Costin-Sebastian Moise
Costin-Sebastian Moise
Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/26-06-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
23-04-2024 (comună)
23-04-2024
22-04-2024 (comună)
22-04-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 10-06-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 iunie 2020

21. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  21.38 Costin-Sebastian Moise - declarație politică: "Păstrarea rating-ului de țară este o reușită. Cum facem să avem din nou o perspectivă stabilă".  

Intervenții consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de sedință

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"Păstrarea rating-ului de țară este o reușită. Cum facem să avem din nou o perspectivă stabilă"

Cunoscuta agenție de evaluare financiară Standard&Poor’s a reconfirmat rating-ul de țară al României în categoria recomandată investițiilor, dar a păstrat perspectivele negative pentru economia națională. Această decizie vine după ce Moody’s și Fitch au avut evaluări similare încă din luna aprilie. Practic, prin aceste decizii, marile firme de analiză economică și evaluare apreciază că nu există un risc major ca statul să nu-și plătească obligațiile, ceea ce atrage după sine dobânzi mai favorabile pentru finanțarea deficitului bugetar, dar și posibile investiții străine pentru cei care dispun de capital și caută un loc propice pentru a-și dezvolta afacerile.

Păstrarea rating-ului de țară este o reușită care aparține în mai mare măsură Băncii Naționale a României, decât Ministerului Finanțelor Publice. BNR chiar a funcționat ca o veritabilă ancoră pentru economia națională, de la declanșarea pandemiei și a crizei economice asociate, salvând pe moment inclusiv imaginea în fața agențiilor de evaluare financiară.

1. A redus provizioanele și a eliberat cash bancar în piață, de unde Ministerul Finanțelor a putut finanța deficitul bugetar. Așa se face că nu există întârzieri la plățile pe care statul trebuie să le facă. Aproape ca niciodată, Guvernul a plătit la timp toate obligațiile către administrațiile publice locale. De aceea nici nu chițăie baronii PSD; 2. BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,5% la 1,75%. Ultima modificare a fost cu fix o săptămână înainte de decizia Standard&Poor’s; 3. Banca Națională a ținut cursul valutar fix, folosind aproximativ 3 miliarde de euro într-o perioadă de 8 săptămâni (sfârșitul lui martie - sfârșitul lui mai); 4. Nu în ultimul rând, BNR a deschis o linie de credit la BCE în valoare de 4,5 miliarde de euro pe care o are la dispoziție dacă apar noi mișcări dubioase în piață.

Chiar dacă, în mod evident, menținerea rating-ului de țară, într-un moment dificil economic pentru întreaga planetă, este un lucru cât se poate de bun, evaluările succesive au punctat că avem perspective economice negative, mai ales ca urmare a presiunilor asupra deficitului bugetar. Documentul elaborat de Standard&Poor’s scoate în evidență riscul unor derapaje majore pe care le-ar putea genera măsurile populiste pe care le promovează actuala majoritate parlamentară coagulată în jurul PSD. Creșterea cheltuielilor cu prestații sociale - majorarea pensiilor și dublarea alocațiilor - ar putea fi factorul declanșator pentru ca, în toamnă, toate cele trei agenții de rating prestigioase, enunțate anterior, să ne trimită direct la categoria junk și, odată cu acest mic dezastru imagologic, să alimenteze spirala unor dobânzi în creștere pentru finanțarea deficitului bugetar.

Pentru corectitudine, atenția evaluatorilor externi asupra deficitului bugetar este mai redusă în această perioadă. Pe de o parte, Comisia Europeană a suspendat Pactul de Stabilitate și de Creștere care obliga la un deficit bugetar de maximum 3%, în condițiile în care Guvernul Orban își asumase un deficit de 3,59% în 2020, încă dinainte de a veni pandemia de SARS-CoV-2 peste noi. Pe de altă parte, prin comparație cu alte țări, lovitura inițială, aplicată economiei românești, pare a fi, totuși, mult atenuată. Asta nu înseamnă însă că logica de acțiune guvernamentală trebuie să rămână în zona cheltuirii cu veselie a banului public, mai ales că împrumutăm masiv aceste luni, când economia se chinuiește să-și revină după unda de șoc din martie - aprilie - mai.

Dincolo de această reușită de etapă indubitabilă, Guvernul Orban are obligația de a veni cu un plan de relansare economică prin care statul să stimuleze economia. Așa cum am mai punctat în diverse declarații politice anterioare, trebuie avute în vedere două lucruri: 1. Investiții în infrastructură cu coeficient de multiplicare crescut. Iar aici sistemul de autostrăzi și sistemul de irigații reprezintă direcții firești de acțiune; 2. Stimularea unor sectoare economice cu potențial pe modelul construcțiilor și IT&C, unde scăderea impozitării muncii a adus creșteri record de la an la an, încât cele două sectoare au ținut pe linia de plutire economia națională în primul trimestru din 2020. Dacă Guvernul României acționează concret pe aceste două paliere, sunt șanse ca toate celei trei agenții de rating să propună din nou perspective stabile în toamnă. Dacă Executivul alege să rămână în zona de reflecție și așteptare din cauza faptului că 2020 este an electoral, restartul economic mult așteptat va întârzia să vină.

Ședința s-a încheiat la ora 15,43.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 25 aprilie 2024, 8:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro