la Râmnicu Vâlcea, punem în valoare toate companiile și forța de muncă activă din această țară, salvând totodată populația care astăzi nu are soluție, ca loc de muncă, și îi oferim o soluție la el acasă, pentru că e răspândită uniform în toate orașele României.

Acesta este tipul de program, stimați colegi, asupra căruia colegii inițiatori de la toate partidele vă invită să luați parte și care dă soluție chiar în aceste momente, momente de criză.

Vă rugăm să votați, de asemenea, în unanimitate, așa cum s-a votat la comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, faceți legătura cu domnul deputat Bumb, din partea PNL.

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin audioconferință):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum a specificat și colegul nostru Iancu Iulian, este una dintre cele mai importante inițiative legislative care au trecut prin comisie, în această perioadă. Din păcate, această inițiativă a întârziat doi ani, timp în care putea fi adoptată, pentru că implicațiile ei sunt foarte mari la nivel național. Și anume, în această lege sunt transpuse directivele Uniunii Europene și ale Comisiei Uniunii Europene, în legislația națională. Și este vorba despre performanța și eficiența energetică a clădirilor.

Principalele intervenții legislative vizează aplicarea definițiilor privind strategia de renovare pe termen lung, complexitatea modalității de calcul a performanței energetice, adoptarea prevederilor la clădirile noi și existente, în sensul adoptării de soluții inteligente de încălzire, care necesită certificate de eficiență energetică, inspecția sistemelor de încălzire și climatizare, fără a avea nevoie de avize și de autorizații suplimentare, avize care să îngreuneze și să poată pune în aplicare această lege.

Importanța acestei legi este în special pentru clădirile care sunt construite din bani publici, unde putem atrage fonduri europene și putem eficientiza extraordinar de mult folosirea sistemelor inteligente de încălzire și a materialelor din care sunt construite aceste clădiri.

Deci, această lege are în vedere atât renovarea clădirilor, construirea clădirilor noi, cât și eficientizarea sistemului de încălzire a clădirilor vechi.

De aceea, PNL va vota pentru această lege și sperăm ca ea să fie pusă cât mai curând în aplicare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Am finalizat intervențiile.

Avem 50 de amendamente.

La titlul legii, intervenții? Nu.

De la 2 la 25 intervenții? Nu.

De la 26 la 50? Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

A sosit raportul de la Comisia pentru buget.

Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor ...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

A, procedură. Da, vă rog, domnule Roman. Înțeleg că aveți o chestiune de procedură. Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

De trei săptămâni, la Comitetul liderilor am solicitat suplimentarea ordinii de zi cu două proiecte de lege importante, pentru că tot aud în fiecare zi, de la acest microfon, că PSD, sub comanda domnului Ciolacu, nu mai este același PSD sub comanda lui Liviu Dragnea. Și atunci am spus: "Haideți să respingem acele legi, în Parlament, care apără interesele lui Liviu Dragnea și ale unor companii cu acționariat ascuns, cum este Tel Drum...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Procedura, domnule Roman!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Este punctul 17, la asta mă refer, domnule președinte!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Aveam o promisiune din partea majorității că vom discuta aceste subiecte la comisii. Și rugămintea este, dacă vreți cu adevărat să rupeți legătura cu Liviu Dragnea, faceți ceea ce ați promis, intrați în comisii, dezbateți aceste proiecte, astfel încât societăți de tip Tel Drum să nu mai poată participa la licitații în care Liviu Dragnea este ordonator de credite președinte al Consiliului județean, Tel Drum este o societate cu acționariat ascuns care semnează cu Liviu Dragnea președinte de Consiliu județean și după aceea face lucrări frumoase la Belina și pe brațul Pavel.

Aceeași chestiune o ridic și în privința unui alt punct pe care îl tot punem pe ordinea de zi și unde dumneavoastră v-ați angajat că veți veni cu raport... Opriți odată amnistierea evazioniștilor fiscali! Opriți odată frăția cu penalii și veniți și dați, dacă vreți cu adevărat să demonstrați oamenilor că sunteți altceva decât Liviu Dragnea, respingeți aceste proiecte, rupeți frăția cu penalii și atunci vom putea discuta cu dumneavoastră, la modul concret, lucruri importante pentru români.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Simonis. Vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Noi asistăm de ceva timp la o strategie a reprezentanților Partidului Național Liberal, ca de câte ori există ceva împotriva reprezentanților Guvernului, de câte ori se descoperă abuzuri grosolane și hoții ale unor membri ai PNL, să apară cineva de la PNL și să ducă discuția într-o cu totul altă parte.

Acum, evident că, în loc să vorbim de faptul că nu vreți să ne spuneți dacă veți mări sau nu alocațiile, dacă veți mări sau nu pensiile, ce aveți de gând să faceți pentru stimularea economiei, ce vreți să faceți cu cei un milion de șomeri și multe alte probleme ale României. Nu ne spuneți ce faceți cu ele și vorbiți de niște povești... Acum două săptămâni vorbeam despre ce au depus unii și alții, prin 2012, astăzi eu știu ce inițiative...

Păi, domnilor, haideți să le luăm punctual! Am declarat de la nivel de conducere a partidului că inițiativa cu evaziunea fiscală nu are susținerea PSD. Evident, aceasta va fi respinsă în regim de urgență.

Cât despre inițiativa cu opțiune la purtător, stimați colegi, eu aș vrea să înțeleg următorul lucru. Păi, forma agreată împreună este ca această lege intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021. Așa e forma agreată, nu? Recunoașteți asta.

Păi, dacă ea intră la 1 ianuarie 2021, de ce nu poate fi săptămâna viitoare votată, de ce trebuia făcută ieri, de ce reprezentanții PNL nu au cerut în comisie suplimentarea ordinii de zi și votarea acestei legi?! (Vociferări.) OK. Am discutat înainte ca domnii care au vorbit mai devreme să ia cuvântul pe acest subiect, am discutat cu domnul președinte al Comisiei juridice și săptămâna viitoare aceste inițiative vor fi respinse în Comisia juridică și evident și în plen.

Dar, în același timp, vom respinge și inițiative făcute de liberali, prin care, de exemplu, una făcută de liderul de la Senat, prin care avocații să nu poată fi urmăriți penal, de exemplu. Așa, o categorie aparte de români care pot comite infracțiuni și nimeni să nu poată să le facă nimic. S-a stabilit că facem curățenie în sertarele Parlamentului. Eu vă spun ceea ce vă spuneam mai devreme. Sunt de acord. Dar haideți să facem curățenie peste tot! Și să curățăm Parlamentul și de inițiativele toxice ale PNL, și de cele ale USR, și de cele ale PSD. Haideți să curățăm toate sertarele Parlamentului și să fim corecți până la capăt!

În altă ordine de idei, săptămâna viitoare aceste două inițiative, și nu numai, vor fi respinse în Comisia juridică și de plen, iar cea care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021 - deci mai sunt șase luni - degeaba vă bateți să o votați de mâine, de poimâine, de ieri, că tot de la 1 ianuarie 2021 intră. Adică, haideți să fim serioși până la capăt!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Cele două inițiative nu au raport. Așteptăm raportul de respingere de la Comisia juridică.

Continuăm.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL-x 354/2020) (rămas pentru votul final).  

15. Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene; PL-x 354/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Raport suplimentar din partea Comisiei pentru buget.

Domnule președinte Lazăr, vă rog.

   

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem un raport suplimentar asupra acestui proiect.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene, cu amendamentele admise prezentate în Anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Și aș avea o mențiune pentru stenogramă. Mandatăm stafful comisiei, împreună cu Departamentul Legislativ, să facă eventualele corecții de tehnică legislativă, dacă acestea au apărut.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Acesta, tocmai, a fost scopul pentru care a fost retrimis proiectul.

Începem dezbaterile generale.

Doamna deputat Roxana Mînzatu.

Vă rog, de la PSD.

Se pregătește domnul Roman.

 
   

Doamna Roxana Mînzatu (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vom vota, vom dezbate și vom vota un proiect de lege cu impact pentru cel puțin următorul deceniu al României, un proiect care reglementează domeniul fondurilor europene.

Ca ministru al fondurilor europene, în 2019, am fost implicată direct în cel puțin două teme pe care le regăsiți în această lege și am inițiat două zone importante de îmbunătățire a mecanismelor de absorbție a fondurilor europene, descentralizarea Programului Operațional Regional.

Anul trecut, spuneam pentru prima dată public că România este pregătită să gestioneze bani europeni la nivelul regiunilor, că dau un vot de încredere, sigur, cu unele rezerve, dar dau un vot de încredere ADR-urilor, agențiilor de dezvoltare regională, ca entități capabile ca în fiecare regiune de dezvoltare să gândească un program de finanțare particularizat pentru nevoile acelor regiuni.

Pentru că unele sunt investițiile necesare în Regiunea Nord-Est, unde e Botoșaniul, Suceava, altele sunt investițiile necesare poate în Vest, unde e mai multă dezvoltare industrială, cum e Timiș și așa mai departe. Astfel încât în acest proiect de lege aveți exact această componentă de descentralizare a unuia dintre programele cele mai importante de finanțare pentru perioada 2021-2027, programul din care se finanțează IMM-urile, drumurile județene, străzile urbane, regenerarea urbană. Vom avea componente de finanțare pe turism și așa mai departe, zona de infrastructură socială, sanitară și așa mai departe.

Un alt domeniu pe care îl regăsiți reglementat în acest proiect de lege este pregătirea unui portofoliu de proiecte în domenii strategice, cum ar fi transport, regenerare urbană, specializare inteligentă și așa mai departe, astfel încât încă din 2021 să avem proiectele tehnice, autorizațiile de construcție, documentațiile tehnice necesare, să absorbim rapid banii care intră pe următorul exercițiu financiar.

Asta înseamnă că gândim un mecanism prin care, cu asistență tehnică, și autoritățile publice centrale și locale să pregătească deja documentațiile ca să absoarbă banii din exercițiul viitor.

Și, nu în ultimul rând, am să mai subliniez un aspect din acest proiect de lege.

Sigur, a fost inițiativa colegilor, Florin Roman și Alfred Simonis, de a identifica teritoriile pe care vom aplica mecanism ITI - Investiție Teritorială Integrată, ceea ce înseamnă o gândire prin care zona respectivă, cu un buget alocat din fonduri europene, să poată să-și decidă proiectele pe care le finanțează în mod integrat, corelat, în teritoriul respectiv.

Și, cu sprijinul colegilor, Simonis, al senatorului Trufin, al lui Marius Budăi și al colegului Florin Roman, am adoptat astăzi în Comisia pentru buget și un amendament care vizează identificarea a trei teritorii. În primul rând, zona munților Apuseni; în al doilea rând, zona de nord a Moldovei - Botoșani, Iași, Suceava; și, în al treilea rând, zona munților Făgăraș. Sunt zone în care eu, ca ministru al fondurilor europene, am avut întâlniri, există asociații de dezvoltare intercomunitară constituite, care au lucrat și au pregătit fișele de proiecte care așteptau această decizie.

Și este extrem de important că astăzi în acest proiect de lege avem precizate aceste teritorii, care vor avea șansa să se dezvolte de o manieră integrată în aceste teritorii cu un uriaș potențial economic și, de asemenea, de rezolvare a unor nevoi sociale extrem de importante, cum este zona din nordul Moldovei.

Sunt câteva argumente pentru care vă invit pe toți să votați acest proiect de lege.

Grupul PSD - așa cum am spus, inițiator, în guvernarea PSD, a unora dintre măsuri - va susține acest proiect de lege.

Este foarte important ce urmează, ca legislație, din partea Guvernului Orban și din partea Ministerului Fondurilor Europene.

Solicit foarte clar să continuăm să lucrăm în această manieră politică, să spun așa, pe domeniul fondurilor europene, colaborând și dialogând și adoptând proiecte de lege în Parlament, pe subiecte atât de importante, evitând, poate, ordonanțele de urgență, pentru că și acest proiect de lege, în realitate, este o ordonanță adoptată în 4 februarie, care, sigur, neputând fi publicată în Monitor, din cauza acelor condiții, a trebuit să vină în Parlament, ca inițiativă legislativă.

Și eu zic că a ieșit un proiect de lege extrem, extrem de valoros pentru utilizarea banilor europeni în următorul deceniu, următorul exercițiu, 2021-2027.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Roman.

Se pregătește domnul Benedek Zacharie, din partea UDMR.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Domnule președinte,

În primul rând, vreau să le mulțumesc tuturor colegilor lideri de grup care sunt semnatari ai acestui proiect de lege.

Din punctul meu de vedere, e cea mai importantă lege din acest an.

E o lege care practic împlinește un vechi vis al administrațiilor locale - să nu mai meargă cu jalba în proțap pe la ministere.

Și, aici, într-adevăr, și doamna ministru Mînzatu și domnul ministru Boloș au avut un cuvânt greu de spus, pentru că funcționarii din ministere s-au cam opus la treaba asta, că nu se mai merge cu sărut mâna prin ministere, iar agențiile de dezvoltare regională devin autorități de management și practic înlăturăm o mare parte din ceea ce înseamnă birocrație.

Îi îndemn și pe colegii de la USR să voteze această lege. Pentru că am înțeles că au rezerve. Am văzut și tot felul de explicații în public, că ar fi un paralelism.

N-are nicio legătură, nu e niciun fel de paralelism. Este pur și simplu o descentralizare a fondurilor europene de pe minister pe agențiile de dezvoltare regională. Iar, practic, fondurile europene pe care le putem accesa pe cele trei unități, așa cum a specificat și doamna Mînzatu, pe tot ceea ce înseamnă zone de dezvoltare economică, înseamnă șansa oricărei comunități locale de a se dezvolta, indiferent de cine va guverna.

Și, indiferent de cine va guverna, că e PNL, că e PSD, că e USR, că e UDMR, că e PMP sau mai știu eu cine, acești bani vor veni în România și vor fi folosiți acolo unde trebuie. Asta este cel mai important de știut.

Închei prin a spune că astăzi, repet, din punctul meu de vedere, adoptăm cea mai importantă lege a anului. Adoptăm o lege care înseamnă bani pentru viitorul dezvoltării infrastructurii, rutiere, spitalicești, de învățământ, din toate punctele de vedere, în România.

Încă o dată țin să le mulțumesc colegilor lideri de grup, pentru că au susținut acest proiect de lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Zacharie, vă rog.

Așa cum știți, din fiecare grup parlamentar este un singur vorbitor.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Domnule președinte,

Da, votând această lege facem un pas important, cel puțin, din punct de vedere economic, spre descentralizare. Acea descentralizare despre care absolut toate formațiunile politice, cel puțin în perioada electorală, vorbesc. După aceea, din când în când se întâmplă și altceva.

Se dă posibilitatea, inclusiv la nivelul CNAIR, ca acești bani, această dezvoltare, lucrările să poată să fie stabilite la nivelul regional, al DRDP-urilor, care știu de ce au nevoie, unde trebuie să asfalteze, unde trebuie să-și dezvolte drumurile naționale. La fel se va întâmpla și cu regionalele de căi ferate. Oamenii din regionalele de căi ferate cunosc situația din teren mult mai bine decât, de exemplu, C.F.R. S.A., la nivel de infrastructură de țară.

La fel, dăm posibilitatea ADI-urilor să acceseze acești bani europeni și să poată să-și ducă la bun sfârșit proiectele, investițiile integrate, proiecte care, în unele cazuri, așteaptă de peste 15 ani să fie finanțate.

Deci, în consecință, și Grupul UDMR va vota această propunere legislativă.

Și, repet, este un pas uriaș spre dezvoltarea regională.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare.

La titlul legii, intervenții? Nu.

De la 2 la 150, intervenții? Nu.

De la 151 la 300? Nu.

De la 301 la 599?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (PL-x 62/2020) (rămas pentru votul final).  

19. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice; PL-x 62/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Doamna Iurișniți.

Vă rog, faceți legătura cu doamna Iurișniți.

Și apoi raportul comun, domnul Halici, Comisia juridică și Comisia pentru egalitatea de șanse.

Doamna Iurișniți.

Numai puțin...

   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

Da.

Mulțumesc...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, doamnă...

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Încep prezența mea în online, în această ședință, prin câteva cifre relevante și statistici la nivel european, pentru că statistici la nivel național încă nu avem.

Este vorba de 45% dintre victimele violenței domestice, care au raportat existența unei forme de abuz online, în timpul relației; 40% care au raportat că au fost hărțuiți sau abuzați online de fostul partener; 38% care au raportat o urmărire online, odată ce au părăsit o relație; 75% care au raportat îngrijorarea că poliția nu a știut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau la hărțuire.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Prezența, aici, în această ședință, a acestei legi vine în urma unei analize de nevoi... Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, în sensul includerii violenței cibernetice printre toate tipurile și formele de violență pedepsite în România.

Pentru că știm foarte bine că, odată cu evoluția tehnologiei și a extinderii mijloacelor de comunicare online, violența cibernetică a căpătat o amploare și statele europene trebuie să incrimineze acest fenomen, cu scopul de a preveni și a combate în mod eficient.

Tipul acesta de violență nu există în cadrul legislativ în legislația românească. El a fost descris de către Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați ca fiind acea manifestare antisocială care se referă la fapte de hărțuire și amenințare online, publicare nonconsensuală de informații, date personale, tot ce înseamnă amenințări online, conținut grafic intim, acces ilegal de interceptare a comunicațiilor, orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și comunicațiilor, cu scopul, bineînțeles, de a umili, de a amenința, de a reduce la tăcere victima.

Este un proiect transpartinic, pe care l-am inițiat, și am ținut foarte mult ca acest proiect să ajungă în Camera Deputaților. Am obținut sprijinul colegilor din toate grupurile parlamentare. Și este în acord cu Convenția de la Istanbul, primul acord european cu caracter juridic multinațional obligatoriu privind combaterea violenței împotriva femeilor sau violenței domestice, este în acord cu noua Agendă Globală 2030 și care, până la urmă, include un obiectiv specific privind realizarea egalității de gen și a tuturor femeilor și bărbaților.

Am lucrat, alături de experți din organizații nonguvernamentale, juriști, pentru această completare a legislației, atât de necesară în România, unde aceste forme de violență cibernetică nu erau definite, nu erau prevăzute și, ca atare, nici pedepsite.

Odată promulgată această inițiativă, sper ca instituțiile statului să se mobilizeze și să se responsabilizeze, inclusiv pentru acțiuni conexe, esențiale în prevenție, de exemplu, campanii naționale de informare și de educare. Pentru că fetele și femeile reprezintă principalele victime ale acestui tip de infracțiuni, să ne reamintim de recente violuri care au fost mediatizate în presă sau alte acțiuni de abuzuri incredibile care au loc încă în România. Ele trebuie să recunoască astfel că violența cibernetică, inclusiv acest tip de violență este sancționată și să știe cui să i se adreseze.

Sper ca toate autoritățile competente, mass media și societatea civilă să înțeleagă importanța acestor noi reglementări în lupta pentru prevenirea și combaterea acestui tip de violență.

Vreau să mai adaug în final, în calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, că această lege trebuie să pună în mișcare instituții și ministere. Este vorba de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, care, prin organismele aflate în coordonare, inclusiv cu ANES, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, trebuie să dezvolte campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică, să ofere asistență practică autorităților centrale și locale, pentru a preveni și a răspunde la acest tip de violență și să bugeteze - foarte important - să promoveze și să bugeteze programe destinate unei game largi de utilizatori, pentru alfabetizarea digitală.

Trăim într-un secol digitalizat și avem nevoie de aceste prevederi legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

O rog pe colega mea, Aida Căruceru, să prezinte raportul comun al Comisiei juridice și Comisiei pentru egalitatea de șanse.

 
   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 februarie 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa.

Guvernul României nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil.

Comisia pentru sănătate și familie a avizat favorabil.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a dezbătut inițiativa legislativă, în ședința online din data de 12 mai 2020.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a dezbătut inițiativa legislativă, în ședința online din data de 2 iunie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități și ai Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, cu amendamente admise și respinse din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

O rog pe doamna deputat Mara Calista, din partea PNL.

 
   

Doamna Mara-Daniela Calista (de la tribună):

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Nu mai este o mirare pentru noi faptul că Era digitală vine cu un set de provocări, dar și de responsabilități din partea noastră.

Proiectul de lege vine să facă o modificare, atunci când vorbim despre combaterea violenței domestice, și introduce noțiunea de violență domestică cibernetică. Violență cibernetică, mai exact.

Ce înseamnă de fapt violența cibernetică? Înseamnă hărțuirea sau urmărirea, dacă vreți, online, a unor persoane, distribuirea unor materiale cu caracter intim, fără acordul persoanelor și înseamnă, de altfel, folosirea în mediul online a oricărui fel de documente sau oricărui fel de amenințări proliferate asupra unei persoane, cu scopul de a o vătăma pe aceasta.

Sunt foarte multe țări la nivel european care, de altfel, au reglementat deja această chestiune a violenței cibernetice. Și mă refer aici, o să vă dau câteva exemple - Franța, Olanda, Germania, Austria, Spania, Italia - sunt țări care au prevăzut în ceea ce înseamnă partea penală genul de infracțiuni care rezultă din această utilizare a violenței cibernetice.

Reglementarea era necesară, întrucât în Codul penal din România sunt câteva referiri la ceea ce înseamnă șantaj sau la ceea ce înseamnă violarea vieții intime, dar nu cu referire concretă la violența domestică, respectiv, introducerea violenței cibernetice în definirea violenței domestice.

Prin modificarea adusă, se definesc foarte clar infracțiunile despre care făceam referire mai devreme, motiv pentru care Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege extrem de necesar într-o țară în care, ne place sau nu ne place să recunoaștem, violența domestică încă se regăsește la niște cote foarte, foarte mari, mai ales dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă a acestei pandemii, unde victimele au fost deseori forțate să locuiască în același spațiu, dacă vreți, cu agresorii lor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alți doritori să intervină la dezbateri generale? Nu.

Avem șase amendamente admise și un amendament respins.

Dacă se susține amendamentul respins? Nu.

La titlul legii?

Articolul unic?

2 marginal? 3? 4? 5?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Și ultimul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social (PL-x 337/2020) (rămas pentru votul final).  

20. Proiectul de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social; PL-x 337/2020.

Dacă din partea...?

Sunt 2 colegi, da.

Domnul Silviu Vexler, vă rog.

Ca inițiator, vă rog.

Dumneavoastră și cu domnul Ganț sunteți inițiatori.

Și apoi domnul Ibram, să prezinte... sau domnul coleg.

OK!

   

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Mai mult decât, poate, orice altă perioadă, zilele pe care le trăim astăzi ne-au arătat și ne-au demonstrat din nou și din nou cât de important este angajamentul social, cât de important este spiritul de voluntariat și caritabil.

Tot această perioadă ne-a reamintit care este cu adevărat importanța drepturilor omului și a promovării drepturilor omului pentru toți.

Atunci când am inițiat acest proiect de lege împreună cu domnul deputat Ovidiu Ganț, colegul meu, am vrut să existe o formă, ca, la cel mai înalt nivel, statul român să le mulțumească tuturor acelora, indiferent dacă este vorba despre persoane fizice sau despre asociații, fundații și alte instituții din societatea civilă, care și-au dedicat viața și întreaga activitate acestor subiecte deosebit de importante pentru întreaga societate din România.

Indiferent dacă este vorba despre proiecte majore pe care le-am cunoscut cu toții, cum este Asociația "Dăruiește viață", care construiește un spital, indiferent dacă este vorba despre lucruri care ni se par mult mai mici, cum este Asociația "Pisici pe creier", indiferent dacă este vorba despre proiecte individuale ale unor oameni care au sprijinit și s-au implicat în sprijinirea unor categorii defavorizate sau pentru a lupta împotriva violenței în familie, decorația care va fi instituită prin intermediul acestui proiect vine ca o recunoaștere oficială.

Dar, mai mult decât o recunoaștere oficială, ne-am gândit și am dorit să existe o formă prin care statul român le spune pur și simplu mulțumesc tuturor acestor oameni.

Vă mulțumesc și vă rog să susțineți acest proiect. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Rog, prezentați raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților.

 
   

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale asupra Proiectului de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social; PL-x 337/2020.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul legislativ.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul legislativ.

Consiliul Economic și Social, de asemenea, a avizat inițiativa legislativă favorabil.

Guvernul României susține adoptarea inițiativei legislative.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social, decorație civilă pe domenii de activitate.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au examinat proiectul de lege în ședința online din 9 iunie 2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social, cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Îl invit pe domnul deputat Iulian Bulai, din partea Grupului...

Nu mai doriți, da?

Liderul Grupului minorităților, domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog, faceți legătura.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că este binevenit un asemenea Ordin.

Și Grupul îl susține în totalitatea lui.

Dar, din apărarea aceasta, a drepturilor minorităților, face parte și apărarea dreptului la proprietate.

Și atunci când am vrut, OK, să vedem, își asumă sau nu își asumă Parlamentul României acest drept, s-a recurs la trucul de astăzi, de dimineață, pe care îl știm foarte bine cu toții.

Evident că protestez împotriva acestui lucru. Pentru că noi nu am fost de acord cu retrimiterea la comisie, ci, OK, dacă doriți să rămână în vigoare ordonanța de urgență, asumați-vă lucrul acesta, nu e nicio problemă.

De asemenea, nu înțeleg de ce, atunci când era vorba despre un amendament care ne viza, și pe care dorea să-l prezinte astăzi domnul Andi Grosaru, nu a mai fost loc pentru el, în condițiile în care timp mai era.

Așa că, este bine că instituim Ordine, este bine că recompensăm pe cei care apără drepturile acestea, dar cred că primii dintre cei care trebuie să le apere ar trebui să fim noi sau să ne asumăm neapărarea lor în mod deschis. Este o chestiune pe care o să solicit să o discutăm în Biroul permanent și în Comitetul liderilor și să-i găsim rezolvarea cuvenită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Avem 37 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 37, intervenții? Nu.

La Anexă, intervenții? Nu.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Finalizăm aici.

Facem pauză 5 minute și începe ședința de vot final.

 
     

După pauză

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.)

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Începem sesiunea de vot final.

  Proiectul de Lege pentru completarea art. 60 pct. pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 647/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Legi ordinare. Adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 647/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Există în sală colegi...?

Vă rog, la microfon, anunțați cum votați.

   

Doamna Adriana-Doina Pană (de la tribună):

Adriana-Doina Pană, deputat de Bistrița, votez "pentru" la toate inițiativele legislative de astăzi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Să noteze secretariatul.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Gherman (de la tribună):

Bună ziua, domnule președinte!

Dumitru Gherman. Vot pentru la toate inițiativele legislative de astăzi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Bianca-Miruna Gavriliță (de la tribună):

Bianca Gavriliță, deputat de Timiș.

Vot "pentru" la acest proiect de lege și la toate proiectele de lege de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Iusein Ibram (de la tribună):

Deputat Iusein Ibraim.

Vot "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat?

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Dan Vîlceanu.

Votez pentru PL-x 647/2019 - pentru.

Pentru PL-x 304/2020 - împotrivă...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog. Am o rugăminte.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Vă rog.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și numărul...

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Păi, le iau la rând.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci punctul 1? La punctul 1 pe ordinea de zi, PL-x 647/2019, pentru.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Pl-x 647/2019 - pentru.

Punctul 2, PL-x 304/2020 - împotrivă.

Punctul 3, PL-x 314/2020 - împotrivă...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

PL-x 568/2019 am eu la punctul 3.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

PL-x 568/2019 - abținere.

Înseamnă că nu am lista eu actualizată cu...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Toți liderii de grup au lista.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

Acum. O iau de la capăt atunci.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (de la tribună):

PL-x 647/2019 - pentru. Punctul 1.

Punctul 2, PL-x 304/2020 - împotrivă.

Punctul 3, PL-x 568/2019 - abținere.

Punctul 4, PL-x 63/2020 - pentru.

Punctul 5, PL-x 297/2020 - pentru.

Punctul 6, PL-x 217/2020 - pentru.

Punctul 7, PL-x 289/2020 - pentru.

Punctul 8, PL-x 354/2020 - pentru.

Punctul 9, PL-x 244/2020 - pentru.

Punctul 10, PL-x 62/2020 - pentru.

Punctul 11, PL-x 337/2020 - pentru.

Punctul 12, Pl-x 478/2017 - pentru.

Punctul 13, Pl-x 167/2020 - abținere.

Legi organice.

Punctul 14, PL-x 314/2020 - împotrivă.

Punctul 15, PL-x 157/2019 - pentru.

Punctul 16, PL-x 489/2017 - pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Rog liderul de grup al Partidului Național Liberal, în cazul în care mai este o intervenție telefonică sau dacă este aceeași propunere de vot... vă rog frumos, ca să fie foarte clar. Și de acum, cei de la Grupul parlamentar al PNL, doar își spun numele.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Deputat Slavoliub Adgnagi.

La toate proiectele legislative de pe ordinea de zi "pentru", cu excepția punctului 5, unde sunt prezent și nu votez.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnule Roman, vă rog.

 
   

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Pardon! Punctul 12 pe ordinea de zi!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 12.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

La Grupul PNL, în sală, care nu poate vota mai e doar un coleg, domnul deputat Daniel Constantin, și practic e același vot ca și la...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și în cazul intervențiilor telefonice la fel, da?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Da.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Domnul Daniel Constantin. Vă rog.

Nu trebuie să citiți. Sunteți din Grupul PNL și confirmați prezența dumneavoastră.

 
   

Domnul Daniel Constantin (de la tribună):

Daniel Constantin.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule deputat?

 
   

Domnul Vlad Bontea (de la tribună):

Deputat Vlad Bontea, Mehedinți.

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnule deputat?

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Domnule președinte, voi vota, ca și Grupul UDMR, exact toate proiectele de pe ordinea de zi "pentru", cu excepția punctului 12, PL-x 478/2017, unde votez împotriva raportului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule lider, doriți să interveniți?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Lucian-Eduard Simion (de la tribună):

Deputatul Lucian Simion.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai este cineva din sală?

Vă rog, doamnă Cătăniciu.

 
   

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu (de la tribună):

Bună ziua, domnule președinte!

Steluța Cătăniciu.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Weber Mihai.

 
   

Domnul Mihai Weber (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votul este "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu mulțumesc.

Domnul Todor Adrian?

 
   

Domnul Adrian Todor (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele înscrise pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Tîlvăr?

 
   

Domnul Angel Tîlvăr (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Mărgărit?

 
   

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Să trăiți, domnule președinte!

Deputat Mărgărit Mitică-Marius, Circumscripția nr. 18 Galați.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Pop Georgian?

 
   

Domnul Georgian Pop (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu mulțumesc.

Domnul Rădulescu Cătălin?

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Chirian Viorel?

 
   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua, tuturor!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Bota Marius?

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepția punctului 15, unde mă abțin.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 15 - vă abțineți.

Mulțumesc.

Domnul Mușoiu Ștefan?

 
   

Domnul Ștefan Mușoiu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Moldovan Sorin-Dan?

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez cu Grupul Partidului Național Liberal.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Havrici?

 
   

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepția punctului 3, unde este "abținere".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Care punct?

 
   

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Punctul 3.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 3. Vă abțineți, nu?

 
   

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Da. Abținere.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Domnul Radu Nicolaie-Sebastian?

 
   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Bârlădeanu Dragoș?

 
   

Domnul Dragoș-Petruț Bârlădeanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Dehelean Silviu?

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Domnule președinte, eu o să votez doar la primul punct de pe ordinea de zi, la PL-x 647/2019 "împotrivă". La restul voi vota de pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Țachianu Marian?

 
   

Domnul Marian Țachianu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

La primul punct de pe ordinea de zi votez "pentru", la restul voi vota de pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Korodi Attila?

 
   

Domnul Korodi Attila (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte.

Votez la toate "pentru", cu excepția punctului 12, unde votez "împotrivă", ca și Grupul UDMR.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Ciocan Dan?

 
   

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă ascultăm!

 
   

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Domnule președinte, bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi de astăzi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Cucșa Marian?

 
   

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Deputat Marian-Gheorghe Cucșa.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Popa Florin?

 
   

Domnul Florin Popa (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Boboc Tudorița-Rodica?

 
   

Doamna Tudorița-Rodica Boboc (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Rotaru Alexandru?

 
   

Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Suciu Matei?

 
   

Domnul Matei Suciu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Bălănescu Alexandru?

 
   

Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Vîrză Mihăiță?

 
   

Domnul Mihăiță Vîrză (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Petrea Gabriel?

 
   

Domnul Gabriel Petrea (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepția punctului 3, la care mă abțin.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Rădulescu Alexandru?

 
   

Domnul Alexandru Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la acest punct, la restul votez pe tabletă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Drăghici Mircea-Gheorghe?

 
   

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Iancu Marius-Ionel?

Domnul Iancu?

Domnul Stancu Florinel?

 
   

Domnul Florinel Stancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele, cu excepția punctului 3, la care mă abțin.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Petrețchi Nicolae?

 
   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele aflate pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Vreau... Deci electronic au fost ...

 
   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Bună ziua!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

Spuneți!

 
   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Dacă vreți să...

Domnul Steriu.

 
   

Domnul Valeriu-Andrei Steriu (prin telefon):

Steriu Valeriu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Am avut 233 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 3 abțineri...

273 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind acordarea de măști pentru<B></B> protecția cetățenilor români de virusul Covid-19 (PL-x 304/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

2. Proiectul de Lege privind acordarea de măști pentru protecția cetățenilor români de virusul Covid-19; PL-x 304/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Ștefan Corneliu?

   

Domnul Corneliu Ștefan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Vă rog, telefonic cine mai este?

Vă rog, domnule deputat Stan Viorel.

 
   

Domnul Viorel Stan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

O zi bună!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Vă rog. Domnul Mocioalcă.

Vă ascultăm, domnule Mocioalcă!

Domnul Căciulă Aurel. Vă rog.

Domnule Căciulă, vă ascultăm!

 
   

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Salut!

 
   

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

Căciulă Aurel, deputat de Vaslui.

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mă bucur!

 
   

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

O zi bună!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

224 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă... Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat.

Domnul președinte Victor Ponta. Vă rog.

Vă ascultăm, domnule Mocioalcă!

 
   

Domnul Ion Mocioalcă (prin telefon):

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, mai puțin punctul 3, unde mă abțin.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles! Precum Grupul PRO.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Ponta.

Scuzați-l pe domnul Mocioalcă!

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să le mulțumesc tuturor colegilor care azi au votat pentru acest proiect inițiat de câțiva colegi din PRO România și PSD; sunt și eu inițiator printre ei.

Vreau să explicăm că prin această lege putem să asigurăm pentru persoanele care nu își permit sau care nu găsesc măști achiziția centralizată, prin "Unifarm", a unui număr suficient de măști pentru populație.

Am primit o veste bună de la Guvernul PNL, cum că s-a pornit licitația pentru 115 milioane de măști, ceea ce înseamnă chiar mai mult de 30, cât am propus noi.

Ca orice veste bună de la Guvern, imediat este urmată de o veste proastă, în sensul că s-a anulat deja licitația. Probabil că firma bucătăreselor din județul Vaslui, să zicem la întâmplare, nu au dus 115 milioane de măști și atunci au anulat-o.

Vreau să vă anunț însă că, în momentul în care Guvernul propune prelungirea stării de alertă, eu voi vota împotrivă, dar propune și păstrarea în continuare a obligației de a purta măști și cred că nu poți să obligi un cetățean să poarte mască, până nu te asiguri că are acces la o asemenea mască.

Prin legea de azi am asigurat acest lucru și mi-aș dori foarte tare să se și pună în aplicare.

Mulțumesc tuturor celor care au votat "pentru".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului - Județul Vrancea, în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului județean Vrancea (PL-x 568/2019) (adoptat prin vot electronic la distanță);

3. Proiectul de Lege pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului - Județul Vrancea, în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului județean Vrancea; PL-x 568/2019; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Văcaru.

   

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Nu știu dacă am reușit la cele două să votez, că nu mi-a arătat.

Votez "pentru", mai puțin la acest punct 3, la care mă abțin.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Dacă nu mai reușiți, noi vă invităm în plenul Parlamentului, unde sunt și restul de colegi.

 
     

Domnul Alin Vasile Văcaru (prin telefon):

Sigur!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Biro Zsolt-Istvan?

 
   

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi, excepție punctul 12, Pl-x 478/2017, unde votez împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Biro Zsolt-Istvan (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamna Longher Victoria?

 
   

Doamna Victoria Longher (prin telefon):

Bună ziua!

Sunt Longher Victoria.

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Cu 173 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 85 de abțineri, adoptat.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; PL-x 289/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Voci din sală:

Ați sărit!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Votăm punctul 7 și revin la punctul 4.

Pe tabletă este PL-x 63/2020. Da.

Reluăm votul.

Dar, stafful, n-ați văzut din timp? Da.

Imediat!

Reluăm votul.

 
  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 63/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

4. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 63/2020; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

292 de voturi pentru, două abțineri și un vot "nu votez".

Adoptat.

    Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 297/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

   

Domnul Florin Iordache:

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 297/2020.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

297 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, un coleg nu votează.

A fost adoptat.

Explicarea votului, doamna Prună Cristina, Grupul USR. Vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin audioconferință):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Evident, USR a votat pentru acest proiect de lege și le mulțumim tuturor colegilor care au dat astăzi un vot pozitiv.

Acest proiect de lege face parte dintr-un pachet legislativ de reducere a birocrației inutile pe care USR le-a depus în Parlament. Mai întâi, am simplificat procedura de înființare a unei firme. Din păcate, acest proiect este acum pe masa CCR, atacat, culmea, de către Guvernul PNL. Sper că totuși astăzi colegii din PNL au dat un vot pozitiv pentru acest proiect de lege.

În România, cetățenii sunt de multe ori tratați de către stat ca niște cărăuși de hârtii și de multe ori legislația, în loc să le ușureze viața celor care întreprind, vine și o face un calvar.

Acest proiect de lege corectează tocmai obligativitatea cetățenilor de a declara constant, la stat, informații pe care, culmea, instituțiile publice le dețin deja.

Din nou a fost transpusă o directivă în cea mai greoaie formă posibilă și astfel societățile comerciale trebuie să depună anual o declarație privind beneficiarul real al firmei, chiar dacă nu s-a modificat nimic în structura acestuia.

Prin acest proiect de lege, venim să ușurăm viața a peste 900.000 de SRL-uri, aproximativ 96% dintre acestea, care nu au în componență o persoană juridică unde s-ar justifica declararea beneficiarului real.

Ce facem concret prin acest proiect? Ei, bine, lucruri de bun-simț. Dacă nu s-au produs schimbări, nu va mai fi cazul să revii anual să tot declari același lucru, iar statul nu are decât să ia datele despre beneficiarul real de la Registrul Comerțului, care, până la urmă, este tot o instituție a sa.

A venit momentul, stimați colegi, să luăm exemplul altor țări și să nu mai ținem oamenii pe drumuri inutil, mai ales că, înlesnind antreprenoriatul, vom avea o prosperitate reală și vom crea locuri de muncă bine plătite aici, în România.

Încă o dată, mulțumiri celor care au susținut acest proiect de lege și abia așteptăm să fie și promulgat.

Mulțumim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád? Bun.

Domnul Grosaru? O luăm în ordinea grupurilor parlamentare.

Domnule Grosaru, vreți să interveniți la explicarea votului? Nu.

Mulțumesc.

Doamna Ana Birchall.

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

Bună ziua!

Domnule președinte,

Este rușinos că astăzi, la începutul ședinței, la ora 10,00, procedural, am solicitat cuvântul, regulamentar, și dumneavoastră ați refuzat de nenumărate ori să-mi dați cuvântul, așa cum am dreptul, fiind deputat în Parlamentul României. Pentru că voiam să solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru că, așa cum este formulat, luând în considerare și punctul de vedere al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, care a fost negativ, sigur că simplificarea procedurilor poate fi bine-venită, atât timp cât aceasta nu neagă scopul directivei și nu împiedică sau pune în dificultate realizarea obiectivelor acestei directive, de transparență a circulației capitalurilor, de integritate a mediului de afaceri, de prevenire a fenomenelor de spălare a banilor și de finanțare a activităților ce ar reprezenta o amenințare la adresa statului și a cetățenilor săi.

Tocmai de aceea se impunea ca Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor să analizeze în ansamblu acest proiect de lege, pentru a da siguranța că se respectă transpunerea Directivei 843/2018.

Eu vă spun că în prezent - și vreau să rămână pe bandă - Comisia Europeană evaluează modul de implementare a Directivei nr. 849 din 2015, a patra directivă care abordează amenințarea reprezentată de spălarea banilor, în care se reglementează situația beneficiarului real, iar raportul pentru România va avea loc în octombrie 2020. În spiritul directivei, se are în vedere faptul că beneficiarul real nu este întotdeauna același cu proprietarul entității, și anume, societate comercială, asociație etc.

Obligația de a identifica beneficiarul real se află în sarcina entităților contractoare și nu trebuie trecută în sarcina unei instituții, cum este Oficiul Registrului Comerțului, așa cum apare în textul de modificare a Legii nr. 129/2019.

Modificând acestei prevederi care au fost comunicate comisiei...

Voci din sală:

Timpul!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, doamnă!

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

... se va considera că nu am implementat corect și complet această directivă.

De asemenea, excepțiile impuse de proiect ne scot din cadrul directivei. Excepțiile se referă în special la societăți cu asociații persoane fizice, asociații și fundații cu membri persoane fizice. Aceste excepții sunt cu totul în afara directivei.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

Și este... este regretabil...

Domnule președinte,

Vă rog frumos, toată ziua...

Eu voi face și plângere la conducerea...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, doamnă, doresc...

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

... la conducerea Camerei Deputaților...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

... pentru că este inadmisibil ce faceți dumneavoastră. Am solicitat legal cuvântul...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamnă...

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

... și dumneavoastră ați refuzat...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Pentru...

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

... să-mi acordați acest cuvânt. Acesta este...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Chiar dacă suntem în...

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

Este o rușine pentru cum conduceți Camera Deputaților.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Deci, pentru corecta informare...

Faceți legătura cu domnul deputat Ion Stelian.

Pentru corecta informare, chiar dacă suntem într-o stare de alertă, Regulamentul rămâne același.

Deci schimbarea ordinii se zi se poate face numai la solicitarea unui lider de grup sau a unui vicelider. Deputații neafiliați, deocamdată, din câte știu eu, nu au un lider de grup sau un vicelider care să fi solicitat aceasta.

Deci, întâi citim și apoi vorbim.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Stelian?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Mulțumesc.

Eu cred că era...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ion Stelian?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Da, da, da. Eu vă aud.

Eu cred că era foarte important să aflăm aceste argumente. Indiferent că în mod formal putea face un lider sau un vicelider această solicitare, ar fi putut să-și însușească un lider sau un vicelider această solicitare.

Asta, pe de o parte.

Pe procedură, cred că ar fi trebuit să...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Stelian Ion, dacă aveți o chestiune de procedură?

S-a explicat votul de către colega dumneavoastră, doamna Prună.

Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Eu vorbeam pe procedură acum.

Pe fond, s-a făcut afirmația că această lege ar veni în contradicție cu directiva.

Vă spun foarte clar că nu am văzut un punct de vedere din partea Oficiului pentru Combaterea...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și care e procedura?

Vă mulțumesc mult.

Mergem mai departe.

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Dar nu e...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță (PL-x 217/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

6. Proiectul de Lege privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță; PL-x 217/2020.

Comisia juridică și Comisia pentru sănătate propun adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Da. Rezultatul votului - 298 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Ungureanu, vă rog, Grupul USR.

   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

Să știți că această lege este un pas istoric în față pentru pacienții care sunt închiși în zone extrem de insalubre.

Am fost în țară în mai multe locuri unde există foarte mult dispreț față de ideea de om și de ființă.

O să vă dau doar un exemplu.

La Grajduri, în Iași, pacienții cu diferite boli cronice psihice, sunt într-o pădure, după un gard. Și sentimentul general este că după ce ajungi acolo nu mai ai voie să ieși.

Acest proiect de lege, pentru care o felicit pe colega noastră din Comisia pentru sănătate, vine să aducă un plus de drepturi și de lumină într-o zonă în care este prea mult întuneric.

Repet, este un pas înainte, important, și îl salut din toată inima. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Mai departe.

 
  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (PL-x 289/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; PL-x 289/2020.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

294 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere. A fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Grosaru, vă rog.

   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Bună ziua, domnule președinte!

În mod normal, n-aș fi vrut să explic votul pe care l-am dat cu privire la Legea avocaturii.

Dar având în vedere faptul că în data de 3 iunie Camera Deputaților a adoptat o modalitate de vot interesantă din punctul meu de vedere, pentru că s-a acordat o excepție pe care n-am înțeles-o.

Am și solicitat, de altfel, Biroului permanent, să-mi explice adoptarea modalității de vot excepție.

Stenogramele vor... sunt cele care pot spune despre acest lucru.

Aștept un răspuns din partea Biroului permanent.

Din perspectiva acestei legi, am formulat două amendamente, dintre care doar unul mi-a fost luat în discuție. Sens în care vă solicit, domnule președinte, având în vedere excepția instituită pe data de 3 iunie 2020, în ședința din data de 3 iunie, să-mi dați posibilitatea să îmi susțin și al doilea amendament, pe care dumneavoastră nu m-ați lăsat sau... ați spus că sunt probleme tehnice pentru care n-a fost luat în considerare acest lucru.

Drept urmare, dați-mi voie să-mi susțin acest amendament.

Amendamentul se referă la alin. (3) al art. 541. Este alin. (3).

Deci - "Consiliul fiecărui barou va face public, pe site-ul web propriu, cu cel puțin 30 de zile înaintea datei adunării generale în care va fi utilizată procedura de vot electronic, regulamentul privind utilizarea sistemului electronic de votare, care va conține garanții cu privire la securitatea și corectitudinea procesului de vot și de respectare a secretului votului în cazul adunării generale de alegere a organelor de conducere a baroului".

Acesta este amendamentul pe care îl fac și îl susțin.

Drept urmare, având în vedere considerentele menționate anterior, vă rog să puneți... Camerei Deputaților... să supuneți votului acest amendament.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

V-am și explicat telefonic, domnule coleg.

Au fost două amendamente respinse.

La primul amendament v-am dat cuvântul, am supus votului, a fost respins.

La cel de-al doilea amendament al dumneavoastră, cel la care faceți referire, v-am dat cuvântul. Nu ați mai intervenit, am mers mai departe.

Asta e istoria.

S-a votat, este votul final.

Din păcate, procedural, nu mai putem reveni la acest amendament al dumneavoastră.

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene (PL-x 354/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Mergem mai departe.

8. Proiectul de Lege privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene; PL-x 354/2020.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Rezultatul votului - 265 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri. A fost adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor (PL-x 244/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor; PL-x 244/2020.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

287 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

Domnul Erdei István, explicarea votului.

Vă rog, faceți legătura cu domnul deputat. (Vociferări.)

A, bun, domnul Erdei, vă rog.

Păi, a solicitat intervenție telefonică. (Vociferări.)

Pentru vot, dar să comunice.

Domnul Erdei?

Mergem mai departe.

Domnul Răzvan Rotaru.

Și faceți legătura și cu domnul Bumb.

   

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru (prin telefon):

Domnule președinte,

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi; că nu mai merge aplicația.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Bumb?

 
   

Domnul Sorin-Ioan Bumb (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Și vreau să le mulțumesc tuturor colegilor pentru că au votat această lege.

În calitate de inițiator, cred că această lege își va face efectele și se vor schimba multe lucruri din punctul de vedere al folosirii soluțiilor inteligente, atât la materialele de construcții, cât și la soluțiile de încălzire.

Mulțumesc încă o dată tuturor celor care au votat această lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Erdei, vă rog.

Domnul Erdei? (Vociferări.)

Numai puțin, să vedem ce comunică domnul Erdei.

 
   

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Da.

Bună ziua, domnule președinte.

PL-x 244/2020 - pentru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și de aici încolo, domnule Erdei, votați pe tabletă?

 
   

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Încerc pe tabletă.

Dacă nu, atunci revin.

Încerc să repornesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Bine.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice (PL-x 62/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Trecem mai departe.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice; PL-x 62/2020.

Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia juridică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Rezultatul votului - 295 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere. A fost adoptat.

Domnul Babuș Radu.

   

Domnul Radu Babuș (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru toate proiectele care mai sunt pe ordinea de zi. Pentru că aplicația nu mai funcționează.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am înțeles.

Doamna Iurișniți?

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (prin telefon):

Da.

Mulțumesc.

Țin să mulțumesc acum, după votul final, pentru această lege, tuturor colegelor și colegilor care au votat pentru introducerea violenței cibernetice în cadrul tipurilor de violență domestică, alături de violența fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală. Lipsea violența cibernetică.

Și iată că Uniunea Salvați România, prin Comisia pentru egalitatea de șanse, pe care o conduc, în cadrul Camerei Deputaților, prin sprijinul pe care Comisia juridică l-a acordat și toți parlamentarii de acolo, evident, iată că în final avem un cadru legislativ coerent, cumva mult mai clar și mai în întâmpinarea cetățenilor, care trebuie să găsească în legislație toate mijloacele necesare atunci când este vorba de siguranța lor.

Vreau să reamintesc, de asemenea, că este nevoie de mai multă conștientizare, de mai multe campanii de informare și de tot ce înseamnă sensibilizarea cetățenilor în privința violenței de orice tip, inclusiv violența în online, care a crescut în această perioadă de criză sanitară.

Este important, de asemenea, să bugetăm. Și, conform acestui proiect de lege pe care tocmai l-am votat, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale stabilește, promovează și bugetează programe destinate unei game largi de utilizatori pentru alfabetizare digitală.

Deci avem nevoie și de educație, avem nevoie și de un cadru legislativ clar de recunoaștere a acestui tip de violență și mai ales de sancțiunile care, până la urmă, vor fi aceleași ca pentru orice alt tip de violență domestică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Todoran Adrian, vă rog.

 
   

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran (prin telefon):

Am avut o problemă cu conexiunea și acum... (Probleme tehnice.)

La PL-x 62/2020... acesta să fie consemnat "pentru".

La PL-x... ... (Probleme tehnice.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am înțeles.

Mulțumesc. (Râsete.)

A spus "pentru". Era și greu de înțeles...

Domnul Erdei, vă rog.

 
   

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez pentru PL-x 62/2020. Și la toate punctele de pe ordinea de zi votez pentru, mai puțin la Pl-x 478/2017 - împotrivă.

Deci Pl-x 478/2017 - votez împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am înțeles, domnule deputat.

 
     

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

La poziția 12 votați împotrivă.

În rest, până la capăt votați pentru.

Mulțumesc.

Alte intervenții mai sunt?

Da, numai puțin.

La explicarea votului, domnule președinte?

La explicarea votului, domnul președinte Victor Ponta.

Vă rog.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Domnule președinte,

Vreau să-i felicit pe inițiatori și pe dumneavoastră, toți cei care ați votat pentru această lege, într-o calitate personală, de părinte de adolescenți. Pentru că toți cei care aveți copii adolescenți știți ce înseamnă violența digitală - amenințări, mesaje, expunerea pe rețele sociale. "Bullying" este termenul englezesc care definește chiar mai bine.

Vreau însă să vă rog, să vă cer sprijinul pentru a face încă doi pași. Pentru că acesta a fost doar un pas.

Al doilea pas este de a explica și de a informa. Violență domestică, în înțelesul opiniei publice, se referă la violența între soț, soție, copii. Or, aici e vorba de violența digitală exercitată din partea colegilor de clasă, din partea prietenilor adolescenți.

Și al doilea lucru - să găsim un instrument eficient. Acum nu cred că va fi eficient. Nu cred că o să ne ducem noi, părinții, cu copiii de mână, să depunem plângeri la poliție. Și cred că poliția va avea lucruri mai importante de făcut.

Singurul instrument eficient, care se aplică deja în Franța, de exemplu, și în alte țări, este un instrument legislativ asupra rețelelor sociale. În așa fel încât copilul, adolescentul, maturul care folosește rețelele sociale pentru tipul de activități definite prin această lege, în primul rând să dispună ștergerea, suspendarea contului. Și, dacă nu o face rețeaua socială, atunci să poți să-i dai în judecată pe cei din rețeaua socială respectivă. De fapt asta va fi soluția.

Repet, azi a fost un pas foarte important. Să înțelegeți ce înseamnă suferința pentru o tânără sau un tânăr, a expunerii mediatice în social media, mult mai important decât la televizor sau în Camera Deputaților. Dar trebuie să mergem mai departe. Și să mergem la rețelele sociale, în așa fel încât acestea să sprijine ceea ce noi tocmai am adoptat astăzi.

Altfel, am adoptat o declarație de intenții foarte frumoasă, dar care nu va avea niciun efect practic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, mergem mai departe.

 
  Proiectul de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social (PL-x 337/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Poziția 11. Proiectul de Lege privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social; PL-x 337/2020.

Comisia pentru drepturile omului propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Cu 264 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 4 abțineri, a fost adoptat.

Explicarea votului? Nu dorește nimeni.

  Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 Martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România (Pl-x 478/2017) (respinsă prin vot electronic la distanță);

Trecem la Secțiunea Legi ordinare. Respingeri.

Poziția 12. Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 Martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România; Pl-x 478/2017.

Comisia pentru drepturile omului propune respingerea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Rezultatul votului: voturi pentru - 234, voturi împotrivă - 30, abțineri - 22, 4 colegi care nu...

Bun.

Explicarea votului.

Vă rog...

Domnul Benedek Zacharie, vă rog.

   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Azi puteam intra într-o normalitate în această relație dintre majoritate și minoritate, dar asta s-a întâmplat.

În continuare, cetățenii români de etnie maghiară vor crea plusvaloare acestei țări, în continuare vor munci, vor plăti taxe și impozite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a votat pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Noi credem că pentru relația dintre români și maghiari este nevoie de date istorice care nu creează niciun raport de contondență ori de adversitate, ori care pot duce la situații tensionate între unii și ceilalți.

Și, tot pentru că colegul de la UDMR a vorbit foarte bine de normalitate, aș vrea să văd și eu acea normalitate în care ministrul de externe al Ungariei nu mai cenzurează evenimentele prilejuite, în reprezentanțele diplomatice ale României, de 1 Decembrie, și acea normalitate în care lideri ai UDMR sau chiar reprezentanți ai Guvernului maghiar nu mai arborează simboluri de doliu în data de 1 Decembrie.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Petru Movilă, vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

PMP a votat pentru respingerea acestui proiect de lege.

Nu are rost să mai dezvoltăm subiectul, ci vrem să vă cerem ca votul la acest punct, la acest proiect de lege, dar și la punctul 13 - Propunerea legislativă privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului - să fie făcute public pe site-ul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, asta este, domnule...

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Să fie făcute public, nominal. Pentru că pe site-ul Camerei s-a pierdut acea procedură în care se vede clar cum votează fiecare parlamentar la proiectele de lege.

Și, atunci, noi solicităm ca, cel puțin pentru aceste două puncte care au fost și sunt pe ordinea de zi, să avem votul exprimat de fiecare parlamentar.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă dau o veste proastă. La fiecare din aceste proiecte, cei interesați pot vedea cum a votat fiecare deputat.

Mulțumesc.

13. Propunerea legislativă...

Mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (Pl-x 167/2020) (respinsă prin vot electronic la distanță);

13. Propunerea legislativă privind desființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului; Pl-x 167/2020.

Comisia pentru cultură propune respingerea.

Să înceapă votul.

Da. 182 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, 64 de abțineri și 2 colegi - "prezent, nu votez". A fost adoptat raportul de respingere.

Explicarea votului, vă rog, Grupul USR.

Domnul deputat Bulai, vă rog.

   

Domnul Iulian Bulai (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Va veni și timpul când vom desființa toate sinecurile din România. Atunci când USR va ajunge la guvernare, va face acest lucru.

Nu ați votat împotriva desființării acestei instituții, pentru că vă pasă de cercetare și pentru că vă doriți să aveți în continuare control asupra unor posturi călduțe care dumneavoastră credeți că vă vor aștepta atunci când veți reveni la guvernare. Nu se va întâmpla acest lucru!

CCR a declarat neconstituțională Legea de înființare a acestei instituții.

CCR a declarat că există elemente de neconstituționalitate și în legea de aprobare a OUG care transformă această instituție într-o instituție de utilitate publică și creează o poziție de secretar de stat.

Să fii președintele României, să fii fostul președinte al României și să te atârni de o poziție de secretar de stat, asta da dezamăgire! Cercetarea trebuie să primească bani în România, cercetarea trebuie să fie apreciată, cercetarea trebuie să fie finanțată, dar nu în acest mod, prin instituții lipsite de conținut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc? Nu.

 
  Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică (PL-x 314/2020) (adoptat prin vot electronic la distanță);

Mergem mai departe, la Secțiunea II. Legi organice. Adoptări.

14. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică; PL-x 314/2020.

Comisia pentru politică economică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Numai puțin!

Domnule Constantin Șovăială, interveniți la vot? Alo!

   

Domnul Constantin Șovăială (prin telefon):

Nu!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Șovăială (prin telefon):

Nu am putut vota la punctele 11 și 12. "Da" la amândouă. Asta am vrut să comunic.

Și vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Todoran. Faceți legătura!

 
   

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran (prin telefon):

Domnule președinte,

Din nou intervin, pentru că n-am putut vota iar la câteva puncte. Și revin asupra punctului 6, PL-x 568/2019, unde vreau să se consemneze că sunt împotrivă, PL-x 63/2020 - pentru...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Todoran! Domnule Todoran...

 
     

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran (prin telefon):

Vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Numai puțin! Vă dau o veste proastă! Suntem la poziția 14 din ordinea de zi, la PL-x 314/2020!

 
   

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran (prin telefon):

Știu, dar eu vă spun că am încercat să intru în direct, nu s-a putut, tableta nu funcționează și vreau să revin asupra votului....pentru sau împotrivă. Nu e vina mea că ... (Se întrerupe legătura telefonică.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Repet. Suntem la PL-x 314/2020.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Mariana-Venera Popescu (de la tribună):

Domnule președinte,

N-am reușit să votez de pe tabletă.

Votez "pentru" la PL-x 314/2020.

 
   

Domnul Florin Iordache:

199 de voturi pentru, 89 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

A fost adoptată. E lege organică.

Explicarea votului, domnul Roman.

Dau cuvântul la toți colegii, câte un reprezentant de grup.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Domnule președinte,

O nouă lege prin care PSD pregătește un tun financiar de proporții, în care inițiator este un senator. Lichidatorul la "Horticola" București este o rudă de gradul I cu acel senator și se pregătește practic PSD să schimbe sloganul "Noi nu ne vindem țara!", în "Vindem țara la bucată!".

Partidul Național Liberal va ataca la Curtea Constituțională și sfatul meu către cei care urmăresc respectarea legii în România: să fie cu ochii deschiși în următoarea perioadă pe ceea ce se întâmplă la "Horticola" București!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Explicarea votului. Grupul USR, vă rog. Explicarea votului! (Vociferări.) Nu.

PMP. Vă rog.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Eu vreau doar să repet ce spunea colegul meu Todoran, pe care nu l-ați putut auzi. Dumnealui dorea să vă spună că la Pl-x 167/2020 privind desființare Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului ar vrea să voteze împotriva respingerii desființării institutului. Trebuia să notăm acest lucru.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, s-a trezit prea târziu! Bun.

Domnul Simonis, explicarea votului.

Suntem, repet, la PL-x 314/2020. Haideți să ne revenim puțin! PL-x 314/2020.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Domnule președinte,

Mai am și eu un vot pentru săptămâna trecută, ceva, mi-a scăpat la un vot, la un proiect de săptămâna trecută și dacă se poate aș vrea să votez, să se consemneze!

Foarte interesant! Deci astăzi votăm o lege inițiată de colegi de la Partidul Social Democrat, prin care interzicem pe o perioadă de doi ani de zile, în care estimăm că va fi o anumită criză, vânzarea acțiunilor unde statul român este acționar.

În același timp, cineva ne acuză că încercăm să dăm nu știu ce tun, să cumpărăm. Păi, dacă interzicem să se vândă doi ani, ce să cumpărăm, domnilor?!

Nu vă mai ajung măștile cu 17.000 de euro bucata sau vizetele?!

Nu vă mai ajung măștile alea cumpărate de la un butic din Giurgiu, de 12-13 milioane de euro?!

Nu vă mai ajung tunurile date în fiecare zi?! Vreți să cumpărați și companii la prețuri de nimic?!

Vreți să vindeți Aeroportul București, care are profit de 400 de milioane pe an?! (Aplauze.)

Ce Dumnezeu?! Gândiți-vă la urmașii noștri! Suntem mulți dintre noi aici tați de copii mici. Ce vor mai avea din țara asta, dacă acum, când suntem în plină criză, voi vindeți tot? Știm că asta-i menirea dumneavoastră, dar măcar nu o spuneți atât de nonșalant de la tribuna Parlamentului! Atacați la CCR orice inițiativă care face, aduce un plus de bine în România asta!

Calmați-vă! Opriți-vă, că vă văd oamenii! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci mesajul este "Opriți-vă!".

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Le e greu la socialiști să înțeleagă că într-o economie de piață...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Nu la toți socialiștii!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Domnule Roman, cu tot respectul...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Numai puțin! Dați-mi voie, că nu l-ați întrerupt!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu! Pe procedură!

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Le e foarte greu să înțeleagă că un lichidator poate să vândă la bucată și asta se va întâmpla, pentru că aici vorbim de un tun pe care-l dați prin vânzarea a zeci de mii de hectare...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

... în București.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vreau să mai prezint un simplu document. Astăzi ne-ați mai acuzat de un tun, la ANRP. Vă prezint documentul public, prin care ați făcut exact aceleași plăți, în aceeași perioadă ... (Arată documentul.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu are legătură! Vă rog, opriți microfonul! Opriți microfonul, vă rog! Opriți microfonul!

Mulțumesc. (I se întrerupe microfonul.)

Domnule Roman, am finalizat.

Mergem mai departe.

 
  Legea pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 157/2019) (adoptată legea prin vot electronic la distanță);

15. Legea pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 157/2019; lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

254 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 4 abțineri.

A fost adoptat.

Domnul Todoran, vă rog.

   

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran (prin telefon):

Nu am apăsat tasta "#" pentru a vota la acest proiect.

Votez pentru. Există o mare problemă, văd că... cu transmiterea datelor.

Solicit și după ce se termină votul ... cuvântul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

 
  Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului (PL-x 489/2017) (respins prin vot electronic la distanță).

Și ultimul proiect.

Legi organice. Respingeri.

16. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor economice ale statului; PL-x 489/2017; lege organică.

Comisia pentru politică economică propune respingerea.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul deputat Nasra Horia. Văd că doriți să interveniți.

   

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Domnule președinte,

Am reușit să votez între timp.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Todoran?

 
   

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran (prin telefon):

PL-x 489/2017. Votez pentru acest proiect.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pentru.

Mulțumesc.

287 de voturi pentru.

În unanimitate a fost adoptat.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi:  

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

  1. Legea pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 647/2019; procedură de drept comun;
  2. Legea privind acordarea de măști pentru protecția cetățenilor români de virusul Covid-19; PL-x 304/2020; procedură de urgență;
  3. Legea privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică; PL-x 314/2020; procedură de urgență;
  4. Legea pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului - Județul Vrancea, în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului județean Vrancea; PL-x 568/2019; procedură de drept comun;
  5. Legea pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 63/2020; procedură de drept comun;
  6. Legea pentru modificarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 157/2019; procedură de drept comun;
  7. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 297/2020; procedură de drept comun;
  8. Legea privind măsurile de siguranță cu caracter medical și statutul spitalelor de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță; PL-x 217/2020; procedură de drept comun;
  9. Legea pentru completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat; PL-x 289/2020; procedură de urgență;
  10. Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene; PL-x 354/2020; procedură de urgență;
  11. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor; PL-x 244/2020; procedură de urgență;
  12. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice; PL-x 62/2020; procedură de drept comun;
  13. Legea privind instituirea Ordinului Meritul pentru Promovarea Drepturilor Omului și Angajament Social; PL-x 337/2020; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 10 iunie 2020.

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Invit membrii Biroului permanent la ședința de Birou permanent, la sala "Mihai Viteazul".

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

După pauză

     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările de astăzi, 10 iunie 2020, ale ședinței dedicate declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu pot depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să îi retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

Ordinea luărilor de cuvânt se va desfășura conform listei deputaților înscriși pentru susținerea declarațiilor politice.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică având ca temă noua normalitate;

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Bîzgan-Gayral Oana-Mioara, de la neafiliați.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragii colege,

Dragi colegi,

George Floyd, cetățean american de culoare, și-a pierdut viața după ce un polițist i-a ținut piciorul pe gât, la propriu, timp de mai bine de 8 minute. Imaginile cu intervenția brutală sunt greu de privit. Numeroase persoane au ieșit în stradă, în Statele Unite sau în alte colțuri ale lumii, pentru a trage un semnal de alarmă asupra unei probleme sistemice care ne afectează pe toți, indiferent că ne dăm sau nu seama de acest fapt.

Trecem printr-o pandemie... de ură și discriminare, care durează de ani de zile și care are efecte asupra fiecăruia dintre noi. Asistăm frecvent, inclusiv în România, la astfel de episoade îndreptate asupra unor persoane sau a unor comunități doar pentru că au altă etnie, au valori și credințe diferite de ale noastre sau pur și simplu pentru că vin din alte țări. Este momentul acum ca toți să înțelegem că suntem egali și că fiecare dintre noi are dreptul la demnitate. Nimeni nu are dreptul să trateze altă persoană altfel decât și-ar dori să fie tratat el însuși, indiferent de circumstanțe. Trebuie să intervenim și să condamnăm astfel de gesturi, pentru a ne asigura că niciun om nu mai are de suferit de pe urma unor acțiuni care au la bază doar ura.

Momentul la care ne aflăm acum este unul crucial. Am vorbit cu toții despre noua realitate, despre noul normal, despre ceea ce se va schimba după pandemie. Noul normal nu este doar despre servicii de sănătate mai bune și despre mai multă pregătire în ce privește răspunsul la situațiile de criză. Noua normalitate trebuie să ne facă mai empatici, mai solidari, mai atenți la ceilalți și mai responsabili pentru propriile acțiuni. A venit momentul să învățăm să apreciem tot ce avem în comun cu ceilalți, dar și să respectăm lucrurile care ne fac să fim diferiți.

Nu mai putem rămâne indiferenți la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, nu ne mai putem preface că nu am văzut, că nu ne interesează sau că nu e treaba noastră. E și treaba noastră! E treaba noastră să învățăm că diferit nu este egal cu rău. Diferit, atunci când ne deschidem ochii și, mai ales, inima, poate să ne îmbogățească spiritual, chiar dacă nu aderăm la convingerile celorlalți și ne păstrăm propriile valori.

Și să nu uităm, dragi colege și dragi colegi, că dincolo de orice convingeri, dincolo de înfățișare, de etnie, de modul în care ne îmbrăcăm, de credințe și de modul cum gândește, omul de lângă noi simte, trăiește și iubește, iar asta este tot ce contează.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

 
  Nicolae Georgescu - declarație politică intitulată PNL-ul și traficul de influență;

Domnul Georgescu Nicolae, PSD.

Se pregătește domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav, de la minorități.

   

Domnul Nicolae Georgescu (de la tribună):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează cum altfel decât "PNL-ul și traficul de influență".

Pentru Partidul Național Liberal, deținerea guvernării este sinonimă cu numirile politice, numiri politice care se fac în special prin trafic de influență pe față, indiferent de pregătirea profesională a celor impuși în posturi-cheie.

În acest fel, în toate domeniile de activitate Partidul Național Liberal încearcă să își aducă oamenii. Liberalii nu țin cont de rezultatele profesionale ale oamenilor pe care îi înlocuiesc prin trafic de influență, un trafic de influență făcut în public, fără nicio temere, în conferințele de presă ale partidului.

Cel mai recent exemplu vine din Argeș, aici unde Adrian Miuțescu, liderul PNL, a făcut trafic de influență în conferința de presă a partidului. Acest lucru este public, fiind filmat și difuzat.

Traficul de influență făcut de liderul PNL Argeș i-a șocat chiar și reprezentanții mass-mediei locale, toată lumea taxându-l pe liderul PNL pentru faptul că pune interesele personale, interesele de partid, orgoliile mai presus de profesionalism, de muncă, de rezultate și de bunul mers al unei activități de interes major pentru Argeș și pentru România, și anume domeniul nuclear.

Adrian Miuțescu a șocat așadar cu declarația legată de înlocuirea domnului Cristian Gentea din funcția de director general al RATEN.

"Avem oameni și în locul dânsului!", spunea Adrian Miuțescu. "Când va fi numită persoana, vă rog să verificați propunerea PNL pentru această funcție. Avem pe tun această numire". Am încheiat declarația liderului PNL Argeș.

În calitate de reprezentat al Argeșului în Parlamentul României, îl întreb pe domnul Miuțescu:

Ce ați dorit să faceți cu această declarație?

Faptul că indiferent de pregătirea unei persoane, de rezultatele și de meritele acesteia, o înlocuiți doar pentru că așa doriți dumneavoastră?!

Domnule Miuțescu,

Domnilor de la PNL,

Vedeți că de data aceasta vorbim despre un domeniu de maximă importanță pentru România! RATEN este o instituție strategică de interes național, nu o direcție județeană deconcentrată.

E clar că dumneavoastră, cei de la PNL, sunteți obișnuiți cu traficul de influență, iar tot din Argeș vine un alt exemplu recent, așa cum și mass-media locală a notat foarte bine. Conducerea PNL Argeș le-a cerut primarilor să prezinte la sediul partidului toate proiectele depuse la ministere pentru aprobare, în vederea rezolvării pe linie politică a acestora. Însă trebuie să înțelegeți faptul că partidul nu are nicio legătură cu proiectele depuse de primari, proiecte care se depun la ministere, la agenții și trebuie să-și urmeze drumul lor spre aprobare și avizare, fără posibilitatea de a fi influențate politic.

Acesta a fost doar un alt exemplu, însă vreau să revin la declarațiile liderului PNL Argeș și la dorința acestuia de a-l schimba pe Cristian Gentea de la conducerea RATEN.

Domnilor de la PNL,

Lăsați numirile politice și traficul de influență! Interesul vostru trebuie să fie acela ca România să aibă oamenii cei mai buni în funcțiile importante. Iar RATEN chiar este pe mâini bune. În cazul domnului Cristian Gentea, vorbim despre un fizician recunoscut, un absolvent al Facultății de Fizică din cadrul Universității București, ca șef de promoție. Vorbim despre un om care a lucrat permanent în domeniu, urcând treaptă cu treaptă până la funcția de Director Securitate Nucleară al ICN Mioveni și, ulterior, de Director General RATEN. Recent, acesta a fost premiat pentru întreaga activitate de 33 de ani. Cristian Gentea a primit medalia pentru merite deosebite în creșterea prestigiului și afirmarea în țară și în străinătate a Asociației Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Așadar, "numirea pe tun", la care făcea referire domnul Miuțescu, prin trafic de influență, nu își are rostul și poate fi chiar periculoasă, dacă instituțiile abilitate se autosesizează.

În plus, dumneavoastră nu aveți nici măcar vreun drept să vorbiți despre așa ceva. Directorul general RATEN este ales de către Consiliul de administrație. Așadar, aceste lucruri nu au legătură cu numirile politice, numiri de care dumneavoastră spuneți public că veți avea grijă și le veți face.

În încheiere, vă cer public să lăsați traficul de influență, să lăsați numirile politice!

Profesioniștii trebuie să rămână în funcțiile pe care le merită și din care au adus rezultate domeniilor respective.

Vă mulțumesc.

Nicolae Georgescu, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 3 Argeș. (Aplauze.)

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos, domnule deputat.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică avânda ca temă Necesitatea continuării unității între națiuni;

Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav, de la minorități.

Se pregătește domnul Simionca Ionuț.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice: "Necesitatea continuării unității între națiuni".

Stimate colege și stimați colegi,

Făcând o retrospectivă în istoria Europei, nu a existat o perioadă de pace la fel de lungă ca cea de după cel de-al Doilea Război Mondial, în momentul de față disputele fiind soluționate în mod diferit.

Toate acestea au dus la promovarea păcii, democrației și reconcilierii, transformând Europa într-un continent al păcii, un model de schimbare și transformare care trebuie mereu reamintit și reîmprospătat în memoria cetățenilor acesteia.

Perioada pandemiei a reprezentat un real test pentru locuitorii tuturor continentelor, fiind evidentă necesitatea continuării unității între națiuni.

O ramură a garantării continuării respectivei unități o reprezintă recunoașterea identității etnice, ceea ce a format, de-a lungul timpului, o gândire europeană, întemeiată pe aplicarea drepturilor omului și recunoașterea minorităților naționale, o gândire care este îmbrățișată, în zilele noastre, de tot mai multe state ale lumii.

Sloganul "unitate în diversitate" este edificator pentru filosofia abordată, prin apariția unei identități comune, acceptată conștient și motivată politic de toate părțile constituente privind asumarea identității europene.

Aproape că suntem siguri că aici nu există pericole însă, din nefericire, chiar și aici găsim numeroase amenințări curente îndreptate împotriva multiculturalismului.

Neacordând atenția cuvenită acestui aspect important, inclusiv în această perioadă de distanțare socială, putem să ne trezim cu ascensiunea unor ideologii cu scopuri primejdioase de mult uitate, care tocmai acum caută noi metode de dezbinare, prin politici populiste sau atacuri individuale.

Momentan, asemenea provocări sunt restrânse ca număr și reduse ca intensitate, însă tratându-le cu lejeritate acestea pot avansa, sfidând adevărul, istoria sau însăși gândirea proeuropeană.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

 
  Ionuț Simionca - declarație politică intitulată Autostrada Nordului - un obiectiv care poate contribui la relansarea economică a Ardealului și a României;

Domnul deputat Simionca Ionuț, PMP.

Se pregătește domnul deputat Codreanu Constantin, PMP.

   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Autostrada Nordului - un obiectiv care poate contribui la relansarea economică a Ardealului și a României".

La aproape o lună după starea de urgență, în pragul unei crize economice fără precedent, mă simt obligat să readuc în actualitate o temă de maxim interes pentru peste 2,5 milioane de români care trăiesc în nordul țării, în particular pentru bistrițenii pe care îi reprezint în Parlament, și este vorba despre Autostrada Nordului.

În 2018 am inițiat Proiectul de Lege privind construcția Autostrăzii Nordului, iar acesta a fost adoptat de Senat, în martie anul trecut. De atunci, nimic! Liniște! Proiectul zace pierdut în sertarele comisiei de specialitate din Camera Deputaților.

În noiembrie anul trecut, PMP a semnat un protocol cu Partidul Național Liberal, de colaborare politică, în vederea susținerii învestiturii Guvernului Orban. În respectivul document, PMP a condiționat votul de demararea mai multor proiecte de infrastructură rutieră majoră, printre care și Autostrada Nordului. De atunci, nimic! Niciun semn pe această temă de la guvernanți, care dorm liniștiți.

Unii dintre dumneavoastră ar putea spune să-mi văd de treabă. De unde să aibă România bani pentru susținerea unui asemenea proiect în vremuri de criză? Dar eu vă spun cu fermitate că România poate ieși din criză cu proiecte de infrastructură majore.

În contextul suspendării la nivelul Uniunii Europene a Pactului de stabilitate și de creștere care ne permite depășirea deficitului bugetar, Guvernul poate relansa economia prin investiții în Infrastructura Mare, cum ar fi Autostrada Nordului, proiecte care nu pot fi finanțate prin fonduri europene.

În consecință,

1. Cer PSD să deblocheze în comisiile de specialitate din Camera Deputaților și să supună la vot de urgență Proiectul de Lege privind construcția Autostrăzii Nordului, care s-a pierdut de mai bine de un an pe circuitul parlamentar;

2. Cer PNL să finanțeze, în primă instanță, prin Ministerul Transporturilor, studiul de prefezabilitate pentru Autostrada Nordului și apoi să identifice surse și modalități de finanțare a acestui obiectiv de investiții.

Vă reamintesc că sunt peste două milioane și jumătate de cetățeni în Ardeal care au nevoie de o infrastructură modernă, pe care noi vrem s-o conectăm cu Occidentul, să poată să ajungă mai repede în Ungaria, în Austria sau în Germania.

Vă rog, stimați colegi, gândiți-vă și la ziua de mâine, la nevoia și dorința comunităților noastre de a se dezvolta, pentru a ține pasul cu vremurile în care trăim.

Mai mult, în perioada de criză economică generată de pandemia de COVID-19, Autostrada Nordului poate contribui la relansarea economică a Ardealului și a întregii Românii.

Vă mulțumesc.

Ionuț Simionca, deputat al PMP de Bistrița-Năsăud.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos.

 
  Constantin Codreanu - apel pentru gestionarea cu succes a stării de alertă valabile pe întreg teritoriul României;

Domnul deputat Codreanu Constantin, PMP.

Se pregătește domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În câteva zile, starea de alertă instituită pe teritoriul României va expira.

Sper că autoritățile publice centrale nu uită că aceste prevederi valabile pe teritoriul României afectează și cetățenii români din afara granițelor țării.

Sper că și președintele, și premierul, și celelalte autorități publice centrale țin cont de modul în care gestionează această situație autoritățile din celelalte state.

Pe 5 iunie a avut loc o ședință a miniștrilor de interne ai statelor membre ale Uniunii Europene. La această ședință s-a anunțat faptul că o parte dintre statele respective fie au ridicat deja restricțiile de călătorie, fie o vor face pe 15 iunie, fie o vor face la sfârșitul acestei luni.

În acest context, este absolut necesar să cerem o comunicare clară, asumată, din partea autorităților române, în relația lor cu cetățenii români din afara granițelor țării.

Este absolut firesc ca cetățenii respectivi să-și declare nemulțumirea și să-și pună, respectiv, să ne pună nouă, întrebări, atunci când vorbim de următoarele situații.

De ce este posibilă organizarea curselor charter cu destinația România sau dinspre România în zonele roșii, mai bine zis foste roșii de coronavirus, și nu putem avea curse normale, cu un anumit orar, impus de autorități, pentru ca cetățenii respectivi, afectați de această epidemie, să nu fie nevoiți să scoată sume pe care unii nu și le permit să le plătească pentru biletele respective?

De ce continuăm să creăm situația inacceptabilă de la frontiera de vest a țării, cu cozi interminabile, cu ore în șir de stat în soare, în aglomerație, și nu ne gândim ca prin ridicarea acestor restricții să le oferim cadrul necesar pentru a evita astfel de situații, care, multe dintre ele, sunt mult mai periculoase decât ridicarea restricțiilor în sine?

Altfel spus, în încheiere, vreau să fac un apel clar și să precizez că nu vorbesc eu, persoană fizică, ci vorbesc în numele mai multor cetățeni români, vorbesc în numele organizațiilor nonguvernamentale reprezentative ale cetățenilor români din afara granițelor țării și să îi îndemn pe cei care vor decide în viitorul apropiat - mă refer în primul rând la Președinție și la Guvern - cu privire la menținerea stării de alertă, că poate ar fi cazul să invocăm și să utilizăm alte exemple de succes pentru gestionarea stării valabile pe întreg teritoriul României.

Vă mulțumesc.

Deputat al PMP, Diaspora, Constantin Codreanu.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată Rolul învățământului în contextul postmodernității;

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

Se pregătește domnul deputat Vasile Daniel, de la minorități.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Rolul învățământului în contextul postmodernității".

Acum 1600 de ani, Sfântul Antonie cel Mare al Egiptului spunea că vor veni timpuri în care lumea va fi atât de cuprinsă de nebunie, încât nebunii îi vor crede că sunt nebuni de fapt pe cei care sunt întregi la minte, iar ei se vor considera pe ei înșiși unicii raționali.

Trăim poate astfel de vremuri. Trăim niște timpuri foarte tulburi. Și vedem care este rolul educației.

Iar ceea ce se întâmplă acum în Statele Unite, acele manifestații cu caracter anarho-marxist, foarte multe dintre ele, fac parte dintr-un tablou mult mai larg, care ține de degradarea calității școlii, creșterea rolului, să spunem așa, al unui egalitarism prost înțeles în sistemul de învățământ, cât și de tot felul de chestiuni de ideologie care, pe baza corectitudinii politice și a discriminării pozitive, au ajuns să devină adevărate dogme în marile universități ale lumii și au ajuns să dea ora exactă în sistemul de învățământ.

Sistemul de învățământ pornește de la cunoaștere, pornește de la știință și este un sistem axiologic în care elementul de cultură, elementul de identitate, la fel ca și elementul de uz al intelectului în vederea evoluției persoanei umane sunt borne fundamentale și reprezintă acele lucruri fără de care nu putem gândi.

Dar iată ce s-a întâmplat în 50 de ani de propagandă, în 50 de ani în care lumea a fost învățată că nu este bine să spui adevărul în față, lumea a fost învățată că a fi mai bun, a fi mai competent, a fi mai drept, a fi mai muncitor sau a fi mai educat reprezintă o discriminare față de cei care nu sunt așa. S-a ajuns practic la modificarea paradigmei sociale. Și ceea ce este foarte grav - iar aici sistemul de învățământ joacă un rol esențial și trebuie să intervină prin limitarea intruziunilor ideologice de orice tip și alungarea tuturor experimentelor sociale, experimente de natură psihologică sau experimente de natură pseudoidentitară, care se încearcă a se introduce pe ușa din dos în școli - îl reprezintă fix scăderea calității educaționale a mediei populației, fapt pe care îl întâlnim în foarte multe societăți occidentale. Aici a dus delăsarea. Aici a dus obsesia discriminării pozitive.

De asemenea, este esențial de spus un alt aspect. Cei care au propovăduit ideologii totalitare, cei care vin și se cred posesorii adevărului absolut întotdeauna au căutat practic să alunge adevărul, să alunge cunoașterea și să alunge adevărata performanță, bazată pe întrecerea liberă de valori.

Sunt chestiuni absolut vizibile. Și cred că este esențial pentru noi toți să acordăm mai mare atenție domeniului educațional, să înțelegem că vremea oamenilor făcuți doctori pe puncte și vremea - hai să dăm diplome tuturor, precum în comunism, să-i trecem pe toți clasa, ar trebui să înceteze. Pentru că asta duce la un dezastru social, duce la o populație care nu mai are capacitatea de a exersa meserii de bază și de a acoperi necesitatea profesională existentă în câmpul muncii, dar duce și la un dezastru moral, la un dezastru identitar.

O societate nu o controlezi cu banul, nu o controlezi cu arma. O societate nu este determinată nici de creșterea economică, nu este determinată nici de puterea serviciilor speciale și nici de dinamica ei colectivă de bunăstare. O societate este determinată de mentalități, de model cultural și de felul în care omul gândește, simte și cum este el împins să gândească și să simtă. Iar aici sistemul de educație are rolul esențial să păzească omul de ispite, să-l păzească de rău, să-l ajute să discearnă între bine și rău, iar omul să fie capabil să iasă din școală nu doar ca un copil răsfățat căruia i se cuvine tot și care are pretenții absolute și vine și încearcă să dărâme lumea doar pentru că a dormit întors pe dos noaptea trecută, ci sistemul de educație trebuie să pregătească caractere, trebuie să pregătească cetățeni care înțeleg democrația, care înțeleg drepturile și libertățile fundamentale și care înțeleg că într-o societate democratică, unde există libertate, există și responsabilitate și nu orice abuz, orice aberație sau orice ideologie stearpă și lipsită de sens poate fi transpusă în act doar pentru că îți vine ție să faci acest lucru.

Așadar, libertatea presupune educație, presupune conștiință și presupune morală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos, domnule deputat.

 
  Daniel Vasile - declarație politică intitulată Cetățeanul turmentat ori turbat;

Domnul deputat Vasile Daniel, de la minorități.

   

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor, domnilor deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cetățeanul turmentat ori turbat".

Despre Petrov - planeta arde, coronavirus, manifestări antirasiste și Petrov se piaptănă.

Tovarășe Petrov,

Noi, romii, credem că puteți înțelege ce se întâmplă azi în Statele Unite ale Americii și nu numai.

Dragă tovarășe,

Rasismul, manifestațiile civice și declarațiile politice instigatoare la ură, crimele rasiale amenință democrația și produc insecuritate.

Asemenea manifestări generează, într-o conjunctură politico-socială, haos, instabilitate și afectează sănătatea politică, economică și socială a națiunilor.

Din păcate, asemenea fenomene lasă urmări grave și asupra sănătății mintale a unor oameni politici care incită la ură rasială.

Tovarășe Petrov,

Unii romi v-au votat!

Altora le-ați mulțumit, public, pentru sprijin și votul acordat - Regele Cioabă, Partida Romilor.

Alți romi v-au oferit ducați de aur.

Unora le-ați botezat - în famiglia. E adevărat, și nașul și cumătrul au ajuns la pușcărie, pentru un morman de bani sau o sacoșă de bani.

Unele doamne de etnie, vopsite blonde, au fost promovate - la Cotroceni, la Guvern, la Ministerul Dezvoltării. Mai mult, le-ați trimis chiar și în Costa Rica.

Unii domni de etnie au stat cu dumneavoastră la masă, împreună cu familia. Au devenit, pentru o scurtă perioadă de timp, gineri.

Dragă tovarășe,

Având în vedere întreaga istorie, dar și starea de recidivă - vă citez, "țigancă împuțită", noi, romii, nu înțelegem care vă sunt problemele? Cinismul politic, educația profund rasistă ori sănătatea mintală?

Oricum, noi, reprezentanții romilor, nu încurajăm săvârșirea de infracțiuni.

Clanurile infracționale trebuie eradicate, chiar și clanurile infracționale economice sau clanurile infracționale politice și guvernamentale - Flota, Microsoft, Fondul Proprietatea, campaniile prezidențiale ori referendumul.

Dragă tovarășe Petrov,

Noi, Partida Romilor, necunoscând gradul - locotenent, general sau colonel - vă anunțăm pe această cale că am introdus o plângere penală împotriva dumneavoastră.

Cred că nu v-ați speriat. Nu v-a speriat nici "Flota", dragă tovarășe.

Plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de incitare la ură și discriminare și o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Recidivist, nu?

A, în încheiere, era să uit. "Vă pupă Nuți, un cetățean român de etnie!".

Fac precizarea că prezenta declarație politică reprezintă un pamflet. Orice asemănare cu un animal politic poate fi doar o întâmplare.

Vă mulțumesc.

Daniel Vasile, deputat, reprezentantul minorității romilor în Parlament.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos, domnule deputat.

 
  Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică având tema Primul pas a fost realizat, elevii cu cerințe educaționale speciale vor avea locuri dedicate în licee și școli profesionale. E nevoie de pasul doi, facilitarea accesului la învățământ vocațional adaptat copiilor cu dizabilități?;

Mai este cineva în sală care are declarație?

Atunci vom trece la preluarea apelurilor telefonice, conform listei.

Budăi Marius-Constantin, PSD.

Da.

Vă rog, domnule deputat. (Probleme tehnice.)

Doamna deputat Ciofu Tamara, PSD.

   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică - "Primul pas a fost realizat, elevii cu cerințe educaționale speciale vor avea locuri dedicate în licee și școli profesionale. E nevoie de pasul doi, facilitarea accesului la învățământ vocațional adaptat copiilor cu dizabilități?".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă anunț că în urma deciziei Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, din următorul an școlar, elevii cu cerințe educaționale speciale vor avea locuri dedicate pentru admiterea în licee și școli profesionale.

În toamna anului trecut am transmis o solicitare către Ministerul Educației Naționale pentru creșterea gradului de integrare și adaptare a copiilor cu cerințe educaționale speciale în cadrul învățământului vocațional. Acum, la mai mult de jumătate de an, pot să constat că lucrurile încep să se miște.

Cu toate că avem programe dedicate și instrumente de monitorizare a situației copiilor și tinerilor cu CES, aceste persoane trebuie încurajate să participe la piața muncii în funcție de capacitatea lor funcțională, astfel încât să nu fie considerate o problemă de asistență socială, ci un segment special al forței de muncă.

De aceea consider că este nevoie de facilitarea accesului la educație adaptat tinerilor cu dizabilități, cu focalizare pe învățământul vocațional și profesional. Astfel, apreciez că se poate asigura angajarea tuturor acelor persoane cu nevoi speciale care pot munci, oferindu-le resurse suficiente pentru o viață independentă, demnă, care stimulează participarea socială a tinerilor cu CES.

În acest sens, am cerut ministrului educației nu doar să asigure locuri pentru copii cu CES în învățământul de masă, ci să meargă mai departe către nevoile concrete ale acestora. De aceea, am propus ministerului să... (Probleme tehnice.)

Alo!

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Da, vă auzim, doamnă deputat, vă rugăm.

 
   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin audioconferință):

Da.

În același timp, consider că trebuie asigurată profesionalizarea facilitatorilor școlari, astfel încât aceștia să aibă un statut profesional și să beneficieze de o pregătire formală completă și dedicată fiecărei deficiențe, nu toți la grămadă, fără nicio diferențiere în funcție de problemele identificate la fiecare copil.

O dată cu aceste modificări este obligatoriu să se adapteze programa școlară și instrumentele de lucru specifice fiecărei dizabilități pentru elevii cu CES din școlile speciale și cele de masă.

În vederea realizării tuturor acestor modificări, apreciez ca fiind esențială introducerea cursurilor gratuite de pregătire pentru stimularea cadrelor didactice care integrează în învățământul de masă copii cu dizabilități încadrați în grad de handicap.

În paralel cu toate aceste măsuri, pentru a crește gradul de integrare al copiilor cu CES, se impune dezvoltarea de programe antistigmatizare în școli, astfel încât elevii cu cerințe educative speciale și cei cu dizabilități să nu mai fie discriminați nici de colegi și nici de cadrele didactice.

Angajarea personalului de sprijin din unitățile de învățământ vocațional și profesional trebuie realizată în funcție de numărul copiilor cu CES care învață în aceste unități de învățământ. De aceea este importantă adaptarea infrastructurii școlare specifice pentru elevii cu deficiențe în care aceștia sunt școlarizați - căi de acces, cabinete, facilități de recuperare. În același timp și în aceeași măsură este obligatorie integrarea în curriculum, la decizia școlii, a unor activități special destinate sprijinirii progresului elevilor cu nevoi educaționale speciale, cum ar fi educație remedială, programe după ore, educație incluzivă.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Tamara Ciofu.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos, doamnă deputat.

 
  Marius-Constantin Budăi - declarație politică intitulată PSD s-a ținut de cuvânt și a dublat din nou alocațiile după ce PNL le-a blocat!;

Urmează domnul deputat, ministru, Budăi Marius-Constantin.

Sunați-l! Sau e pe tabletă, am înțeles.

Da.

Vă rugăm.

Vă rugăm, domnule ministru.

Alo, mă auziți?

Domnul Budăi?

Domnule Budăi, mă auziți?

Noi nu vă auzim.

Domnule Budăi, ne auziți?

   

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin audioconferință):

Mă auziți?

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Acum vă auzim.

Vă rugăm.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin audioconferință):

Bună ziua!

 
     

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Bună ziua!

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi (prin audioconferință):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

"PSD s-a ținut de cuvânt și a dublat din nou alocațiile după ce PNL le-a blocat!"

Stimate colege și stimați colegi,

PSD nu abandonează nicio familie și niciun copil din România!

PSD a votat din nou în Parlament pentru dublarea imediată a alocațiilor pentru toți copiii din România!

Alături de colegii mei am pus capăt austerității PNL și am respins definitiv ordonanța de urgență prin care Guvernul Orban a amânat până la 1 august dublarea alocațiilor.

Copiii României nu au nicio vină! Drepturile lor legale trebuie respectate și acordate, nu trebuie tranzacționate ca la piață de domnul Orban și compania!

Dublarea alocațiilor copiilor reprezintă un stimulent pentru economie, nu o povară! Banii în plus vor fi cheltuiți pe bunuri și servicii pentru educația copiilor, care se vor reîntoarce la stat prin venituri mai consistente din taxe și impozite.

Mai mulți bani pentru educația copiilor, mai puțini bani pentru pușculițele firmelor de casă ale PNL!

PSD a identificat și a indicat Guvernului sursele financiare pentru dublarea alocațiilor copiilor de la 1 iulie, pentru care este necesară suma de 7,5 miliarde de lei anual - 13 miliarde de lei sunt în plus pe anul acesta, pe care Guvernul PNL vrea să-i cheltuiască pe bunuri și servicii, și 11 miliarde de lei sunt în plus la bugetul de stat față de anul trecut!

Dacă colegilor liberali le pasă cu adevărat de soarta copiilor și a familiilor acestora vor opri risipa de bani pe care o fac pentru propriile privilegii și vor tăia fondurile alocate sponsorilor de partid!

PSD va fi întotdeauna pentru creșterea alocărilor financiare pentru familiile și copiii din România! PSD susține accesul la educație pentru fiecare copil!

Știm că pentru PNL educația nu este o prioritate. Ne-a spus-o chiar domnul prim-ministru dezertor Cîțu.

Guvernarea liberală reinstaurează în România epoca austerității din 2010-2011, când aceeași gașcă de liberali portocalii era la putere și tăia tot ce putea - salarii, pensii, alocații!

Abandonarea sutelor de mii de români care au rămas fără loc de muncă și a IMM-urilor românești care nu au supraviețuit pandemiei reprezintă principalele realizări ale PNL în ultimele 7 luni!

Șomaj! Austeritate! Tăiere! Aceasta este deviza prin care PNL guvernează România!

Creșterea punctului de pensie, majorarea salariilor profesorilor la nivelul din 2022 de la 1 septembrie și dublarea alocațiilor de la 1 iulie sunt nu doar măsuri sociale necesare, ci și măsuri care pot reporni economia prin stimularea consumului!

Dragi colegi liberali,

O țară nu se trece prin criză doar cu amenzi!

PNL refuză cu obstinație să crească nivelul de trai al românilor! De aceea, după ieșirea din starea de alertă, PSD va iniția o moțiune de cenzură pentru îndepărtarea celui mai catastrofal Guvern din istoria României.

Vă mulțumesc.

Deputat de Botoșani, Marius-Constantin Budăi.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos, domnule deputat.

 
  Cristina Burciu - declarație politică având titlul Programe active de sprijin ale Executivului, destinate angajaților și angajatorilor;

Urmează doamna deputat Burciu Cristina, PNL.

   

Doamna Cristina Burciu (prin audioconferință):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Programe active de sprijin ale Executivului, destinate angajaților și angajatorilor".

La 3 luni de la izbucnirea epidemiei coronavirusului în România, este un fapt demonstrat că autoritățile statului au adoptat și implementat măsuri prompte, eficiente și corecte. Numeroase vieți au fost salvate, sănătatea românilor a fost protejată, iar barierele puse de guvernanți în calea extinderii pandemiei i-au ajutat pe oamenii aflați în dificultate.

De asemenea, a fost susținută activ economia națională, prin sprijinul concludent acordat atât angajatorilor, cât și salariaților trimiși în șomaj tehnic. În acest fel, România a fost mai puțin afectată de criza sanitară, în raport cu multe alte țări din Europa și din lume.

Majoritatea covârșitoare a românilor au susținut și susțin aceste măsuri, iar prin solidaritatea masivă a cetățenilor am reușit până acum să depășim șocul inițial al impactului pandemiei. Pericolul însă nu a trecut, iar acum trebuie să luptăm împreună pentru stoparea flagelului și pentru reîntoarcerea treptată la o viață normală.

De la 1 iunie au intrat în vigoare, odată cu noua fază a măsurilor de relaxare, ultimele programe active de sprijin ale Executivului, destinate angajaților și angajatorilor în contextul stării de alertă. S-au lansat inițiative pragmatice, scopul fiind salvarea locurilor de muncă existente în prezent, precum și de susținere a sectorului privat, în așa fel încât economia să repornească și să genereze crearea de noi oportunități de angajare.

Totodată, din această lună, Guvernul a prelungit instituirea măsurilor de sprijin pentru românii aflați în dificultate, mai exact pentru angajații și angajatorii din sectoarele care, fiind încă sub restricțiile impuse de evoluția pandemiei, nu își pot relua deocamdată activitatea.

Astfel, de la 1 iunie, statul va plăti o parte a salariilor angajaților întorși la muncă după perioada de șomaj tehnic, respectiv 41,5% din salariul de bază, pentru o perioadă de trei luni, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut.

O altă hotărâre este achitarea de către Guvern a jumătate din salariu, în cuantum de 2.500 de lei lunar, pentru o perioadă de un an, pentru angajatorii care încadrează cu normă întreagă persoane de peste 50 de ani și tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani. Măsura plății a jumătate din salariu, pe o perioadă de un an, se va aplica și la angajarea cetățenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini.

În perioada următoare vor fi inițiate și alte decizii de ajutorare a populației și firmelor, astfel încât România să își însănătoșească economia și să o reconstruiască pe baze solide. Accentul va fi pus pe investiții, dezvoltare, inovare și modernizare.

Îmi exprim încrederea că se va materializa în cel mai scurt timp posibil și vestea bună primită din partea Uniunii Europene, care a anunțat finanțarea acestor noi măsuri pentru ieșirea din criza provocată de pandemie cu suma de 33 de miliarde de euro.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Cluj, Cristina Burciu.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos, doamnă deputat.

 
  Lavinia-Corina Cosma - declarație politică intitulată Avem nevoie de un spital nou la Târgu Mureș!;

Domnul deputat Duruș Vlad-Emanuel s-a retras.

Urmează doamna deputat Cosma Lavinia-Corina, USR.

   

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

"Avem nevoie de un spital nou la Târgu Mureș!".

Brandul nostru, ca oraș, este reprezentat de activitatea medicală. Lumea spune despre orașul nostru "mă duc la doctor la Târgu Mureș". Avem cadre medicale care fac performanță, în ciuda condițiilor în care își desfășoară activitatea.

Noi, pacienții, avem nevoie de specialiști pe mâna cărora să ne simțim în siguranță, dar în același timp avem nevoie și de un salon cu un număr mai mic de paturi, de toaletă, de hrană suficientă și de calitate, de consiliere psihologică, de materiale sanitare și dispozitive medicale de calitate și care să se regăsească în fiecare unitate medicală.

Am spus încă de la începutul mandatului de deputat că prioritatea noastră, a comunității, trebuie să fie construirea unui spital. Raportul de acreditare cu privire la clasificarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș confirmă acest lucru.

Am susținut acest lucru atât public, cât și în cadrul diferitelor întâlniri oficiale.

Am insistat, cu fiecare ocazie, să ne așezăm la masă și să ajungem la un consens asupra locului și finanțării - parlamentari, primărie, consiliul județean, universitate, spitale, dezbateri publice cu cetățenii.

Construirea unui spital nu ține de orientarea politică a fiecăruia. Sau, cel puțin, n-ar trebui să țină.

Spitalul este al comunității, al nostru, al tuturor, români și maghiari. Boala nu te întreabă dacă ești român sau maghiar.

Din păcate, din cauza acestui conflict etnic, speculat politic de fiecare dată, în special într-un an electoral, am rămas în urmă în ceea ce privește dezvoltarea activității medicale.

Este foarte bine că s-a dezvoltat Universitatea de Medicină și Farmacie, însă trebuie să se țină cont de contextul în care se află spitalele. Studenții sunt cei care au de suferit, calitatea învățământului are de suferit.

Am văzut în ultima vreme inițiative private de construire de spitale. Sigur, nu este un lucru rău, însă din poziția de reprezentanți ai statului e obligatoriu să ne preocupe construirea unui spital public, la care să avem cu toții acces.

Reacțiile pe care le-am văzut în spațiul public - de la primar la diverși politicieni - sunt doar reacții menite să capitalizeze politic și nimic altceva. În fapt, nu exprimă dorință de a contribui la rezolvarea problemei.

Și, în final, ce avem în Târgu Mureș după perioada critică de COVID-19?

Avem cadre medicale bine instruite, însă avem spitale vechi, care nu permit să avem circuite separate pentru pacienți infectați și pentru pacienți neinfectați.

Adresez public reprezentanților instituțiilor să își exprime disponibilitatea de a sta la aceeași masă pentru a găsi soluții pentru construirea unui spital nou: parlamentari, primărie, consiliu județean, universitate, spitale.

Interesul public trebuie să fie mai presus de afaceri de grup, de interese politice, de etnie, bani și putere.

Lavinia Cosma, deputat al USR de Mureș.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulțumim frumos, doamnă deputat.

 
  Mircea Marius Banias - declarație politică dedicată sărbătoririi Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge;

Domnul deputat Niță Mihai, PRO Europa. S-a retras.

Domnul deputat Banias Mircea Marius, PNL.

Da, domnule deputat Banias, vă rugăm, aveți cuvântul.

Nu vă auzim.

Domnul deputat Banias.

   

Domnul Mircea Marius Banias (prin audioconferință):

Mă auziți?

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Acum vă aud.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Marius Banias (prin audioconferință):

Bun.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În data de 14 iunie sărbătorim Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Această zi nu a fost aleasă în mod întâmplător, este și aniversarea biologului austriac Karl Landsteiner, omul care în anul 1900 a descoperit cele 4 grupe sanguine și prin munca sa a salvat milioane de vieți. Să nu uităm însă că toate acele vieți nu ar fi putut fi salvate în lipsa persoanelor dispuse să doneze sânge pentru a-și ajuta semenii.

Comparativ cu țări precum Danemarca, în care 10% din populație donează sânge, sau Anglia, în care 9% din populație donează sânge, din păcate, în România, doar 2% din populație sunt donatori de sânge, iar spitalele se confruntă constant cu deficitul de unități și preparate din sânge.

Toate studiile au arătat că donarea de sânge este un proces sigur, fără riscuri pentru donatorii sănătoși. Chiar mai mult de atât, donarea de sânge are și beneficii pentru donatori, precum un risc mai scăzut de infarct și accident vascular cerebral, creșterea imunității și rezistență la traumatisme, fiind chiar recomandată persoanelor hipertensive. Și să nu uităm că pe lângă beneficiile pe care le obținem din donarea sângelui, cu o singură donare putem salva viețile altor trei persoane.

Anul 2020, un an încercat de pandemia de COVID-19, este unul în care nevoia de donatori nu a scăzut. Chiar am putea spune că este și mai mare nevoie de ei. Donatorii de bază, respectând indicațiile stării de urgență cauzată de noul coronavirus, au fost reticenți să doze sânge, cu toate că puteau să facă acest lucru. Totuși, au avut loc în continuare accidente, operații, urgențe. Nevoile de sânge nu s-au diminuat, dar șansele de supraviețuire ale celor ce necesitau sânge și preparate din sânge au scăzut, în lipsa donatorilor.

Invit, cu această ocazie, toate persoanele apte să doneze, să facă acest lucru cât mai urgent. Eroii anului 2020, personalul medical, au făcut, fără pauză, eforturi supraomenești atât în lupta cu pandemia, dar și în lupta pentru salvarea vieților, o luptă purtată zilnic. Este nevoie de sânge, este nevoie de oameni și donând sânge îi putem ajuta pe ei și pe semenii noștri.

Doresc să închei prin a mulțumi tuturor celor ce deja donează sânge și doresc să mulțumesc și viitorilor donatori!

Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, Mircea Banias.

 
   

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

OK.

Mulțumim frumos domnului deputat.

Urmează doamna deputat Burciu Cristina. A vorbit, da, înainte.

Popescu Mariana-Venera, de la minorități - depune în scris.

OK.

Am epuizat lista cu deputații înscriși pentru declarațiile verbale.

Pentru declarații scrise - Bozianu Nicoleta-Cătălina, PMP; Moise Costin-Sebastian, PMP; Pașcan Emil-Marius, PMP; Huncă Mihaela, PRO Europa; Durbacă Eugen, PRO Europa; Spânu Ion, PRO Europa; Roman Florin-Claudiu, PNL; Bumb Sorin-Ioan, PNL; Oprea Dumitru, PNL; Ghilea Găvrilă, PNL; Stamatian Vasile-Florin, PNL; Huțucă Bogdan-Iulian, PNL; Bica Dănuț, PNL; Ampleev Andrian, minorități; Lupașcu Costel, PSD; Ilișanu Claudiu-Augustin, PSD; Dinu Cristina-Elena, PSD; Gavrilă Camelia, PSD; Nistor Laurențiu, PSD; Barna Ilie Dan, USR; Cherecheș Florica, PNL; Rotaru Răzvan-Ilie, PSD; Leoreanu Laurențiu-Dan, PNL; Holban Georgeta-Carmen, PSD.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar închisă ședința de astăzi, 10 iunie 2020, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă mulțumesc frumos.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Eugen Durbacă - declarație politică intitulată Pe durata stărilor de urgență și alertă avem nevoie de reguli și proceduri clare, în legătură cu contractele și transportul muncitorilor români sezonieri;

Domnul Eugen Durbacă:

"Pe durata stărilor de urgență și alertă avem nevoie de reguli și proceduri clare, în legătură cu contractele și transportul muncitorilor români sezonieri"

Domnului ministru de externe, Bogdan Lucian Aurescu,

Domnului ministru al transporturilor, Lucian Nicolae Bode,

Doamnei Ministru al Muncii, Victoria Violeta Alexandru,

Domnului Ministru al Agriculturii, Nechita-Adrian Oros,

Este de notorietate faptul că unii români au părăsit teritoriul localităților aflate în carantină și apoi teritoriul țării aflate sub stare de urgență pentru a merge la muncă în străinătate.

Ca o consecință a acestui fapt avem un deces în Germania și mai multe cazuri de îmbolnăviri de COVID-19 la fermele din Germania și probabil numărul cazurilor de îmbolnăviri va crește.

Mai nou, câteva zeci de muncitori români din abatoarele din Olanda și Germania au fost depistați pozitiv cu COVID-19.

Ziarul "Libertatea" relatează într-o anchetă jurnalistică faptul că 16.000 de muncitori români sezonieri (conform datelor defalcate pe aeroporturi, plecările arată astfel: de pe Aeroportul Cluj-Napoca - aproape 9.000 de persoane, de pe Aeroportul Sibiu - 2.810 persoane, de pe Aeroportul Iași - în jur de 2.000 de persoane, de pe Aeroportul București - 1.194 persoane, de pe Aeroportul Timișoara - 902 persoane, de pe Aeroportul Constanța - 46 persoane) au plecat la lucru de la începutul stării de urgență, în țări din Europa de Vest, zborurile fiind permise prin prevederile Ordonanței militare nr. 7. La fel de bine se cunoaște din presă și din relatările muncitorilor români că unii dintre ei nu beneficiază de condiții corespunzătoare de cazare și de muncă și că nu primesc salariile promise.

Pericolul infectării cu COVID-19 nu va dispărea după 15 mai, când România va intra în stare de alertă. După 15 mai, cererea de muncitori sezonieri pentru agricultură va crește în țările din vestul Europei, în Anglia și Spania, țări puternic afectate de de pandemie, în Grecia și Cipru, care deschid noul sezon estival.

Cer ministrului muncii să permită muncitorilor români sezonieri să semneze contracte cu angajatorii străini, doar după ce aceștia au fost testați negativ pentru COVID-19 și au primit un pașaport în acest sens de la Ministerul Sănătății. De asemenea, îi cer doamnei ministru al muncii să consilieze, să verifice și să monitorizeze toate aceste contracte încheiate pe teritoriul României cu muncitori români care se află sub dispoziția ordonanțelor militare privind starea de urgență sau de alertă. Nu putem lăsa la voia întâmplării respectarea drepturilor muncitorilor români. Cer ministrului muncii să ceară angajatorilor să traducă aceste contracte în limba română, să asigure consultanță juridică din partea statului la încheierea lor și să țină legătura cu ministerele de resort din țările membre UE pentru verificarea ulterioară a respectării contractelor.

De asemenea, îi cer ministrului muncii și ministrului agriculturii să prezinte muncitorilor români sezonieri și o alternativă de lucru în fermele românești. Și aici cred că Guvernul ar trebui să ofere un supliment salarial muncitorilor care se angajează în perioada stării de urgență sau de alertă în fermele românești. Și agricultura României are nevoie de forță de muncă.

Cer ministrului transportului să stabilească reguli clare în legătură cu transportul acestor muncitori, în așa fel încât să nu existe pericolul contaminării și să-și asume responsabilitatea, în cazul în care îmbolnăvirea lor intervine din cauza nerespectării normelor sanitare în timpul transportului.

Cer Ministerului de Externe să verifice condițiile de cazare și muncă oferite acestor muncitori și să sesizeze statul român în legătură cu abuzurile angajatorilor străini.

Nu caut vinovați pentru toate disfuncționalitățile de până acum, dar cer reguli și proceduri clare după 15 mai, în perioada stării de alertă. Drepturile cetățenilor români, ale muncitorilor români trebuie apărate, atât în interiorul statului roman, dar și în spațiul european. Nu este permis să tolerăm formele moderne de sclavie, să punem, în continuare, în pericol sănătatea și chiar viața acestor cetățeni români și să îi repatriem apoi în coșciuge. Avem responsabilități față de toți cetățenii noștri, indiferent unde trăiesc.

    Ion Spânu - declarație politică având ca subiect Disprețul prezidențial;

Domnul Ion Spânu:

"Disprețul prezidențial"

Încălcarea Constituției României face parte, în mod din ce în ce mai evident, din strategia politică a lui Klaus Iohannis. Lipsit de viziune, fără niciun program politic real, Președintele României își bate joc cât de des poate de legea fundamentală a acestei țari. De peste cinci ani, Parlamentul și Curtea Constituțională lucrează la foc continuu. Unii, pentru sesizarea abuzurilor, iar ceilalți, pentru îndreptarea lor. Firesc, apar o serie de întrebări. De ce face Președintele acest lucru? Are un scop final? Cui folosește încălcarea Constituției României? Dincolo de orice plan machiavelic pe care am putea să ni-l imaginăm, dincolo de orice strategie politică pe care am putea să o luăm în considerare, răspunsul este unul foarte simplu: Klaus Iohannis detestă România în integralitatea ei și, prin urmare, și legile care o guvernează.

Disprețul față valorile istorice ale acestei țări a fost consfințit, în mod oficial, pe data de 4 iunie 2020, moment în care Președintele a refuzat să promulge Legea pentru declararea acestei zile drept Ziua Tratatului de la Trianon. Acest tratat a consfințit la nivel juridic internațional încheierea păcii Puterilor Aliate și Asociate cu Ungaria, la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internațional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania și Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu țara mamă, România. Așadar, este un document istoric de o importanță vitală pentru ceea ce avea să însemne crearea României moderne. Din vârful pixului, Klaus Iohannis a șters memoria celor aproximativ 300.000 de militari căzuți la datorie și a celor 80.000 de răniți grav în Primul Război Mondial. De asemenea, printr-o semnătură, cei 700 de mii de civili decedați din cauza acestui flagel au fost cu desăvârșire uitați.

Disprețul lui Klaus Iohannis față de această țară nu este însă unul consecvent. Ca un politician de duzină, atunci când interesele personale o cer, Președintele se transformă în primul patriot al țării. În plină situație de criză, atunci când România era închisă din cauza pandemiei iar populația aștepta măsurile salvatoare din partea guvernanților, acest Zaharia Trahanache din Dealul Cotroceniului ne-a anunțat că un partid politic a profitat de starea de urgență, a fugit cu Ardealul la subraț și l-a predat Ungariei. Ca urmare a aberațiilor emise, patriotul național s-a a ales cu o amendă de 5.000 de lei din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și, mult mai grav, a început să fie privit cu multă antipatie tocmai de prietenii de la Bruxelles pe care îi slujește cu atâta abnegație.

Nu la fel de îngrijorat este președintele vizavi de o reală problemă națională, și anume unirea României cu Republica Moldova. De la Revoluția din 1989 și până în prezent, oamenii politici, fie parlamentari, fie președinți de stat, au conlucrat ca acest proiect să prindă contur, bazându-și și justificându-și acțiunile pe faptul că suntem același popor, despărțiți de o simplă graniță. Toți, în afară de Klaus Iohannis, care, întrebat de ce nu s-a făcut un referendum pe tema unirii cu Republica Moldova, a declarat: "Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla". Astfel, ca și în cazul Legii privind Tratatul de la Trianon, prin numai câteva cuvinte, președintele a aruncat la gunoi un proiect național major.

Disprețul prezidențial se mai manifestă ori de câte ori guvernul Orban reușește să dea cu bâta-n baltă și, după cum știm cu toții, reușește foarte des. În mod bizar, amenințările nu se îndreaptă către executiv, ci tot spre popor. Klaus Iohannis și-a făcut un obicei în a apărea la televizor și a ne arăta cu degetul ca pe vinovații principali ai incompetenței generale ce domnește în ambele palate. Poate cea mai relevantă ieșire de acest gen este aceea din preajma Sărbătorilor Pascale, trecută mult prea ușor cu vederea de opinia publică: "Stați acasă! Altfel, după sărbători, vom avea înmormântări!"

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică intitulată Populismul PSD este la cote maxime și la Parlament!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Populismul PSD este la cote maxime și în Parlament!"

PSD și sateliții săi au făcut o pasiune din a scrie moțiuni simple la foc automat. Astfel, pe modelul "Mircea, fă-te că lucrezi!" și "PSD vrea să arate că are activitate în Parlament", alta decât cea uzuală, și anume, cea care constă în legi favorabile infractorilor și măsuri populiste menite să dinamiteze bugetul și să scadă încrederea investitorilor în țara noastră, așa că se mai ocupă și cu moțiunile, de data aceasta împotriva ministrului muncii, Violeta Alexandru, și a ministrului lucrărilor publice, Ion Ștefan.

Însă aceste moțiuni fără niciun fel de substanță, construite pe minciuni și manipulări grosolane, sunt încă o dovadă clară a fricii și inferiorității resimțite de această majoritate toxică, care vede performanțele unor oameni onești și competenți, precum sunt miniștrii Guvernului Partidului Național Liberal, și se teme de comparația pe care o vor face românii între o guvernare liberală făcută pentru ei și modul dezastruos în care a condus PSD țara, în ultimii trei ani.

Pe scurt, aceste moțiuni sunt doar praf în ochi și propagandă politică rudimentară, cu care vor să-și justifice existența în Parlament în fața propriului electorat. PSD și aliații consideră aruncatul cu noroi, pentru că la atât se poate reduce chintesența tuturor acestor moțiuni simple pe care le-au depus până acum, un mod eficient prin care pot face uitați toți anii în care au ținut milioane de români în stradă, iar alte milioane au părăsit țara, sătui să vadă prăpădul pe care îl lasă PSD și sateliții săi în urma lor.

Te și cuprinde un sentiment de uimire în primă instanță, cum de are un așa tupeu acest partid care, în loc să își reconsidere valorile și să facă o reformă profundă în propria gospodărie, alege, tocmai el, PSD, să arate cu degetul ce nu merge bine în țara unde s-au aflat la conducere din anul 2012 încoace. Dar cred că este mult prea târziu să cerem din partea pupililor lui Liviu Dragnea decență și simțul rușinii. Toți românii știu că aceste două caracteristici nu au făcut, nu fac și, probabil, nu vor face niciodată parte din practica politică a PSD-ului.

Românii ne vor judeca, pe toți, oricum, dragi PSD-iști. Puteți scrie câte moțiuni doriți, puteți să le depuneți pentru fiecare ministru în parte deodată, să nu mai lăsați suspansul în aer; oricum bănuiesc că le aveți deja scrise, programate pe calendar. Numai românii ne vor măsura și vor decide la urnă cine i-a servit mai bine acestei țări. Nu puteți face voi propagandă, cât putem noi munci pentru România!

    Sorin-Ioan Bumb - declarație politică având titlul În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul PNL este preocupat de relansarea economică și de siguranța românilor;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul PNL este preocupat de relansarea economică și de siguranța românilor"

Acțiunile PSD din ultima vreme denotă clar dezinteresul acestei găști față de soarta românilor și preocuparea lor doar pentru trocuri politicianiste murdare. Deși urlă de la toate microfoanele, clamând binele românilor, PSD este interesat doar să câștige capital electoral, în detrimentul oricărei idei de siguranță financiară și sanitară. Modul în care activitatea parlamentului a fost monopolizată de moțiuni simple, făcute pe genunchi, fără nicio noimă, doar pentru a face gălăgie, arată clar că PSD este preocupat de speculă politicianistă. În loc să înțeleagă că în această perioadă critică este nevoie de construcție, de o atitudine pozitivă și activă, PSD încearcă să pună foc țării, generând un război instituțional fără noimă.

Guvernul PNL a luat măsuri deosebit de importante pentru relansarea economică a României și pentru siguranța financiară și sanitară a românilor. Programul IMM Invest s-a dovedit de un real ajutor pentru firmele mici și mijlocii, până acum fiind deja aprobate circa 5.000 de credite, iar numărul lor va crește în continuare, pe măsură ce băncile analizează dosarele pe care le primesc. S-au luat deja măsuri pentru a ne asigura că programul poate fi accesat de cât mai mulți beneficiari. Astfel, dacă o bancă procesează foarte greu aplicațiile sau refuză să acorde credite anumitor companii, acestea au dreptul să opteze pentru altă bancă. Pentru aprobarea creditului este necesară doar semnarea unui contract și prezentarea unui plan de investiții sau a unor date economice de către IMM-ul care solicită înregistrarea.

Alte surse de finanțare, în valoare de circa 2 miliarde de euro, au fost identificate de Guvern pentru a genera programe de susținere a IMM-urilor în proiecte de investiții. Pe lângă aceste 2 miliarde de euro, alte aproximativ 300 de milioane de euro sunt disponibile drept capital de lucru pentru repornirea companiilor care au fost afectate în perioada respectivă, inclusiv HoReCa, și care nu pot accesa programul IMM Invest.

Guvernul lucrează în acest moment la programe ample de ocupare a forței de muncă. Estimarea este că aproape 800.000 de români sunt în căutarea unui loc de muncă. Vom utiliza atât programe europene, cât și finanțare de la bugetul național pentru a susține plata salariilor pentru cei care reangajează angajații care au fost în șomaj tehnic sau șomeri.

Din păcate, PSD nu înțelege nimic din mizele actuale ale realității economice și sociale din România și de la nivel european. La fel cum, la mai toate tururile de alegeri din trecut, PSD și-a bătut joc de diaspora, negându-i dreptul la vot prin organizarea în bătaie de joc a alegerilor, prin cozile kilometrice și prin umilința arătată unor cetățeni respectabili care au ridicat România prin munca lor, PSD îi batjocorește din nou pe acești oameni, încercând să-i împiedice acum să ajungă la muncă. PSD nu înțelege nimic din libertățile europene, nu înțelege ce înseamnă dreptul la liberă circulație și libertatea de a munci. Dar nici nu are cum să înțeleagă, pentru că munca este o noțiune cu totul străină de PSD, o noțiune care dă frisoane unei găști ocupate doar cu jaful și cu distribuirea de ajutoare sociale care să țină votanții într-o stare de dependență și servitute față de baronii locali.

Ținta PSD nu este să apere interesele românilor. Ținta PSD este să dezinformeze și să creeze scandal, pentru a genera neîncredere în instituțiile statului. Pentru a combate măsurile bune luate de guvernul PNL, PSD vrea să irosească și să zădărnicească eforturile depuse de o țară întreagă pentru limitarea efectelor acestei boli, eforturi datorită cărora România nu este acum într-un dezastru epidemiologic.

    Dumitru Oprea - declarație politică având ca temă Primarii trebuie să aibă școala ca prioritate;

Domnul Dumitru Oprea:

"Primarii trebuie să aibă școala ca prioritate"

Anul acesta evaluarea națională și bacalaureatul se desfășoară în condiții atipice, din cauza pandemiei care ne-a schimbat tuturor cursul firesc al vieții. Dar elevii nu trebuie să simtă această povară. Singura lor preocupare rămâne aceea de a învăța, pentru a promova cele două examene importante pentru viitorul lor educațional și/sau profesional.

De aceea, este obligatoriu ca autoritățile centrale și locale să își facă treaba impecabil. Nu mai este vreme pentru jumătăți de măsură. Responsabilitatea pentru buna desfășurare a examenelor, inclusiv din punct de vedere al siguranței medicale, nu este doar a Ministerului Educației, ci și a primarilor.

Aleșii locali au obligația să îi protejeze pe copii. Nu au nici o scuză dacă, în perioada următoare, nu reușesc să ofere școlilor ce le este necesar astfel încât examenele să se desfășoare în bune condiții. Acolo unde primarii sunt buni organizatori, școlile au asigurate condițiile pentru protejarea tuturor celor implicați, plecând de la personalul calificat pentru triaj epidemiologic, până la măști de unică folosință și suficient dezinfectant.

Dar aceste măsuri sunt suficiente doar pentru a se desfășura în bune condiții examenele. Însă, pentru tot ce înseamnă activități viitoare, școlile au nevoie de infrastructură educațională adecvată, astfel încât elevii, cadrele didactice și personalul auxiliar să aibă dotări la zi, adaptate tehnologiei actuale și nevoilor dintr-o societate modernă.

Bani sunt, trebuie doar competență și voință de a-i accesa. Primăriile au la dispoziție fonduri europene cu care pot moderniza școlile din comunitățile lor. Iar pandemia a arătat că antreprenorii și reprezentanții societății civile sunt deschiși spre colaborare, de la ajutor financiar până la expertiză educațională și managerială.

Companiile private au tot interesul ca din școală să iasă viitori angajați cât mai calificați, prin urmare, pot fi cooptate în parteneriate cu autoritățile locale. Organizațiile neguvernamentale dispun de expertiză în obținerea de fonduri europene și au specialiști în educație care așteaptă doar să fie chemați în proiecte integrate, demne de un primar competent.

Copiii noștri sunt viitorul nostru, dar acum noi suntem cei care trebuie să le asigurăm un viitor.

    Găvrilă Ghilea - declarație politică având ca subiect Un deziderat oportun: Consulat onorific al Israelului, la Oradea;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Un deziderat oportun: Consulat onorific al Israelului, la Oradea!"

Conform informațiilor date publicității de Ministerul Afacerilor Externe, țara noastră întreține, în prezent, relații diplomatice bilaterale cu 188 din cele 193 de state membre ale ONU, la care se adaugă Sfântul Scaun, Ordinul Suveran Militar de Malta și Palestina.

România a recunoscut statul Israel și a stabilit relații diplomatice cu acesta la 11 iunie 1948, imediat după crearea sa. În același an, s-a procedat la deschiderea oficiilor (legații), conduse de miniștri plenipotențiari.

Din anul 1969, reprezentarea diplomatică între cele două țări a fost ridicată la rang de ambasadă.

În prezent, România are o ambasadă la Tel Aviv, un consulat general la Haifa și consulate onorifice la Ierusalim și Beer Sheva și zona de sud.

Comunitatea israelienilor originari din România este una dintre cele mai numeroase, conform estimărilor mediului asociativ românesc din Israel, numărul celor originari din România ar ajunge la aproximativ 700.000 de persoane (deci aproape 10% din populația țării), inclusiv generațiile a doua și a treia, urmași ai imigranților din valurile largi de emigrație din România către Israel, majoritatea posesori și/sau solicitanți de cetățenie și documente de identitate românești.

Din aceste considerente, întrucât o parte însemnată a acestei comunități are origini în Bihor, dar și în alte județe transilvănene, apreciez că înființarea la Oradea a primului Consulat onorific al Israelului din România ar putea fi o inițiativă oportună, asupra cărei ar merita să se aplece, cât mai curând, instituțiile și autoritățile abilitate.

România are deja 186 de consuli onorifici acreditați în străinătate, în timp ce doar 85 de consulate onorifice străine își desfășoară activitatea pe teritoriul statului român, dar nici unul nu este al statului Israel, relațiile bilaterale diplomatice cu țara noastră derulându-se exclusiv prin intermediul ambasadei din București.

În ce mă privește, voi iniția, sprijini și susține cu onoare și bucurie un asemenea proiect și mă bucur să îl am alături în acest demers pe neobositul Președinte al Comunității Evreilor din Oradea, membru în comitetul director al Federației Comunităților Evreiești din România, domnul inginer Felix Koppelmann, care m-a asigurat de lobby-ul susținut pe care îl va face la cel mai înalt nivel, de la președintele statului Israel, la primul-ministru și membri ai corpului diplomatic, pentru realizarea acestui deziderat.

Orădenii au împărțit cu această comunitate exemplară secole de istorie și îi datorează în cea mai mare măsură dezvoltarea edilitară, culturală și economică fără precedent a orașului, care a marcat primii ani ai secolului XX.

Aspectul orașului nostru s-a transformat enorm în ultimul deceniu, după ce fațadele a zeci de clădiri impunătoare din zona centrală, printre care și sinagogi, au fost migălos reabilitate, iar continuarea acestui demers va adăuga municipiului noi valențe urbane, sporindu-i atractivitatea culturală și turistică.

Sunt convins că prin înființarea acestei reprezentanțe diplomatice onorifice, Oradea și împrejurimile sale vor rămâne sau vor deveni destinații de suflet și pentru turiștii din Israel, în primul rând pentru cei care și-au petrecut copilăria și tinerețea pe aceste meleaguri și care sunt convins că ne vor face onoarea de a reveni în număr tot mai mare în orașul care le datorează atât de mult.

    Vasile-Florin Stamatian - declarație politică intitulată Prevenția în sănătate este o necesitate!;

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Prevenția în sănătate este o necesitate!"

Sănătatea este definită ca fiind o stare completă de bine, din punct de vedere fizic, psihic și social, și nu doar absența bolii, potrivit preambulului Constituției Organizației Mondiale a Sănătății, adoptată la New York după cel de-al Doilea Razboi Mondial.

După mai mult de șase decenii însă, într-o epocă modernă și în continuă dezvoltare, starea de sănătate a populației României este caracterizată drept precară - comparativ cu restul țărilor membre ale Uniunii Europene, în urma analizării datelor colectate din unitățile sanitare publice, a datelor furnizate de studii realizate pe plan național și pe baza unor colaborări internaționale, dar și din informații colectate din baza de date a Indicatorilor de Sănătate Europeană.

Sistemul de sănătate din România performează în continuare la un nivel sub optim în ceea ce privește sănătatea populației. Conform profilului de țară din 2019, realizat de Comisia Europeană, speranța de viață la naștere în România, deși în creștere (la 75,3 ani), este cu peste cinci ani mai scăzută decât media la nivelul Uniunii Europene.

La capitolul factori de risc, aproape jumătate din decesele înregistrate în România pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali, care pot fi preveniți: fumat (1 din 5 adulți fumează zilnic), obezitate (rata de obezitate în rândul copiilor a crescut cu peste 15 procente în ultimii ani), consum de alcool (dublu față de media din UE).

În țara noastră, mortalitatea evitabilă prin prevenție este printre cele mai ridicate din UE, cu 310 decese la suta de mii de locuitori, aproape dublu față de media Uniunii. Este evident că planul prevăzut în acest domeniu între 2016-2020 nu a avut efectele scontate.

Romania a cheltuit pentru prevenție 18 euro de persoană în anul 2018, adică 1,7% din totalul cheltuielilor, față de aproape dublu, cât este alocat la nivelul UE.

În același Raport al Comisiei Europene se concluzionează că în majoritatea programelor naționale de politică în domeniul sănătății (de exemplu cel referitor la cancer sau sănătatea mamei și copilului), locul acordat componentei referitoare la prevenție este redus, iar accentul se pune pe îngrijirea curativă, respectiv tratare, în loc de prevenire.

În același raport se mai arată că deși bolile cronice non-transmisibile generează până la 80% din costuri în sistemele de sănătate, doar 3% a fost destinat prevenției la acest capitol în 2017, și doar 1,7% în anul 2019.

Populația nu dispune de acces echitabil la resurse destinate promovării sănătății și educației pentru sănătate. Datele disponibile de-a lungul ultimilor ani arată faptul că situația actuală nu a înregistrat nicio evoluție favorabilă în ceea ce privește scăderea frecvenței comportamentelor cu risc pentru sănătate în rândul populației, principala cauză fiind absența unei legislații axate pe educarea cetățenilor (de la vârsta școlară până la maturitate), dar și lipsa specialiștilor în sănătate publică.

Momentul în care noi, decidenții, trebuie să tragem semnale de alarmă este periculos de întârziat de discuții politice inutile și contraproductive. Realitatea ne arată că în mediul școlar se înregistrează creșteri ale comportamentelor violente, iar vârsta la care fetele rămân însărcinate este tot mai scăzută. Date oficiale ne mai relevă faptul că la 15 ani, 33% dintre băieți și 11% dintre fete raportează că au avut relații sexuale, că peste 21% dintre băieți și 43,2% dintre fete nu au folosit nicio metodă de contracepție la ultimul act sexual.

Nu ne mai putem permite să abordăm probleme ca educația pe teme de sexualitate, de fapt educarea pentru sănătate a copiilor la capitolul "și altele", în dezbateri aruncate intenționat în alte subiecte ample, dar la fel de sensibile ca protecția copilului în România, doar ca să treacă la vot politic. Educația pentru sănătate a copiilor trebuie făcută cu consultarea specialiștilor și psihologilor, trebuie avute în vedere argumente obiective, legate de starea de înțelegere a copiilor și dezvoltarea lor psihică și fizică.

Pe măsură ce societatea evoluează, devine imperios necesară menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a populației, în sensul adoptării unor comportamente fără riscuri pentru sănătate, dar și responsabilizarea autorităților statului, în sensul elaborării în cel mai scurt timp a unor politici publice favorabile sănătății și implementării unor programe clare de prevenție, al căror scop principal îl constituie reducerea presiunilor asupra sistemului de sănătate și îmbunătățirea economiei statului, în ansamblul său.

Investițiile în domeniul sănătății, în special în categoria destinată programelor de prevenție, trebuie să fie o constantă pe termen lung, nu doar inițiative sporadice, și sunt necesare periodic evaluări, pentru a verifica impactul politicilor și serviciilor asupra inechităților din domeniul sănătății.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică intitulată Standard&Poor’s menține ratingul de țară al României;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Standard&Poor’s menține ratingul de țară al României"

În ciuda faptului că se confruntă cu o criză sanitară fără precedent în ultimul secol și vine după o guvernare de trei ani a PSD, Partidul Național Liberal a reușit să mențină țara pe linia de plutire. Însă, raportul Standard&Poor’s confirmă ceea ce au afirmat și rapoartele anterioare efectuate de companii precum Moody’s și Fitch, și anume că România a fost gestionată cum nu se poate mai prost de guvernarea PSD, care, prin măsurile fiscal-bugetare populiste și iresponsabile, a făcut din ea o țară din ce în ce mai puțin atractivă pentru investiții. Este confirmat caracterul populist al Legii pensiilor, prin care, pentru a mai câștiga câteva voturi, PSD este dispus să arunce bugetul țării în aer.

Aceasta a fost "filosofia" din spatele "(ne)gândirii" economice a PSD, adică adunarea a cât mai multor "facturi", cheltuieli populiste, iar investiții - puține spre deloc! Este constatarea și a raportului Standard&Poor’s, care spune că "În condițiile în care cheltuielile cu salariile și pensiile se ridică acum la aproximativ 90% din veniturile fiscale, structura bugetară a României este rigidă". Și Moody’s folosește Legea pensiilor ca motiv principal pentru schimbarea perspectivei la negativ, afirmând că "cei doi factori cheie pentru schimbarea perspectivei în negativ sunt: o deteriorare structurală a finanțelor publice, agravată de o creștere a datoriilor pe termen lung, care este în legătură cu reforma pensiilor din 2019". În consecință, în ciuda tuturor eforturilor făcute din noiembrie încoace, România decontează și va mai deconta iresponsabilitatea și aroganța cu care a guvernat PSD.

Toate agențiile importante care au analizat solvabilitatea României au făcut o distincție clară între gestionarea proastă și ticăloasă a finanțelor de către PSD și responsabilitatea și încrederea pe care le inspiră Guvernul condus de PNL.

Mai mult, Partidul Național Liberal își dorește și o schimbare de paradigmă în care să avem o economie performantă și sănătoasă, susținută de investiții care să ofere posibilitatea achitării și altor cheltuieli și care să determine o creștere economică sustenabilă pe termen mediu și lung. În acest sens, ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu, a anunțat că în luna mai a acestui an, cheltuielile aferente investițiilor s-au ridicat la 13,1 miliarde de lei, cea mai mare cifră din ultimii 10 ani.

Agențiile de rating au trimis un semnal clar, pe care noi, liberalii, îl vom lua în serios și cu ajutorul căruia vom încerca să corectăm toate greșelile făcute în ultimii trei ani, pentru ca următoarele evaluări ale acestora să considere Romania ca fiind o țară stabilă și chiar să-i acorde un indice pozitiv.

    Dănuț Bica - declarație politică având titlul Programul PSD de relansare economică - 28 de iluzii otrăvite pentru românii afectați de criză!;

Domnul Dănuț Bica:

"Programul PSD de relansare economică - 28 de iluzii otrăvite pentru românii afectați de criză!"

Cu toții am putut constata că, la începutul acestei perioade extrem de dificile, în care efectele crizei sanitare și economice au fost deosebit de greu de gestionat, liderii PSD și ai partidelor aliate cu socialiștii au dispărut cu totul din peisajul public. Au demonstrat, astfel, că erau perfect conștienți de situația deplorabilă în care au lăsat țara la finalul guvernărilor lor succesive, dominate de incompetență și de lipsă de viziune. Sistemul sanitar a fost puternic neglijat în ultimii ani, ajungând la un deficit enorm de personal medical și nedeținând niciun fel de stocuri de materiale și medicamente de urgență. Mediul economic a intrat în criză profund slăbit de nenumăratele taxe, impozite și accize prin care a fost sugrumat de recentele guverne PSD. România a trebuit să înfrunte pandemia de COVID-19 cu un buget de stat secătuit de resurse, cu toate rezervele epuizate, cu datorii de peste 10 miliarde de lei acumulate către agenții economici și cu instituții publice ineficiente și puternic politizate.

După ce Guvernul Orban a reușit să limiteze în mod lăudabil numărul de îmbolnăviri și să evite o cădere economică de proporțiile celei înregistrate în alte state din Uniunea Europeană, liderii PSD, ALDE și PRO România au prins brusc curaj și au început să lanseze peste noapte programe mincinoase și măsuri utopice, prin care încearcă să vândă oamenilor iluzii otrăvite.

În perioada imediat următoare, cel mai periculos pentru România ar fi ca Parlamentul să cadă în capcana populismului toxic promovat de PSD și de partidele care gravitează în jurul său. Să nu uităm că la originea situației precare în care ne aflăm și la baza dezechilibrelor economice pe care le-a acumulat economia noastră se află tocmai acest populism promovat de liderii PSD în ultimii ani, prin care au sacrificat viitorul țării pentru a accede și a se menține la putere. Ce argument mai convingător se poate aduce în acest sens, decât programul intitulat pompos "Repornim România" pe care l-a prezentat recent președintele PSD? În acest document sunt înșirate nu 28 de măsuri de relansare economică, ci 28 de minciuni, care de care mai sfruntate. Se promit indemnizații, alocații, prime și bonusuri, facilități fiscale și ajutoare de stat fără limită, venituri fără muncă, demonstrându-se astfel încă o dată că liderii PSD și ai sateliților săi fac o politică iresponsabilă, fiind interesați exclusiv de atingerea țintelor lor electorale, chiar și cu riscul de a compromite cu totul stabilitatea țării.

Criza sanitară și economică a produs și produce încă durere în rândul românilor. Multe persoane se confruntă în prezent cu mari dificultăți, fie în calitate de angajați care și-au pierdut locurile de muncă, fie de antreprenori ale căror afaceri au mari probleme. Toxicitatea măsurilor cuprinse în programul PSD constă tocmai în faptul că socialiștii profită de durerea oamenilor și încearcă să le vândă iarăși iluzii, așa cum au făcut-o constant în ultimii 30 de ani. Niciunul dintre cei care s-au lăudat cu acel program mincinos nu a știut să explice de unde vor putea fi luați banii necesari pentru a susține măsurile respective.

În același timp, semnatarii programului PSD mint prin omisiune, uitând să spună că pentru fiecare efect negativ apărut în timpul acestei crize, Guvernul Orban a adoptat deja măsuri eficiente de protecție a oamenilor și de sprijin a mediului economic.

Cabinetul Orban a acționat ireproșabil pe parcursul acestei crize, implementând soluțiile cele mai bune pentru toate problemele create în domeniul sanitar, în economie și în societate. Performanța guvernării liberale a fost confirmată recent de Eurostat, care a anunțat că România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului în curs, 2,7%. De asemenea, deciziile adoptate de Guvernul liberal sunt apreciate de majoritatea cetățenilor. În acest context, sunt ferm convins că românii nu mai acceptă să fie înșelați și percep programul lansat recent de PSD la adevărata sa valoare, ca o înșiruire de măsuri populiste și iresponsabile, prin care socialiștii se descalifică pe termen lung și demonstrează că nu mai trebuie să ajungă la conducerea țării mult timp de acum înainte.

    Andrian Ampleev - intervenție consacrată Zilei Naționale a Federației Ruse;

Domnul Andrian Ampleev:

Intervenție consacrată Zilei Naționale a Federației Ruse.

Pe 12 iunie 2020, cetățenii Rusiei și diaspora rusă de pretutindeni sărbătoresc Ziua Națională a Federației Ruse. Însemnătatea acestei date, decretată sărbătoare națională în 1994 de către primul președinte al Federației Ruse, Boris Elțîn, este legată de adoptarea Declarației de suveranitate a Rusiei din 12 iunie 1990 de către Congresul deputaților poporului, organ legislativ al RSFSR din acea vreme. În această zi de sărbătoare, doresc să subliniez importanța stabilirii unor contacte bilaterale solide la nivel interparlamentar, cultural și economic între România și Federația Rusă, precum și a reconsolidării încrederii reciproce, premisă esențială pentru a putea reveni la substanță și normalitate în actualul context al relațiilor româno-ruse. Nu putem spera la o Românie cu adevărat europeană în absența unor parteneriate constructive cu țările vecine, multilateral dezvoltate. Un prim pas semnificativ în această direcție a fost făcut în decembrie 2019, când, la invitația transmisă în calitate de președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Federația Rusă din Camera Deputaților, a avut loc vizita în România a unei delegații a Grupului parlamentar omolog din Duma de Stat a Federației Ruse. Ambele foruri legislative și-au arătat atunci disponibilitatea reluării dialogului bilateral, bazat pe onestitate și deschidere, ca o modalitate concretă de promovare a intereselor comune și aprofundare, prin diplomația parlamentară, a legăturilor dintre cele două țări. Esențială rămâne, în continuare, respectarea principiilor și normelor fundamentale ale dreptului internațional pentru susținere a unor proiecte strategice, de consens și interes reciproc, dar și fructificarea canalelor instituționalizate de dialog, punând accent pe construirea unor viziuni similare și pozitive și evitarea de abordări unilaterale sau conjuncturale.

Ne păstrăm nădejdea că, în acest moment de mare dificultate pentru întreaga omenire, vom reuși să ne concentrăm pe efortul comun de a ne ridica și a ne relua activitatea, fiecare în sfera sa de acțiune, cu și mai multă determinare, spre binele tuturor. Sperăm, totodată că, odată cu depășirea măsurilor restrictive impuse de pandemie, vom putea da curs invitației domnului deputat Dmitri Islamov, președintele Grupului de prietenie cu România din Duma de Stat a Federației Ruse, de a continua, în cadrul unei vizite de răspuns la Moscova, discuțiile începute la București.

Întreaga mea recunoștință se îndreaptă în această zi de mare însemnătate pentru poporul și diaspora ruse către toți cei care au contribuit, prin exemplul personal și proiecte susținute, la menținerea vie a culturii și civilizației ruse, în orice colț al lumii s-ar afla.

Noi, rușii lipoveni din România, ne-am asumat cu demnitate și responsabilitate rolul de a reprezenta cu cinste ambele culturi, ambele de o valoare universală incontestabilă. O vom face și în continuare, astfel încât aceste punți de legătură să devină mai trainice și durabile.

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică cu titlul PSD respinge legile inițiate de PNL în folosul ușurării detenției clientelei politice;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD respinge legile inițiate de PNL, în folosul ușurării detenției clientelei politice"

PSD respinge în Parlament toate proiectele de lege care prevăd ușurarea condițiilor de detenție, majoritatea inițiate de PNL. Unul dintre acestea prevedea închisoarea alternativă pentru cei care au dat "tunuri" financiare în perioada stării de urgență. Se urmărea exact oferirea unor condiții de detenție foarte avantajoase, chiar la domiciliu, pentru clientela liberală, fapt cu care PSD nu putea fi de acord.

De asemenea, am mai respins prin vot un alt proiect inițiat exclusiv de membrii PNL, printre care și Alina Gorghiu, "celebră" după afirmația conform căreia Constituția nu trebuie respectată, care prevedea ca în weekend executarea pedepselor să se facă "în centre specializate", cu un confort superior celor din penitenciare.

Această propunere legislativă stipula că "măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt, de echivalent de zile în folosul comunității, și de zile de executare sâmbăta și duminica într-un centru special înființat".

Proiectul revenea tocmai la reglementarea care fusese respinsă în legea precedentă, cu privire la posibilitatea ca pedeapsa cu închisoarea să poată fi ispășită acasă.

Vom penaliza în Legislativ toate intențiile liberalilor de a face jocurile celor care îi susțin financiar și de a le ușura perioadele de detenție, deoarece "nimeni nu este mai presus de lege", așa cum prevede legea fundamentală.

    Florica Cherecheș - declarație politică având ca temă Evaluarea Națională pe timp de pandemie!;

Doamna Florica Cherecheș:

"Evaluarea Națională pe timp de pandemie"

Luni, 15 iunie, elevii clasei a VIII-a vor da piept cu primul examen important din cariera lor academică. Anul acesta, știu că emoțiile vor fi mai mari, atât pentru elevi, cât și pentru părinți și profesori, pentru că pregătirea normală pentru examene a fost întreruptă brusc de pandemia globală, care a adus multe provocări și a ridicat zeci de întrebări privind modul în care poate să continue școala.

Nu a fost ușor ca, din prima fază, având în față un mare necunoscut, o situație nemaiîntâlnită la nivel global de peste 100 de ani, Ministerul Educației și Cercetării să poată anunța cu precizie data și forma în care se vor desfășura Evaluarea Națională și Bacalaureatul. Toate deciziile Ministerului Educației și Cercetării din această perioadă s-au luat în primul rând cu gândul la sănătatea elevilor, părinților și cadrelor didactice. Acesta este și motivul pentru care, părinților copiilor minori li s-a oferit posibilitatea să stea acasă cu aceștia, până la sfârșitul anului școlar, cu 75% din salariu. Am cerut elevilor și părinților să aibă înțelegere și răbdare, deoarece toate soluțiile erau date în funcție de evoluția pandemiei la noi în țară, pentru ca elevii să continue actul educațional.

"Școala de acasă", în sistem online, a devenit o realitate pentru cea mai mare parte a elevilor din România, iar profesorii au făcut eforturi deosebite pentru a face față acestei provocări. Pentru a-i ajuta pe cei 250.000 de copii care nu aveau dispozitive pentru a se conecta la cursurile online, conform cifrelor transmise de Inspectoratele Școlare Județene, Guvernul PNL a achiziționat tot atâtea tablete cu acces la Internet.

Cu toate că unele voci cereau renunțarea, atât la Evaluarea Națională, cât și la Bacalaureat, propunând soluții fanteziste cum ar fi echivalarea mediilor din anii școlari, Guvernul PNL a găsit soluții realiste pentru a putea avea o evaluare corectă a abilităților elevilor din țara noastră, totul în condiții de maximă siguranță, atât pentru elevi, cât și pentru profesori.

Dragi elevi de clasa a VIII-a, vă felicit pentru modul în care ați continuat să vă pregătiți în aceste condiții dificile! Curajul vostru și dorința de a vă prezenta la acest examen sunt exemplu pentru o întreagă societate care revine la normalitate. Îi felicit și pe profesorii care au rămas alături de elevii lor, chiar dacă munca didactică online a reprezentat ceva nou și pentru ei!

Măsurile luate de Guvernul PNL au fost poate dure, chiar drastice, dar, datorită acestora și modului în care românii le-au respectat, putem spune, că luni, 15 iunie, examenul de Evaluare Națională va avea loc. În condiții speciale, e drept, dar important este că elevii vor putea susține acest examen.

Tuturor le doresc să aibă încredere în ei, să nu le fie teamă să ajungă acolo unde-și doresc, fie la liceu, fie la o școală profesională pentru a învăța o meserie!

Mult succes, dragi elevi!

    Mihaela Huncă - declarație politică: Este necesară reluarea activităților sportive cu participarea întregii comunități pe plan local începând cu data de 15 iunie, în baza unui plan de măsuri care să asigure sănătatea tuturor participanților la actul sportiv!;

Doamna Mihaela Huncă:

"Este necesară reluarea activităților sportive cu participarea întregii comunități pe plan local, începând cu data de 15 iunie, în baza unui plan de măsuri care să asigure sănătatea tuturor participanților la actul sportiv!"

Sportul din întreaga lume are de suferit în perioada pandemiei de coronavirus, însă multe țări fac pași importanți pentru reluarea competițiilor. La fel trebuie să facă și România, mai ales după această perioadă îndelungată, în care sportul a încetat să existe din cauza Covid-19.

Prin urmare, noua Comisie specială a Camerei Deputaților pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materia sportului organizat în România a elaborat un plan de măsuri care au ca scop începerea activităților sportive, cu participarea întregii comunități pe plan local - practicanți, sportivi, personal din domeniu, spectatori, personal suport și alții.

Astfel, competițiile organizate de structurile sportive se vor desfășura doar pe plan local în perioada 15 iunie 2020 - 15 iulie 2020, pentru limitarea posibilității de îmbolnăvire, cu respectarea de măsuri stricte de siguranță. Accesul la locația unde se desfășoară competițiile se va efectua de către spectator, cu mască, indiferent dacă acestea au loc în spațiu public deschis sau închis, în baza calendarului orar stabilit de către organizator, în funcție de numărul de activități sportive ce se desfășoară în ziua respectivă. De asemenea, accesul spectatorilor în tribune sau alte spații destinate lor va fi permis numai în limita a 30% din capacitatea acestora, cu respectarea distanțării de 2 metri.

Planul de măsuri îi cuprinde și pe sportivi și pe personalul din domeniu.

Este imperios necesar să dezmorțim activitatea sportivă. Odată ce aceste măsuri vor fi aprobate și respectate în comunitățile locale din România, sportul va putea fi practicat în condiții de maximă siguranță.

Așa cum am mai spus, un stat care nu se ocupă de domeniul sportului rămâne un stat bolnav, iar pentru orice țară, realizările în domeniul sportului reprezintă o carte de vizită.

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică intitulată Iohannis a demonstrat că nu este președintele românilor, ci doar un patriot de carton și un politruc avid de putere!;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Iohannis a demonstrat că nu este președintele românilor, ci doar un patriot de carton și un politruc avid de putere!"

Klaus Iohannis, așa-zisul apărător al Ardealului, și-a dat arama pe față și a arătat întregii lumi că are doar un patriotism de carton.

Gestul pe care l-a făcut președintele Iohannis, prin trimiterea la Curtea Constituțională a unei sesizări de neconstituționalitate asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, este un gest de trădare națională și de sfidare a istoriei României! Președintele s-a descalificat cu totul și s-a dezbrăcat cu totul de caracter.

Președintele Iohannis a invocat în solicitarea către Curtea Constituțională că "nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat" de Legea Zilei Tratatului de la Trianon, adoptată de Parlament, prin care s-au consfințit granițele actuale ale României.

Patriotul de carton Iohannis, după ce i-a privat pe români de o mare sărbătoare, prin care erau recunoscute, oficial, Unirea Transilvaniei cu România și actualele granițe ale țării, acum a recidivat și a atacat legea în integralitate, pentru a fi respinsă! Ce ticăloșie a făcut! Mă așteptam la orice din partea lui Klaus Iohannis, dar asta le-a întrecut pe toate. E dovada clară că avem de-a face cu un președinte care nu iubește România și care pune sub semnul întrebării istoria și integralitatea teritorială a unei națiuni și a unei țări! Rușine pentru jocurile politice murdare! Ar trebui să-și strângă rachetele de tenis de la Cotroceni și să plece acasă pentru acest gest! Nu merită considerația niciunui român!

Tratatul de la Trianon reprezintă instrumentul juridic prin care a fost recunoscută internațional frontiera dintre Ungaria și România, a fost recunoscut actul de la 1 Decembrie 1918, care a marcat Unirea Transilvaniei cu România și a dobândit recunoaștere internațională, fiind consfințită recunoașterea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau o populație majoritară în Transilvania.

Este un act josnic, incalificabil, ca președintele țării să pună piedici unei legi de sărbătorire a zilei în care s-a recunoscut oficial Unirea Transilvaniei și a părții răsăritene a Banatului cu România!

Din interese meschine, strict politicianiste, doar pentru că legea a fost inițiată de PSD, Iohannis, a ales să continue gherila politică în dauna interesului național suprem.

Din cauza obsesiilor sale antiPSD, Iohannis este dispus să sacrifice orice, chiar reperele istorice esențiale ale românilor.

După logica josnică din sesizarea lui Iohannis, ar trebui ca și Legile privind stabilirea zilei Unirii Principatelor Române, a Zilei privind drapelul național și a Zilei imnul național să fie declarate neconstituționale.

De parcă românii n-ar mai avea dreptul să își onoreze cu mândrie simbolurile naționale sau momentele cele mai importante din istorie, Iohannis a demonstrat că nu este președintele românilor. A întinat istoria poporului român și încearcă să falsifice evenimentele prin care România și-a recăpătat și a fost recunoscută internațional integralitatea teritorială, în urma semnării Tratatului de la Trianon.

    Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică cu titlul Prelungirea stării de alertă, după 15 iunie, ne arată cine sunt oportuniștii și cinicii din politica românească!;

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

"Prelungirea stării de alertă, după 15 iunie, ne arată cine sunt oportuniștii și cinicii din politica românească!"

Având în vedere că numărul de noi îmbolnăviri nu a scăzut și nu a crescut semnificativ, vom continua cu câteva noi măsuri de relaxare după 15 iunie, dar trebuie să fim precauți, altfel, se impune prelungirea stării de alertă. Va fi mai simplu, vom avea mai puține restricții impuse, dar nu se poate continua fără acest instrument.

Intenția Guvernului PNL este aceea de a păstra o atitudine prudentă și responsabilă, pentru că vedem evoluții și situații care variază de la o zi la alta. Este foarte important să nu irosim tot efortul de până acum.

Numai că PSD și ALDE continuă să fie iresponsabili și să pună în pericol sănătatea românilor. De la începutul pandemiei, au pus sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, în ciuda recomandărilor specialiștilor. Astăzi, vin din nou și se opun prelungirii stării de alertă. Profită de emoția colectivă, explicând că neimpunerea restricțiilor ar ajuta românii. Este inacceptabil și revoltător să îi vedem dând lecții pe cei care au lăsat spitalele fără resurse. Nu ne jucăm cu sănătatea și siguranța românilor.

În tot acest timp, în care PSD critică, Guvernul a luat măsuri bune și necesare pentru protecția românilor și pentru refacerea economiei, de la măsura șomajului tehnic până la sprijinul sub forma unui cost parțial al salariului. În plus, în toată această perioadă, creditul pentru investiții, creditul pentru capital de lucru prin IMM Invest, amânarea plății ratelor bancare sau amânarea de la plata imediată a utilităților și chiriilor în perioada stării de urgentă au ajutat românii.

Totodată, măsurile de restricție au fost necesare și au dus la o răspândire foarte limitată a epidemiei. Dovadă este și un studiu European, care arată că peste trei milioane de europeni ar fi murit dacă nu ar fi fost luată măsura izolării la domiciliu, ca primă restricție la începutul pandemiei de coronavirus. Faptul că am impus din timp aceste măsuri ne-a permis să controlăm epidemia.

Starea de alertă vine cu măsuri suplimentare de relaxare, dar și cu menținerea unor măsuri de protecție. Nu avem voie să irosim efortul de până acum pentru ținerea sub control a epidemiei. Reluarea activității economice depinde, în mod esențial, tocmai de menținerea unei rate scăzute de răspândire a virusului, iar lipsa stării de alertă înseamnă lipsa măsurilor minime de siguranță sanitară pentru populație. Guvernul PNL a spus din primul moment că măsurile de relaxare trebuie adoptate etapizat, măsurând impactul generat la intervale de 2 săptămâni. Aceasta înseamnă că, de la început, am evaluat posibilitatea prelungirii stării de alertă.

Dacă această criză sanitară ar fi fost gestionată așa cum propun acum PSD și acoliții săi, România s-ar fi confruntat cu un dezastru umanitar. Existența noului coronavirus nu poate fi anulată printr-un vot politic în Parlament. Virusul există, se extinde cu o viteză incredibilă odată ce este scăpat de sub control și produce victime certe. Ar fi o iresponsabilitate criminală ca virusul să fie obiectul jocurilor politice. Negarea pericolului, pe care o alimentează PSD, este o atitudine care generează comportamente sociale în contradicție cu realitatea acestor zile. Liderii PSD trebuie să-și asume responsabilitatea faptelor lor. Starea de alertă care va fi propusă va conține o listă restrânsă de măsuri restrictive, care ține cont de faptul că încă există o rată de răspândire în societate.

Pericolul nu a trecut, trebuie să fim precauți! România nu are voie să rateze șansa pe care împreună ne-am construit-o pentru a trece cu bine peste epidemie. Odată cu prelungirea stării de alertă, vor fi permise noi activități sociale și economice pentru care există o evaluare de risc care să permită desfășurarea acestora. Solicităm tuturor partidelor parlamentare să dea dovadă de responsabilitate, să nu se joace cu viața românilor și să nu irosească munca depusă până acum.

Contrar celor susținute de PSD și sateliții săi, reluarea activității economice, astfel încât să nu existe riscul unei noi restrângeri a acesteia, depinde tocmai de menținerea condițiilor de siguranță și respectarea măsurilor de protecție.

Dacă răspândirea virusului va fi scăpată de sub control, tocmai activitatea economică va fi crunt afectată, iar Guvernul va fi pus în dificultate, după ce, în această perioadă, a luat măsuri ferme de susținere financiară a activității economice cu impact semnificativ asupra bugetului de stat.

    Georgeta-Carmen Holban - declarație politică: PSD face din nou dreptate, prin dublarea alocațiilor copiilor;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"PSD face din nou dreptate, prin dublarea alocațiilor copiilor"

Prin votul final al parlamentarilor din Camera Deputaților, PSD a respins Ordonanța Guvernului PNL care amâna până la 1 august dublarea alocațiilor copiilor. Este evident că sunt bani pentru copiii noștri, după cum erau și până acum. În fapt, dublarea alocațiilor nu reprezintă o povară bugetară, ci un stimul economic național, care va duce inevitabil la dinamizarea consumului, un factor cheie pentru repornirea economiei în această perioadă de criză.

În urma votului din Camera Deputaților, Guvernul Orban va fi nevoit să risipească mai puțini bani pe contractele clientelei politice și astfel va avea sumele necesare pentru cei peste 3,6 milioane de copii care primesc alocație!

PSD a făcut din nou dreptate după nedreptățile guvernanților. Astfel, pentru copiii de la 0 la 2 ani alocația va crește de la 300 la 600 de lei/lună, iar pentru cei între 2 și 18 ani de la 150 la 300 de lei/lună. De asemenea, alocația pentru copiii cu handicap va crește până la 600 de lei/lună.

Poate acum este momentul ca liberalii să înțeleagă că cei mici nu au nicio vină! Este stupefiantă prestația din Parlament a celor din PNL, care au și ei la rândul lor copii, și care, în guvernarea PSD, și-au făcut în mod nejustificat imagine pe un amendament ce a vizat tocmai creșterea alocațiilor. Acum, nu mai vor acest lucru. Copiii românilor însă nu trebuie să suporte și să fie victimele hachițelor combinațiilor electorale ale PNL.

Drepturile legale ale copiilor trebuie respectate și acordate efectiv, așa cum spune legea, nu tergiversate politic. De aceea, PSD a respins categoric amânarea dublării alocațiilor de un guvern liberal sfidător, care a refuzat să aloce resursele cuvenite, dar s-a împrumutat cu 80 de miliarde de lei în șapte luni, fără să sprijine în vreun fel economia și fără niciun beneficiu pentru populație.

Banii necesari pentru dublarea alocațiilor există în acest moment și trebuie să provină printr-o rectificare bugetară, de la Capitolul "bunuri și servicii". Pentru acest an, Guvernul a prevăzut suma de 51 de miliarde pentru "bunuri și servicii", față de 40 de miliarde de lei în octombrie 2019, când PSD a cedat guvernarea.

Altfel spus, guvernarea PNL cu mai puține ministere, 16, cheltuiește mult mai mulți bani pentru achiziții de bunuri și servicii decât Guvernul PSD, care avea 24 de ministere. Din diferența de 11 miliarde de lei, care figurează în plus în acest an pentru capitolul menționat, Guvernul poate foarte bine să dubleze alocațiile copiilor, conform legii votate săptămâna trecută în Parlament. Pentru dublarea alocațiilor copiilor este necesară o sumă de aproximativ 7,5 miliarde de lei anual, deci le-ar mai rămâne și pentru achiziții.

Acest calcul simplu arată din nou cinismul guvernanților cu privire la cea mai nevinovată categorie a populației României, copiii! Poate pentru că sunt inocenți și nu au drept de vot, ei au fost pedepsiți de guvern și lipsiți de banii pe care i-ar fi putut avea încă de la începutul anului prin dublarea alocațiilor, atât de necesari acum în această criză economică cauzată de pandemia cu COVID-19.

    Laurențiu Nistor - declarație politică: Guvernul Orban a luat banii persoanelor cu dizabilități;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Guvernul Orban a luat banii persoanelor cu dizabilități"

Incredibil, dar din păcate, adevărat, Guvernul Orban a reușit performanța să anuleze facilitățile fiscale ale persoanelor cu dizabilități în perioada stării de urgență. Astfel, Guvernul PNL a emis, în martie, Ordonanța de urgență nr. 30/2020 care prevedea că indemnizația de șomaj tehnic se plătește prin derogare de la Codul fiscal. Acest lucru a făcut ca și persoanele cu dizabilități să plătească impozit pe venit de 10%, deși Codul fiscal le scutea.

Persoanele cu dizabilități au ajuns victime colaterale și acuză statul că a luat mai multe măsuri care le afectează negativ direct și indirect, atât în timpul stării de urgență, cât și înainte. Informația a fost confirmată de Andreia Moraru, președinta Federației Dizabnet, pentru cotidianul Libertatea.

I-am mai întrebat o dată pe liberali care sunt motivele pentru care îi urăsc pe români, dar această ultimă știre m-a lăsat fără cuvinte. Cam cât de cinic să fii, să iei din veniturile persoanelor cu dizabilități, și așa afectate în această perioadă de lipsa de acces în spitale sau centre de tratament?

Potrivit datelor Ministerului Muncii, în România, numărul total de persoane cu dizabilități este de 846.354 de persoane și tot atâtea familii afectate de măsurile acestui "GuvernVID". Oamenii să judece dacă acești politicieni ai PNL știu ce fac și ce măsuri să ia, oamenii să decidă dacă aceasta este România normală.

Mai mult decât atât, "GuvernulVID" a lăsat fără bani și serviciile sociale. Astfel, de la 1 iunie, consiliile județene nu mai au fondurile necesare pentru salariile personalului din centrele de asistență socială. În acest sens, rectificarea bugetară din aprilie nu a alocat suficienți bani și pentru serviciile sociale.

Dar, ce să ne așteptăm de la un premier care consideră alocațiile copiilor "pomeni"? Chiar nu vă este rușine? Același "GuvernVID" care a amendat neconstituțional românii pe perioada stării de urgență, pentru că știm cu toții că la momentul în care Curtea Constituțională a declarat amenzile ca fiind neconstituționale, în România se amendase deja de trei ori mai mult decât testaseră.

Oare acest Guvern știe să facă vreun lucru bun?

Să recapitulăm: au pus persoanele cu dizabilități să plătească impozite de la care erau deja scutiți, nu au alocat bani pentru susținerea serviciilor sociale, nu vor să deconteze sumele cheltuite de primării pentru lupta împotriva COVID-19 și au aplicat cele mai mari amenzi neconstituționale din istoria României și din Europa, în perioada stării de urgență.

Nu vă este rușine să mai ieșiți în fața oamenilor? Văd că nu, din moment ce premierul României bea bere la terasă, în timp ce România se prăbușește, șomajul crește, împrumuturile curg.

    Camelia Gavrilă - declarație politică cu titlul Educație pentru sănătate, educație pentru viață;

Doamna Camelia Gavrilă:

"Educație pentru sănătate, educație pentru viață"

În ultima perioadă regăsim pe agenda publică o amplă și ferventă dezbatere, o multitudine de opinii și comentarii, abordări polemice cu privire la tema generală a "educației pentru sănătate", un subiect important, mai ales în contextul epidemiologic actual, când este evidentă necesitatea informării corecte a tinerilor în acest domeniu, cât și urgența unor măsuri adecvate de igienă și responsabilitate privind prevenția. Pandemia generată de noul coronavirus a adus în atenția noastră atât rolul și importanța unor informații medicale de bază, cât și necesitatea unor atitudini și comportamente preventive, utile pentru reducerea riscurilor de îmbolnăvire și nesiguranță. Tema delicată, dar absolut necesară, a educației sexuale este doar un capitol din domeniul vast al educației pentru sănătate, o secvență educațională care trebuie dezbătută rațional, din perspectiva pedagogică, medicală sau psihologică, atenți la cifre și statistici exacte, fără patos politic și preocupare în sensul obținerii unui capital de imagine. Gândurile noastre se îndreaptă, în mod firesc, spre siguranța și viitorul copiilor, spre evoluția lor naturală și senină, păstrând măsura și abordarea pedagogică specifică fiecărei vârste și etape de înțelegere, pe drumul elevilor spre maturizare și cunoaștere.

Declarația politică de astăzi dorește să clarifice câteva aspecte controversate, comentate mai mult sau mai puțin avizat în spațiul public, fiind o pledoarie pentru discuțiile echilibrate, pentru argumente pedagogice, pentru valorificarea conceptului mai larg de educație pentru sănătate, prin implicarea specialiștilor competenți, a tuturor actorilor din societatea civilă, evitând prejudecăți, compromisuri politice sau prezentarea unor adevăruri parțiale.

Istoric

Plecând de la un cadru mai general, până în 1990, promovarea sănătății și educația pentru sănătate erau asimilate cu "educația sanitară". După 1990, noile abordări în domeniul promovării sănătății, stabilite prin Carta de la Ottawa pentru Promovarea Sănătății din 1986, au devenit cunoscute în România. Carta stabilea cinci strategii fundamentale pentru succesul promovării sănătății și elaborarea politicilor de sănătate publică, crearea unui mediu favorabil, intensificarea acțiunii comunitare, dezvoltarea deprinderilor individuale și diversificare, dezvoltarea serviciilor de sănătate. În 1992 a fost creat Centrul Național de Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate, cu rol de for metodologic pentru unitățile (laboratoare) județene de educație pentru sănătate. Personalul centrului era format din specialiști în sănătate publică, medici, sociologi, psihologi, asistente medicale. Începând cu anul 1996, și mai ales în perioada 1997-2000, Ministerul Sănătății a susținut consecvent dezvoltarea acestui concept, în România, valorificând modele și bune practici internaționale. Astăzi, educația pentru sănătate, care include și elemente de educație sexuală, se regăsește parțial în diferite legi, strategii și norme reglementate de Ministerul Sănătății sau Ministerul Educației și Cercetării, dar este mai absentă ca oricând din viața cetățenilor. Educarea cetățenilor, ca mijloc de dezvoltare a cunoștințelor și schimbare a comportamentului spre un stil nou și informat de viață, favorabil sănătății și măsurilor implicite, ar trebui să fie unul dintre scopurile principale ale oricărui dialog pe această temă sensibilă, și mai ales a demersurilor educaționale orientate spre tânăra generație.

Date, cifre, statistici

Indiferent de natura eforturilor și de amploarea acestora în trecutul recent, realitatea cifrelor este una tristă și ne plasează de cele mai multe ori spre finalul clasamentului european, astfel încât imaginea sănătății românilor, conform profilului de țară, din 2019, în ceea ce privește sănătatea, este următoarea:

Cheltuielile pentru sănătate, în România, sunt printre cele mai scăzute din UE pe cap de locuitor, și anume 1.029 EUR, media în UE fiind de 2.884 EUR;

Speranța de viață, în România, este suficient de redusă, în contextul țărilor din UE;

Numărul deceselor cauzate de cancer a crescut, în timp ce bolile cardiovasculare constituie cauza principală a deceselor;

Combaterea anumitor boli infecțioase, precum tuberculoza (TBC) și rujeola, continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică în România;

Riscul comportamental, care include dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută ne conduc spre un procent de 62%, mult peste media UE, de 44%;

Riscurile alimentare (27%) includ aportul insuficient de fructe și legume și consumul excesiv de zahăr și sare;

Consumul de tutun (incluzând fumatul activ și fumatul pasiv) reprezintă cauza unei proporții de aproximativ 17% din totalul deceselor, în timp ce 14% dintre decese pot fi atribuite consumului de alcool, valoare de peste două ori mai mare decât datele consemnate la nivelul UE, de 6%. Alte 4% dintre decese sunt legate de nivelurile scăzute de activitate fizică;

În 2018, mamele minore reprezentau 10% din totalul nașterilor.

Observând aceste cifre, devine evident faptul că promovarea sănătății trebuie să fie un demers esențial, plasat central în politicile ministerului de resort, cu insistență pe trei domenii fundamentale: educație pentru sănătate, prevenție și protejarea sănătății. Indiferent despre care domeniu al sănătății discutăm, trebuie să avem în vedere repere culturale, sociale, comportamente "moștenite", cutume specifice și să răspundem la anumite întrebări și dileme.

Este România o societatea tradițională sau una modernă?

Un răspuns general valabil nu există, dar putem să descifrăm anumite direcții și tendințe sociale. Deși avem o evoluție semnificativă în sensul dezvoltării infrastructurii, a sistemelor și a serviciilor sociale, a tehnologiei, a educației, deși consemnăm dezvoltarea orașelor și a zonelor rurale, din cifre rezultă încă un comportament de tip tradițional în zona problemelor de sănătate. În 2019, Eurostat afirma faptul că 40% dintre români nu au mers deloc la medic în ultimul an, iar principala modalitate de răspuns la simptome de îmbolnăvire este investigarea internetului sau recursul la remedii tradiționale, inclusiv automedicația.

Cu privire la educația sexuală, încă există rețineri, tabuuri în familie și chiar în școală, o rezervă socială față de anumite teme și dezbateri care sunt interpretate ca fiind vulgare și nepotrivite. Cu toate acestea, realitatea ne arată că tinerilor le lipsesc reperele, sursele de informare avizate și contextele formale, organizate, de dobândire a informațiilor. Astfel, consecințele sunt dureroase: eleve care devin mame mult prea devreme, renunțând la studii, familii care trăiesc la limita sărăciei, cu un număr mare de copii, privați de educație și de un trai decent, mult prea mulți copii abandonați sau preluați din medii nefavorabile, copii care se regăsesc în grija asistenților maternali sau sunt instituționalizați, cu perspective sumbre de viitor, familii mult prea tinere, care nu reușesc să depășească dificultățile inerente vieții de cuplu, precum și multe alte aspecte grave, care afectează societatea noastră. Aceste subiecte de mult ori fac obiectul unor știri sau reportaje dramatice, exprimând atitudini, prejudecăți, tipare de viață ce par venite din secole trecute.

Care este rolul familiei?

Cu regret constat că, în acest context recent și tensionat, în dezbaterea publică nu a existat un moment zero al discuțiilor, un punct de plecare prin care să fie la aceeași masă toți actorii reprezentativi, inclusiv reprezentanții familiei. Prin actele normative naționale și internaționale se instituie dreptul fundamental al părinților de a-și instrui copiii, de a decide asupra educației acestora (art. 2 al Protocolului 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 26 alin. (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului). Este necesar acceptul părinților referitor la accesarea de către propriii copii a unui program școlar ce include elemente de educație sexuală, informații din acest domeniu delicat, pentru că părinții sunt principalii educatori ai copiilor, iar relațiile parentale și mediul familial au o influență decisivă asupra copiilor și a adolescenților. Cu toate acestea, trebuie să admitem că sunt cazuri în care reticența familiilor sau lipsa de informație chiar la nivelul adulților, educația lor precară conduc la absența totală a acestor discuții și lămuriri între adult și copil. De altfel, statisticile afirmă că majoritatea mamelor minore provin din medii vulnerabile, defavorizate social, cu un acces redus la educație și informații, în general.

Ce trebuie să facă școala și profesorul?

Educația sexuală nu este o materie de studiu cu informații despre sănătate sau o activitate ocazională, organizată de diriginți și specialiști. Ar trebui să vorbim despre obiective clare și strategii complexe, adecvate vârstei, derulate cu acordul familiei până la o anumită vârstă, urmărite în derularea lor cu maximă seriozitate, susținute prin parteneriate, proiecte educaționale, dezbateri și prezentări competente și riguroase, în spiritul decenței, al moralității, al informării tinerilor despre riscuri și contexte vulnerabile sau comportamente inadecvate. În acest sens școala a jucat întotdeauna un rol decisiv în evoluția umanității, a societății în general, cu atât mai mult se impune ca școala să fie un mediu coerent și consecvent de educație pentru sănătate și siguranță a ființei, în secolul nostru complex, contrastant, dificil deseori, cu amestecul derutant de valori și pseudovalori, de stereotipuri și prejudecăți culturale, completate cu libertăți, necorelate cu norme clare, libertinaj sau tendințe de frondă și nonconformism, specifice adolescenței.

Simpla prezentare a unor aspecte biologice, a elementelor ce țin de anatomia aparatului reproducător, riscuri și îmbolnăviri nu conduc neapărat la o schimbare de atitudini, deși informarea este primul pas. Școala trebuie să vizeze înțelegerea, conștientizarea riscurilor la care se supune tânărul, intuirea consecințelor faptelor, împletirea de biologic, medical, trăire afectivă, repere morale, valori spirituale.

Ce face politica?

Multe probleme, tentative, dezbateri, analize sociologice și medicale, puține rezolvări ferme... Lecțiile de prevenție sau sugestiile de abordare a temelor educaționale vin acum din partea unor oameni politici care înainte de pandemie erau preocupați doar de goana după alegerile anticipate, nu de pregătirea sistemului medical, a societății întregi de a face față unei epidemii dramatice, devenită apoi o devastatoare pandemie. Educația sexuală rămâne un subiect important pe agenda publică, în zona educației, în general, care implică deseori și un demers politic responsabil și eficient. Totuși trebuie să precizăm că votul în Parlament, pe teme de educație și sănătate, cu implicații morale și spirituale, trebuie dat doar în urma consultărilor cu actorii societății civile, cu specialiști avizați și grupuri relevante de opinie: părinți, profesori, specialiști, medici, sociologi, psihologi, reprezentanți ai instituțiilor din domeniul sănătății, al educației, dar și ai cultelor.

Perspective spre o educație complexă, dincolo de prejudecăți și tabuuri

Problema există și nu poate fi negată: numărul crescut al mamelor minore, numărul alarmant al violurilor, statisticile îngrijorătoare privind bolile cu transmitere sexuală, în special la tinerii sub 20 de ani, avorturi și divorțuri, sexualitate incipientă, emanciparea tinerilor într-o societate în care ritmul și mediile informaționale sunt dinamice și diverse, toate acestea sunt argumente și probleme reale ale societății noastre. Așadar, indiferent cât am încerca să învinuim o instituție sau alta, vina este comună, după cum, în egală măsură, și soluția trebuie să vină de la toți actorii sociali relevanți.

Avem nevoie de un cadru legislativ coerent, de identificarea și derularea unor programe naționale de conștientizare, avem nevoie de proiecte-pilot în școli, urmate de monitorizarea acestora prin feedback preluat constant, din partea profesorilor, a elevilor, a părinților, ca rezultat al discuțiilor și dezbaterilor cu elevii. Educația sexuală nu presupune doar conținuturi și informații, nu înseamnă doar cunoaștere, ci vizează și starea emoțională, psihică a adolescentului - teritoriu delicat, unde greșeala nu este permisă. Opinia mea este că avem datoria de a fi atenți, responsabili, de a susține implicarea specialiștilor, a psihologilor, a sociologilor, a medicilor, pentru soluționarea acestei teme complexe și controversate, care ține capul de afiș în presă ori de câte ori subiectul este abordat. Consider că se impune o soluționare în linie cu abordările europene, cu cerințele societății moderne în care trăim, pentru evitarea și eliminarea dificultăților și incertitudinilor evidente pe care le întâmpină mulți dintre tineri, dar cu respect pentru drepturile familiei, ale părinților și pentru opiniile filosofice și religioase ale acestora.

    Costel Lupașcu - declarație politică despre Importanța redeschiderii Spitalului Județean Botoșani;

Domnul Costel Lupașcu:

"Importanța redeschiderii Spitalului Județean Botoșani’’

Săptămâna trecută am transmis Ministerului Sănătății o analiză cu ceea ce s-a întâmplat la Botoșani în perioada stării de urgență, de aceea vreau să prezint și în plenul Parlamentului situația secțiilor Spitalului Județean de Urgență Botoșani și cum a fost transformat acesta în spital COVID în detrimentul altor urgențe medicale ale pacienților.

În contextul pandemiei actuale, sediul central al Spitalului Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani a fost transformat în spital COVID, în consecință se internează numai pacienți suspecți sau infectați cu virusul SARS-CoV-2. Menținerea sediului Spitalului județean ca spital COVID este inacceptabilă pentru populația județului Botoșani, pentru că toate secțiile care își desfășurau activitatea în sediul central, cu excepția ATI, au activitatea suspendată, iar, anterior declanșării pandemiei, aici, își desfășurau activitatea secții/compartimente unice în județ, precum: Cardiologie, Oncologie, Neurologie cu posibilitate de tromboliză acută în accidentul vascular cerebral ischemic, Gastroenterologie cu Laborator de Endoscopie Digestivă, Hematologie, Neurochirurgie, Oftalmologie, Urologie, Chirurgie Plastica și Microchirurgie Reconstructivă, precum și secții care nu sunt unice pe județ, dar care, prin înaltul profesionalism, sunt preferate de majoritatea pacienților din județ, pacienți cu diverse și multiple patologii.

După cum bine știți, în județul Botoșani, la fel ca în țară, pacienții cu patologie neamenințătoare de viață au fost temporizați, temporizare care aduce un grad mare de înrăutățire a prognosticului pe termen mediu și lung, chiar și non-COVID, dar mai ales pentru cei oncologici. În fiecare zi, pe secțiile amintite, avem pacienți care au nevoie de operații sau alte proceduri medicale, dar pentru că în sediul central al spitalului se tratează doar pacienți suspecți sau confirmați cu SARS-CoV-2, medicii sunt nevoiți să îi temporizeze sau să le recomande să se adreseze spitalelor din Iași care acceptă să trateze doar urgențe amenințătoare de viață, iar altele solicită două teste RT-PCR negative pentru virusul SARS-CoV-2 + CT toracic, ceea ce pentru mulți pacienți este, practic, imposibil să le efectueze, având drept consecință temporizarea actului medical necesar.

Consider că menținerea suspendării activității secțiilor din Spitalului Județean încalcă dreptul la sănătate pentru cea mai mare parte a populației județului Botoșani. Menținerea sediului Spitalului Județean ca spital COVID reprezintă genocid la adresa populației județului Botoșani, iar mulți pacienți cu patologii curabile sau pacienți oncologici în stadii curabile vor deceda sau își vor agrava sănătatea prin lipsa accesului la un spital non-COVID.

