Ion Spânu
Ion Spânu
Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/26-06-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-07-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 10-06-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2020

21. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  21.14 Ion Spânu - declarație politică având ca subiect "Disprețul prezidențial";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ion Spânu:

"Disprețul prezidențial"

Încălcarea Constituției României face parte, în mod din ce în ce mai evident, din strategia politică a lui Klaus Iohannis. Lipsit de viziune, fără niciun program politic real, Președintele României își bate joc cât de des poate de legea fundamentală a acestei țari. De peste cinci ani, Parlamentul și Curtea Constituțională lucrează la foc continuu. Unii, pentru sesizarea abuzurilor, iar ceilalți, pentru îndreptarea lor. Firesc, apar o serie de întrebări. De ce face Președintele acest lucru? Are un scop final? Cui folosește încălcarea Constituției României? Dincolo de orice plan machiavelic pe care am putea să ni-l imaginăm, dincolo de orice strategie politică pe care am putea să o luăm în considerare, răspunsul este unul foarte simplu: Klaus Iohannis detestă România în integralitatea ei și, prin urmare, și legile care o guvernează.

Disprețul față valorile istorice ale acestei țări a fost consfințit, în mod oficial, pe data de 4 iunie 2020, moment în care Președintele a refuzat să promulge Legea pentru declararea acestei zile drept Ziua Tratatului de la Trianon. Acest tratat a consfințit la nivel juridic internațional încheierea păcii Puterilor Aliate și Asociate cu Ungaria, la finalul Primului Război Mondial. Prin acest tratat internațional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania și Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu țara mamă, România. Așadar, este un document istoric de o importanță vitală pentru ceea ce avea să însemne crearea României moderne. Din vârful pixului, Klaus Iohannis a șters memoria celor aproximativ 300.000 de militari căzuți la datorie și a celor 80.000 de răniți grav în Primul Război Mondial. De asemenea, printr-o semnătură, cei 700 de mii de civili decedați din cauza acestui flagel au fost cu desăvârșire uitați.

Disprețul lui Klaus Iohannis față de această țară nu este însă unul consecvent. Ca un politician de duzină, atunci când interesele personale o cer, Președintele se transformă în primul patriot al țării. În plină situație de criză, atunci când România era închisă din cauza pandemiei iar populația aștepta măsurile salvatoare din partea guvernanților, acest Zaharia Trahanache din Dealul Cotroceniului ne-a anunțat că un partid politic a profitat de starea de urgență, a fugit cu Ardealul la subraț și l-a predat Ungariei. Ca urmare a aberațiilor emise, patriotul național s-a a ales cu o amendă de 5.000 de lei din partea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și, mult mai grav, a început să fie privit cu multă antipatie tocmai de prietenii de la Bruxelles pe care îi slujește cu atâta abnegație.

Nu la fel de îngrijorat este președintele vizavi de o reală problemă națională, și anume unirea României cu Republica Moldova. De la Revoluția din 1989 și până în prezent, oamenii politici, fie parlamentari, fie președinți de stat, au conlucrat ca acest proiect să prindă contur, bazându-și și justificându-și acțiunile pe faptul că suntem același popor, despărțiți de o simplă graniță. Toți, în afară de Klaus Iohannis, care, întrebat de ce nu s-a făcut un referendum pe tema unirii cu Republica Moldova, a declarat: "Atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla". Astfel, ca și în cazul Legii privind Tratatul de la Trianon, prin numai câteva cuvinte, președintele a aruncat la gunoi un proiect național major.

Disprețul prezidențial se mai manifestă ori de câte ori guvernul Orban reușește să dea cu bâta-n baltă și, după cum știm cu toții, reușește foarte des. În mod bizar, amenințările nu se îndreaptă către executiv, ci tot spre popor. Klaus Iohannis și-a făcut un obicei în a apărea la televizor și a ne arăta cu degetul ca pe vinovații principali ai incompetenței generale ce domnește în ambele palate. Poate cea mai relevantă ieșire de acest gen este aceea din preajma Sărbătorilor Pascale, trecută mult prea ușor cu vederea de opinia publică: "Stați acasă! Altfel, după sărbători, vom avea înmormântări!"

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 19 iulie 2024, 22:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro