Şedinţa Camerei Deputaţilor din 10 iunie 2020

	21.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		21.38	Costin-Sebastian Moise - declaraţie politică: "Păstrarea rating-ului de ţară este o reuşită. Cum facem să avem din nou o perspectivă stabilă".

Intervenţii consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de sedinţă

Domnul Costin-Sebastian Moise: "Păstrarea rating-ului de ţară este o reuşită. Cum facem să avem din nou o perspectivă stabilă" Cunoscuta agenţie de evaluare financiară Standard&Poor’s a reconfirmat rating-ul de ţară al României în categoria recomandată investiţiilor, dar a păstrat perspectivele negative pentru economia naţională. Această decizie vine după ce Moody’s şi Fitch au avut evaluări similare încă din luna aprilie. Practic, prin aceste decizii, marile firme de analiză economică şi evaluare apreciază că nu există un risc major ca statul să nu-şi plătească obligaţiile, ceea ce atrage după sine dobânzi mai favorabile pentru finanţarea deficitului bugetar, dar şi posibile investiţii străine pentru cei care dispun de capital şi caută un loc propice pentru a-şi dezvolta afacerile. Păstrarea rating-ului de ţară este o reuşită care aparţine în mai mare măsură Băncii Naţionale a României, decât Ministerului Finanţelor Publice. BNR chiar a funcţionat ca o veritabilă ancoră pentru economia naţională, de la declanşarea pandemiei şi a crizei economice asociate, salvând pe moment inclusiv imaginea în faţa agenţiilor de evaluare financiară. 1. A redus provizioanele şi a eliberat cash bancar în piaţă, de unde Ministerul Finanţelor a putut finanţa deficitul bugetar. Aşa se face că nu există întârzieri la plăţile pe care statul trebuie să le facă. Aproape ca niciodată, Guvernul a plătit la timp toate obligaţiile către administraţiile publice locale. De aceea nici nu chiţăie baronii PSD; 2. BNR a redus dobânda de politică monetară de la 2,5% la 1,75%. Ultima modificare a fost cu fix o săptămână înainte de decizia Standard&Poor’s; 3. Banca Naţională a ţinut cursul valutar fix, folosind aproximativ 3 miliarde de euro într-o perioadă de 8 săptămâni (sfârşitul lui martie - sfârşitul lui mai); 4. Nu în ultimul rând, BNR a deschis o linie de credit la BCE în valoare de 4,5 miliarde de euro pe care o are la dispoziţie dacă apar noi mişcări dubioase în piaţă. Chiar dacă, în mod evident, menţinerea rating-ului de ţară, într-un moment dificil economic pentru întreaga planetă, este un lucru cât se poate de bun, evaluările succesive au punctat că avem perspective economice negative, mai ales ca urmare a presiunilor asupra deficitului bugetar. Documentul elaborat de Standard&Poor’s scoate în evidenţă riscul unor derapaje majore pe care le-ar putea genera măsurile populiste pe care le promovează actuala majoritate parlamentară coagulată în jurul PSD. Creşterea cheltuielilor cu prestaţii sociale - majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor - ar putea fi factorul declanşator pentru ca, în toamnă, toate cele trei agenţii de rating prestigioase, enunţate anterior, să ne trimită direct la categoria junk şi, odată cu acest mic dezastru imagologic, să alimenteze spirala unor dobânzi în creştere pentru finanţarea deficitului bugetar. Pentru corectitudine, atenţia evaluatorilor externi asupra deficitului bugetar este mai redusă în această perioadă. Pe de o parte, Comisia Europeană a suspendat Pactul de Stabilitate şi de Creştere care obliga la un deficit bugetar de maximum 3%, în condiţiile în care Guvernul Orban îşi asumase un deficit de 3,59% în 2020, încă dinainte de a veni pandemia de SARS-CoV-2 peste noi. Pe de altă parte, prin comparaţie cu alte ţări, lovitura iniţială, aplicată economiei româneşti, pare a fi, totuşi, mult atenuată. Asta nu înseamnă însă că logica de acţiune guvernamentală trebuie să rămână în zona cheltuirii cu veselie a banului public, mai ales că împrumutăm masiv aceste luni, când economia se chinuieşte să-şi revină după unda de şoc din martie - aprilie - mai. Dincolo de această reuşită de etapă indubitabilă, Guvernul Orban are obligaţia de a veni cu un plan de relansare economică prin care statul să stimuleze economia. Aşa cum am mai punctat în diverse declaraţii politice anterioare, trebuie avute în vedere două lucruri: 1. Investiţii în infrastructură cu coeficient de multiplicare crescut. Iar aici sistemul de autostrăzi şi sistemul de irigaţii reprezintă direcţii fireşti de acţiune; 2. Stimularea unor sectoare economice cu potenţial pe modelul construcţiilor şi IT&C, unde scăderea impozitării muncii a adus creşteri record de la an la an, încât cele două sectoare au ţinut pe linia de plutire economia naţională în primul trimestru din 2020. Dacă Guvernul României acţionează concret pe aceste două paliere, sunt şanse ca toate celei trei agenţii de rating să propună din nou perspective stabile în toamnă. Dacă Executivul alege să rămână în zona de reflecţie şi aşteptare din cauza faptului că 2020 este an electoral, restartul economic mult aşteptat va întârzia să vină.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,43.