Trag un semnal de alarmă și este imperios necesară reluarea activității de tratament pentru pacienții non-COVID. La nivelul județului Botoșani nu s-a respectat Ordinul OMS nr. 555/2020 al ministrului sănătății, care prevede că nu se stabilesc ca spitale COVID spitale de importanță strategică pentru județ, iar în județul Botoșani acest demers s-a făcut invers. Totodată, la nivelul județului Botoșani, există spitale care pot acorda asistență medicală pacienților cu COVID-19, iar unele dintre ele având și personal calificat și nominalizat prin OMS nr. 555/2020 pentru tratamentul pacienților cu COVID-19.

În urma celor prezentate, am solicitat Ministerului Sănătății și solicit și din plenul Parlamentului redeschiderea secțiilor Spitalului Județean de Urgență Botoșani și transformarea spitalului în spital non-COVID, pentru a putea gestiona și alte urgențe medicale ale pacienților.

    Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică: De Ziua Internațională împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor, 12 iunie, Guvernul PNL să dea dovadă, cel puțin acum, în al 12-lea ceas, de respect față de copiii români și să mărească alocațiile;

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

"De Ziua Internațională împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor, 12 iunie, Guvernul PNL să dea dovadă, cel puțin acum, în al 12-lea ceas, de respect față de copiii români și să mărească alocațiile"

În fiecare an, la data de 12 iunie, se celebrează Ziua Internațională împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor care în contextul pandemiei COVID-19 și a schimbărilor economice poate împinge milioane de copii vulnerabili la prestarea unor forme de muncă.

Ziua Internațională Împotriva Exploatării prin muncă a Copilului se concentrează pe impactul crizei asupra minorilor. Pandemia COVID-19, precum și dezechilibrele economice și ale pieței muncii rezultate au un impact imens asupra vieții și a mijloacelor de subzistență la nivel mondial. Din păcate, copiii sunt adesea primii care suferă. În aceste circumstanțe protejarea copiilor de exploatarea prin muncă este mai importantă ca niciodată. Specialiștii estimează că 152 de milioane de copii prestează diverse forme de muncă, dintre care 72 de milioane în condiții periculoase. Acești copii prezintă acum un risc și mai mare de a se confrunta cu circumstanțe dificile pentru vârsta și formarea lor.

În acest an, Ziua Internațională Împotriva Exploatării prin muncă a Copilului se derulează sub forma unei campanii online și este organizată în comun cu Marșul global Împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor și Parteneriatul Internațional pentru Cooperare în domeniul Muncii Copiilor în Agricultură. Un document al UNICEF privind impactul COVID-19 asupra implicării copiilor în diferite forme de muncă, care va fi lansat pe 12 iunie, dezbate opiniile specialiștilor, conform cărora pandemia încetinește progresul privind eradicarea exploatării prin muncă a copiilor. Aproape unul din zece copiii din întreaga lume este implicat într-o formă de muncă. Chiar dacă numărul copiilor care lucrează a scăzut cu 94 de milioane, începând cu anul 2000, totuși rata de reducere a încetinit cu două treimi în ultimii ani. Implicarea copiilor în forme de muncă considerate periculoase poate avea urmări în dezvoltarea lor fizică, psihică, socială sau educațională. În statele mai puțin dezvoltate unul din patru copii, cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani, este angajat în forme de muncă considerate periculoase pentru sănătatea și dezvoltarea lui. La nivel global situația arată în felul următor: 9% dintre copiii din țările cu venituri medii mici prestează o formă de muncă, în timp ce în țările cu venituri medii procentul copiilor care lucrează este de 7%.

Între Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU se află și reducerea muncii în rândul copiilor sub toate formele sale, până în 2025. Comunitatea mondială trebuie să facă pași rapizi către reducerea sau eliminarea acestui fenomen în rândul copiilor prin măsuri precum creșterea nivelului de trai, justiție socială și eliminarea inegalităților economice dintre clasele sociale, extinderea accesului precoce al copiilor spre oportunități de dezvoltare în familiile vulnerabile, accesul tuturor copiilor la educație gratuită.

România actuală este departe de aplicarea unor astfel de măsuri pentru generațiile sale tinere. Guvernanții PNL nu includ în perspectivele lor copiii. Ignoranța liberalilor față de nevoile copiilor români se vede prin inegalitățile pe care le-au creat în ceea ce privește accesul la educația online, cu discrepanțe clare între copiii din mediul rural cu mai puține șanse de participare la lecțiile online și copiii cu mai multe posibilități din mediul urban. Guvernul PNL ignoră realitatea și nevoile copiilor. PSD le-a oferit soluții clare pentru dublarea alocațiilor, o necesitate urgentă. Viitorul copiilor nu se negociază și nici nu se amână. Guvernul PNL tergiversează în continuu aplicarea legii privind mărirea alocațiilor. Încă din luna decembrie a anului trecut Parlamentul a votat legea privind dublarea alocațiilor de la 150 la 300 de lei pentru copiii între 2 și 18 ani, și de la 300 la 600 de lei pentru copiii cu handicap.

Solicităm Guvernului PNL să dubleze de urgență alocațiile. Acum, când vorbim despre Ziua Internațională împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor, Guvernul PNL să dea dovadă că participă la aceste obiective, pentru a elimina tristețea din sufletelor multor copii sărmani care din lipsuri financiare, în familie, sunt nevoiți să abandoneze școala și să presteze diverse forme de muncă care la vârsta lor nu sunt recomandate. Din păcate, în PNL, pentru copii nu sunt bani. Abandonați interesele electorale și ajutați acest segment al populației care reprezintă viitorul țării; aplicați o măsură întrutotul necesară și urgentă: măriți alocațiilor copiilor! Dragi PNL-iști, care doriți o Românie educată, oferiți-le copiilor români acest minimum de 2 euro/zi, altfel veți rămâne în paginile negre ale istoriei pentru aceste generații!

    Elena Hărătău - declarație politică intitulată România va utiliza fondurile europene prevăzute în planul de reconstrucție și redresare economică în mod transparent și responsabil;

Doamna Elena Hărătău:

"România va utiliza fondurile europene prevăzute în planul de reconstrucție și redresare economică în mod transparent și responsabil"

Guvernul liberal a spus încă de la început că pentru a trece peste această perioadă economică complicată vor fi folosite fonduri proprii, finanțări europene și bani pe care România îi va împrumuta de pe piețele interne și internaționale. Românii cunosc deja programele pe care le-a lansat Guvernul până acum, respectiv IMM Invest, prin care sunt ajutate companiile românești afectate de criză, sau plata angajaților aflați în șomaj tehnic. Acum Guvernul PNL are oportunitatea folosirii sumei de 33 de miliarde de euro, prevăzută în Planul de redresare economică al Uniunii Europene.

România va utiliza cele 33 de miliarde de euro, reprezentând fondurile europene prevăzute în planul de reconstrucție și redresare economică, în mod transparent și responsabil.

Țara noastră este una dintre statele câștigătoare, alături de Spania și Italia, noi reușind să negociem la Bruxelles un pachet foarte mare, al 6-lea în Uniunea Europeană. Din cele 33 de miliarde de euro destinate țării noastre, 19 miliarde vor fi fonduri nerambursabile. Astfel, România este a doua țară din Europa de Est ca sumă totală primită din partea UE, după Polonia.

Guvernul României și-a propus să atragă toți acești bani și să-i folosească judicios pentru dezvoltarea economiei românești, sprijinirea companiilor românești și a angajaților, dar și pentru construcția de noi spitale regionale, de care avem atât de mare nevoie.

Până acum, peste un miliard și jumătate de euro au fost cheltuiți deja de România, din fonduri europene, pentru combaterea pandemiei: 300 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflați în situații defavorizate sau risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflați în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

De asemenea, Guvernul PNL a recuperat foarte mult din întârzierile derulării unor investiții importante. Spre exemplu, au fost semnate contractele pentru spitale regionale din Craiova și Iași, și au fost lansate 13 apeluri de proiecte cu finanțare europeană, care cumulează peste 800 de milioane de euro. În același context, a fost alocat un buget de aproximativ 500 milioane de euro din fonduri europene pentru înființarea de rețele noi de distribuție a gazelor naturale în localitățile din România.

Remarcabil este și faptul că, pentru prima dată de când România a aderat la Uniunea Europeană, a fost adoptat, din timp, cadrul legislativ pentru viitorul exercițiu financiar 2021-2027.

    Mihai Niță - declarație politică cu tema Toleranța față de trădători ne va distruge pe toți;

Domnul Mihai Niță:

"Toleranța față de trădători ne va distruge pe toți"

În condițiile funcționării defectuoase a statul român, care își dezvăluie pe zi ce trece tot mai multe și mai grave slăbiciuni, consider că reorganizarea și consolidarea statului se impune, inclusiv din cauza pericolului de pierdere a suveranității, motivația fiind falimentul economic ce rezidă dintr-o politică dezastruoasă, bazată pe împrumuturi masive și blocaje economice. Vă propun spre analiză și aprobare, următorul program de obiective:

  1. Independența administrativă și legislativă a poporului român, pe temeiul tratatelor internaționale și neamestecul niciunei puteri din afară în treburile sale.
  2. Egalitatea drepturilor politice.
  3. Contribuție generală.
  4. Diminuarea fondurilor privitoare la lista civilă, până la limita evitării corupției.
  5. Introducerea răspunderii, prin lege, pentru miniștri și pentru toți funcționarii publici.
  6. Libertatea absolută a presei.
  7. Orice recompensă să fie acordată de popor, prin reprezentanții săi, iar nu de președinte, după voia sa.
  8. Înființarea Gărzii Naționale.
  9. Emanciparea țăranilor fără pământ și împroprietărirea lor prin despăgubire.
  10. Reprezentanții oficiali ai țării în străinătate să fie persoane care și-au confirmat loialitatea față de România.
  11. Desființarea rangurilor titulare incompatibile cu funcțiile concrete.
  12. Interzicerea pedepsei degradante cu bătaia, aplicată uneori ca expresie a forței abuzive a statului.
  13. Desființarea, atât în faptă, cât și în vorbă, a pedepsei cu moartea. Se știe bine că, în anii din urmă, unii arestați sau condamnați au murit în condiții neelucidate, în timpul anchetei, sau în timpul detenției.
  14. Așezăminte penitenciare cu funcție reală de reeducare.
  15. Modificarea Constituției. Printre modificările esențiale să figureze și alegerea reprezentanților tuturor intereselor profesionale oneste și necesare țării.

Dacă ceva anume vi se pare anacronic în cele prezentate, vă informez că obiectivele aparțin revoluționarilor lui Tudor Vladimirescu, în cadrul Proclamației de la Islaz, pe care a citit-o Ion Heliade Rădulescu în ziua de 9 iunie 1848, adică în urmă cu aproape două secole. La 11 iunie, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu a fost nevoit să accepte termenii proclamației și să recunoască guvernul revoluționar provizoriu. Proclamația de la Islaz a fost concepută ca act constituțional, suprapunându-se, în bună măsură, Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului, din 1789.

Dezagreabil pentru un Guvern, care se pretinde a fi liberal, este suprapunerea pregnantă a situației din România contemporană cu vremurile fanarioților, când țara ajunsese la cheremul străinilor, iar statul făcea sluj în fața domnitorului obedient, ce răspundea la cerințele forțelor străine, nu la ale țării pe care o conducea spre abis.

După 199 de ani de la gloriosul eveniment produs de revoluționarii români, ne aflăm în aceeași stare de fapt, iar alegerile care se apropie ne obligă la maximum de prudență și responsabilitate față de țară. Am tolerat prea mult nesăbuința și reaua-credință a unor personaje cocoțate cum-necum în vârful piramidei, iar asta ne va costa vreme îndelungată ca națiune. Mare parte dintre amploaiații de azi au trădat încrederea și speranțele cetățenilor care au votat pentru un trai decent într-o țară democrată. Toleranța față de trădători ne va distruge pe toți! Așa credea ilustrul revoluționar francez Robespierre, iar noi credem la fel.

    Mariana-Venera Popescu - declarație politică referitoare la asigurarea unor măsuri necesare de prevenție pentru revenirea, în siguranță, a elevilor în școli;

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Declarația mea politică de azi se rezumă la achiziționarea întârziată de către Ministerul Educației a măștilor medicinale necesare pentru revenirea, în data de 2 iunie, a elevilor din an terminal în unitățile de învățământ. Până în acest moment ministerul este încă tratații cu diverse firme pentru a face posibilă achiziționarea acestora. Numai în București sunt necesare peste 12.000 măști doar pentru elevi.

De-a lungul acestei perioade de criză, în care s-a aflat țara noastră, au avut loc diverse discuții pentru revenirea elevilor în școli. Ministerul Educației a luat în calcul diverse scenarii pentru a putea face față și pentru a nu risca răspândirea noului coronavirus cu care țara noastră încă se confruntă. În aceste săptămâni de carantinare au fost discutate diferite propuneri de achiziționare a unor echipamente necesare pentru dezinfectare, luare de temperatură, prevenție etc., amplasate la intrarea în unitățile de învățământ, însă în aceste momente nu au fost achiziționate nici măcar măștile medicinale de unică folosință.

Pe lângă măștile și echipamentele de igienizare care trebuiesc achiziționate, trebuie luate în considerare și măsurile de distanțare socială. Alături de copiii care suferă și sunt speriați în aceste clipe, se află și părinții care sunt timorați de reîntoarcerea în nesiguranță a copiilor. Părinții sunt dispuși să-și protejeze cu orice preț copiii, însă nu toți au această posibilitate. De reamintit sunt și școlile din mediul rural care nu au acces și fonduri suficiente pentru menținerea acestor măsuri de prevenție, și în special de elevii și cadrele didactice aflate în grupe de risc, cu diverse afecțiuni, care au nevoie de o atenție specială.

În acest moment circulă diverse petiții online cu argumente și propuneri de prevenție aduse de elevii care fac parte din Consiliul Național al Elevilor, argumente extrem de bine structurate care ar putea fi luate în vedere.

Având în vedere că țara noastră a ieșit din starea de urgență, iar măsurile de relaxare încep să se vadă, spre exemplu au fost redeschise terasele și restaurantele, consider că sănătatea copiilor noștri ar trebui pusă pe primul loc. Elevilor ar trebui să li se asigure toate măsurile de prevenție necesare pentru revenirea în siguranță în școli. Statul este responsabil pentru buna funcționare a sistemului de învățământ și, în primul rând, pentru protejarea elevilor.

Cea mai importantă măsură care poate fi luată în această situație este o bună organizare și colaborare și multă consecvență în tot ce trebuie făcut. Procedurile apărute cu întârziere, care sunt incomplete și care nu au anumite bariere și standarde fixate, trebuie reconfigurate cât mai rapid și sigur cu putință, astfel încât elevii țării să își poată susțină în deplină siguranță cursurile și testările, fără a se mai crea panică.

    Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică intitulată Pro HoReCa, anti-«tunarii» din HoReCa;

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Pro HoReCa, anti-«tunarii» din HoReCa"

Sectorul HoReCca (Hoteluri-Restaurante-Cafenele) este, de departe, activitatea economică cea mai afectată de măsurile antipandemia COVID-19. Proprietarii de hoteluri și de localuri sunt nevoiți să-și restrângă activitatea ori, chiar, să-și închidă afacerile, iar asupra viitorului acestora planează un grad foarte mare de incertitudine. Oricât de bine ar merge livrările la domiciliu, este evident că ele nu pot susține o activitate economică care asigură, până la episodul COVID-19, câteva sute bune de mii de locuri de muncă la nivelul țării.

Ca reprezentant, în Parlament, al oamenilor dintr-un județ în a cărui economie turismul deține o pondere importantă, am datoria să exprim nevoia, celor implicați în sectorul HoReCa, de sprijin din partea guvernului, a autorităților în general, dar și a societății, în ansamblu. În ceea ce privește implicarea autorităților, o bună parte dintre măsurile cerute, posibile, ori adoptate au fost, până acum, aduse la cunoștința opiniei publice. Vorbim de ajutoare financiare (granturi în valoare totală de aproximativ 350 de milioane de euro) pe care premierul Ludovic Orban le-a anunțat deja - și sperăm să le vedem cât mai repede acordate -, vorbim de măsuri deja luate de unele autorități locale, de exemplu Consiliul Local Ploiești a votat reduceri de taxe locale pentru restaurante. Personal, cred că aceste măsuri trebuie completate și cu o relaxare mai puternică și mai rapidă a măsurilor antipandemie care, prin lege, le sunt impuse afacerilor HoReCa.

În planul implicării societății în sprijinirea industriei HoReCa autohtone avem o singură variantă de lucru - să consumăm românește. Și meniuri, dar și servicii turistice. Și vedem deja diverse mărimi ale țării îndemnându-ne să ne comportăm în acest mod. Ceea ce, vă garantez, sunt dispuși să facă cei mai mulți dintre noi. Există, din păcate, un singur impediment - modul în care se comportă economic unii jucători români de pe piața HoReCa. Parcă ar vrea să-și scoată paguba generată de COVID-19 și să și câștige, pe deasupra, direct din buzunarul consumatorilor. Prețuri la pachetele de vacanță dublate ori chiar triplate, prețuri la mâncare și băutură mărite, servicii fără nicio îmbunătățire. Aceasta este cea mai mare amenințare actuală la viitorul acestei industrii - pierderea definitivă și iremediabilă a încrederii consumatorului român. De aceea, de această dată, nu fac un apel către guvernanți, ci către cetățenii implicați în HoReCa - scăpați de "tunarii" din rândurile dumneavoastră pentru ca noi să putem "cumpăra românește"!

    Emil-Marius Pașcan - declarație politică cu titlul Ió napot kívánok, domnule președinte, de Ziua Trianonului!;

Domnul Emil-Marius Pașcan:

"Jó napot kívánok, domnule președinte, de Ziua Trianonului!"

Partidul Mișcarea Populară consideră că decizia președintelui Klaus Iohannis de a contesta la Curtea Constituțională Legea, adoptată de Parlament, privind Ziua Tratatului de la Trianon este o mișcare politică fatalistă, în contextul încercărilor din ultima perioadă a unor politicieni ai UDMR de a mistifica istoria națională, a inițiativelor de enclavizare a României pe criterii etnice și a programului masiv de investiții ale Ungariei în Transilvania. "Jó napot kívánok", domnule președinte, de Ziua Trianonului! Din păcate, ați ratat la timpul cuvenit șansa de a marca, printr-o declarație publică, însemnătatea Tratatului de pace de la Trianon, prin care a fost recunoscută Unirea Transilvaniei și a părții răsăritene a Banatului cu România. Mai mult, absolut bizar, ați luat decizia de a contesta la CCR Legea, adoptată de Parlament, privind Ziua Tratatului de la Trianon. Considerăm că aceasta este o eroare gravă în contextul încercărilor din ultima perioadă a unor politicieni de a mistifica istoria națională, a inițiativelor de enclavizare a României și a programului masiv de investiții ale Ungariei în Transilvania, contrare normativelor Uniunii Europene. Din principiu, istoria României și evenimentele sale fundamentale nu au nevoie, pentru a fi aniversate în baza unei legi, de definirea clară a interesului social general vizat. Să ne așteptăm oare ca, prin similitudine, să atacați la CCR și Ziua Națională a României? Oare "Ziua iei", promovată tot prin lege, are un interes social mai larg, mai bine definit decât Ziua Trianonului? De ce nimeni nu a contestat la CCR zilele minorităților naționale, care au la bază tot evenimente istorice semnificative?

În același timp, ne exprimăm consternarea în legătură cu faptul că din programa pentru proba de istorie a examenul de bacalaureat au fost eliminate evenimente definitorii pentru statul român modern. Am aflat stupefiat că pentru examenul de bacalaureat la disciplina istorie au fost excluse din programa de examinare, pe care trebuie să o asimileze elevii, tocmai capitolele referitoare la Primul război mondial, Marea Unire din 1 Decembrie 1918, semnificația Tratatului de la Trianon, adică toate aspectele fundamentale ale istoriei privitoare la configurarea României Mari și a statului român modern. Această decizie a Ministerului Educației Naționale este inadmisibilă. PMP consideră că, în politică, există o linie roșie care nu trebuie încălcată, cea a respectului față de adevărul istoric și față de valorile definitorii ale națiunii române. Unii ar vrea să șteargă istoria românilor, să o excludă din memoria generațiilor viitoare, să o facă pierdută sau, în cel mai bun caz, mistificată în detrimentul realității. Tot istoria a arătat însă că acest lucru nu este posibil. "Cine își uită trecutul - a spus filosoful spaniol George Santayana - este condamnat să îl repete".

    Costin-Sebastian Moise - declarație politică: Păstrarea rating-ului de țară este o reușită. Cum facem să avem din nou o perspectivă stabilă.

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"Păstrarea rating-ului de țară este o reușită. Cum facem să avem din nou o perspectivă stabilă"

Cunoscuta agenție de evaluare financiară Standard&Poor’s a reconfirmat rating-ul de țară al României în categoria recomandată investițiilor, dar a păstrat perspectivele negative pentru economia națională. Această decizie vine după ce Moody’s și Fitch au avut evaluări similare încă din luna aprilie. Practic, prin aceste decizii, marile firme de analiză economică și evaluare apreciază că nu există un risc major ca statul să nu-și plătească obligațiile, ceea ce atrage după sine dobânzi mai favorabile pentru finanțarea deficitului bugetar, dar și posibile investiții străine pentru cei care dispun de capital și caută un loc propice pentru a-și dezvolta afacerile.

Păstrarea rating-ului de țară este o reușită care aparține în mai mare măsură Băncii Naționale a României, decât Ministerului Finanțelor Publice. BNR chiar a funcționat ca o veritabilă ancoră pentru economia națională, de la declanșarea pandemiei și a crizei economice asociate, salvând pe moment inclusiv imaginea în fața agențiilor de evaluare financiară.

1. A redus provizioanele și a eliberat cash bancar în piață, de unde Ministerul Finanțelor a putut finanța deficitul bugetar. Așa se face că nu există întârzieri la plățile pe care statul trebuie să le facă. Aproape ca niciodată, Guvernul a plătit la timp toate obligațiile către administrațiile publice locale. De aceea nici nu chițăie baronii PSD; 2. BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,5% la 1,75%. Ultima modificare a fost cu fix o săptămână înainte de decizia Standard&Poor’s; 3. Banca Națională a ținut cursul valutar fix, folosind aproximativ 3 miliarde de euro într-o perioadă de 8 săptămâni (sfârșitul lui martie - sfârșitul lui mai); 4. Nu în ultimul rând, BNR a deschis o linie de credit la BCE în valoare de 4,5 miliarde de euro pe care o are la dispoziție dacă apar noi mișcări dubioase în piață.

Chiar dacă, în mod evident, menținerea rating-ului de țară, într-un moment dificil economic pentru întreaga planetă, este un lucru cât se poate de bun, evaluările succesive au punctat că avem perspective economice negative, mai ales ca urmare a presiunilor asupra deficitului bugetar. Documentul elaborat de Standard&Poor’s scoate în evidență riscul unor derapaje majore pe care le-ar putea genera măsurile populiste pe care le promovează actuala majoritate parlamentară coagulată în jurul PSD. Creșterea cheltuielilor cu prestații sociale - majorarea pensiilor și dublarea alocațiilor - ar putea fi factorul declanșator pentru ca, în toamnă, toate cele trei agenții de rating prestigioase, enunțate anterior, să ne trimită direct la categoria junk și, odată cu acest mic dezastru imagologic, să alimenteze spirala unor dobânzi în creștere pentru finanțarea deficitului bugetar.

Pentru corectitudine, atenția evaluatorilor externi asupra deficitului bugetar este mai redusă în această perioadă. Pe de o parte, Comisia Europeană a suspendat Pactul de Stabilitate și de Creștere care obliga la un deficit bugetar de maximum 3%, în condițiile în care Guvernul Orban își asumase un deficit de 3,59% în 2020, încă dinainte de a veni pandemia de SARS-CoV-2 peste noi. Pe de altă parte, prin comparație cu alte țări, lovitura inițială, aplicată economiei românești, pare a fi, totuși, mult atenuată. Asta nu înseamnă însă că logica de acțiune guvernamentală trebuie să rămână în zona cheltuirii cu veselie a banului public, mai ales că împrumutăm masiv aceste luni, când economia se chinuiește să-și revină după unda de șoc din martie - aprilie - mai.

Dincolo de această reușită de etapă indubitabilă, Guvernul Orban are obligația de a veni cu un plan de relansare economică prin care statul să stimuleze economia. Așa cum am mai punctat în diverse declarații politice anterioare, trebuie avute în vedere două lucruri: 1. Investiții în infrastructură cu coeficient de multiplicare crescut. Iar aici sistemul de autostrăzi și sistemul de irigații reprezintă direcții firești de acțiune; 2. Stimularea unor sectoare economice cu potențial pe modelul construcțiilor și IT&C, unde scăderea impozitării muncii a adus creșteri record de la an la an, încât cele două sectoare au ținut pe linia de plutire economia națională în primul trimestru din 2020. Dacă Guvernul României acționează concret pe aceste două paliere, sunt șanse ca toate celei trei agenții de rating să propună din nou perspective stabile în toamnă. Dacă Executivul alege să rămână în zona de reflecție și așteptare din cauza faptului că 2020 este an electoral, restartul economic mult așteptat va întârzia să vină.

     

Ședința s-a încheiat la ora 15,43.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 29 mai 2024, 1:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro