Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.65/30-06-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 17-06-2020 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 iunie 2020

  Informare privind suplimentarea ordinii de zi.  

Ședința a început la ora 10,22.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de doamna deputat Lia Olguța Vasilescu și de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaților.

Din prezidiu a făcut parte și domnul deputat Marilen-Gabriel Pirtea, vicepreședinte al Camerei Deputaților,

Ultima parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Carmen- Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 218 deputați.

Ordinea de zi pentru astăzi și programul de lucru au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de Internet a Camerei.

Astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar la încheierea dezbaterilor vom avea votul final la distanță. După votul final continuăm lucrările cu ședința consacrată declarațiilor politice.

Potrivit prevederilor regulamentare, ședința Camerei se desfășoară prin mijloace electronice.

Intrăm pe ordinea de zi.

Vă rog, domnule lider. Doriți întâi să interveniți sau chem toți liderii?

 
     

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Asta voiam să vă rog, să convocați liderii ca să...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da. Vă rog frumos. Liderii grupurilor parlamentare, vă rog. Sau viceliderii. (Consultări.)

Conform deciziei în unanimitate a Comitetului liderilor, o să mai introducem pe ordinea de zi Pl-x 64/2018 (Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români), PL-x 434/2019 (Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist") și PL-x 449/2019 (Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal).

Vă rog. Pozițiile... Ultimele... Oricum, decizia este până la sfârșit.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență...

Vă rog, domnule lider. Vă rog.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal (PL-x 449/2019). (aprobarea cererii de retrimitere la Comisia pentru buget și de desfășurare a lucrărilor comisiei în paralel cu plenul)  

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc colegilor care au acceptat introducerea pe ordinea de zi și retrimiterea la comisie a acestor proiecte. Unul din ele, PL-x 449/2019, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea art. 101 din Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal face referire la impozitarea pensiilor speciale.

Prin urmare, solicit acordul plenului ca membrii Comisiei pentru buget să se reunească, să lucreze în paralel cu plenul și dacă avem cu toții bunăvoință și dorința de a elimina acele pensii speciale nesimțite, așa cum le spunem cu toții, astăzi, în paralel cu plenul, să găsim împreună, cu toții, toate forțele politice, modalitatea, procentul și plafonul peste care impozităm substanțial toate aceste pensii speciale de serviciu și ocupaționale. Cred că o impozitare drastică, cu 70%, 80%, 90% peste un anumit cuantum, este soluția cea mai bună. De aceea, vă solicit, mă rog, ori prin consens, ori vot în plenul Camerei, pentru ca cei din Comisia pentru buget să lucreze în paralel cu plenul, iar până la finalizarea dezbaterilor de astăzi să venim cu un raport asumat de toate forțele politice, prin care să impozităm substanțial, drastic, aceste pensii nesimțite.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul lider al Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciez acest gest, apreciez că discuțiile pe care le-am avut în Comitetul liderilor au ajuns în acest punct. Eu sper să nu fie doar o chestiune de PR, să fie o chestiune chiar serioasă, pentru că, în urma discuțiilor purtate în Comitetul liderilor, cel puțin am ajuns la o concluzie, până acum, că aceste pensii speciale trebuie impozitate. Nu putem merge pe anulare, întrucât intrăm în morișca deciziilor Curții Constituționale.

Sunt diferite proiecte depuse pe ordinea de zi. Vă pot spune doar că și Partidul Național Liberal propune impozitarea progresivă cu cele trei praguri de 10%, 60% și 90%, dar dacă există voință politică vom vota orice proiect de impozitare a pensiilor speciale cu 70%, cu 80%, cu 90%, cu 95%, astfel încât să terminăm o dată cu această șaradă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule lider, deci sunteți de acord să o retrimitem, ca să nu mai supunem la vot, și în cadrul comisiei fiecare grup parlamentar își trimite punctul de vedere.

Domnul lider, domnul Benedek. Vă rog.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă rog să nu uităm că în luna ianuarie, când noi am venit cu impozitarea de 90% a pensiilor ce depășesc venitul președintelui, foarte puțini au fost care au susținut această idee, adică, în afară de noi, nimeni nu ne-a susținut. În sfârșit, avem un consens din punctul de vedere al liderilor. Și noi suntem de acord cu impozitarea pensiilor speciale, deci vom vota orice variantă de impozitare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Repet, cel mai bine, la comisie le închidem.

Din partea PMP, vă rog.

 
   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi vom susține acest proiect legislativ pentru impozitarea pensiilor speciale, de altfel noi am avut un proiect legislativ pentru eliminarea pensiilor speciale și toată lumea știe că PMP a fost pionier în acest lucru, sau în acest sens.

Vom vota retrimiterea la comisie și așteptăm să dăm un vot pozitiv pentru impozitarea pensiilor.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci sunteți de acord cu retrimiterea?

 
     

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Din partea Grupului USR, vă rog. Vă rog. Prefer pe cineva din sală.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Da, este o idee foarte bună.

USR are, de asemenea, un proiect cu același obiect de legiferare, PL-x 374/2020, proiect care a fost respins de Senat săptămâna trecută. Ne bucurăm că s-au schimbat opțiunile în ceea ce privește impozitarea pensiilor speciale, de la o săptămână la alta. Haideți să dăm și proiectul acesta la comisie, să-l punem pe ordinea de zi, să le trimitem împreună, să se dea un raport comun, pentru că, așa cum spuneam, are același obiect de legiferare, să nu mai rămână...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Noi avem în discuție, în acest moment, PL-x 449/2019. Cu adevărat, toate forțele politice au ...

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Și PL-x 374/2020...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, nu! Toate forțele politice, în acest moment, au... Sunt ferm convins că la comisie, unde este reprezentare de la toate forțele politice, se poate face orice amendament din partea tuturor forțelor politice și nu-și asumă nimeni politic, merg toate lucrurile.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Haideți, vă rog, să dăm un vot pentru adăuga pe ordinea de zi a

PL-x 374/2020...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am terminat suplimentarea ordinii de zi la începutul ședinței. Nu îmi cereți să încalc Regulamentul!

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Atunci...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu v-am spus opțiunea dumneavoastră, de a face, alături de ceilalți colegi de la celelalte forțe politice, de a face un amendament comun, pe care și-l asumă Parlamentul României. Și închidem această discuție.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (de la tribună):

Bun. Atunci sper ca la comisie să le pună împreună pentru că, așa cum spuneam...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Puteți să mergeți la comisie, conform Regulamentului, înlocuitor al unui coleg, ca să nu mai sperați să fiți parte activă la acest demers.

Domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimați colegi,

Noi susținem o soluție de genul acesta. De altfel, am și propus un set de principii și o schemă de impozitare, în care se pot vedea și rezultatele.

Colegul nostru din comisie va susține acest punct de vedere și cred că este important ca el să fie asumat de toată lumea. Cred că este important ca tot spectacolul ăsta electoral să înceteze și să ajungem la o soluție rațională, echilibrată și justă. Or, pentru o soluție rațională, echilibrată și justă trebuie consens. Sper să ajungem la acest consens și...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles. Deci sunteți de acord și dumneavoastră, domnule Pambuccian, să fie retrimisă la comisie.

Comisia pentru buget să se reunească, să lucreze...

Văd mai multe solicitări. Au luat... cred că... peste liderii de grup... Pe acest punct s-au închis intervențiile.

La punctul 1 nu avem raport.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2020 privind modificarea și completarea art.8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență (PL-x 347/2020). (rămas pentru votul final)  

La punctul 2, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 347/2020.

Amendamente admise - 8.

Amendamente respinse - două.

Caracter ordinar. Procedură de urgență.

Dacă din partea Guvernului României? Doamna ministru secretar de stat. Vă rog.

   

Doamna Carmen Moraru (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cât vă este cunoscut, prin Ordonanța nr. 43/2020 a fost aprobată acordarea stimulentului de risc pentru personalul medico-sanitar și paramedical implicat în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID.

Urmare unei analize efectuate la nivelul Ministerului Sănătății, s-a constatat că în lupta împotriva coronavirusului există și alte categorii de personal implicate, așa încât, pentru a evita existența unei inechități, a fost modificat art. 8 al Ordonanței nr. 43 și au fost adăugate și alte categorii de personal care să primească acest spor de 2.500 de lei. Aceste categorii de personal sunt: personalul care furnizează servicii de asistență medicală comunitară, personalul din cadrul direcțiilor de sănătate publică implicat în activități de recoltare pentru testare SARS-CoV-2, personalul din rețeaua de medicină legală, care este implicat în manipularea și efectuarea necropsiilor pacienților decedați, diagnosticați cu COVID-19, personalul din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare direct implicate în activitățile de testare și diagnosticare a SARS-CoV-2, personalul militar și civil din cadrul structurilor Ministerului Apărării Naționale, personalul de mai sus care, în urma desfășurării activității, a fost diagnosticat cu COVID-19.

Precizez că ultimele categorii de personal adăugate beneficiază de stimulentul de risc în valoare de 2.500 de lei, în aceleași condiții prevăzute de Ordonanța nr. 43.

Propunem aprobarea actului normativ în forma aprobată de Guvern, sau propusă de Guvern, și considerăm că amendamentele propuse prin raportul Comisiei pentru muncă exced obiectului și scopului actului normativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului, vă rog.

 
   

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Bună dimineața!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună dimineața, Preasfinția Voastră! Vă rog.

 
   

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Bună dimineața!

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență.

În temeiul art. 94 și art. 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 347/2020 din 10 iunie 2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a proiectului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) și (5) ale art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020, în scopul evitării apariției unor discriminări față de alte categorii de personal care sunt supuse riscului de infectare cu COVID-19 și care pot fi beneficiare ale stimulentului de risc.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Timpul stabilit de liderii de grup pentru dezbateri - trei minute, din partea fiecărui grup.

Din partea Grupului USR, domnul Ungureanu Emanuel-Dumitru. Vă rog.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

Stimați colegi,

Din păcate, ce reușim noi să clarificăm în Parlament, cât de cât, iată, prin două ordonanțe care devin lege, trebuie să fie aplicate aceste prevederi, în cazul de față trebuie să știm cu precizie care sunt persoanele din sistemul medical care beneficiază de aceste stimulente.

Când mergem la firul ierbii constatăm că managerii de spitale nu știu sau nu vor să aplice aceste prevederi. Unii spun, de exemplu, că personalul de la UPU, care a avut un om cu o suferință și care era suspect de coronavirus nu se încadrează în ceea ce reușim noi să amendăm la propunerile Guvernului, și asta creează o frustrare. Sunt oameni care au fost în prima linie și nu reușesc să primească aceste stimulente și sunt oameni care sunt în linia a doua sau a treia care beneficiază de bunăvoința managerului.

Va trebui, stimați colegi, să găsim o formulă prin care să obligăm Ministerul Sănătății să decidă cu precizie care sunt categoriile din spitale care primesc aceste stimulente, pe fiecare spital în parte, pentru că rămânând la latitudinea unor manageri care sunt încă numiți politic și sunt la mâna ministrului în perioada stării de alertă, pentru că - atenție! - ați blocat concursurile tocmai din cauza, sau sub acest tip de pretext, că avem stare de urgență și stare de alertă prelungită, iar acei manageri împart aceste sporuri în funcție de simpatiile personale, de rețeaua de susținere pe care o au în spitale. Deci nici la această oră nu am clarificat până la urmă care sunt persoanele care au fost în prima linie și care merită să primească acest stimulent.

Repet, în ciuda faptului că avem a doua ordonanță prin care noi, cei din Comisia pentru sănătate, lărgim categoriile care beneficiază de acest stimulent, și la muncă se mai taie câte ceva, iarăși ajungem în teritoriu, iarăși managerii spun că ei nu știu cum să aplice aceste sporuri și suntem din nou într-o situație în care, repet, cei care au muncit și merită sprijinul nostru și recunoștința noastră nu beneficiază de drepturile pe care ar trebui să le aibă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Vlad Sergiu Cosmin, din partea Grupului parlamentar... Tot USR?

Vă rog. Domnul Movilă Petru.

Câte un vorbitor de la fiecare grup, așa au convenit.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va vota raportul de adoptare a acestui proiect de lege. Este important că prin acte succesive, fie că vorbim de ordonanțele de urgență ale Guvernului, fie că vorbim de implicarea Parlamentului, care a venit și a completat aceste documente - să-i includă pe toți cei care în sistemul de sănătate, de la DSP până la medicii din sala de operație, s-au implicat în identificare, transport, tratare a românilor care au fost depistați cu COVID -, fie că am completat, la propunerea noastră și a altor colegi, ca și cei din medicina primară să fie incluși în aceste acte normative - vorbim de cei care lucrează la cabinetele medicilor de familie, în medicină primară, asistenți comunitari, ambulatorii și așa mai departe.

Cert este că sunt manageri de spitale - cu adevărat, sunt în puține ocazii de acord cu colegul meu -, dar este adevărat faptul că noi nu am trecut și nu am considerat de cuviință să trecem în acest act normativ toate meseriile și ocupațiile dintr-un spital COVID, să enumerăm personalul medical, de la cei de la triaj, până la cei care fac externări, dar am fost semnalat cu foarte multe situații în care angajați ai spitalelor au spus că nu sunt regulile foarte clar stabilite, și, mai ales, au sunat mulți farmaciști care nu sunt enumerați efectiv în aceste acte normative, dar farmaciștii de spital, cei care sunt acolo, au fost implicați activ, ca specialiști în tratarea românilor cu COVID, în spitalele respective. Deci, clar, Ministerul Sănătății, dar și administrațiile locale care au spitalele în subordine trebuie să supravegheze, să vadă ca ceea ce votăm noi să se aplice corect pentru toți cei care merită legal acest stimulent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul Buicu, nu?

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul PNL vine, prin ordonanțe succesive, nr. 43 și nr. 64, să acorde stimulent. Ce n-au reușit și n-au știut să facă în Ordonanța nr. 43 au trebuit pe urmă să modifice în Ordonanța nr. 64. Asta arată, practic, că, la diferențe relativ scurte de timp, Guvernul PNL guvernează după ureche și nu guvernează așa cum trebuie.

Prin cele două ordonanțe se acordă stimulentul pentru persoanele implicate în linia întâi.

Parlamentul a reparat o parte din prevederile ordonanțelor Guvernului. Prima ordonanță fiind adoptată de Parlament cu o largă majoritate. Prevederile legii de modificare a ordonanței nefiind, în momentul de față, promulgate.

Suntem acum în fața unei a doua ordonanțe care modifică ordonanța inițială, prin care se reglementează acordarea stimulentelor, și care face referire, în continuare, la acordarea stimulentelor pentru perioada de urgență. Parlamentul - și aici vreau să le mulțumesc colegilor de la toate grupurile parlamentare, care au realizat că stimulentul trebuie acordat și pentru perioada stării de alertă, pentru că și în perioada de alertă personalul medical care lucrează se confruntă cu același pericol de tratament al pacienților cu COVID.

Ce nu am reușit, sau lucrurile care nu au fost înțelese la nivel local, este că decizia Parlamentului, spiritul legilor legate de acordarea stimulentului este ca tot personalul medical, pentru toată perioada stării de urgență și de alertă, să poată beneficia de acest stimulent, pentru că în practică ne întâlnim cu piedici. A apărut ordonanța doar din data de ... și dăm doar persoanelor care s-au întâlnit cu COVID-ul după acea dată.

Prin modificarea din Parlament ne dorim - și asta am făcut la nivelul Comisiei pentru sănătate - să acordăm, repet, stimulent pentru toți cei care au fost în linia întâi în perioada stărilor de urgență și, respectiv, de alertă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlu sunt intervenții?

Dacă nu, la amendamente admise, de la 1 la 8, dacă sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Mergem la punctul 8 de pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.107/1996 (PL-x 245/2020). (rămas pentru votul final)  

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996; PL-x 245/2020; caracter organic.

Amendamente admise - 54; respinse - 10.

Dacă din partea inițiatorilor sunt intervenții? Nu.

Dacă din partea Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, pentru prezentarea raportului?

Domnul Cupă.

   

Domnul Ion Cupă (de la tribună):

Bună ziua, domnule președinte!

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 107/1996.

Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează asigurarea cadrului legal optim pentru implementarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară și în domeniul imobilelor aparținând domeniului public al apelor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 28 aprilie 2020.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a examinat proiectul de lege în ședința online din 16 mai 2020.

Din numărul total de 16 membri ai comisiei au fost prezenți la dezbatere 12 deputați.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, la dezbaterea proiectului de lege a fost prezent domnul Leonard Achiriloaiei, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, și domnul Gheorghe Ștefan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, doamna Augusta Cristina Braic, director general adjunct la Ministerul Afacerilor Interne.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - un singur vot împotrivă - adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 și amendamentele respinse redate în Anexa nr. 2 care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, aceeași propunere a grupurilor parlamentare, trei minute pe intervenție.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog.

Din partea Grupului USR, da? Vă rog.

 
   

Domnul Cornel Zainea (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect de lege modifică într-adevăr Legea apelor, dar în sensul secării apelor. Unui alineat, care instituia excepții pentru realizarea de lucrări și activități care pot afecta starea ecologică a apelor, i se adaugă o excepție la excepție la excepție. Da, se vor face astfel de lucrări, dacă se consideră că sunt de interes național sau de siguranță națională, pe sectoarele de cursuri de apă care nu sunt afectate de activități umane.

Știți câte cursuri de apă nu sunt afectate în prezent de activități umane, în România? Sub 1% din total, și toate situate mai sus de 1.500 de metri și pe acestea vrem să le distrugem, desigur, în numele interesului național.

Ministerul Apelor dă ca exemplu de obiectiv de interes național alimentarea cu apă a localităților. Suntem siguri că știm despre ce e vorba? Dacă ne imaginăm că suntem într-un avion deasupra României și un plafon de nori ascunde tot ce este sub 1.500 de metri, ce localități mai vedem? Vedem doar masive muntoase, niște culmi, niște creste. Nu multe. Sunt în jur de 350 de vârfuri cu înălțimea de peste 1.500 de metri, în țara noastră, și doar o parte dintre ele sunt străbătute de cursuri de apă neafectate de activități umane.

În loc să le lăsăm zone de nonintervenție, așa cum au fost ele prevăzute prin O.U.G., în 2017, în urma procedurii de infringement, deschise de Comisia Europeană împotriva României, și pe acestea vrem acum să le exceptăm? Într-o țară în care o insulă, pe numele ei Belina, a fost luată din proprietatea statului și dată în proprietate privată, ei bine, într-o astfel de țară, cu ajutorul unui alineat din această lege, fiți siguri că va ploua cu excepții, desigur, de interes național înalt, având în vedere altitudinea vizată. Și dacă aceasta ar fi totul, diavolul se ascunde în detaliile din această lege.

Iată, la lucrările de barare sau de captare a apei, amplasate pe cursurile de apă, trebuie să fie prevăzute instalații care să asigure în aval debitul de servitute numai dacă - atenție! - numai dacă realizarea acestora nu implică costuri disproporționate. Aceasta va permite secarea oricărui râu, așa cum se întâmplă acum cu Dâmbovița pe cursul superior.

De multe ori, cursurile de apă nu doar că sunt afectate, ele dispar pur și simplu. Sunt captate și curg printr-o conductă, iar pe vechile albii mai vine doar câte o viitură atunci când plouă.

De fapt, doamnelor și domnilor deputați, când un proiect, să zicem, o microhidrocentrală pe un râu implică costuri disproporționate, ca să nu distrugă acel râu, de ce să mai construiește microhidrocentrala? Distrugerea ecosistemelor, implicit, a așezărilor umane așezate tradițional pe lângă cursuri de apă, acesta este adevăratul cost disproporționat. Natura nu ne va ierta, iar USR nu votează contra naturii!

Vă mulțumesc.

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, faceți legătura cu doamna Doina Pană, din partea PSD.

(Domnul deputat Cornel Zainea solicită să ia cuvântul.)

La finalizare vă dau cuvântul.

 
   

Doamna Adriana-Doina Pană (prin audioconferință):

Mă auziți, domnule președinte?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Sărut mâna!

Da, doamna Pană, vă rog.

 
   

Doamna Adriana-Doina Pană (prin audioconferință):

Mulțumesc mult.

Stimați colegi,

Eu vă vorbesc, în principal, în calitate de inițiator.

Și vin astăzi să vă solicit votul, așa cum am făcut și în 2015, pentru un nou Cod silvic, pentru o nouă Lege de modificare și completare a Legii apelor.

Votul dumneavoastră de astăzi, contrar a ce s-a afirmat anterior de la acest microfon, pentru o nouă formă a Legii apelor, este foarte important. Și am să vin cu argumente, foarte pe scurt.

1. Elimină toate neajunsurile constatate în activitatea de înregistrare a imobilelor, în special în ce privește evidența completă, actualizată a domeniului public al statului. Evidență absolut necesară, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, pentru dezvoltarea proiectelor care afectează domeniul public și pentru absorbția fondurilor europene.

2. Clarifică și corelează cu legislația incidentă unele aspecte legate de regimul juridic al terenurilor necesare pentru promovarea proiectelor de interes și utilitate publică; delimitează albiile minore și intabulează terenurile din domeniul public al statului și administrația ANAR; asigură cadrul legal - foarte important ce vă spun - pentru implementarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară și în domeniul imobilelor aparținând domeniului public al statului, prin înregistrarea sistematică a imobilelor vizate de oportunități de dezvoltare socială și economică de interes și utilitate publică și în care deținerea terenului reprezintă o condiție absolut obligatorie. Fapt ce va conduce la reducerea termenelor de implementare a proiectelor de infrastructură de importanță națională.

3. La fel, foarte important. Creează cadrul legal pentru dezvoltarea unei aplicații informatice privind monitorizarea și verificarea exploatării, provenienței, circulației și comercializării agregatelor și produselor minerale, a regimului spațiilor de depozitare și al instalațiilor de spălare/sortare a agregatelor minerale, care va conduce la reducerea la minimum sau chiar eliminarea exploatării, transportului și vânzării ilegale de agregate și produse minerale rezultate din activități de exploatare de pe cursul de râu pe terase, mai exact la stoparea dezastrului produs de balastiere pe râurile din România. Și aceasta nu va mai fi o opțiune a Guvernului, ci o obligație.

Pe scurt. Pe principiul radarului pădurilor va fi creat un radar al balastierelor.

4. Reglementează, din punct de vedere al gospodăririi apelor, monitorizarea calitativă și protecția resurselor de apă, prin puneri de acord cu prevederile Directivei-cadru privind apa și diversele modificări ale Legii apelor.

Și 5, și cu asta o să închei. Creează cadrul legal expres de aprobare a conținutului-cadru a unor studii de fundamentare pentru luarea deciziilor de gospodărire a apelor prin gestionarea informațiilor din Fondul Național de date de gospodărire a apelor pentru posibilitatea de actualizare - vă rog să rețineți că este exact invers decât a spus colegul de la USR - a criteriilor de selectare și a listei sectoarelor cursurilor de apă care nu sunt afectate de activități umane și în care este interzisă realizarea de lucrări și activități ce pot afecta starea ecologică a apelor.

Stimați colegi,

Sper că, în limita timpului avut la dispoziție, am reușit să mă fac înțeleasă cât de important este ca votul dumneavoastră de astăzi să fie "pentru".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Întreb dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare mai doresc să intervină colegi la dezbateri generale? Nu. Bun.

Avem 54 de amendamente admise și 10 amendamente respinse.

Dacă amendamentele respinse se susțin? Nu.

Atunci discutăm pe amendamentele admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Dacă de la 2 la 10 sunt intervenții? Nu.

De la 11 la 30 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 31 la 54?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Domnul Roman.

Înțeleg că aveți o chestiune de procedură.

La... există consens cu liderii grupurilor parlamentare.

Vă rog, aveți o intervenție.

 
Proiectul de Lege privind consolidarea monedei naționale ca monedă unică de plată pe teritoriul României (PL-x 246/2020). (retrimis comisiei)  

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu acordul liderilor, vă propun intrarea pe ordinea de zi a PL-x 246/2020 (Proiectul de Lege privind consolidarea monedei naționale ca monedă unică de plată pe teritoriul României) și retrimiterea la comisie, două săptămâni.

   

Domnul Florin Iordache:

Da. Există consens pe acest proiect de lege. (Discuții la prezidiu.)

Deci la acest proiect de lege, la care domnul Roman a solicitat retrimiterea, există consens. Deci nu mai avem nevoie de vot. A fost retrimis.

O precizare. Deci colegii din partea grupurilor parlamentare care doresc să intervină se înscriu pe tabletă și apar pe ecran, și atunci domnul secretar îmi aduce la cunoștință și vă dau cuvântul. Sau, așa cum am întrebat, dacă alți colegi, în afară de cei conveniți din partea grupurilor parlamentare, doresc să intervină, la fel, "diez", și stafful tehnic le dă cuvântul. Bun.

Înțeleg că președintele Comisiei...

Numai puțin.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului (PL-x 478/2018). (rămas pentru votul final)  

Deci, prin consens cu liderii grupurilor parlamentare, discutăm acum poziția 19. Este vorba de Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; PL-x 478/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Dacă nu dorește nimeni, dau cuvântul...

(Domnul deputat Cornel Zainea solicită să ia cuvântul.)

Din partea inițiatorilor?

La dezbateri generale, nu? OK.

Vă dau cuvântul la dezbateri generale, că înțeleg că trebuie să plecați la comisie. Numai puțin.

Prezentăm întâi raportul.

Domnul președinte Cupă, președintele Comisiei pentru mediu. Raport comun, Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică.

Vă rog, prezentați raportul.

Și apoi trecem la dezbateri generale.

   

Domnul Ion Cupă (de la tribună):

Da, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea, reducerea și controlul disconfortului olfactiv, măsuri ce trebuie respectate de operatorii economici/titularii de activitate care pot produce disconfort olfactiv, astfel încât să nu afecteze sănătatea populației și a mediului în întregul său.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile sesizate în fond au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în ședințele online din 26 mai 2020 și 16 iunie 2020.

La lucrările comisiei au fost prezenți membri ai comisiei, conform listei de prezență.

La dezbaterile comisiei a participat în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulament, domnul Mircea Fechet, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședința online din 9 mai 2020.

La lucrările comisiei au fost prezenți membri ai comisiei, conform listei de prezență. Invitat a fost domnul Iulian Octavian Stana, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Vreți să interveniți și la dezbateri generale?

 
     

Domnul Ion Cupă (din sală):

Da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Din partea PMP?

Vă rog.

Și apoi se pregătește domnul Zainea.

La dezbateri generale am trecut, vă rog.

 
   

Domnul Ion Cupă (de la tribună):

Da.

Acest proiect de lege este unul foarte important pentru România.

În calitate de inițiator, alături de colegii mei din Comisia pentru mediu, vreau să vă spun că necesitatea acestui proiect de lege a reieșit, în primul rând, din miile de sesizări care au venit la Comisia pentru mediu, la Ministerul Mediului, la Garda de Mediu, la agențiile de mediu.

Și apreciez implicarea tuturor colegilor din Parlament și din Ministerul Mediului pentru inițierea acestui proiect și votarea lui.

De aceea, membrii PMP, parlamentarii PMP susțin cu tărie acest proiect.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Cornel Zainea.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Cornel Zainea (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, aș vrea să-i mulțumesc doamnei Rodica Militaru, colega mea de la Timișoara, care este prima persoană care a vorbit despre această idee, de a avea o lege a mirosurilor.

De ce avem nevoie de o lege a mirosurilor? Deoarece avem un vid legislativ, iar Garda de Mediu de multe ori a spus că nu poate da amenzi și sancționa poluatorii, deoarece nu există cadru legal.

Această lege definește disconfortul olfactiv și instituie o obligație pentru operatorii economici, de a construi un plan de gestionare a mirosurilor.

Legea mirosurilor face parte din viziunea pe care o are USR Plus în ceea ce privește calitatea vieții.

Ne dorim un aer proaspăt, la fel cum ne dorim și un mediu politic proaspăt. Și ne punem întrebarea, ce datorie avem noi, ca parlamentari? Avem datoria să facem lucruri pentru oameni, să le facem o viață mai bună oamenilor.

Am fost într-o vizită la Groapa de gunoi din Chiajna. Și atunci unul dintre colegi a spus, la reclamațiile oamenilor că miroase îngrozitor, vinde casa și păcălește pe altul!

Nu cred că aceasta este soluția, să păcălim alți oameni.

Mirosurile afectează pe toată lumea. Dacă pute, pute și pentru USR-ist, și pentru PSD-ist, și pentru PNL-ist, și pentru UDMR-ist, pute și pentru copil, și pentru adult, și pentru bogat, și pentru sărac, și pentru cetățean, și pentru politician.

O să vă dau exemplul din Chiajna, unde zeci de mii de oameni sunt supuși unui asediu, unei poluări pestilențiale. Sunt afectat și eu, este afectat și domnul deputat Borza, este afectat și domnul senator Meleșcanu, și domnul senator Dircă. Acest miros pestilențial ne obligă să ne baricadăm în casă. Oricum pandemia ne obligă să ne baricadăm în casă, dar acum trebuie să ferecăm până și geamurile? Am ajuns în această situație?

Știți ce este acest lucru? Este un dispozitiv de măsurare a hidrogenului sulfurat.

Vi se pare normal ca un cetățean să achiziționeze așa ceva, pentru că nu știe ce anume respiră?

Din acest motiv, la inițiativa colegei noastre de la Timișoara, împreună cu colegul meu, senatorul Allen Coliban, am construit un grup de lucru cu Ministerul Mediului, am strâns semnături de la toate partidele politice, deoarece disconfortul olfactiv afectează pe toată lumea.

Într-un final, legea a avut susținere și în Parlament.

Și doresc să le mulțumesc domnului Simion și domnului Cupă, că nu au blocat această lege în Parlament.

După 3 ani, putem vota legea. Avem unanimitate în două comisii.

Legea e și pentru cei 6.000 de oameni care au semnat petiția pe legeamirosurilor.ro. Le mulțumesc pentru implicare.

Și dumneavoastră, dragi colegi, vă mulțumesc pentru vot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt colegi, din partea grupurilor parlamentare, care doresc să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, intervenții? Nu.

Sunt 23 de amendamente admise.

La articolul unic, intervenții? Nu.

De la 3 la 23, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății (PL-x 276/2020). (rămas pentru votul final)  

La poziția 12 din ordinea de zi avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății; PL-x 276/2020; procedură de urgență.

Comisia pentru sănătate sau Comisia pentru buget? Cine prezintă raportul?

Da, vă rog, doamna doctor, Comisia pentru sănătate.

Vă rog.

   

Doamna Cristina-Elena Dinu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2020.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de Lege supus dezbaterii online are ca obiect de reglementare plafonarea valorii procentului aferent contribuției trimestriale clawback pentru trimestrul I al anului 2020 la valoarea trimestrului IV al anului 2019, de 27,65%.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru sănătate și familie și-au desfășurat lucrările în ședințe online separate.

Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au dezbătut proiectul de lege în ședința din 9 iunie 2020, iar membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, în ședința din 16 iunie 2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii, prezenți online, au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Întreb dacă din partea grupurilor parlamentare sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu.

A, vă rog.

Da, domnul Buicu.

Păi, sunteți ascuns, eu de unde să știu?

Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege prin care am reușit, în cadrul Parlamentului, să limităm această valoare a clawback-ului.

Această valoare a clawback-ului era unul dintre motivele pentru care medicamentele părăseau România, nemaiavând un preț competitiv.

Prin modificările aduse în Parlament, după cum bine știți, stabilim 3 categorii de medicamente, cu 3 plafoane de clawback, de 15%, 20% și 25%.

Și, ca să fie clar pentru toată lumea, plafonul de 15% pentru clawback se aplică tuturor medicamentelor care sunt produse pe o linie de fabricație din România, procesul de fabricație pornind de la substanța activă și finalizându-se cu împachetarea medicamentelor.

Prin aceste lucruri am reușit să reducem acest clawback de la 27%-28% la 15% pentru produsele făcute în România, 20% pentru generice și 25% pentru inovative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Întreb dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină? Nu.

Mulțumesc.

Am terminat dezbaterile generale.

Avem 8 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții?

Domnul Movilă unde este?

Domnule Petru Movilă, doriți să interveniți?

 
   

Domnul Petru Movilă (prin audioconferință):

Da, da.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă (prin audioconferință):

Da.

Domnule președinte,

Este o lege care vine să mai rezolve mare parte din problemele producătorilor și distribuitorilor de medicamente din România.

Cum a spus și președintele comisiei, domnul deputat Buicu, clarifică și așază medicamentele din piața românească pe categorii și pe forme diferite de plată a acestui clawback.

Dacă ne gândim că sunt mai bine de 10 ani de când se discută despre clawback și sunt zeci de acte normative în Parlamentul României, ori la Senat, ori la Cameră, prin care se reglementează această problemă, noi, PMP, vom vota.

Este un pas important înainte, dar mai avem încă multe de făcut, pentru că această taxă clawback trebuie să fie corect aplicată pentru sistemul de sănătate, dar și pentru producători, pentru că unii dintre producătorii din România plăteau taxă clawback mai mult de 50% din profitul anual.

Deci Partidul Mișcarea Populară va vota pentru acest proiect de lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

Articolul unic, intervenții? Nu.

De la 3 la 8, intervenții? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.11 alin.(3) din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (PL-x 335/2020). (rămas pentru votul final)  

La poziția 14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 335/2020.

Din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Atunci avem raport comun din partea Comisiei juridice și a Comisiei pentru administrație publică. Cine prezintă raportul?

Îl rog pe domnul secretar să prezinte raportul comun.

   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației susține adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991, în sensul că, pe lângă construcțiile cu caracter special având destinația de unități sanitare, și la construcțiile cu caracter special având destinația de unități de învățământ care sunt monumente istorice, amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, să poată fi executate, fără autorizație de construire, lucrări care nu modifică structura de rezistență și/sau aspectul arhitectural al acestora.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Începem dezbaterile generale.

Domnul Florin Roman, Grupul PNL, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul PNL va susține adoptarea acestui proiect de lege și vom vota "da" pentru adoptare.

Practic, e o modificare a Legii nr. 50 la ultima modificare substanțială pe care am făcut-o în urmă cu 3 luni de zile, aproape prin consens, în Parlamentul României, și care, practic, introduce și unitățile de învățământ, pe lângă unitățile sanitare, în zona obiectivelor de investiții, unde pot fi realizate lucrări care nu modifică structura de rezistență și aspectul arhitectural al construcțiilor, de finisaje interioare și exterioare, reparații și înlocuiri de tâmplărie interioară și exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile tâmplăriei, reparații la acoperișuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora și materialele prin care sunt executate.

Deci, repet, practic, aplicăm aceeași unitate de măsură nu doar în cazul unităților sanitare, ci și în cazul unităților școlare, iar măsura nu face decât să debirocratizeze procedura de obținere a autorizației de construire.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Neavând amendamente, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicații Speciale ca integrator de servicii de comunicații critice destinate autorităților publice cu atribuții în managementul situațiilor de urgență (PL-x 271/2020). (adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

La poziția 16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2020 privind desemnarea Serviciului de Telecomunicații Speciale ca integrator de servicii de comunicații critice destinate autorităților publice cu atribuții în managementul situațiilor de urgență; PL-x 271/2020.

Termenul de dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul se consideră adoptat.

Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.64 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.134 din 20 februarie 2019 (Pl-x 30/2018/2019). (rămasă pentru votul final)  

La poziția 18. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 64 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 20 februarie 2019; PL-x 30/2018/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Avem un raport suplimentar din partea a 3 comisii - Comisia pentru sănătate, Comisia juridică și Comisia pentru muncă.

Vă rog, prezentați raportul suplimentar.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa (de la tribună):

Vă mulțumesc.

Raport comun suplimentar asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Cele 3 comisii au fost sesizate cu reexaminarea legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 64 din 23 ianuarie 2019.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 8/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sensul extinderii atribuțiilor Consiliului de monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități în vederea asigurării unei concordanțe depline cu prevederile art. 33 alin. (2) al Convenției, referitoare la obligația statelor membre de a menține și consolida mecanismele pentru promovarea, protejarea și monitorizarea implementării Convenției, în vederea monitorizării respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

În cadrul dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât reanalizarea legii în ansamblul ei deoarece forma adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, nu este corelată cu alte dispoziții legale în vigoare. Astfel, prevederile referitoare la raporturile de muncă, inclusiv salarizarea, ocuparea unor funcții publice și formarea profesională sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Pentru toate aceste considerente, dar și pentru respectarea Deciziei Curții Constituționale nr. 64/2019, membrii celor trei comisii au hotărât aprobarea legii cu amendamente.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea legii cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului USR, domnul Seidler.

Vă rog, faceți legătura cu domnul Seidler, din partea Grupului USR.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Mă auziți, domnule președinte?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, da, vă rog.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

A, mulțumesc.

Nu, nu mă auzeam.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, v-am dat cuvântul.

Vă rog, suntem la dezbateri generale.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Da.

E foarte important de spus că prin acest proiect de lege s-a încercat, deși titlul și conținutul ne-ar putea face să credem altceva, s-a încercat introducerea unei noi categorii de beneficiari de pensii speciale.

Rolul USR, în acest Parlament, printre multe altele, printre multe alte lupte pe care le-am dat în domeniul justiției, și actualul conducător al ședinței Camerei Deputaților României știe foarte bine acest lucru, dar pe lângă acesta am avut și rolul de a spune "nu" de foarte multe ori, de fiecare dată pensiilor speciale.

Ca norocul, am existat noi, USR, în Parlamentul României și am reușit să oprim ca și în acest proiect de lege să fie introdusă o nouă categorie de pensii speciale.

Am reușit, așadar, să împiedicăm ca această categorie cancerigenă a pensiilor speciale să se extindă și mai departe.

Sper ca aceasta să fie săptămâna în care să scăpăm definitiv de pensii speciale, o dată pentru totdeauna, din spațiul public românesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Avem 24 de amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 24 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative (PL-x 367/2020). (rămas pentru votul final)  

La poziția 21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative; PL-x 367/2020; procedură de urgență.

Comisia pentru buget.

Vă rog, prezentați raportul.

Domnul secretar Zisopol, vă rog, prezentați raportul.

   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol (de la tribună):

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dau citire raportului asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 94 și 115 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 mai 2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 19 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 10, dacă sunt intervenții? Nu.

De la 11 la 19, dacă sunt intervenții? Nu.

Am finalizat dezbaterile.

Rămâne la votul final. Repet, are caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen (PL-x 105/2019). (rămas pentru votul final)  

La poziția 23 avem Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen; PL-x 105/2019.

Dacă din partea inițiatorilor?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Samudaripenul, Holocaustul uitat al romilor, săvârșit de regimul nazist și de alte regimuri și aliați ai acestora asupra romilor, este un fapt ignorat și necunoscut de publicul larg, adesea nerecunoscut ori nepredat în școli, ceea ce plasează romii printre victimele ignorate ale crimelor și atrocităților din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Conform estimărilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 500.000 de romi au fost exterminați.

În România, 25.000 de romi au fost deportați, în vederea exterminării, în Transnistria.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în lagărul Auschwitz-Birkenau au fost uciși 23.000 de romi într-o singură noapte. În noaptea de 2 august 1944 au fost uciși 2.897 de romi, în majoritate femei, copii și bătrâni. Acest eveniment istoric este cunoscut în istoria celui de-al Doilea Război Mondial ca fiind singura revoltă de la Auschwitz-Birkenau, iar noi, romii, de la nivel național și de la nivel european, am declarat această zi ca fiind Ziua rezistenței romilor. Astfel, această dată a fost aleasă de organizațiile romilor și recunoscută la nivel european ca zi de comemorare a victimelor de etnie romă, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

În acest sens, la 15 aprilie 2015, Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care recunoaște data de 2 august ca fiind Ziua europeană de comemorare a Samudaripenului, Holocaustul uitat al romilor, și, totodată, solicită statelor membre și parlamentelor naționale să adopte și să recunoască însemnătatea istorică deosebită a acestei date.

Închei prin a vă spune că Samudaripen este un cuvânt din limba romani, termenul definește și înseamnă ucidere în masă, ucidere totală, exterminare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Raportul, vă rog.

Îl rog pe domnul secretar Zisopol să prezinte raportul comun. Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru cultură.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 4 martie 2019.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Guvernul României susține, cu observații, adoptarea inițiativei.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen.

Membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au examinat proiectul de lege în ședința din 11 decembrie 2019.

Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au examinat proiectul de lege în ședința din 18 februarie 2020.

În urma examinării proiectului de lege, a avizelor favorabile ale Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social, a punctului de vedere transmis de Guvern, precum și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Memoriale a Holocaustului Romilor - Samudaripen, cu amendamente admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi la dezbateri generale?

Vă rog, domnule Vexler.

 
   

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Holocaustul, Shoah sau Samudaripen sunt cuvinte diferite care, practic, exprimă același lucru, și anume o suferință de nedescris, o suferință îndreptată împotriva unor oameni nevinovați care au avut greșeala de a aparține unei anumite etnii. Cred că orice proiect care atrage atenția asupra acestui subiect, orice proiect care comemorează victimele Holocaustului este binevenit și îl felicit pe Daniel pentru această inițiativă. Cred că ea poate genera mai departe de acest lucru ceea ce este strict necesar, și anume discuții, dezbateri și, în principal, un proiect de educație strict necesară pe care să-l înțelegem și să-l susținem toți. De multe ori a fost uitat sau nu a fost suficient evidențiat că, alături de evreii din întreaga Europă, care au suferit drama Holocaustului, au fost și numeroși romi care au trecut prin aceleași lucruri. Acesta este și motivul pentru care întotdeauna, când am făcut o comemorare a Holocaustului, am făcut-o împreună - evrei, romi și toate celelalte minorități care au suferit.

Îi felicit pe Daniel și pe ceilalți inițiatori și sper să fie un proiect de bun augur, care să aducă un respect suplimentar pentru acest subiect atât de dificil și respectul cuvenit care trebuie arătat memoriei victimelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Daniel Gheorghe.

Doriți să interveniți, da? La dezbateri generale. Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal susține adoptarea acestei legi, dat fiind faptul că vorbim aici de una dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității, Holocaustul, și această dată este una aleasă potrivit, deoarece amintește despre marele masacru îndreptat împotriva romilor în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

Holocaustul, după cum știm cu toții, a fost una din crimele umanității care au intrat în istoria sinistră a contemporaneității și care ne-a arătat partea murdară, să spunem așa, a condiției umane. Acest regim național socialist, care a gestionat aceste crime și a fost unul axat, cum știm cu toții, pe ura de rasă, o ură de rasă pe care acesta o împărțea foarte interesant cu fratele său totalitar, comunismul, care se baza pe ura de clasă. Deci avem ură, avem totalitarism, avem o alungare a oricărui element de morală și al oricărui respect față de Dumnezeu și față de demnitatea umană, din viața lumii și a comunității.

Nazismul, un regim odios, înseamnă rasism, înseamnă materialism și socialism revoluționar.

Ca atare, este datoria noastră, a tuturor celor care trăim astăzi, să păstrăm amintirea celor care și-au pierdut viața și s-au sacrificat, nevinovați fiind, în lagărele de exterminare și în toate formele de represiune specifice epocii Holocaustului, și, de asemenea, un alt element foarte important, pentru că aceste crime, și nu doar crime, aceste tipuri de idei să nu mai poată fi păstrate în amintirea omenirii reprezintă educația, știința, cunoașterea, înțelegerea și dialogul între toți. Doar învățându-i pe oameni care au fost traumele și tragediile trecutului, doar așa nu le putem repeta.

De asemenea, rasismul, o veche plagă a omenirii, nu trebuie instrumentalizat politic și trebuie ținut departe de umorile politice ale anumitor grupuri de stânga, de dreapta, nu contează, pentru că după aia ne trezim în situații hilare sau tragice - îmi permit să spun -, precum atacul, de exemplu, la statuia lui Abraham Lincoln, în Statele Unite, recunoscut pentru lupta sa împotriva rasismului și a discriminării.

De asemenea, este foarte important ca noi, toți, să înțelegem limitele condiției umane și să înțelegem că atunci când lumea se leapădă de morală, când se leapădă de conștiință, când ura devine fermentul social, când ura este singurul element de motor, să spunem așa, al forțelor politice și sociale, lumea este în fața unor tragedii incredibile, precum a fost și tragedia Holocaustului.

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Vă mulțumesc și eu și Dumnezeu să-i odihnească pe toți cei care au murit în Holocaust!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Mai departe.

Domnul Ungureanu, din partea Grupului USR.

Un vorbitor de grup.

Domnul Ungureanu.

Doamna Cosma, vreți să interveniți sau...

Domnul Ungureanu. Vă rog.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (de la tribună):

În acest an, se împlinesc 75 de ani de la eliberarea unui loc absolut înfiorător, numit Auschwitz-Birkenau. Nu întâmplător, în iarna anului trecut am fost la Auschwitz, împreună cu un grup de liceeni. A fost a șasea călătorie în care am încercat să-i învăț pe liceenii mei cât este de dramatic să tratezi omul ca pe o cifră, cât de dramatic este rasismul, cât de dramatic este antisemitismul, și, din punctul meu de vedere, dacă pentru musulmani Mecca este locul unde ar trebui să meargă măcar o singură dată în viață, din punctul meu de vedere cei care se consideră creștini ar trebui să meargă măcar o dată în viață la Auschwitz și să vadă de ce este capabil omul și că omul poate să ajungă mult mai rău decât o fiară, în condiții excepționale.

Îi fac o promisiune colegului meu Daniel, care a inițiat această lege foarte importantă, pe care noi, cei de la USR, o susținem fără rezerve. Următoarea călătorie inițiatică la Auschwitz, pe care o s-o fac cu copiii de care mă ocup în fiecare an, cu liceenii mei, va fi pentru a comemora drama romilor din Transilvania.

Succes!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Pentru un minut, doamna Lavinia Cosma. Vă rog.

 
   

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să îl completez pe colegul meu, prin a vorbi despre situația romilor, astăzi, care, din păcate, nu este una foarte fericită, și aici purtăm cu toții o mare vină.

Județul Mureș și Târgu Mureș, noi, aici, avem poate cel mai mare număr de romi din țară, raportat la numărul populației. Însă ce se întâmplă și ce face primarul Florea, prin a-i scoate din case pe acești oameni, în stradă, în frig, copii, fără niciun fel de protecție, este pur și simplu crimă.

Vă spun, așadar, de aici, de la Parlament, că situația nu s-a schimbat, așa cum bine știm, și atrag atenția autorităților locale de la Târgu Mureș că, dacă 20 de ani au plătit și i-au tratat într-un anume fel, mesajul romilor din Târgu Mureș către el este unul foarte simplu. Ne-am săturat, vrem să fim tratați cu respect, și de aceea comportamentul primarului este acela care este! În sfârșit, după 20 de ani, romii s-au trezit, își apără drepturile și nu se mai lasă manipulați politic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Márton Árpád.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă bucur că, în sfârșit, avem pe ordinea de zi acest proiect de lege, deși Comisia pentru cultură a depus raportul în octombrie.

Dar, în sfârșit, am ajuns aici. Și e bine să declarăm o zi în care să comemorăm acele orori comise de un tip de dictatură. Și este, totodată, corect ca de la microfonul Parlamentului României să se vorbească despre toate ororile unor dictaturi, pentru că indiferent cum s-a numit acea dictatură, în care politica oficială era împotriva unor comunități, de religie, de diferite religii, culoarea pielii, etnie, și era o politică oficială de încercare de a suprima acea comunitate, trebuie să dispară dintr-un sistem democratic. Și e bine că vorbim de la microfonul Camerei Deputaților despre dorința de a nu mai avea ură între diferite comunități, să nu vorbim cu ură despre anumite comunități și e bine că există colegi de-ai noștri care, la anumite proiecte de lege, au acest comportament, s-au trezit la realitate și spun că nu e bine să se vorbească în felul acesta.

Noi, întotdeauna, credem, am crezut și am votat în consecință. Astfel de momente trebuie să fie comemorate, și trebuie să fie comemorate exact în ziua pe care o propune comunitatea împotriva căreia o dictatură sau alta a intervenit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PSD, domnul deputat Manole.

 
   

Domnul Petre-Florin Manole (de la tribună):

Bună ziua, stimați colegi!

În numele Grupului PSD vreau să spun că acesta este un proiect important, serios și pe care o să-l votăm. Îi felicit pe colegii de la Partida Romilor pentru această inițiativă, și în continuare o să spun câteva vorbe mai mult în nume personal, pentru că sunt, din păcate, doar unul dintre cei doi romi din Parlament. Am putea fi mai mulți, asta depinde și de cei care fac listele partidelor, apropo de incluziune. Dacă vorbim despre incluziune, de la tribuna Parlamentului, ar fi bine să ne gândim să includem și romii în Parlament. Partidul Social Democrat s-a cam achitat de chestiunea asta aproape în fiecare legislatură. Aș încuraja pe toată lumea să o facă, și la nivel local, și la nivel național.

Nu o să țin aici un curs de istorie, suntem toți oameni cu studii superioare, cu acces la informație, știm toți ce înseamnă Holocaustul, știm toți ce înseamnă prigoana etnică, dar sunt în România foarte mulți oameni care nu știu, sunt în România foarte mulți copii care nu știu și este datoria Ministerului Educației - și mă adresez pe această cale ministrului educației să ia cât mai mult în considerare includerea de informații despre romi, nu numai despre Holocaust, în curriculum-urile școlare de la orice nivel. Lipsește foarte mult cunoașterea celuilalt, și am văzut asta, dacă este să ne referim doar la ultimele luni de zile. Probabil ați observat în presa mainstream foarte multe discursuri la ură despre romi. Au fost organe de presă, publicații, televiziuni care au vorbit despre clanuri de romi care aduc pandemia în România, care au etnicizat infracționalitatea, sau responsabilitatea, sau iresponsabilitatea în legătură cu respectarea unor norme, în această perioadă.

Ei, bine, sigur, nu este vorba despre Holocaust, dar este vorba despre un discurs de ură asemănător cu discursul la ură din anii '30-'40. Este vorba despre un discurs la ură, care generează distanțe între cetățenii acestei țări, pe criterii etnice.

O să închei aici, spunând încă o dată: nu există un muzeu al istoriei romilor, din păcate, în acest moment, în care să avem exponate, să avem o poveste despre istoria romilor - e greu și poate este scump să facem asta -, dar există posibilitatea, și Ministerul Educației trebuie să sprijine includerea de informații despre romi, despre Holocaust, despre sclavie, în curriculumul școlar, pentru că nu doar parlamentarii trebuie să știe și să vorbească despre istorie în mod corect și informat, ci toți cetățenii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Avem patru amendamente admise.

La titlul legii? Nu.

Articolul 1?

Articolul 2?

Articolul 3?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018). (rămas pentru votul final)  

La poziția 24. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 286/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să intervină cineva?

Da. Domnul Roman. Vă rog.

Și apoi Comisia juridică, prezentați raportul.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că prin adoptarea acestui proiect de lege, astăzi, Parlamentul va dovedi că este de partea poporului, și nu de partea infractorilor.

Vreau să le mulțumesc tuturor colegilor care au susținut acest punct de vedere în Comisia juridică. Cred că este momentul ca cei care comit crime, tâlhării, violuri, agresiuni sexuale soldate cu moartea minorilor să știe că nu se mai joacă nimeni de-a comisia de eliberare condiționată, că nu mai pot găsi un judecător îngăduitor, că nu mai pot, în cadrul comisiei, să facă înțelegeri, pentru ca apoi să iasă pe stradă și să ucidă, așa cum s-a întâmplat în cazul Turnagiu de la Mehedinți.

Am spus, după abrogarea recursului compensatoriu, că va trebui să intervenim din nou legislativ, pentru că, știți foarte bine, atunci mulți criminali, violatori și tâlhari, care au ieșit în stradă, au lovit din nou.

E un mesaj foarte important pe care-l dăm astăzi de la nivelul Parlamentului, că cel care vrea de acum înainte să mai poarte ștampila de criminal, de violator și de tâlhar să priceapă că nu mai are scăpare.

Vreau să le mulțumesc anticipat tuturor colegilor, vreau să-i mulțumesc și liderului de grup Simonis, care a susținut acest amendament, și vreau să cred că, într-adevăr, astăzi dăm semnalul către români că Parlamentul votează pentru popor, nu pentru infractori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei juridice.

Vă rog, doamnă deputat, prezentați raportul.

Și apoi începem dezbaterile generale.

 
   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a transmis un aviz negativ.

Guvernul a transmis puncte de vedere negative asupra inițiativei legislative.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 286/2009, în sensul majorării limitelor pedepselor pentru infracțiunile prevăzute la art. 214 alin. (1) - exploatarea cerșetoriei, la art. 215 - folosirea unui minor în scop de cerșetorie, precum și la art. 216 - folosirea serviciilor unei persoane exploatate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu amendamente admise.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Faceți legătura cu domnul Stelian Ion, din partea Grupului USR.

Aveți trei minute, domnule coleg.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Cu toții am fost zguduiți de teribilele cazuri de la Caracal, cazul de la Mehedinți, acesta din ultimele zile, la fel a cutremurat o țară întreagă.

Avem copii mulți dintre noi, ne gândim la siguranța fiecăruia și evident că trebuie să luăm măsuri potrivite pentru a îmbunătăți legislația în acest sens.

Acum, propunerea are la bază majorarea unor pedepse pentru anumite infracțiuni legate de exploatarea cerșetoriei. Pe acest proiect a venit un amendament care exceptează de la posibilitatea liberării condiționate a unor categorii de infracțiuni, crime, violuri, tâlhării.

Este o propunere care însă a primit un aviz negativ din partea Guvernului, și mă întreb - și trebuie să găsim un răspuns cu toții, să observăm care sunt argumentele Guvernului - acest Guvern este oare iresponsabil? Undeva se produce o greșeală. Ori greșim noi, ori greșește Guvernul.

Iată ce scrie Guvernul României, referitor la această chestiune, a exceptării beneficiului eliberării condiționate pentru anumite categorii de infracțiuni.

Spune așa: "Această exceptare de la vocația legală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni de omor calificat este de natură să comporte aspecte de neconstituționalitate, prin instituirea unor discriminări de tratament între persoanele condamnate la pedepse privative de libertate și toate tratatele internaționale la care România este parte".

Ce vreau să spun este: undeva se produce o eroare și trebuie să vedem care este acea eroare.

Și proiectele de lege, oricât de bune ar fi intențiile, trebuie făcute de specialiști, trebuie să treacă de filtrul specialiștilor, tocmai pentru a-și produce efectele pe care le doresc inițiatorii.

Acum, o altă chestiune. Știți foarte bine, în perioada atacului împotriva justiției, în care Liviu Dragnea, PSD dădeau legi care îmblânzeau regimul față de corupție, se venea cu următoarea strategie: înăsprim acest regim juridic pentru faptele cu violență, pentru ca cei care sunt condamnați sau sunt cercetați pentru fapte de corupție să pară, în comparație cu tâlharii și violatorii, să pară niște îngerași.

Noi am venit cu amendamente și am spus așa: nu trebuie să facem niciun fel de diferențiere,...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, domnule coleg!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

...trebuie să agravăm sau să punem niște opreliști pentru aceste eliberări condiționate, nu doar pentru violatori și criminali, ci și pentru cei care au săvârșit fapte de corupție.

Concluzionez spunând și rugându-i pe colegi să adoptăm niște texte constituționale, în acord cu deciziile CEDO, astfel încât să nu stabilim diferențe, și infractorii, toți, și cei care au săvârșit infracțiuni de violență, dar și cei care au săvârșit fapte de corupție, să nu poată zburda liberi și să fie eliberați.

Așadar, vă solicit tuturor să votați amendamentele propuse de USR.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Continuăm.

Grupul PNL, domnul Roman.

Se pregătește Grupul UDMR, doamna Ambrus.

Vă rog, domnule Roman. Aveți trei minute.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Atunci când un criminal cu cinci crime la activ iese și lovește din nou, Parlamentul trebuie să intervină legislativ. Nu mâine, nu poimâine, nu peste o săptămână, nu peste 20 de zile, nu peste 20 de ani, trebuie să acționeze rapid.

Din acest punct de vedere, Partidul Național Liberal a venit cu această propunere, pentru a reacționa și pentru a propune Parlamentului să avem o reacție rapidă la ceea ce se întâmplă, pentru ca niciun alt criminal care iese să nu mai poată lovi din nou.

Din acest punct de vedere, al oportunității, eu cred că nu există niciun fel de discuție.

Din punctul de vedere precizat de Guvern, îi recomand colegului meu să nu încurcăm merele cu perele. E un punct de vedere pe o cu totul altă speță, nu are niciun fel de legătură cu acest subiect și e doar o discuție de natură politică.

Eu am mai spus - și sper să nu se supere colegii noștri - că eu mă bucur că suntem în permanență criticați pe munca noastră. Pentru că, dincolo de declarații la tribuna Parlamentului, în emisiuni televizate, în conferințe de presă, munca unui parlamentar se concretizează și în proiecte.

Noi am făcut ceea ce am spus și la televizor și în conferințe de presă, peste tot. Am venit și am depus un proiect pe care l-am propus spre dezbatere și adoptare Parlamentului României.

Repet, munca nu omoară pe nimeni, stimați colegi.

Mi-aș dori și eu să pot critica proiecte ale altor colegi... (Vociferări.)... dacă ar exista. (Vociferări.)

Din acest punct de vedere, sigur că - și aici pot fi de acord cu colegul de la USR - e nevoie de o revizuire mai largă. E nevoie probabil...

Și noi, Partidul Național Liberal, vom face aceasta, dar nu doar la microfon. Adică vom alcătui o comisie internă, vom peria practic tot ceea ce înseamnă parte de vulnerabilități pe partea asta, la Codul penal, și vom veni cu propuneri concrete.

Vă repet, facem asta statutar, regulamentar, prin proiecte de hotărâre, prin amendamente și așa mai departe.

Văd că există așa, o boală grea. Că atunci când vrei să te lipești neapărat de un proiect, vii și depui amendamente. Bașca că ele sunt copy-paste după ceea ce a depus colegul nostru, Ioan Cupșa, la Legea de abrogare a recursului compensatoriu.

Suntem deschiși, dar rugămintea este să fim și fair play. Dacă tot ne declarăm susținători înfocați ai principiilor care susțin un stat de drept, haideți să nu încercăm să luăm munca altora, să fim corecți și să venim cu propriile noastre proiecte!

Încă o dată, eu cred că Parlamentul face ceea ce trebuie -răspunde nevoii societății civile, intervine prompt pentru a opri criminalii să mai lovească din nou.

Iar violatorii, tâlharii și criminalii, v-am spus, după această lege, trebuie să se gândească foarte bine că nu vor mai avea parte de o comisie îngăduitoare, de un judecător care, poate, în baza legii, să-i dea drumul mult mai repede, pentru ca el să ucidă din nou.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Urmează Grupul UDMR, doamna deputat Ambrus.

Se pregătește apoi domnul...

 
     

Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

... Petru Movilă Grupul PMP.

Vă rog, doamnă deputat. Aveți 3 minute.

 
   

Doamna Ambrus Izabella-Agnes (prin audioconferință):

Modificările aduse Codului penal reprezintă o reacție rapidă la o situație tragică, din păcate, și vizează, în principal, majorarea pedepselor pentru anumite categorii de infracțiuni. Respectiv, modificarea instituției eliberării condiționate, în sensul excluderii de la eliberarea condiționată a unor persoane care au săvârșit un anumit tip de infracțiuni.

Modificările aduse au fost imperios necesare, însă se impune o analiză mai amănunțită, urmată de o regândire a întregii instituții a eliberării condiționate, pentru a preîntâmpina pe viitor, pe cât posibil, situații tragice cu ecou în societate.

UDMR va vota acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Movilă, vă rog.

Și apoi să faceți legătura cu doamna deputat Birchall.

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cuvântul de ordine pentru acest proiect de lege este fără milă pentru cei care agresează copii în diverse moduri.

Fie că vorbim, Doamne ferește, de criminali, de pedofili, de violență domestică, cei care îi agresează, îi abuzează în familie sau în spațiul înconjurător, în comunități, dar și în cazul în care adulții exploatează copiii în diverse forme. Și noi vorbim doar de cerșetorie, dar avem foarte multe situații în care copiii sunt exploatați mult mai grav, și acest lucru trebuie stopat.

Partidul Mișcarea Populară votează "pentru".

Este important să vedem că anumite pedepse se pedepsesc cu închisoare sau cu amendă.

Povestea cu amenda la cei care încalcă legea chiar este o poveste, pentru că de foarte multe ori administrațiile locale nu recuperează sumele. Instituțiile care trebuie să recupereze aceste amenzi nu recuperează banii de la acești indivizi care încalcă legea, un argument pentru ei să continue să comită faptele respective.

Or, și din acest punct de vedere, cred că ar trebui pentru situațiile privind agresarea copiilor, violarea lor, pedofilia, crima, Doamne ferește, să excludem în totalitate această soluție cu plata amenzilor.

Și, sigur, în ansamblu, toată legislația privind copiii trebuie armonizată, trebuie regândită și completată, pentru că este mare nevoie de o legislație bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Faceți legătura cu doamna deputat Birchall.

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

Mulțumesc frumos.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Sigur că opinia publică, societatea românească, fiecare român cinstit și de bună-credință a fost din nou înfuriat. Și această furie este justificată pentru că... și aici eu cred că avem obligația fiecare dintre noi, pe lângă a folosi cuvinte care sunt bune ca declarații politice, dar cred că e important să ne uităm și din punctul de vedere al dreptului și al efectelor și să vorbim exact ca specialiști.

Eu regret că, de exemplu, ieri, mi s-a refuzat accesul la Comisia juridică, inclusiv din punctul de vedere al depunerii unor amendamente, pentru că voiam să depun câteva amendamente, în sensul celor susținute de anul trecut, și anume să înăsprim condițiile pentru liberarea condiționată pentru toate infracțiunile. Și anume să înăsprim condițiile astfel încât să avem anumite condiții care să fie respectate cumulativ ca cineva să poată să ceară dreptul de liberare condiționată și - accentuez - să solicite. Că este un drept de a solicita, dar nu este nu este un drept care se acordă automat. Sau să majorăm fracțiile, astfel încât liberarea condiționată, înăsprirea condițiilor pentru liberarea condiționată să se aplice inclusiv faptelor de corupție.

Acum, revenind punctual la această formă, eu nu am văzut forma finală pe care noi o votăm astăzi. Înțeleg că este un amendament care a fost introdus.

Și, repet, vreau să fiu foarte bine înțeleasă. Nu pun în discuție necesitatea ca astfel de infracțiuni să fie aspru pedepsite. Nu, nu la acest aspect mă refer, dar mă refer la faptul că eu îmi exprim speranța că ceea ce votăm noi astăzi trece și testul hotărârilor CEDO. Și anume, e o hotărâre CEDO, Hotărârea nr. 2 din 2019 care se referă la acest aspect.

2. Trece și testul responsabilității noastre.

Și, iertați-mă dacă folosesc aceste cuvinte mai dure, dar eu cred că astăzi e mai important să rezolvăm o problemă, nu să ne prefacem că rezolvăm o problemă.

Deci nu înțeleg de ce, de exemplu, s-au admis niște amendamente care înțeleg că schimbă oarecum forma trecută din Senat, deci riscă să încalce principiul bicameralismului.

Dar, în același timp, eu voiam ca pentru viol, pentru răpire, pentru trafic de persoane, pentru cerșetorie să ai imprescriptibilitatea faptelor.

Deci erau câteva lucruri puțin mai de fond.

Și eu sper și vă rog foarte mult ca pe viitor să putem să avem acces, ca fiecare dintre noi să ne putem exprima punctul de vedere. Pentru că n-a știut nimeni că acest proiect de lege va fi introdus în ședința Comisiei juridice.

Or, cred că avem această obligație, ca fiecare să avem dreptul să ne putem să ne spunem punctul de vedere.

Concluzionez, exprimându-mi speranța că ceea ce votăm noi astăzi nu este doar o altă lege care o să cadă pentru că nu respectă constituționalitatea.

Și oricine poate să invoce în instanță această excepție și să ne trezim că noi, astăzi, le spunem oamenilor că rezolvăm o problemă, și în realitate, peste ceva timp, această lege o să cadă pe neconstituționalitate.

Sper să nu fie acest scenariu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Simonis, Grupul PSD.

Se pregătește domnul Ponta, de la PRO Europa.

Domnule Stelian, vă dau cuvântul când susțineți amendamentele respinse.

Vă rog, domnul Simonis.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mie mi se pare că în ultima perioadă prea ne-am transformat noi, parlamentarii, în judecători la CCR. Orice ni se pare nouă că e neconstituțional venim la tribuna Parlamentului și clamăm că e neconstituțional.

Hai să-i lăsăm pe cei care sunt constituționaliști și judecători acolo să stabilească ce e și ce nu!

Mă mir de fiecare dată atunci când votăm o lege, zic eu, bună, că există colegi supărați că votăm acea lege.

Astăzi, prin acest amendament, semnat de mine și de colegi de la PNL - chiar domnul Roman este inițiator, alături de mine - încercăm ca anumite fapte comise cu violență - omoruri, violuri - să nu mai poată beneficia de eliberare condiționată.

Am auzit un coleg de la USR vorbind de discriminare. Îi discriminăm pe violatori și pe criminali. Și era foarte supărat, înțeleg eu.

În același timp, prea de multe ori am văzut, când am fost în situația în care persoane care au săvârșit astfel de fapte extrem de grave au ieșit mai devreme din penitenciare, și după scurt timp au reintrat pentru că au săvârșit din nou aceleași tipuri de fapte sau mai grave.

Ultima întâmplare - săptămâna trecută, la Mehedinți - o persoană, un criminal care făcuse câteva crime înainte, a ieșit după 20 de ani, în loc de 27, parcă, și după câteva săptămâni după ce a ieșit a săvârșit acea faptă.

Aceste lucruri trebuie să înceteze.

Parlamentul - poate târziu - are astăzi șansa, "discriminând criminalii", să facă acest gest de dreptate.

Evident că în paralel cu noi, cei care legiferăm, trebuie să tragem un semnal de alarmă și Guvernului și domnului ministru de interne, pentru că victima de la Mehedinți făcuse o plângere, cu câteva zile înainte, pentru agresiune sexuală și alte agresiuni, împotriva făptașului. Nimeni, timp de câteva zile, nu s-a sesizat, poliția nu a făcut nimic, și finalul îl știm cu toții.

Deci, degeaba noi legiferăm aici, în pofida unora, împotriva unora care nu doresc asta, pare-se. Dar Poliția, Ministerul de Interne, ministrul de interne trebuie să transmită aceste semnale mai departe, și Poliția să ia măsuri de îndată ce plângerile acestea sunt depuse, altfel va fi tardiv, așa cum a fost și la Mehedinți.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ponta, vă rog.

Ați renunțat, da? Am finalizat... (Vociferări.)

Am înțeles, ați renunțat.

Nu avem drept la replică.

Ajungem la amendamentele respinse.

Da, domnul Stelian, vă dau cuvântul să susțineți amendamentele respinse.

Faceți legătura cu domnul Ion Stelian, care are 6 amendamente respinse.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Mulțumesc.

Amendamentele respinse se referă la înăsprirea condițiilor liberării condiționate nu doar pentru violatori, criminali și infractori care au săvârșit fapte cu violență, ci și pentru cei care au săvârșit fapte de corupție și pentru alte categorii de infracțiuni.

Dorim înăsprirea acestor condiții pentru toate categoriile.

Această abordare este una constituțională și în acord și cu deciziile CEDO.

Nu punctul nostru de vedere a fost acela că există o discriminare, eu am citat din Punctul de vedere al Guvernului României, semnat de premierul Ludovic Orban. Domnia Sa a spus, bazându-se, desigur, pe experții din cadrul Ministerului Justiției.

Așa încât vă solicit să nu mai înființăm comisii și comitete.

Dacă vorbim de desființarea Secției speciale, Guvernul a înființat o comisie și a aruncat la calendele grecești.

Dacă vorbim de aceste propuneri pe care le-am făcut astăzi, se dorește înființarea unei noi comisii și a unui nou comitet, la fel, pentru a se arunca la calendele grecești.

De vreme ce toate partidele - iată, suntem acuzați că am făcut copy-paste după PNL, vă rog să schimbați acolo, să treceți în loc de USR, PNL sau să treceți PSD, pentru că acesta este un proiect asemănător, într-adevăr, și cu proiecte anterioare. Nu este identic, dar e în același spirit.

Dacă asta e problema, că e proiect USR, treceți acolo PNL + PSD și haideți să votăm împreună, pentru că e în acord cu un proiect mai vechi, de pe vremea când era ministru doamna Birchall, este un proiect asemănător cu unul al PNL.

Nu mai faceți comisii și comitete, haideți să dăm vot acum și să rezolvăm problema aceasta pe fond. Să nu facem cum am făcut cu pensiile speciale. Că ați votat abrogarea pensiilor speciale atât de bine, încât astăzi ne trezim, după luni și luni de zile, să votăm din nou aceeași lege, pentru că a fost prost scrisă.

Haideți să facem legi ca lumea, care

 
     

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

... trec de filtrul de constituționalitate.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Bun.

Invit liderii grupurilor parlamentare să recomande colegilor, că voi supune votului amendamentele respinse.

Grupul PSD, vă rog, domnul Simonis.

Deci voi da cuvântul liderilor grupurilor parlamentare, după care va începe votul. Aceasta e procedura.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Grupul PSD va vota împotrivă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PNL?

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles de la colegi că tocmai asta reclamau. Că dacă ar fi mai multe amendamente, s-ar încălca principiul bicameralismului.

Prin urmare, sugerez doamnei deputat neafiliat și colegilor din partea stângă a sălii să se alăture demersului nostru. Facem o revizuire a întregului Cod penal, ne uităm, îl periem, vedem tot ce trebuie refăcut. Nu e niciun fel de problemă, suntem deschiși.

Până atunci, din acest motiv, tocmai pentru că vrem o lege constituțională, care să nu încalce bicameralismul, vot de abținere din partea deputaților PNL.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Grupul UDMR?

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Grupul UDMR va vota contra acestor amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Grupul USR?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Susținem o dezbatere amplă și profundă pe tot ceea ce înseamnă legile justiției, așa cum și românii au stabilit prin ultimul Referendum care a avut loc.

În ceea ce privește amendamentele respinse, întăresc opinia și discursul colegului meu, Stelian Ion. Grupul USR va susține aceste amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PMP?

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

PMP - abținere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

PRO Europa?

Abținere.

Alte grupuri parlamentare?

Minoritățile?

Nu intervin. Bun.

Să înceapă votul.

(Vot electronic la distanță.)

Deci, colegii care nu se pot conecta, numai la votul final. E stabilită cu liderii de grup. Deci nu mai facem legătura.

Rezultatul...

Dacă avem colegi în sală care n-au putut vota? (Vociferări.)

Da, vă rog.

 
   

Domnul Ilie Toma (de la tribună):

Mulțumesc.

Toma Ilie, PSD - abținere.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

28 de voturi pentru, 106 voturi împotrivă, 65 de abțineri. Propunerile...

Da, domnul deputat.

 
   

Domnul Antal István-János (de la tribună):

Nu am reușit să votez.

Antal István, UDMR - vot împotrivă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci 107 voturi împotrivă.

Mulțumesc.

Amendamentele au rămas respinse.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii, intervenții? Nu.

De la 2 la 6?

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist (PL-x 434/2019). (rămas pentru votul final)  

26. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist"; PL-x 434/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru drepturile omului.

Prezentați raportul?

   

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Da, domnule președinte de ședință.

Bună ziua!

Vă mulțumesc.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, lasă la latitudinea Parlamentului oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare, așa cum am spus, declararea zilei de 18 iunie drept "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist".

În urma examinării proiectului de lege și a documentelor anexate, precum și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterile generale.

Vă rog, la dezbateri generale, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Gheorghe, vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Data de 18 iunie 1951, care corespundea fix cu Pogorârea Sfântului Duh - Rusaliile, reprezintă o dată tristă din istoria României. Atunci 44.000 de cetățeni români de la granița de vest cu Iugoslavia, între care 10.000 de copii, au fost deportați forțat în Câmpia Bărăganului și chiar în unele sate din Oltenia. Au fost lăsați în mijlocul câmpului, fără absolut nimic, și au fost pur și simplu privați de drepturile fundamentale, iar viața lor a fost lăsată în bătaia viforului din Câmpia Bărăganului.

Acest eveniment tragic vine în contextul în care regimul comunist, instaurat cu sprijinul forțelor sovietice și, din păcate, loial puterii lui Stalin, începe o politică de transmutare a populației, în vederea controlării întregii Românii și a dezmembrării oricăror forme de rezistență împotriva colectivizării.

Zecile de mii de oameni din Banat, care au fost deportați, erau oameni care aveau opțiuni politice sau nu aveau deloc, erau oameni care făcuseră politică în partidele istorice sau nu făcuseră deloc, erau oameni de etnii, de religii diferite și cu statute sociale dintre cele mai diverse.

Deci, erau oameni care, pur și simplu, au fost mutați de acolo, pentru a pune în aplicare o serie de politici staliniste, represive, criminale, pe care Uniunea Sovietică, prin intermediul ciracilor săi de la București, le aplica.

În același moment vine și acel așa-zis anti-titoism. Republica Populară Română, cum fusese redenumită România, era într-un, să spunem, război rece, la frontiera cu Iugoslavia. Iugoslavia lui Tito era considerată un stat care a deviat de la linia politicii marxist-leniniste sovietice, și, ca atare, statul român a executat astfel de măsuri represive.

Timp de minimum 3 ani acești oameni au stat acolo, au suferit, mulți dintre ei au murit. Iar amintirea lor trebuie păstrată pentru totdeauna, deoarece represiunea comunistă reprezintă un episod sinistru, un episod sumbru din istoria României și din istoria umanității. Iar acești oameni care au suferit pe nedrept trebuie să-și păstreze locul în memoria noastră, în sufletele noastre și în conștiința noastră.

Și este foarte important ca tinerii și copiii care vin să învețe ce a însemnat deportarea din timpul regimului comunist, să învețe ceea ce a însemnat represiunea comunistă și ceea ce înseamnă un regim totalitar criminal ateu, un regim care nu crede în absolut nimic, care nu respectă nicio regulă și care își bate joc de viața și de conștiința unor oameni.

Partidul Național Liberal va vota acest act normativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul...

Cine?

De la minorități, vă rog.

Da, domnul Adnagi.

Vă rog, la dezbateri generale.

Da, Grupul UDMR, vă rog.

 
   

Domnul Szabó Ödön (de la tribună):

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident, vom vota această inițiativă legislativă.

În perioada comunistă trebuie să spunem că au fost mai multe decizii de deportare. Au fost unele care au fost luate inclusiv pe criteriu național.

Germanii, în perioada de după al Doilea Război Mondial, au avut de suferit în urma noului regim, și o serie de etnici ai comunității germane au fost catalogați ca vinovați în bloc din cauza celui de-al Doilea Război Mondial și au fost deportați în Bărăgan. Inclusiv din județul Bihor au fost comunități întregi care au trecut prin această prigoană.

Etnici maghiari, la fel, în această perioadă, din cauza național-comunismului, despre care colegii nu prea vorbesc, au avut de suferit tot așa, din păcate, pentru că au avut altă etnie. Și au fost mutați, fiind catalogați drept dușmani ai poporului și statului comunist și au fost printre victimele acestui regim.

O altă categorie au fost cei care în anii '50 au avut așa-numitele răscoale locale de foame, când, din cauza cotelor exorbitante pe care le-au pus comuniștii și care trebuiau strânse, au fost realizate aceste răscoale, și au fost tot așa, deportați, pentru că nu au putut să plătească acele cote impuse de comuniști. Și revoltele locale au fost înăbușite în multe situații în sânge. Au fost omorâți oameni, iar populația locală, o bună parte, a fost deportată tot așa, în Bărăgan.

Deci sunt mai multe categorii.

Și eu cred că e bine că nu s-a limitat legea, și titlul legii doar la o singură categorie.

Trebuie să spunem că acest sistem opresiv comunist a avut mai multe paliere, mai multe segmente, printre care unul dintre ele a fost îndreptat și împotriva minorităților naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mai sunt alte intervenții? La acest proiect discutăm. Nu.

Avem 3 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

La art. 1, intervenții? Nu.

Art. 2, intervenții? Nu.

O să facem o pauză de un sfert de oră, până cele două proiecte vor veni.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

Numai puțin, domnule Simonis, că îi dau cuvântul colegului, că are o chestiune de procedură.

Vom face o pauză de 15 minute, până când cele două proiecte, cu care am suplimentat ordinea de zi a plenului, vin de la Comisia pentru buget și de la Comisia pentru apărare.

Domnul coleg, domnul Adnagi, vă rog. Înțeleg că aveți o chestiune de procedură.

Și apoi domnul Simonis. Și facem pauză.

 
Intervenția domnului deputat Slavoliub Adnagi cu privire la evocarea dramelor deportaților în Bărăgan petrecute în perioada Regimului Comunist.  

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În noaptea de Rusalii, 18/19 iunie 1951, peste 40.000 de persoane din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți au fost încărcate forțat, din ordinul autorităților comuniste, sub supravegherea armatei, în vagoane de transportat vite și au fost duse din casele și gospodăriile lor în Câmpia stearpă a Bărăganului. În câmp, între mărăcini, fără apă, fără nimic, unde aștepta un țăruș pe care scria numărul casei, numărul străzii și numele familiei care trebuia să locuiască lângă țăruș. Fără să știe dacă vreodată se vor mai întoarce acasă.

Erau printre ei numeroși bătrâni, dar și copii, de vârste diferite, care nu știau că au devenit dușmani ai poporului.

O fetiță născută cu două zile în urmă a fost primul deportat și cel mai tânăr deportat în Bărăgan.

Și-au lăsat oasele în pământul Bărăganului 1.731 de deportați, dintre care 175 de copii, în cimitire care astăzi sunt arate.

După zile chinuitoare în vagoanele întunecate, în care au fost înghesuite familiile deportate, împreună cu bunurile pe care au avut voie să le ia cu ele, au ajuns în Bărăgan, locul unde sărăcia nu avea hotare, unde vara topea pietrele, iar iarna îngheța și sufletul în om.

Lupta pentru supraviețuire a fost aprigă. Oamenii au trebuit să sape bordeie, au trăit în bordeie acoperite cu crengi, papură, într-un loc strâmt, unde dormeau îmbrăcați, aliniați, pentru că nu era loc. După aceea, au fost forțați să-și construiască case din chirpici, precum și clădirile oficiale, respectiv Consiliul Popular, Miliția, magazinul, școala...

   

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați...

 
   

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

... și astfel au înființat sate din nimic. Au trăit acolo 5 ani. Fără apă, muncind din greu, câștigând poate 2-3 lei pe zi, din care cei care nu aveau acces deloc la apă plăteau 50 de bani pe găleata de apă. Au suferit de multe boli, au fost tratați rău în instituțiile sanitare, și-au crescut copiii, care au supraviețuit, în condiții foarte grele și mulți și-au lăsat oasele acolo.

Stimați colegi,

Încercați pentru o clipă să faceți un exercițiu, să vă transpuneți în locul acestor oameni și să vă imaginați cum ați fi reacționat în locul lor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Simonis, vă rog. (Vociferări.)

Păi, nu, am finalizat. Am finalizat.

Înainte de pauză am zis că vă dau cuvântul.

Vom face pauză 15 minute.

Ați solicitat cuvântul pe procedură.

Facem pauză 15 minute, vă rog.

 
Informare privind depunerea moțiunii simple intitulate Sănătatea românilor nu este firmă de pompe funebre!, inițiate de deputați membri ai Grupului parlamentar al PSD.  

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu art. 112 din Constituția României și art. 187 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 338, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată "Sănătatea românilor nu este firmă de pompe funebre!", inițiată de deputații Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, conform listei anexate.

Mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Depuneți-o la Secretariatul General!

În ședința de Birou permanent, la finalizarea lucrărilor, vom stabili calendarul pentru săptămâna viitoare.

Pauză - 15 minute, până vor veni rapoartele la cele două proiecte.

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019). (rămas pentru votul final)  

După pauză -

     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Președintele Comisiei pentru buget...

Domnule Lazăr, vă rog frumos!

Domnule lider al PMP, vă deranjăm un pic! (Consultări.)

Prin consensul liderilor de grup, în loc de PL-x 449/2019, cu privire la modificările la Codul fiscal, intrăm cu PL-x 396/2019.

Mai avem Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist"; PL-x 434/2019. (Vociferări.)

Am făcut-o? OK!

 
   

27. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 396/2019; 47 de amendamente admise și un amendament respins.

Din partea comisiei, vă rog, citiți raportul.

 
   

Domnul Sorin Lazăr (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 18 septembrie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea taxei pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă. Taxa se aplică persoanelor care realizează venituri din pensii și/sau indemnizații pentru limită de vârstă primite în baza unor legi/statute speciale.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența un număr de 27 de deputați, din totalul de 27.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările online au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Amendamentele respinse se găsesc în Anexa nr. 2 și în Anexa nr. 3.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vreau să vă rog să ne lăsați, pentru conformitate și pentru buna aplicare a legii, să mandatăm Departamentul Legislativ cu o modificare pe tehnică legislativă. La tabelul aprobat în comisie se va citi suma de "două mii un leu", peste care se aplică pragul de impozitare de 10%.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare se doresc intervenții?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Practic, acum trei ani de zile, Grupul parlamentar al USR și cu mine introduceam un proiect de desființare a pensiilor speciale. Desființarea aceea a pensiilor speciale nu a funcționat. De ce? Pentru că a mai fost un proiect al PNL, cu care proiectul nostru a fost contopit, care a picat la Curtea Constituțională. Noi am avertizat că are probleme de constituționalitate acel proiect. A picat.

Imediat după aceea am venit cu un proiect de impozitare a pensiilor speciale, impozitarea lor făcându-se exact așa cum prevede și proiectul pe care-l vom avea acum la vot, adică se impozitează numai componenta specială, care depășește un anumit prag. Pragul pe care l-am propus noi era 3.500 de lei. Pragul pe care-l avem acum în fața noastră este de 7.000 de lei. Nu e o problemă, susținem principiul, este foarte bine că facem lucrul acesta.

De asemenea, impozitarea pe care o propuneam noi era cu 90% a componentei speciale. În prezent avem 85%. Nu e rău, e puțin mai ușoară impozitarea, dar este în regulă.

Vreau să vă spun că este bine că facem un astfel de proiect, dar idealul era să nu-l facem pe genunchi. Astăzi de dimineață am aflat că vine acest proiect pe ordinea de zi, astăzi s-a întrunit o comisie, fulger, o ședință a Comisiei pentru buget. Acesta nu este un mod corect de a reglementa, dar este bine că impozităm aceste pensii speciale!

Pensiile speciale sunt furt. Cei care și le-au luat și le-au luat numai pentru că au avut suficientă influență prin PNL, prin PSD, prin partidele care au fost la guvernare, ca să-și atragă aceste privilegii, pentru că sistemul nostru de pensii nu funcționează, nu dă pensii bune la toată lumea.

Dar vă spun un lucru, soluții nu vom găsi doar pentru unii. Pensiile speciale sunt ca și cum am spune: "Nu funcționează sistemul de sănătate. Vom face niște spitale speciale pentru politicieni, pentru X și pentru Y, dar nu pentru toată lumea și spitalele alea le vom face bine".

Nu așa rezolvăm problemele unui sistem de pensii!

Deci, este foarte bine că renunțăm astăzi sau încercăm să renunțăm astăzi, pentru că mai există și hopul Curții Constituționale, la acest sistem rușinos de pensii care le-a permis unora să aibă 76.000 de lei pe lună pensie de la statul român, din banii noștri, din taxe și impozite, pe când altora 704 lei, pensia minimă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Olguța Vasilescu.

Apoi, domnul lider al PNL, apoi domnul președinte Victor Ponta...

Da, domnule lider, și dumneavoastră!

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu (de la tribună):

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a trecut în unanimitate. Sunt unii care spun că n-au votat nicio lege specială. Eu vă garantez că au votat și ei legi speciale, la Senat, dacă nu-și aduc aminte.

Ce s-a întâmplat astăzi, în comisie? Toate partidele au căzut de acord că este necesară impozitarea pensiilor speciale. Toate categoriile de pensii sau indemnizații speciale sunt impozitate începând din acest proiect de lege, fie că este vorba despre funcționarii de la Curtea de Conturi, judecători sau procurori, grefieri, funcționari publici parlamentari, parlamentari, personal din aviația civilă, membrii Corpului Diplomatic, militari, polițiști, primari, președinți de consilii județene și chiar și foștii șefi ai statului român. Deci, practic, nu mai există la ora actuală vreo categorie de pensie sau de indemnizație specială care să nu fie impozitată.

Din punctul nostru de vedere legea este constituțională, pentru că am respectat prevederile din Legea pensiilor publice, în sensul că și pe aceste legi se urmărește, practic, aceeași impozitare până la pragul de 7.000 de lei.

Cu alte cuvinte, ca și în sistemul public, pensiile sub 2.000 de lei rămân impozitate cu zero lei. Peste 2001 lei până la 7.000 de lei impozitul este de 10%. Peste 7001 lei, impozitul este de 85%. Dar - atenție! - dacă pensia magistratului, parlamentarului sau a cui o fi are o cotă de contribuție de peste 7.000 de lei, până la acea cotă de contribuție se aplică procentul de 10%. Deci, cu alte cuvinte, nu poate nimeni să vină acum și să spună la Curtea Constituțională că i s-a furat vreun drept. Ai contribuit pentru 8.000 de lei, impozitul pe pensie va fi 10%, cât este și în sistemul public. Din punctul acesta de vedere, cred că am făcut o lege bună, care să nu poată fi contestată.

Sigur că putem acum să discutăm dacă era mai bun procentul de 90% sau de 30% sau de 40%. Până la urmă, a fost o decizie politică și mă bucur să constat că votul a fost în unanimitate.

În încheiere, aș vrea să mai spun un lucru. Dacă Legea pensiilor publice se va aplica și va intra pe noua formulă, în anul 2021, pentru toată lumea, nu va mai fi nevoie de nicio pensie specială, pentru că cei care contribuie mult, vor avea și o pensie mare.

De exemplu, pe Legea pensiilor publice, un profesor universitar ajunge cu o pensie de 8.100 de lei, cât a unui parlamentar la maximum de mandate.

Deci, cu alte cuvinte, dacă vom aplica acea lege, nu va mai fi nevoie de pensii speciale, pentru că asta am urmărit în momentul în care am creat legea respectivă, ca toată lumea să beneficieze, în România, de o pensie decentă, nu doar unii. (Aplauze.)

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider al Partidului Național Liberal. Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Astăzi cred că trăim o nouă "miercurea albă" în Parlamentul României. Au fost destule "marți negre". Văd că încep să apară și zile de "miercurea albă", în care Parlamentul își întoarce fața către popor și ascultă ce vrea poporul.

Sigur că la ora actuală probabil sunt foarte mulți judecători, foarte mulți procurori, foarte mulți șefi din poliție sau din armată care sunt supărați. Dar ceea ce se întâmplă astăzi, prin această inițiativă legislativă, este că se face dreptate pentru militari, pentru polițiști, unde discrepanțele între cei care au fost în teatrele de operațiuni și cei care stăteau la birouri, dar aveau grad de general, erau imense.

Formula propusă astăzi îi afectează pe șefi, afectează șefimea din aceste zone, unde pensiile erau oricum - și o spun cu toată responsabilitatea - nesimțite. În momentul în care un fost magistrat, comandant de penitenciar, unde a făcut și activitate politică de represiune, stă bine mersi cu 75.000 de lei - și sunt mulți în situația asta -, lucrurile astea nu puteau să continue la nesfârșit așa.

Poate că - nu știu dacă e important sau nu - faptul că există și o schimbare de gardă la nivelul conducerii grupurilor și sunt oameni ceva mai tineri - unii o să ne spună neexperimentați - poate a contat și astăzi în luarea acestei decizii care ne pune în cap, cu siguranță, pe unii colegi. Dar cred că ceea ce se întâmplă astăzi nu trebuia să țină de colegi, de șefi, de prieteni, trebuia să țină de poporul român.

Partidul Național Liberal a dus la bun sfârșit un proiect de lege care prevedea abrogarea pensiilor speciale, cu excepția celor pentru polițiști și militari, pe care noi le-am considerat pensii de serviciu. Curtea Constituțională a spus că nu e în regulă. În schimb, ne-a lăsat această portiță de impozitare. Și mă bucur că împreună am găsit această soluție, chiar dacă ea nemulțumește șefimea din poliție, din armată, din magistratură și așa mai departe.

În schimb, militarii onești, polițiștii onești, judecătorii și procurorii onești care au primit acele pensii, în limite normale, trebuie să știe că este un act de echitate.

Este, spun eu, încă o dată, "miercurea albă", pentru că Parlamentul cred că astăzi a câștigat încrederea sau a recâștigat încrederea românilor.

Am oprit criminalii, violatorii și tâlharii să mai iasă din pușcării înainte de termen, oprim astăzi pensiile speciale și, este adevărat că, fără un consens politic, acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla.

Criticați-ne, spuneți-ne ce vreți, noi suntem cu conștiința împăcată, pentru că am făcut ceea ce trebuie pentru românii de acasă! (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul președinte Victor Ponta.

Sunteți din noua generație, să înțeleg, ca și domnul Simonis, ca și domnul Roman... am înțeles!

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt din generația profesionistă, pentru că pe 28 ianuarie, exact de la acest microfon, încercam să-i conving pe tinerii mei colegi de la USR că proiectul lor este neconstituțional și că-i păcălesc cei de la PSD și PNL când îi împing să-l voteze. L-au votat, a fost declarat neconstituțional. Tot pe 28 ianuarie explicam că singura soluție corectă este impozitarea, o soluție progresivă, de centru-stânga, așa cum se aplică în toate țările moderne. Știu că am avut o discuție și cu domnul premier Orban, care mi-a spus: "Nu se poate, că noi, liberalii, suntem cu cota unică". Și am vrut să întreb: "Dar cota unică cine a introdus-o?" Eu știam că a introdus-o domnul Tăriceanu, nu domnul Orban.

Acum însă, prin noul proiect, în primul rând se ia decizia corectă, din punct de vedere constituțional, impozitare.

În al doilea rând, se elimină niște discrepanțe inacceptabile, între un ambasador și un angajat militar de la ambasadă, între un procuror de la DNA și un polițist de la DNA, între cei care au pensii foarte mari și cei care au pensii mici - aviatorii, de exemplu, personalul însoțitor de bord, rămân cu niște pensii pe care le merită, în baza activității pe care au avut-o.

Deci este, repet, o soluție de stânga, progresistă, și mă bucur că PNL și USR, chiar dacă sunt partide de dreapta, au susținut-o și e un semn de înțelepciune, de maturizare, de experiență pe care le dobândiți cu timpul.

Vreau însă să mă alătur domnului Roman, de la PNL, să salut "miercurea albă" și să mai pregătim încă o "miercurea albă", domnule lider, momentul în care vom pune în aplicare Legea tuturor pensiilor, și anume mărirea cu 40% sau, altfel, să sărbătorim în Parlament "joia albă", în care vom da jos Guvernul care nu vrea să dea alocații și pensii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Am ținut cont de sugestia dumneavoastră, domnule președinte Ponta, și în program n-o să pun joia, moțiune, o să pun miercuri.

Din partea Grupului UDMR...

Apoi, domnul Movilă Petru și domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Csoma Botond (de la tribună):

Stimați colegi,

Mă bucur foarte mult că astăzi avem un consens pe marginea acestui subiect între toate partidele politice.

De foarte mult timp am insistat în legătură...

Odată cu desființarea indemnizațiilor speciale și a pensiilor de serviciu, am discutat și despre această taxare sau impozitare a acestor pensii speciale și pensii de serviciu, dar de multe ori eu am observat că acest subiect a fost utilizat de către partidele politice. Nu veneau cu o rezolvare, ci era utilizat mai mult în lupta politică internă acest subiect și, de fapt, partidele nu aveau acest interes, de a rezolva, odată pentru totdeauna, această problemă. Și din această cauză am spus la început că mă bucur nespus de mult că astăzi am ajuns la un consens pe marginea acestui subiect.

Țin să vă amintesc, stimați colegi, că în ianuarie, când am discutat despre desființarea pensiilor speciale și a pensiilor de serviciu, atunci opinia UDMR a fost că, dacă adoptăm o decizie de desființare, atunci această decizie de desființare trebuie să fie valabilă pentru toate pensiile speciale și pensiile de serviciu. Atunci, decizia Parlamentului a fost că a lăsat neatinse 96% din pensiile de serviciu.

Noi, din acest motiv, atunci ne-am abținut la votul final și am fost atacați pe această temă de celelalte partide, dar, de fapt, era o ipocrizie, stimați colegi, că lăsam 96% din aceste pensii speciale și pensii de serviciu neatinse. Chiar atunci am avut și un amendament, în vederea impozitării. Noi deja atunci am spus că o soluție echitabilă, care se conturează astăzi, ar fi o impozitare progresivă a acestor pensii. Celelalte partide n-au fost de acord.

Eu mă bucur, stimați colegi, că astăzi am ajuns la un consens și adoptăm o decizie care prezintă un interes major pentru societatea românească.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Movilă Petru, da? Circumscripția Iași, da?

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

PMP a considerat că pensiile speciale nu trebuie să existe. Am avut un proiect de lege depus încă din 2016, am adunat peste 1.000.000 de semnături, în acest sens. Proiectul nostru de lege nu a ajuns niciodată la plen, însă astăzi avem toți aceeași poziție, datorită Curții Constituționale. Curtea Constituțională este cea care a spus că pensiile speciale sunt constituționale, un drept câștigat nu poate fi luat și împreună, prin consens, prin consultări, s-a ajuns la această decizie, ca pensiile speciale, indiferent cine este beneficiar, să fie impozitate, astfel încât să fie aduse cât mai aproape de ceea ce cu toții considerăm și enunțăm că este corect, ca pensia să fie bazată pe contribuția pe care fiecare dintre beneficiarii pensiilor din România o are la sistemul de pensii.

Este un lucru important. Poate, odată cu această decizie, se pune capăt și populismului, și acuzațiilor dure, violente, între partide.

De asemenea, pe cei care încă contestă și critică decizia de astăzi, îi rog să ne spună, vreun coleg care a renunțat până acum la beneficiile de parlamentar, pentru că în plenul Parlamentului și la microfon toți vin și laudă, și pupă poporul, și iau oamenii în brațe, și pe holuri se bucură de drepturile și privilegiile pe care le au toți parlamentarii.

Partidul Mișcarea Populară va vota acest proiect de lege și sperăm să existe cât de repede o corelare între pensiile minime, pensiile sociale și pensiile cele mai mari din statul român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Dumneavoastră când luați cuvântul, nu pupați poporul?!

Domnul Pambuccian Varujan.

Și la sfârșit, procedură, domnul Simonis.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este bine să spunem de la bun început că tipul acesta de pensii, ca și tipul de indemnizații, există în toată lumea democratică și ele au un sens. Au fost așa gândite, demult - noi le gândim așa de 30 de ani -, dar de multe democrații consolidate, tocmai pentru ca atunci când impui niște restricții, trebuie să le compensezi într-un fel. Iar categoriile despre care vorbim în această lege fac toate obiectul unor restricții în legile pe care le au. Asta în ceea ce privește rostul lor.

În ceea ce privește felul în care s-a ajuns la discrepanțe enorme, chiar la nivelul acestor pensii speciale, aici intrăm într-o altă discuție și suntem absolut de acord cu o formulă pe tipul impozitării progresive, cu care venim astăzi.

Noi am propus o formulă de impozitare progresivă ceva mai drastică, dar care avea în spate un mecanism rațional, adică ținea de trepte de câte 5.000 de lei, în care la fiecare treaptă impozitul creștea cu 10%. Aici avem o soluție cu un impozit care crește brusc, de la o anumită treaptă. Este o soluție, sigur, dar credem că o soluție mult mai echilibrată și mai rațională este cea pe care am propus-o noi.

În rest, suntem de acord cu această lege. Este bine că am găsit o formulă după atâtea discuții, după atâta stângism în jurul ei - stângism, nu de stânga, stângism e cu totul altceva - am ajuns la o formulă care să fie și constituțională și în acord cu principiile fundamentale ale unui sistem democratic, și care permite în felul acesta și o justiție în interiorul acestor tipuri de pensii necontributive.

Credem, de asemenea, că ceea ce s-a spus aici, faptul că la un moment dat, odată cu creșterea tuturor pensiilor, se va ajunge ca partea contributivă să rezolve problemele acestea de restricții impuse, aceste tipuri de pensii să fie diminuate și mai mult.

În același timp, considerăm că toate referirile acestea, care sunt OK, de înțeles într-o perioadă electorală, legarea mecanismului acestuia progresiv de cota unică, n-au nicio legătură una cu alta. Cota unică se referă la impozitarea tuturor celor care contribuie cu ceva, tipul acesta de impozitare progresivă îl aplicăm în cazul unor venituri necontributive. Deci nu are nicio legătură una cu alta!

Ideea că trebuie neapărat impozitate sau anulate numai pensiile parlamentarilor - păi, alea sunt cele mai mici și efectul lor... Să presupunem că de mâine ar fi zero. Efectul lor în lumea reală ar fi complet neglijabil! Pensiile mari - și cineva a spus aici - iată, alea de 70 și ceva de mii, sunt ale torționarilor foști comuniști, nu ale parlamentarilor de astăzi!

Adică lucrurile astea trebuie totuși spuse așa cum sunt ele în realitate, chiar și într-un an electoral, pentru că, altfel, știți, așa, în timp, dacă tot deformăm și deformăm, și deformăm imaginea Parlamentului, o să ajungem la sfârșit să constatăm că nu mai avem democrație deloc, pentru că nimeni nu mai vrea democrație, crezând că instituția fundamentală a democrației e ceva îngrozitor, exact pe discursuri de genul ăsta, care se tot cumulează!

Vreau să-i rog pe colegii mei ca și în viitor Parlamentul, totuși, să fie respectat - ăla din care ei fac parte -, să fie respectat în primul rând de ei, ca să ajungem să avem un respect față de el la nivelul societății.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Ținând cont de timpul pe care l-ați avut alocat, presupun că la exprimarea votului nu mai...

Domnul Dohotaru, de la neafiliați.

Și la sfârșit domnul Simonis.

 
   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

O să fiu scurt. Și cred că acest principiu al progresivității trebuie să se extindă și spre alte domenii. Chiar acum citeam un studiu al lui Georgescu. Trebuie impozitare progresivă pe proprietăți, pe venituri globale, capital, moșteniri, pentru a construi un stat social.

Am fost în Portugalia, cu ceva timp în urmă, și, când îi spuneam unui consilier dintr-un departament economic, la Ministerul de Finanțe, că există în România mai multe partide care susțin flat tax, spunea că asta, în Vest, ar fi o chestiune de extremă-dreapta, de ideologie libertariană. Pentru că avem flat tax în Rusia, în Bahrain, și vedem că la proteste se strigă "vrem o țară ca-n afară".

Ei, bine, o țară ca-n afară presupune că o diferență între stânga și dreapta este pe gradul de progresivitate, și nu între flat tax și progresivitate, și, de aceea, acest principiu de impozitare progresivă, în Legea pensiilor speciale, trebuie extins, pentru că suntem țara cu cea mai mare inechitate din Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Simonis.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Social Democrat a anunțat de la începutul anului că va vota împotriva acestui sistem, acestei anomalii a sistemului de pensii, prin care anumiți pensionari privilegiați beneficiază de pensii de zeci de mii de lei, sute de milioane de lei vechi, iar două milioane de români au sub 1.000 de lei pensia pe care o primesc.

Mă bucur că există un consens pe această lege. Este adevărat că trebuie menționat faptul că, chiar de curând, diferite partide s-au jucat cu aceste inițiative și au tot depus abrogări pe bandă rulantă, știind cu toții că nu pot fi abrogate niște pensii aflate în plată și pot fi doar impozitate drastic.

S-a făcut referire de la tribuna Parlamentului la influența PSD și PNL pentru implementarea acestor tipuri de pensii. Eu vreau să vă reamintesc, stimați colegi, faptul că fiecare grup parlamentar prezent astăzi în Camera Deputaților a votat măcar pentru un tip de pensie specială și îi rog pe cei care ne privesc și ne ascultă să verifice votul la pensiile pentru cei de la Consiliul Concurenței și veți vedea votul de la USR pe acel tip de pensii speciale.

Am văzut, de asemenea, că sunteți supărați, unii dintre dumneavoastră, pe faptul că am făcut pe repede-nainte această lege. Înțeleg supărarea, dar nu e pe repede-nainte!

Vă înțeleg supărarea, pentru că nu mai aveți motive să ne acuzați la nesfârșit că susținem pensii speciale. Însă vă reamintesc că în ultimele 6 săptămâni ne-am văzut de 4-5 ori, la propunerea mea, a Grupului PSD, și am discutat despre diferite plafoane și praguri pentru a impozita aceste pensii speciale.

În final, astăzi, Parlamentul României rezolvă două probleme.

Pe de o parte, elimină, impozitând foarte mult, acele pensii nesimțite, și se întâmplă acest lucru.

Iar al doilea lucru pe care îl face Parlamentul astăzi, foarte, foarte bun, oferă Guvernului posibilitatea să ia banii de la aceste pensii speciale și să-i ducă în Fondul de Pensii, pentru a majora pensiile cu 40% și a dubla alocațiile pentru copii. Pentru că acesta era motivul pentru care Guvernul ne spunea că nu poate să o facă.

După ce această lege este promulgată, vă așteptăm, stimați colegi de la Guvern, să votați, să aprobați, să nu prorogați Legea de majorare a pensiilor cu 40% și dublare a alocațiilor pentru copii.

În final, pe procedură, domnule președinte.

Pentru că în această lege se face referire inclusiv la categoria parlamentari, pentru a nu exista niciun fel de dubiu de neconstituționalitate, vă propun ca mâine, la plenul reunit, să introducem acest proiect, strict pentru articolul care face referire la parlamentari, pentru că, așa cum știți, pentru parlamentari este nevoie de un plen comun care să modifice Statutul parlamentarilor.

Președintele Comisiei pentru regulament este aici. Mâine dimineață va face ședință, iar pentru acest articol plenul reunit să dea din nou un vot.

În acest fel, avem o lege constituțională prin care eliminăm toate pensiile speciale din România. (Aplauze.)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu mulțumesc.

Deci, cu alte cuvinte, mâine dimineață să facem un Birou permanent reunit, online, și să introducem pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Dacă la titlu sunt intervenții?

Dacă la amendamentele admise, de la 1 la 10?

De la 10 la 20?

20-30?

30-40?

40-47? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică (PL-x 241/2020). (retrimis comisiei)  

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică; PL-x 241/2020; raport fără amendamente; caracter organic; procedură de urgență.

Vă rog, domnule lider, dați citire...

Dorea cuvântul inițiatorul, Guvernul? Nu.

Vă rog, raportul.

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul dispozițiilor art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, precum și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2019.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Obiectul de reglementare vizează completarea Legii nr. 455/2001 cu un articol, în scopul de a desemna Serviciul de Telecomunicații Speciale să furnizeze servicii de certificare digitală, destinate exclusiv personalului autorizat din cadrul instituțiilor și autorităților publice, în scopul îndeplinirii atribuțiilor funcționale.

Prin obiectul de reglementare, acest proiect se încadrează în categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor din ședința din data de 19 mai 2020, Comisia pentru apărare a hotărât adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În urma dezbaterii proiectului de lege, și membrii Comisiei pentru tehnologia informației au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună Camerei Deputaților aprobarea acestui proiect, în forma adoptată de Senat.

Ambele comisii, în urma dezbaterilor din ședința din 17 iunie 2020, cu majoritate de voturi, au hotărât ca să înainteze plenului un raport de adoptare a proiectului de lege privind această ordonanță, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea Grupurilor parlamentare?

Doriți din partea minorităților?

Pe acest proiect, da?

Vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu privire la acest proiect, nu am auzit că s-ar fi pus în discuție și amendamentele respinse, având în vedere raportul primit de la cele două comisii, Comisia pentru apărare și Comisia pentru tehnologia informației.

Eu am formulat niște amendamente, pe care aș dori să le susțin.

Dacă îmi permiteți?

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Președintele comisiei...

Îmi pare foarte rău, eu am raport fără amendamente.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule președinte,

Revin atunci la solicitările pe care le-am făcut și în ședința anterioară, cu privire la excepția pe care Parlamentul, Camera Deputaților a adoptat-o ca modalitate de lucru în data de 3 iunie și vă rog frumos să-mi dați voie să-mi susțin amendamentele la acest proiect de lege.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule coleg, cu tot respectul, nu am nicio problemă să susțineți amendamente, dar când sunt amendamente în raport.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Păi...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Eu nu am raport cu amendamente.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule președinte,

Am fost prezent...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cred că cel mai bine cu președintele Comisiei pentru apărare și cu președintele Comisiei pentru tehnologia informației ar trebui avută o discuție, dacă au existat astfel de amendamente, la comisie, formulate...

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... de ce nu apar în raport?

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule președinte,

Am luat parte la Comisia pentru tehnologia informației...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect. Mi se pare corect ce solicitare aveți.

Oprim discuțiile pe acest proiect de lege.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Deci, nu...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Trecem la proiectul următor.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Dați-mi voie să explic...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog...

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule președinte...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Rog președintele Comisiei pentru apărare și președintele Comisiei pentru tehnologia informației să vorbească cu domnul deputat și să lămurească lucrurile, de ce nu sunt amendamentele în raport.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Este vorba de a da un vot pe un raport care nu conține amendamente respinse.

Am solicitat, prin excepția pe care v-am spus-o mai devreme. Este o modalitate de lucru pe care dumneavoastră ați adoptat-o, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Uitați...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

... și solicit insistent să-mi dați voie să-mi prezint amendamentele.

Nu este... nu este niciun fel de problemă. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

Vă rog, din partea Comisiei pentru tehnologia informației, vă rog să dați...

Am înțeles explicația tehnică.

Vă rog.

A existat un raport, proiectul de lege a fost retrimis comisiei, s-a întocmit alt raport, iar respectivele amendamente nu s-au mai redepus. De aceea ele nu apar în raport. Corect? (Vociferări.)

Nu, aceasta este explicația președintelui comisiei.

Vă rog.

Da, vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule președinte,

Nu este corect, regulamentar, pentru că din perspectiva modalității de lucru a Camerei Deputaților...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doriți să retrimitem proiectul de lege comisiei?

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, liderii de grup...

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Vă rog frumos să retrimiteți proiectul comisiei.

 
     

(Consultări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Comitetul liderilor, sunteți de acord cu retrimiterea, o săptămână, la comisie, să fie prinse și amendamentele respinse? Nu sunteți? Atunci... am o...

O săptămână, deoarece altfel ar fi o problemă procedurală și intrăm în alte lucruri.

Presupun că nu este nicio problemă o săptămână.

Domnule lider Roman?

Rămâne o săptămână, domnule Roman? Bun.

Se retrimite comisiei, o săptămână.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; (PL-x 306/2020). (rămas pentru votul final)  

PL-x 306, da?

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; PL-x 306/2020; caracter organic; procedură de urgență; amendamente admise - 23.

Inițiatorul, Guvernul României, doriți?

Scuzați-mă că v-am deranjat!

Domnul ministru secretar de stat, da?

Vă rog.

   

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale; de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținem raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru apărare, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ și Comisiei pentru apărare?

Vă rog.

Domnul deputat Cîmpeanu, da?

Domnul profesor.

 
   

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În baza Regulamentului Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport precum și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, PL-x 306 din 27 mai 2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în scopul instituirii procedurii admiterii prin repartiție a absolvenților învățământului liceal militar în instituțiile de învățământ superior militar, precum și al implementării standardelor ocupaționale care să ofere ocupații și calificări specifice.

De asemenea, proiectul vizează redefinirea unor prevederi privind managementul instituțiilor de învățământ militar, în scopul creării unui cadru unitar, coerent și integrat de coordonare eficientă a formării și educației profesionale specifice, potrivit nevoilor structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu o largă majoritate, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise cuprinse în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții?

Doamna Gavrilă Camelia.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă (prin audioconferință):

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ s-a aplecat cu multă atenție și cu mult interes, încercând să corecteze și să completeze textul ordonanței, punând de acord specificul învățământului militar, fie că vorbim despre cel preuniversitar, despre cel postliceal, dar mai ales despre învățământul superior, cu ceea ce presupune esența educației, rigorile universitare.

Este foarte important că sunt prevederi legate și de statutul managerilor, fie că vorbim despre directori de licee militare, fie că vorbim despre rectori ai universităților aferente.

Important este și statutul studenților militari sau ai studenților de Poliție, modul lor de pregătire.

Ne-am aplecat cu foarte multă atenție și asupra statutului instructorilor, cei care asigură pregătirea de specialitate din domeniile armelor respective, încercând să ne focalizăm pe ceea ce înseamnă și demers didactic și obligativitatea modulului psihopedagogic, pentru că se lucrează totuși cu tineri, cu studenți și este importantă abordarea pedagogică, abordarea didactică.

Aș mai adăuga pe lângă aceste aspecte faptul că sunt două amendamente care vizează... și ținând cont de contextul pandemic și de desfășurarea învățământului în sistem online, și în acord cu sindicatele și cu membrii comisiei, cu președintele comisiei, am susținut două amendamente care presupun introducerea unor competențe digitale în modulul de pregătire tehnopedagogică, fie că vorbim despre masterat didactic, fie că vorbim despre programe de formare. Atât pentru formare inițială pentru studenți, pentru masteranzi, dar și pentru personalul didactic, pentru personalul de conducere - directori - sau de îndrumare și control - inspectori - care au nevoie de aceste competențe digitale mult mai consistente și derulate într-o manieră coerentă și instituțională, de curs bine pregătit, în vederea unor posibile situații ulterioare, fie de acest gen, de care nu ne dorim, fie în vederea unui învățământ modern, a unui învățământ centrat și pe aspecte digitale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții?

Am aici o solicitare - domnul Drulă.

La acest proiect? Nu.

Mulțumesc.

Dacă la titlu sunt intervenții? Nu.

Dacă la amendamente admise, de la 1 la 10? Nu.

De la 10 la 23? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

Vă rog, lista de vot final.

Pauză - 5 minute.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem sesiunea de vot final.

Legi ordinare. Adoptări.

(Domnul deputat Sorin Lazăr solicită să ia cuvântul.)

A, vă rog, președintele Comisiei pentru buget, domnul Sorin Lazăr, da? Dacă am reținut bine...

 
   

Domnul Sorin Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am fost sesizat de stafful Comisiei pentru buget că este o mică inadvertență la PL-x 396.

La nr. crt. 10 este în plus, pentru că se repetă la nr. crt. 9.

Eliminăm din tabel ceea ce este trecut în anexă la nr. crt. 10. Este practic de două ori.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Stafful tehnic, să faceți modificarea.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii; PL-x 353/2020. (adoptat prin vot electronic la distanță);

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii; PL-x 353/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Dacă în sală există deputați fără...?

Vă rog.

Domnul Știrbu, da?

Tot din... Și apoi liderii de grup.

   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Știrbu Gigel, deputat.

La punctul 1 și punctul 3 - abținere.

Punctul 6 și punctul 15 - vot împotrivă.

La restul proiectelor de lege - vot pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Acesta este punctul de vedere al Grupului PNL?

Voci din sală:

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Și apoi fiecare...

E cel mai bine, da?

Domnul Varga.

 
   

Domnul Vasile Varga (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

La punctele 1 și 3 - abținere.

La punctele 6 și 15 - împotrivă.

Pentru restul voi vota "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PRO România, domnul președinte.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

Da.

Voiam să vă rog să consemnați și votul meu, pentru că nu voi mai fi în sală.

La punctul 1 și la punctul 7 - împotrivă.

La toate celelalte - pentru.

Și am rugămintea să-l sunați și pe domnul deputat Mocioalcă, care nu are tableta, în numele Grupului.

Votul, evident, va fi ca al restului Grupului.

Dar cred că trebuie să-l sunați, să vă confirme Domnia Sa că la punctul 1 și la punctul 7 este împotrivă...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bineînțeles.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta (de la tribună):

... și la celelalte - pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Deputat Slavoliub Adnagi - vot pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La toate?

 
   

Domnul Slavoliub Adnagi (din sală):

La acesta.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La acesta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Octavian Petric (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Octavian Petric, Grupul PRO Europa.

La punctul 1 și la punctul 7 - contra, iar la celelalte puncte - pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Vă rog.

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În consens cu colegii din sală, anunț votul pentru Grupul PNL, al celor care nu pot vota pe tabletă, din sală.

Punctul 1 - Ordonanța nr. 72 - abținere.

Punctul 2 - Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Decretul-Lege nr. 118/1990 - "da".

Punctul 3 - abținere.

Punctul 4 - "da".

Punctul 5 - "da".

Punctul 6 - "nu".

Punctul 7 - "da".

Punctul 8 - "da".

Punctul 9 - "da".

Punctul 10 - "da".

Punctul 11 - "da".

Punctul 12 - "da".

Punctul 13 - "da".

Punctul 14 - "da".

Punctul 15 - "nu".

Punctul 16 - "da".

Punctul 17 - "da".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Deci, în acest moment, doar grupul.

Da, domnule Dohotaru.

 
   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

Adrian Dohotaru, neafiliat.

"Pentru", la toate punctele de pe ordinea de zi. (Vociferări.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu doriți să intrați în niște discuții cu... PSD? Că nu mai...

 
   

Domnul Petru-Sorin Marica (de la tribună):

Domnule președinte,

Marica Sorin, Hunedoara.

Punctul 1 și punctul 7 - contra, iar pentru celelalte - "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

De la ce grup?

 
   

Domnul Petru-Sorin Marica (din sală):

PRO România.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

PRO România.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Votez și eu, în numele Grupului PSD.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Simonis, vă rog să vorbiți...

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

În numele colegilor de la PSD, absenți astăzi, care n-au putut vota... absenți, mă rog, cărora nu le-a mers tableta... votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la Grupul PSD, cine nu are tabletă și...? (Vociferări.)

Păi, nu, trebuie să anunțați la... (Vociferări.)

Cum votează, da, dar să știm câți sunt în sală, și să se prezinte. (Vociferări.)

Nu, cei care sunt prezenți, să știm cum votează Grupul PNL. (Vociferări.)

Spuneți? Cum adică?

Stați, cu cine vă...? (Vociferări.)

Dumneavoastră cumva mă urmăriți sau...? (Vociferări.)

Eu vă spun, cine este în sală, să vină să se prezinte, de la fiecare grup, iar secretariatul tehnic și secretarii de ședință își notează cum votează grupul.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Corect, pentru că se înțelege altceva...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am fost explicit?

De la Grupul PSD, cine...?

Doar vă prezentați. Modul de vot îl știm de la lider.

Vă rog.

Corect.

 
   

Domnul Lucian-Eduard Simion (de la tribună):

Deputat Lucian Simion - vot "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog, doamnă!

 
     

Domnul Petru Movilă (din sală):

Să-l sune pe Coliu...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cu soneria, domnule..., la doamne, acolo, la secretariat!

 
   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Aida Căruceru, PSD.

Votez, la toate proiectele de pe ordinea de zi, "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Mai este cineva din sală care dorește să intervină, nu are tabletă, până la cele telefonice?

Domnule Mușoiu, haideți, că ne pierdem timpul!

 
   

Domnul Ștefan Mușoiu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Deputat Mușoiu Ștefan.

Votez "pentru", la toate inițiativele legislative de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Da, vă ascult.

 
   

Domnul Slavoliub Adnagi (de la tribună):

Deputat Slavoliub Adnagi.

Votez pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Căciulă Aurel.

 
   

Domnul Aurel Căciulă (prin telefon):

"Pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, domnule președinte.

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Weber Mihai.

 
   

Domnul Mihai Weber (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Vot "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Rotaru Alexandru.

 
   

Domnul Alexandru Rotaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Chiriac Viorel.

 
   

Domnul Viorel Chiriac (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Ilișanu Claudiu.

 
   

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Havrici Iuliu.

 
   

Domnul Emanuel-Iuliu Havrici (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

La punctul 1 și punctul 7 - împotrivă, la restul - pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

La punctele 1 și 7 - împotrivă, la restul - pentru.

Domnul Bota Marius Sorin.

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (prin telefon):

Bună ziua!

Vot "pentru", la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Petrețchi Nicolae.

 
   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

 
     

(Probleme tehnice.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu vă auzim.

Dacă doriți...

Domnule Petrețchi, nu vă auzim!

Îmi pare foarte rău, eu nu am auzit.

Dacă ați auzit dumneavoastră? Nu.

Luați-l telefonic pe domnul Petrețchi.

Domnul Budăi Marius. (Probleme tehnice.)

Vă rog frumos, tehnicul, este o problemă.

Domnul Bejinariu Eugen.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Eugen Bejinariu, deputat de Suceava.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Popa Florin.

 
   

Domnul Florin Popa (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Deputat Popa, de Galați.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Popescu Virgil-Daniel.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votul meu este exact votul liderului de grup, al domnului Roman.

Dacă vreți, îl pot relua.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

E perfect. Se știe.

 
     

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim.

 
     

Domnul Virgil-Daniel Popescu (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Movilă Petru.

Doriți... la explicarea votului, ce...?

Tăiați-i... tăiați-i intervenția!

Domnul Durbacă Eugen.

 
   

Domnul Eugen Durbacă (prin telefon):

Domnule președinte.

Împotrivă - la punctul 1 și la punctul 7, la restul - pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Domnul Stancu Florinel.

 
   

Domnul Florinel Stancu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

La punctul 1 și la punctul 7 - împotrivă, la restul - pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, dumneavoastră sunteți de la PRO Europa, da?

 
   

Domnul Florinel Stancu (prin telefon):

Exact. Exact!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A, ne-am dat seama după cum votați!

Mulțumim.

 
     

Domnul Florinel Stancu (prin telefon):

Cu drag...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Prisnel Adrian-Claudiu, vă rog.

 
   

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon):

La punctul 1...

Mă auziți?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă aud.

 
   

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon):

La punctul 1 și la punctul 17 - abținere.

La punctul 4 și la punctul 14 - împotrivă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la ce grup...?

 
   

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel (prin telefon):

De la USR.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A... USR. De la USR.

Deci votul este conform Grupului USR, da?

OK.

Mulțumim.

Domnul Bănicioiu Nicolae.

 
   

Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua, domnule doctor!

 
   

Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon):

La punctul 1 și la punctul 7 votez împotrivă, la restul - pentru.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Perfect!

 
     

Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon):

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la Grupul PRO Europa, da?

 
   

Domnul Nicolae Bănicioiu (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim.

Doamna Chichirău Cosette.

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău (prin telefon):

Bună ziua!

Cosette Chichirău, USR.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi, cu excepția punctului 1 - abținere, punctul 4 - contra, punctul 14 - contra și punctul 17 - abținere.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect.

Mulțumesc.

Doamna Șarapatin Elvira.

 
   

Doamna Elvira Șarapatin (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Turcescu Robert.

 
   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Domnul Șișcu George?

 
   

Domnul George Șișcu (prin telefon):

Se poate, mă auziți?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da.

 
   

Domnul George Șișcu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, dragi colegi!

Votul meu este exact votul Grupului PNL, exact votul domnului Florin Roman.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumim.

 
     

Domnul George Șișcu (prin telefon):

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Ghera Giureci-Slobodan, vă rog.

 
   

Domnul Giureci-Slobodan Ghera (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Răcuci Claudiu-Vasile?

 
   

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

La punctul 1 - abținere, și la restul voi vota de pe tabletă.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

La punctul 1 - abținere.

OK.

Mulțumim.

 
   

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci (prin telefon):

Da, da, e în regulă, "abținere" la punctul 1.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim.

Domnul Vîrză Mihăiță?

 
   

Domnul Mihăiță Vîrză (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Deputat Vîrză.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Axinte Vasile?

 
   

Domnul Vasile Axinte (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Drulă Cătălin?

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Vă solicit, pentru a nu crea vicii de constituționalitate în procedura de adoptare, ca fiecare deputat să-și exprime în mod neambiguu votul.

Și prin asta suntem de acord ca ei să menționeze că votul este în acord cu votul...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o singură rugăminte.

Doriți să ne spuneți...

 
     

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

... de grup...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

... cum votați?

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Lăsați-mă un pic, să termin.

Lăsați-mă...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu, nu, suntem în procedură de vot.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Înțeleg că sunteți în procedură, dar nu puteți să luați oameni care n-au vorbit în microfon, că iarăși facem pocinoguri.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm, cum votați?

 
   

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

Eu am votat de pe tabletă.

Dar vreau ca fiecare deputat...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Cătălin Drulă (prin telefon):

... să vină la microfon... (Apel întrerupt.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Petrețchi Nicolae.

Sunt în procedură de vot.

Domnul Petrețchi Nicolae.

 
   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru", la toate proiectele legislative aflate pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Cojocaru Petru-Bogdan?

 
   

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Bogdan Cojocaru, PSD.

Votez "pentru", la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Țachianu Marian?

 
   

Domnul Marian Țachianu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Surgent Marius?

 
   

Domnul Marius-Gheorghe Surgent (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Marius Surgent, deputat al PNL de Hunedoara.

Votez conform celor anunțate de liderul grupului, domnul Florin Roman.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Perfect!

Conform Grupului PNL.

Doamna Trăilă Cristina?

 
   

Doamna Cristina Trăilă (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votul meu este în acord cu cel exprimat de liderul grupului PNL, domnul Florin Roman.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Perfect!

Mulțumesc mult și eu.

Domnul Petrea Gabriel? Spuneți, domnule Petrea!

 
   

Domnul Gabriel Petrea (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Gabriel Petrea, votez conform Grupului PRO Europa. La punctele 1 și 7 "împotrivă", la restul "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Gata! Am înțeles. Am avut emoții că votați ca PSD!

Domnul Stanciu Viziteu?

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

"Abținere" la primul vot, la restul pe tabletă!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Bulai Iulian?

 
   

Domnul Iulian Bulai (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi, cu următoarele excepții: la punctele 1 și 17 "abținere", la punctele 4 și 14 "contra".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Nasra Gabriel-Horia?

 
   

Domnul Gabriel-Horia Nasra (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez toate proiectele de pe ordinea de zi, cu Grupul PSD.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Lupașcu Costel?

 
   

Domnul Costel Lupașcu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Deputat Costel Lupașcu, votez "pentru" la toate proiectele de lege de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Jivan Luminița?

Doamna Jivan?

 
   

Doamna Luminița-Maria Jivan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Doamna Gavrilescu Grațiela Leocadia?

 
   

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Andrușcă Dănuț?

 
   

Domnul Dănuț Andrușcă (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ciocan Dan?

 
   

Domnul Dan Ciocan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doamna Tușa Diana?

 
   

Doamna Adriana Diana Tușa (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Pauză, Secretariatul tehnic, să centralizăm, și luați telefoanele.

Vă rog. Vă ascultăm!

 
   

Domnul Eusebiu-Manea Pistru (prin telefon):

Bună ziua!

"Pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă ați dori să vă și prezentați, ar fi ideal!

Cine? Domnul Pistru. Domnul deputat Pistru. Să notați, vă rog.

Domnul Rotaru Răzvan-Ilie?

 
   

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru (prin telefon):

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi, domnule președinte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Telefonic, vă rog?

Vă ascultăm!

 
   

Domnul Radu Costin Vasilică (prin telefon):

Bună ziua!

Radu Vasilică, deputat de Argeș.

Votez "pentru" la toate proiectele.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Mai departe.

Altă intervenție telefonică?

 
   

Domnul Kulcsár-Terza József-György (prin telefon):

Alo!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă ascultăm!

 
   

Domnul Kulcsár-Terza József-György (prin telefon):

Kulcsár-Terza József, UDMR.

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Altă intervenție telefonică, vă rog?

Mai aveți intervenții telefonice? Foarte bine. Nu răspunde.

Domnul Rădulescu Cătălin-Marian.

Vă rugăm, domnule Rădulescu. Ne bucurăm!

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi, mai puțin punctul 6, domnule președinte, unde votez "abținere".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai mult, mai puțin?

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Punctul 6!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Punctul 6. Deci votați diferit de cum a spus liderul.

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Păi...domnule președinte... sunt... și de asta nu pot!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles! Da, nu e nicio problemă!

 
   

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu (prin telefon):

Mă înțelegeți?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Democrație...

Telefonic, vă rog!

Domnul Ben-Oni Ardelean?

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Vă mulțumesc.

Vreau să-mi exprim votul pe proiectele de lege pentru ordinea de zi de astăzi...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Conform indicației liderului de grup?

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean (prin telefon):

Da.

Mulțumesc. Apreciez.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai departe?

 
   

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Alo? Bună ziua!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sărut mâna! Vă ascultăm!

 
   

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Doriți să vă și prezentați?

 
   

Doamna Biró Rozália-Ibolya (prin telefon):

Biró Rozália sunt.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bine.

Mulțumesc mult.

Mai avem telefoane? Trei. Bun.

 
   

Domnul Adrian Mocanu (prin telefon):

Alo?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, vă ascultăm!

 
   

Domnul Adrian Mocanu (prin telefon):

Bună ziua!

Votez "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cu cine am avut plăcerea?

 
   

Domnul Adrian Mocanu (prin telefon):

Mocanu Adrian.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumim.

Domnule deputat Stănescu, vă rugăm.

 
   

Domnul Alexandru Stănescu (prin telefon):

Votez "pentru" la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Telefonic?

 
   

Domnul Nicu Niță (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua!

 
   

Domnul Nicu Niță (prin telefon):

Votez pentru toate punctele de pe ordinea de zi.

Deputat Niță Nicu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Bălănescu Alexandru. Vă rog. Domnule Bălănescu? Nu reușim să luăm legătura cu dânsul.

 
   

Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon):

Alo?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Alo?

 
   

Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon):

Alo! Domnule președinte, bună ziua!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bună ziua, domnule Bălănescu!

 
   

Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon):

La punctele 1 și 7 "împotrivă" și...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Conform liderului Grupului PRO Europa, da?

 
   

Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon):

Da.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Sigur nu vreți ca PSD?!

 
   

Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon):

Nu!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu. Gata! Ne-am lămurit!

 
     

Domnul Alexandru Bălănescu (prin telefon):

Da!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim.

Domnule Mocioalcă, vă ascultăm!

 
   

Domnul Ion Mocioalcă (prin telefon):

Toată stima, domnule președinte!

La punctele 1 și 7 "împotrivă", la restul "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Conform indicațiilor Grupului PRO Europa, da?

 
   

Domnul Ion Mocioalcă (prin telefon):

Da, domnule președinte, recunosc.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

Mulțumesc.

Stafful tehnic? Mai aveți două telefoane?

Vă ascult!

 
   

Domnul Doru-Petrișor Coliu (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Votez "pentru" la toate proiectele.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos să vă prezentați.

 
   

Domnul Doru-Petrișor Coliu (prin telefon):

Deputat Doru Coliu Petrișor.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

În acest moment, vă rog, secretariatul...

Avem 165 plus 39, 204 pentru, 28 de abțineri... Da?

199 de voturi pentru, 27 de abțineri și 101 voturi împotrivă.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Silviu Vexler. Vă rog.

 
   

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi am trecut printr-o ședință de plen și acum o ședință de vot cu totul specială, așa cum a fost și cea de luni.

Este pentru prima dată, în acești trei ani și jumătate, când, în aceeași ședință, Camera Deputaților onorează atât victimele Holocaustului, cât și victimele persecuțiilor comuniste.

Vă rog să-mi permiteți să repet. Este un moment cu totul deosebit. Mă refer atât la proiectul inițiat de colegul meu, Daniel Vasile, privind comemorarea victimelor rome ale Holocaustului, cât și cele trei proiecte pe care le vom vota astăzi, privind victimele persecuțiilor comuniste. Este un gest cu totul deosebit, indiferent dacă este vorba despre acest proiect care face dreptate persoanelor ale căror proprietăți au fost confiscate de comuniști, indiferent dacă este vorba despre proiectul inițiat de colegii de la PNL, care comemorează deportările în perioada comunistă, sau proiectul care modifică Decretul-Lege nr. 118, acordând o majorare celor care au fost trimiși forțat în spitale de psihiatrie.

Vreau să vă mulțumesc tuturor pentru gestul deosebit pe care l-ați făcut și pentru vot, indiferent care a fost el. Am apreciat discuțiile pe care le-am purtat cu toate grupurile, pe acest subiect.

În mod special, domnule președinte al Camerei Deputaților, vă mulțumesc pentru răbdarea cu care v-ați aplecat asupra acestui proiect, colegului meu, domnul lider Simonis, și domnului lider Varujan Pambuccian, pentru că au înțeles necesitatea și importanța acestui proiect și în mod evident domnului Halici, președintele Comisiei juridice, și domnului Solomon, președintele Comisiei pentru muncă, pentru sprijinul pe care l-au acordat întotdeauna acestui subiect.

Aș vrea, de asemenea, să vă citesc un scurt text care sună cam așa: "Proprietarii, cât și chiriașii au fost alungați prin mijloace sălbatice, pe ploaie, pe frig și pe zăpadă, bolnavi grav, fără preocuparea cuiva dacă au sau nu au altă locuință, evacuări care au ruinat o mare parte și ne-au distrus pe toți. Pentru ei ați făcut astăzi un gest deosebit, pentru ei ați acordat astăzi respect, prin votul favorabil pe care l-ați acordat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 225/2020. (adoptat prin vot electronic la distanță);

2. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 225/2020; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Cu unanimitate de voturi, adoptat.

Doriți explicarea votului? Vă rog. Vă rog frumos. Este pentru, da?

   

Domnul Ilie Toma (de la tribună):

Toma Ilie, deputat al PSD.

Vot "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Cu unanimitate de voturi, adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție; PL-x 640/2019. (adoptat prin vot electronic la distanță);

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție; PL-x 640/2019; lege ordinară.

Comisia pentru buget și Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Simonis se săturase de anumite lucruri, astăzi, și de asta v-a trimis pe dumneavoastră.

Vă rog. Vă ascultăm!

Cu cine avem plăcerea?

Doamna Furtună Mirela. Vă rugăm!

Mulțumim, încercăm și data viitoare!

Domnule vicelider, vă rog frumos să luați legătura cu colega noastră, poate reușiți... să răspundă.

Cu 233 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 71 de abțineri.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare; (PL-x 493/2018). (adoptat prin vot electronic la distanță);

4. Proiectul de Lege privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare; PL-x 493/2018; lege ordinară.

Comisia juridică, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru învățământ propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Erdei István. Vă rog!

   

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Până la punctul 2 am putut vota, de la punctul 3 încolo "pentru" toate punctele de pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Noi suntem la punctul 4. De acum încolo...

 
   

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

De la 3 până la sfârșit...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Suntem la punctul 4.

 
     

Domnul Erdei Dolóczki István (prin telefon):

Bine.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim mult.

Vreo intervenție telefonică? Vă rog, la secretariat, domnule vicelider!

Tot la doamna Furtună? Vă rog.

Vă ascult, domnule deputat. Vă ascultăm!

Domnul deputat Stan Viorel? Mulțumim.

283 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Stațiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca, în domeniul public al județului Cluj; (PL-x 145/2020). (adoptat prin vot electronic la distanță);

5. Proiectul de Lege privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Stațiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca, în domeniul public al județului Cluj; PL-x 145/2020; lege ordinară.

Comisia pentru învățământ, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Terea? Vă rog.

   

Domnul Ioan Terea (prin telefon):

Domnule președinte,

Nu am putut vota la ultimele două proiecte.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Îmi pare rău, nici eu nu vă mai pot lua în considerare votul.

 
     

Domnul Ioan Terea (prin telefon):

Votez "pentru" la toate proiectele care urmează pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Deci la ultimele două nu vă mai pot lua în considerare. Doriți să vă luăm în considerare votul la următoarele?

 
   

Domnul Ioan Terea (prin telefon):

La următoarele de pe ordinea de zi - vot "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Bun.

Mulțumim mult, domnule Terea.

Domnul Roman Ioan.

 
   

Domnul Ioan Sorin Roman (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Am reușit la primele să votez pe tabletă. Mi-e frică că mai departe nu se poate.

Votez "pentru" la cele care mai urmează.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu: ț

Și nu mai votați pe tabletă!

62...

OK. Mulțumesc.

311 voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; (PL-x 347/2020). (adoptat prin vot electronic la distanță);

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 347/2020; lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Aici să aveți grijă, domnul Rădulescu a zis că se abține, de la Grupul PSD. Mare atenție aici, să nu...

Domnul Todoran Adrian-Mihăiță. Vă rog.

   

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran (de la tribună):

Domnule președinte, votez "pentru", cum voi vota "pentru" la toate proiectele de pe ordinea de zi ce urmează. Acest vot nu mi-a fost luat pe tabletă. Până acum a funcționat tableta, în momentul de față s-a oprit, n-a mai reacționat.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

 
   

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran (de la tribună):

Vă rog frumos să consemnați toate punctele!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

De la punctul 6 sunteți pentru!

Mulțumim mult, domnule Todoran.

Domnul Arsu Alin-Ionuț?

 
   

Domnul Alin-Ionuț Arsu (prin telefon):

Pentru PL-x 347/2020 - "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

234 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății; (PL-x 276/2020). (adoptat prin vot electronic la distanță);

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății; PL-x 276/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Arsu Alin-Ionuț. Vă rog.

   

Domnul Alin-Ionuț Arsu (prin telefon):

PL-x 276/2020 - "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am o rugăminte. Noi suntem la punctul 7.

 
   

Domnul Alin-Ionuț Arsu (prin telefon):

PL-x 276/2020, da!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Corect! Pentru. Mulțumesc.

 
     

Domnul Alin-Ionuț Arsu (prin telefon):

Pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Stan Viorel. Vă rog.

 
   

Domnul Viorel Stan (prin telefon):

Bună ziua, domnule președinte!

Din motive tehnice nu mai pot vota. La toate care urmează vreau să votez "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Motive tehnice care nu țin de Domnia Sa!

288 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; (PL-x 335/2020). (adoptat prin vot electronic la distanță);

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 335/2020; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Arsu Alin-Ionuț? Vă rog, din nou.

   

Domnul Alin-Ionuț Arsu (prin telefon):

Este o problemă tehnică cu tableta. Nu mai am conexiune, se întâmplă ceva. Pentru PL-x 335/2020 votez "pentru".

Votez "pentru" la restul proiectelor de pe ordinea de zi, cu excepția PL-x 245/2020, unde votez "contra", PL-x 306/2020, unde votez "abținere".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Am înregistrat votul dumneavoastră exact cum ne-ați expus.

304 voturi pentru și un vot împotrivă.

Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; (PL-x 478/2018). (adoptat prin vot electronic la distanță);

Suntem la punctul 9.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; PL-x 478/2018; lege ordinară.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Haideți să încercăm unanimitate.

309 de voturi pentru și o abținere.

Adoptat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative (PL-x 367/2020). (adoptat prin vot electronic la distanță);

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative; PL-x 367/2020; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Vă rog, doamna vicepreședinte.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu (de la tribună):

Mulțumesc.

Carmen Mihălcescu - "pentru", la toate proiectele rămase pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim.

Câte avem până acum?

67 de voturi pentru.

Domnul Iancu Marius-Ionel.

 
   

Domnul Marius-Ionel Iancu (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

"Pentru", la toate proiectele rămase pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

68, în acest moment.

Vă mulțumim.

Cu unanimitate de voturi, adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen (PL-x 105/2019). (adoptat prin vot electronic la distanță);

11. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen; PL-x 105/2019; lege ordinară.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Avem la explicarea votului?

(Domnul deputat Daniel Vasile solicită să ia cuvântul.)

Corect.

Da, după ce terminăm procedura, domnule deputat.

Din alte grupuri, explicarea votului, nu recunoaște niciunul?

În unanimitate de voturi, adoptat.

Domnule deputat, vă rog.

   

Domnul Daniel Vasile (de la tribună):

Domnule președinte,

Adoptarea prezentului proiect de lege este un moment istoric deosebit.

Pentru a înțelege însemnătatea istorică deosebită a acestui moment, am să fac referire la câteva date istorice.

30 august 1941 - Tratatul de la Tighina. România și Germania. România antonesciană încheia Tratatul de la Tighina, la 30 august 1941.

De ce este atât de important acest tratat? Întrucât prin acest tratat, conform înțelegerii dintre Adolf Hitler și Antonescu, se declanșează în România programul de epurare și exterminare etnică.

Și, totodată, conform acestei înțelegeri, de la Tighina, din 30 august 1941, Transnistria, teritoriul dintre Nistru și Bug, cu o suprafață de 40.000 de km2, locuit de etnici germani, ucraineni și români, este conferit spre administrare civilă statului român. Administrația civilă a statului român este exercitată de guvernatorul Gheorghe Alexianu. Noi numim acest teritoriu - noi, romii - "Valea Plângerii".

În paralel cu încheierea acestui tratat - 30 august 1941 - în România, Antonescu declanșează... și regimul antonescian și legionar din România declanșează un recensământ al romilor. Recensământ care este finalizat în data de 25 mai 1942.

40.909 romi au fost recenzați, potrivit acestui recensământ, așa cum am spus, încheiat în data de 25 mai 1942.

Imediat după încheierea acestui recensământ, se dispune deportarea romilor în Transnistria.

Deportarea romilor în Transnistria, în vederea exterminării, debutează în luna iunie, 1 iunie, și debutează cu deportarea romilor nomazi. Sunt deportați 11.441 de romi nomazi, dintre care, atenție, 6.714 copii.

Foarte importante aceste date pentru că justificarea și argumentele aduse de regimul antonescian și legionar au fost că au deportat în Transnistria acele elemente care aduceau insecuritate socială în statul român, în acea perioadă.

Totodată sunt deportați în Transnistria, în vederea exterminării, romii sedentari. Acei romi care aveau proprietăți, acei romi care duceau o viață normală. Sunt deportați 13.167 de romi, dintre care, atenție, 6.209 copii.

În total, în Transnistria, dintre cei 40.909 romi recenzați, au fost deportați 24.686, dintre care 13.923 de copii.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pentru a înțelege prezentul trebuie să ne împăcăm cu trecutul, cu istoria poporului, cu istoria națiunii noastre.

Momentele istorice trecute și prezente marchează existența generațiilor viitoare.

În istoria romilor avem două momente istorice definitorii care marchează existența noastră prezentă - 5 secole de sclavie pe teritoriul fostelor Principate Române, sclavia romilor - și Samudaripenul - Holocaustul uitat al romilor.

Avem nevoie de asemenea gesturi politice pentru a ne împăca cu trecutul.

Astăzi marcăm, așa cum am spus, un moment istoric, un moment de reconciliere, de dreptate și echitate.

În numele Asociației Partida Romilor și în numele comunității de romi, vreau să vă mulțumesc, tuturor colegelor, tuturor colegilor, vreau să mulțumesc grupurilor parlamentare - Grupului parlamentar al USR, Grupului parlamentar al PRO România, fostului Grup ALDE, Grupului parlamentar al PSD, Grupului parlamentar al PNL, Grupului parlamentar al PMP, Grupului parlamentar... (Vociferări.)

Am spus, domnule...

... Grupului parlamentar al UDMR și, nu în ultimul rând, deputaților neafiliați și, desigur, Grupului parlamentar al minorităților naționale, colegilor mei, pentru sprijin.

Vreau să spun că acest proiect, această inițiativă legislativă s-a bucurat de semnătura și de acordul tuturor grupurilor parlamentare.

În numele Asociației Partida Romilor, în numele comunității de romi, vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și noi vă mulțumim.

Domnule Vexler, doriți să interveniți?

 
Informare, de către domnul deputat Silviu Vexler, în legătură cu primul termen al procesului de reabilitare a celui care a fost generalul Nicolae Macici, criminal de război.  

Domnul Silviu Vexler (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Aș vrea să vă subliniez, fiind vorba despre Holocaust, și un moment mai puțin plăcut care se desfășoară astăzi. La Curtea Militară de Apel București au fost depuse două dosare - unul pentru reabilitarea și unul pentru revizuirea sentinței celui care a fost generalul Nicolae Macici.

Generalul Nicolae Macici, în perioada Holocaustului, a fost comandantul Corpului 2 Armată și, ulterior, al Corpului 1 Armată și a fost persoana trimisă personal de Ion Antonescu la Odesa, să supravegheze execuția evreilor de acolo.

Despre Masacrul de la Odesa probabil sau poate că ați auzit. Au fost uciși 40.000 de evrei, la ordinul lui Ion Antonescu și sub supravegherea directă a acestui general, Nicolae Macici.

Pe și mai scurt. Ceea ce a hotărât domnul general, care a stat în Odesa fix două zile și jumătate, cât să rezolve problema, a fost să-i strângă pe acești 40.000 de evrei într-un număr de hambare, a ordonat armatei să stropească hambarele cu benzină și le-a înconjurat cu mitraliere de teren, după care le-a dat foc, iar cei care încercau să sară afară erau împușcați.

Bănuim că cei care au reușit să sară afară și să fie împușcați și nu arși de vii au avut un noroc mai mare.

Cei din ultimul hambar nu au mai fost chiar așa norocoși. Hambarul a fost înconjurat cu dinamită și au fost aruncați în aer, de vii.

Astăzi este primul termen al procesului de reabilitare a celui care a fost generalul Nicolae Macici.

În mod evident, justiția este independentă și va decide orice dorește.

Am vrut doar să vă aduc la cunoștință acest fapt și suplimentar faptul că Nicolae Macici este singurul criminal de război român, care a fost condamnat punctual pentru execuția evreilor de la Odesa, pentru acest masacru.

Dacă ceilalți criminali de război au fost condamnați pentru o plajă mai largă de fapte, Nicolae Macici a fost condamnat punctual pentru execuția a 40.000 de evrei.

Este o decizie a justiției. E drept, a justiției militare.

Nu știu dacă s-a terminat termenul sau nu, era programat să înceapă azi dimineață.

Vom vedea ceea ce va urma.

Vă mulțumesc mult.

Supunerea la votul final:  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc pentru această lecție de istorie.

Acum înțeleg de ce vă înțelegeți așa de bine cu domnul Solomon.

  Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie ca Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist (PL-x 434/2019). (adoptat prin vot electronic la distanță);

12. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 18 iunie ca Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist; PL-x 434/2019; lege ordinară.

Comisia pentru drepturile omului propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

În unanimitate de voturi, adoptat.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 396/2019). (adoptat prin vot electronic la distanță);

13. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 396/2019; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul Seidler.

   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

La explicarea votului, domnule președinte, o să vreau să...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mai așteptați un pic.

307 voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

Domnul Seidler, explicarea votului.

Domnul Seidler, explicarea votului.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (prin audioconferință):

Da.

Mulțumesc.

Ne bucurăm că după ani de zile de presiune publică a Uniunii Salvați România, pe subiectul pensiilor speciale, în sfârșit facem ceva în această privință.

Nu, soluția, pentru cele mai multe categorii de pensii speciale, nu este doar impozitarea pe care am votat-o astăzi, ci chiar eliminarea lor în totalitate.

Da, constituțional, în afara pensiei de serviciu a magistraților și militarilor, soluția este limitarea inclusiv prin impozitare. Toate celelalte categorii de pensii speciale pot fi abrogate. Pentru că nu, nu se... încadrează (Probleme tehnice.)... în categoria... drepturilor (Probleme tehnice.)... câștigate.

Sper ca pensiile speciale ale parlamentarilor, de exemplu, să fie eliminate, cu ocazia ședinței de plen reunit, de săptămâna aceasta. Pentru că majoritatea pensiilor speciale ale parlamentarilor sunt între 2.000 și 7.000 de lei și vor fi impozitate, conform proiectului tocmai votat de noi, cu doar 10%. Adică privilegiul rămâne în proporție de 90%. Efectul este exact păstrarea nedreptății și încercarea de manipulare. Că, de fapt, mare parte din pensiile speciale rămân abia atinse.

Vreau să mai spun că nu se poate renunța la pensia specială până în momentul în care persoana care ar urma să o primească nu îndeplinește vârsta la care ar avea dreptul să o primească. Asta - pentru că s-a pretins aici altceva... (Probleme tehnice.) ... ceea ce s-a pretins a fost cu adevărat populist.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul Suciu Daniel.

Îmi cer scuze doamnei Prună, domnului Dehelean. Un singur purtător de vorbe din...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu (de la tribună):

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Multe adevăruri s-au spus despre pensiile speciale.

În aceeași măsură, foarte multe minciuni și chiar foarte multă manipulare s-au spus exact despre același subiect.

Stimați colegi,

Se făcea, la dezbateri generale, referință la tinerețe, la gardă, la echipe de conducere dintr-un partid sau altul. Dar am să mă întorc la adevărul despre pensiile speciale.

În 1997, o majoritate de dreapta și o Guvernare de dreapta introduceau pensiile speciale. Mulți dintre dumneavoastră nu eram în acea perioadă în acel Parlament și în acea majoritate.

Adevărul este că și în 2000-2004, o Guvernare de stânga a adăugat privilegii.

În următorul mandat, tot de dreapta, s-au mai adăugat privilegii, de către o majoritate, tot de dreapta.

Și, tot așa, a crescut. Și, tot așa, a crescut nedreptatea. Și supărarea, evidentă, a oamenilor, pe niște privilegiați.

Dacă totuși mulți dintre noi, mai tineri sau mai în vârstă, nu am prins voturile tuturor partidelor, pe acordarea privilegiilor, astăzi, noi, cu toții, într-adevăr avem acest privilegiu să spunem stop acestei nedreptăți, clamate, pe bună dreptate, de către foarte multă... o mare parte din populația României.

Astăzi, într-adevăr, am făcut dreptate, indiferent de culoarea politică pe care o reprezentăm.

Pentru că, da, stimați colegi, cu toții, de la stânga la dreapta, am votat asemenea privilegii.

Și nu - trebuie să mai spun - nu, stimați colegi de la USR, nu ne-am dorit nicio secundă să supraimpozităm dreptul legal, pe contributivitate, al pensionarilor. Aceasta este o minciună. Și trebuie să o spunem de la acest microfon.

În rest, cred că această poveste, folosită, în special din punct de vedere politic, împotriva unui singur partid, de astăzi trebuie să înceteze.

Și, astăzi, parlamentari PSD, mai tineri sau mai puțin tineri, prin votul nostru, am făcut dreptate nu pentru noi, nu pentru un partid sau altul, ci pentru toți cei care, pe bună dreptate, de-a lungul anilor, ne-au spus că în această sală, prin votul parlamentarilor, s-au făcut nedreptăți.

În numele unei generații care crede într-adevăr în dreptate, am votat astăzi cu inima deschisă și cu conștiința împăcată că am făcut ceea ce trebuia.

Vă mulțumesc tuturor pentru acest vot.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul lider al Partidului Național Liberal, domnul Roman, vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă uitam dacă domnul Solomon este în sală, pentru că cred că doar înțelepciunea solomonică ne poate lămuri în cele din urmă cum e astăzi cu maternitatea sau paternitatea; și aici mă refeream la calitatea dumneavoastră de președinte al Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților.

Cred că astăzi, fără să rostesc cuvinte mari, e o zi istorică. E o zi istorică pentru că Parlamentul a făcut ceea ce ne cer cei care ne-au trimis în Parlament, fie că suntem de stânga, fie că suntem de dreapta, fie că suntem mai noi, dar cu metehne vechi.

Din acest punct de vedere, lucrurile sunt foarte clare. Centralizatorul votului a arătat un vot covârșitor - dacă am reținut eu bine, doar un coleg a votat împotrivă. În rest, toți ceilalți colegi, inclusiv cei care critică și spun că ar fi neconstituțional, pentru că nu e al lor, au votat acest proiect de lege.

Nu pot să înțeleg, acestea sunt metehne cam vechi, să critici și să votezi. Nu, domnule, trebuie să-ți asumi.

Așa cum astăzi am ajuns la acest moment pentru că, în calitate de lideri de grup, al PNL și al PSD, făcându-ne mulți "prieteni", ne-am asumat acest amendament care a stârnit probabil "prietenii" peste tot, inclusiv în rândul colegilor noștri.

Ne gândim la dreptate socială. Ne gândim la contributivitate. Ne gândim că nu pot fi pensionari mai speciali între ei.

Sigur că, peste tot în lume, cei care au contribuit mai mult au primit mai mult. Așa e peste tot în lume.

În altă ordine de idei, stimați colegi, am respectat întocmai prevederile Curții Constituționale, care ne-a spus că abrogarea în integralitate a unui drept câștigat este neconstituțională.

Despre ce vorbim? Iar vrem să păcălim oamenii? Să creăm himere, să creăm povești?

Nu, ne spune Curtea Constituțională.

Și, vă întreb, dumneavoastră credeți în Curtea Constituțională? Mai credeți în deciziile lor? Sau, ce faceți, transformați totul într-o politică ieftină, de doi bani?

Astăzi Parlamentul României a răspuns apelului făcut de populația României. Am făcut ceea ce trebuie. Am adus echitate pentru pensionari. Și asta așteaptă românii de la noi, dincolo de orice jocuri și declarații politice.

Vă mulțumesc tuturor celor care ați votat.

Partidul Național Liberal și-a respectat promisiunea făcută în campania electorală. Alegătorilor le-am spus întotdeauna că vom tăia pensiile speciale. Și, iacătă, aici am ajuns.

Așa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc, domnule lider.

Domnul lider al UDMR.

 
   

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da, azi s-a votat impozitarea pensiilor speciale, a tuturor pensiilor speciale, ceea ce este foarte important. Pentru că foarte mult s-a discutat în spațiul public despre pensiile parlamentarilor. Pensiile parlamentarilor, care sunt undeva la 4% din ceea ce înseamnă toate pensiile speciale. Deci am fi fost cel puțin ipocriți dacă discutam și impozitam doar pensiile speciale ale parlamentarilor.

Așa s-a făcut un pas. S-a făcut un pas spre normalizare.

Și bineînțeles că și noi, ca grup, Grupul UDMR, am votat.

Mai mult de atât. Noi am susținut această idee încă din luna ianuarie, dar atunci n-am avut suficienți parteneri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul Movilă Petru, din partea Grupului PMP.

Și am încheiat.

Alte solicitări telefonice nu mai pot fi.

S-a încheiat sesiunea...

 
   

Domnul Petru Movilă (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Colegii mei din Partidul Mișcarea Populară au votat toți acest proiect de lege pentru că era o necesitate.

De la ideea inițială, lansată acum 4 ani într-un proiect de lege prin care noi, Partidul Mișcarea Populară, și alții, am afirmat în plenul Parlamentului că dorim eliminarea pensiilor speciale, a trecut mult timp până a venit decizia Curții Constituționale care ne-a așezat pe toți la aceeași masă și împreună am convenit și am votat acest proiect foarte important.

Sigur că din punctul nostru de vedere este un lucru bun pentru că pensiile speciale sperăm să nu mai fie motiv, subiect, proiect de campanie electorală pentru unii care au luat voturi pe aceste subiecte cum sunt pensiile speciale și au uitat de ele.

Trebuie să punem în aplicare și, cum am afirmat, încet, încet, corelate cu alte legi în domeniu, să ajungem ca pensiile românilor să fie pensii decente și pensiile speciale, la fel, să fie pensii așa cum am votat astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă doamna Prună are intervenție în ceea ce privește opțiunea de vot?

Vă rog, doamna Prună.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună (prin telefon):

Da.

Domnule președinte,

Mă înscrisesem la explicarea votului.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

A fost cineva din partea grupului dumneavoastră.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Matei Călin.

 
     

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon):

Da.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Dacă este intervenție în ceea ce privește votul?

Vă rog.

 
   

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon):

Da.

La ultimele două puncte nu mi-a mai funcționat tableta.

Am vot pentru...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ele sunt depășite.

Vorbim de acum încolo.

 
   

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei (prin telefon):

Am vot pentru și la acelea. Și la cele de acum încolo, "pentru".

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

"Pentru".

Vă mulțumesc, domnule Matei Călin.

Domnul Dehelean, în ceea ce privește opțiunea de vot?

 
   

Domnul Silviu Dehelean (prin telefon):

Da, domnule președinte.

La PL-x 396/2019 - vot pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Doamna Cherecheș Viorica.

Vă rog, doamna Cherecheș. (Probleme tehnice.)

Doamna Cherecheș?

Doamna Cherecheș?

Mulțumim.

Domnul Pop Rareș Tudor.

În privința...?

 
   

Domnul Tudor Rareș Pop (prin telefon):

Bună ziua!

Am avut aceeași problemă cu tableta.

Deci, vot pentru, la PL-x 396/2019...

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Tudor Rareș Pop (prin telefon):

... și vot pentru, la PL-x 434/2019.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu mulțumesc.

309 voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 (PL-x 245/2020). (adoptat prin vot electronic la distanță);

Legi organice. Adoptări.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996; PL-x 245/2020; lege organică.

Comisia pentru mediu propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Doamna Ciofu Tamara-Dorina, vă rog.

   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

Mulțumesc, domnule președinte.

Vot "pentru"...,

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

... la acest proiect de lege.

Și la celelalte care urmează, ultimele pe ordinea...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am înțeles.

 
   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu (prin telefon):

... de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

235 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 15 abțineri, 4 "nu votez". Adoptat.

 
  Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 64 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 20 februarie 2019 (PL-x 30/2018/2019). (adoptată legea cu amendamente, prin vot electronic la distanță);

15. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 64 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 20 februarie 2019; PL-x 30/2018/2019; lege organică.

Comisia pentru muncă, Comisia pentru sănătate și Comisia juridică propun adoptarea legii cu amendamente.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Domnul deputat Mărgărit, vă rog.

   

Domnul Mitică-Marius Mărgărit (prin telefon):

Să trăiți, domnule președinte.

Nu mai îmi funcționează tableta.

Votez "pentru", la toate proiectele care au rămas pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

62 de voturi pentru, în acest moment.

229 de voturi pentru, 69 de voturi împotrivă, două abțineri. Adoptată.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 286/2018). (adoptat prin vot electronic la distanță);

16. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 286/2018; lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Liderul de grup al USR?

Domnule lider de Grup al USR, avem iarăși două solicitări, și de la domnul Seidler, și de la domnul Ion Stelian-Cristian, să hotărâm cine... Presupun că domnul Ion Stelian-Cristian. Văd că s-a...

Nu, la finalul votului!

În unanimitate de voturi, adoptat.

Domnul lider al Partidului Național Liberal. Vă rog

   

Domnul Florin-Claudiu Roman (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de inițiator, vreau să le mulțumesc colegilor din toate partidele, tuturor celor care au votat acest proiect. Cred că am fost consecvent încă de la început, când am spus că locul criminalilor, violatorilor și tâlharilor e în pușcărie, nu pe străzile României, producând victime zi de zi.

Ceea ce a făcut astăzi Parlamentul este din nou un răspuns la o solicitare a românilor, a celor care ne-au votat, și pentru asta vreau să le mulțumesc tuturor colegilor.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul Ion Stelian-Cristian?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (prin audioconferință):

Grupul USR a votat pentru adoptarea acestui proiect, pentru că, în definitiv, ne dorim absolut toți să protejăm viața, să îi protejăm pe cetățeni.

Sperăm că proiectul va trece de un eventual control la Curtea Constituțională. După cum știți, Guvernul s-a opus ferm acestui proiect, spunând că e neconstituțional.

Vom vedea care va fi soarta acestui proiect. Regretul pe care-l exprimăm este acela că nu au dorit colegii noștri din Parlament să adopte amendamentele pe care le-am propus, care vizau eliberarea corupților și eliberarea altor categorii de infractori. Ne-am referit la cei care au săvârșit fapte de violență, am avut unanimitate aici, însă doar USR a fost cel care a susținut că liberarea condiționată, liberarea înainte de termen, atât de relaxată astăzi pentru infractorii care au săvârșit fapte de corupție, ar trebui modificată și ar trebui să venim cu reguli noi, care să pună niște bariere acestor infractori. Să primești pentru fapte de corupție, pentru luare de mită, pentru abuz în serviciu cu prejudiciu foarte mare cinci ani de zile, șase ani de zile pedeapsă și să ieși după un an, doi, nu e corect pentru că, în definitiv știți foarte bine și dumneavoastră, și corupția, într-un fel sau altul, ucide.

Din cauza unor fapte de corupție, uneori nu avem școli, de multe ori nu avem spitale, nu avem spitale dotate cum ar trebui și, iată, într-un mod poate indirect, dar cât se poate de palpabil, murim și din cauza corupției.

Vă rugăm să promovăm acest proiect și să eliminăm aceste anomalii, pe viitor.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Mi-aș dori să știu și părerea dumneavoastră, ca avocat, dar în particular, dacă este constituțional sau nu proiectul.

Mulțumesc.

Doamna Birchall Ana, de la neafiliați.

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Așa cum am spus și la dezbateri, eu salut faptul că Parlamentul dă un astfel de semnal. Îmi exprim speranța că într-adevăr va trece testul de constituționalitate.

Regret și fac apel la dumneavoastră, domnule președinte, ca pe viitor să nu mai fiu pusă în asemenea situații. Regret că nu mi s-a permis să pot să depun și eu amendamente, așa cum de fapt a fost depus un amendament adoptat la Comisia juridică, pentru că, din punctul meu de vedere, da, trebuie înăsprite condițiile privind liberarea condiționată și pentru alte categorii de infracțiuni, de exemplu infracțiunile privind corupția.

Și eu vă rog pe dumneavoastră, poate totuși găsim acea formulă...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumim mult, doamnă ministru.

 
   

Doamna Ana Birchall (prin audioconferință):

... care să permită fiecărui parlamentar...

N-am terminat, domnule președinte!

Dați-mi voie, concluzionez imediat!

Deci eu sper ca votul de astăzi să pună, într-adevăr, în practică intenția, altfel noi înșelăm din nou așteptarea legitimă a opiniei publice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc mult.

Am înțeles!

Îmi pare rău că nu ați apucat dumneavoastră, cât erați ministru al justiției, să faceți ordinea asta și trebuie să o facă Parlamentul.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (PL-x 306/2020). (adoptat prin vot electronic la distanță).

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; PL-x 306/2020; lege organică; procedură de urgență.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi:  

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 17 iunie 2020, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  1. Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii; PL-x 353/2020; procedură de urgență;
  2. Legea pentru modificarea alin. (2) al art. 4 din Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri; PL-x 225/2020; procedură de drept comun.
Supunerea la votul final: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2020 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (PL-x 306/2020). (adoptat prin vot electronic la distanță).

La ultimul proiect, cu 272 de voturi pentru, 22 de abțineri, adoptat.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi:  
  1. Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine din rasele Bazna și/sau Mangalița pentru activitatea de reproducție; PL-x 640/2019; procedură de drept comun;
  2. Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentar; PL-x 493/2018; procedură de drept comun;
  3. Legea privind trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca pentru Stațiunea de Cercetare Horticolă Cluj-Napoca, în domeniul public al județului Cluj; PL-x 145/2020; procedură de drept comun;
  4. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2020 privind modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență; PL-x 347/2020; procedură de urgență;
  5. Legea pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996; PL-x 245/2020; procedură de drept comun;
  6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății; PL-x 276/2020; procedură de urgență;
  7. Legea pentru modificarea art. 11 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 335/2020; procedură de drept comun;
  8. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; PL-x 478/2018; procedură de drept comun;
  9. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2020 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale, precum și pentru modificarea altor acte normative; PL-x 367/2020; procedură de urgență;
  10. Legea pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen; PL-x 105/2019; procedură de drept comun;
  11. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 286/2018; procedură de drept comun;
  12. Legea pentru declararea zilei de 18 iunie ca Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist; PL-x 434/2019; procedură de drept comun;
  13. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 396/2019; procedură de urgență;
  14. Legea pentru modificarea articolului 7 din Legea educației naționale nr. 1/2011; PL-x 617/2019; procedură de drept comun;
  15. Legea pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 121/2020; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 17 iunie 2020.

Vă mulțumesc.

Membrii Biroului permanent, la Biroul permanent.

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

După pauză

     

(În continuare, ședința a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm lucrările de astăzi, 17 iunie 2020, cu ședința dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Potrivit cutumei ședințelor online, vom începe cu colegii care sunt deja prezenți în sala de plen. Ulterior vor intra pentru declarații colegii care se află în spatele tabletelor.

De la PSD pe cine avem în sală? Vă rog.

 
  Cristina-Elena Dinu - declarație politică intitulată Susțin protestul salariaților DGASPC Giurgiu, neplătiți de două luni;

Doamna Cristina-Elena Dinu.

   

Doamna Cristina-Elena Dinu (de la tribună):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este "Susțin protestul salariaților DGASPC Giurgiu, neplătiți de două luni".

Sunt în asentimentul salariaților DGASPC Giurgiu și susțin protestul organizat ieri și astăzi de aceștia, deoarece situația lor este inacceptabilă și inadmisibilă într-o țară europeană, așa cum este România.

Consider că cei 1.000 de asistenți sociali care nu și-au primit salariile de două luni au perfectă dreptate în a-și cere drepturile. Problema a rămas nerezolvată din vina exclusivă a Guvernului, care nu a returnat până acum sumele cheltuite de Consiliul Județean Giurgiu pentru combaterea pandemiei. De altfel, conducerea Consiliului Județean a făcut aproape zilnic, de două luni încoace, demersuri pentru plata angajaților DGASPC, însă reprezentanții guvernamentali sunt ocupați de cu totul alte aspecte, precum deschiderea sălilor de jocuri de noroc și a altor unități unde liberalii sunt direct interesați.

Vreau să-i întreb pe conducătorii Guvernului, pe domnul Iohannis, domnul Orban și domnul Cîțu, dacă și-au primit salariile în ultimele două luni, după munca depusă zi și noapte "în slujba poporului"?

Dacă ei și-au primit banii, atunci și angajații DGASPC Giurgiu trebuie să-i primească, mai ales că marea majoritate a acestora sunt întreținători ai familiilor și pur și simplu nu mai au bani să trăiască.

Situația economică a angajaților și familiilor acestora este dramatică. Au rate neachitate la bănci, utilități neplătite, își iau mâncare pe datorie, iar o mare parte sunt familii monoparentale, cu un singur venit, inexistent de două luni. În aceeași ipostază sunt și persoanele instituționalizate din subordinea DGASPC Giurgiu - copii, bolnavi și persoane vârstnice.

Lăudabil este faptul că salariații instituției nu au lipsit nicio zi de la locul de muncă, chiar dacă nu și-au primit banii, activitățile nefiind afectate.

Reiterez rugămintea adresată Guvernului de a adopta în regim de urgență un act normativ care să rezolve situația de la DGASPC Giurgiu și a debloca plata salariilor, deoarece, în caz contrar, am putea asista la evenimente nedorite.

Deputat al PSD de Giurgiu, Cristina-Elena Dinu.

Mulțumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu

Vă mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică având titlul Tot înainte, spre comunismul roz!;

Din partea PNL, domnul Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog. Care se află în sală.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe (de la tribună):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Tot înainte, spre comunismul roz!".

Au fost niște discuții și până la urmă s-a adoptat o lege în Senat care, după cum se știe, vizează împiedicarea copiilor să aibă, să spunem așa, acces la o formă de îndoctrinare ideologică, un fapt absolut normal și un fapt absolut firesc. Se vorbește de așa-zisa ideologie de gen care e o năstrușnicie. Practic, fiecare se poate crede ba femeie, ba bărbat. Știu că era un caz celebru, cu un mare universitar care se credea viezure, la un moment dat. Deci putem să trecem prin toate stările posibile. Dar o lege absolut normală, o lege banală adoptată în Parlament, de ce ar fi putut ea să provoace așa o mare nedumerire. Au trezit toți radicalii progresiști, neomarxiști, cum vreți să le spuneți, pornind de la Brigada Roșie din USR și mergând până la toate ONG-urile care se activează la comandă, de fiecare dată când cineva vorbește de libertate personală, vorbește de morală sau vorbește de valori fundamentale în societatea românească.

Nu mai mult de atât, am văzut cum se încearcă a se spune faptul că această lege ar avea legătură cu egalitatea de șanse între femei și bărbați. O aberație! Nimeni nu pune sub semnul întrebării așa ceva, ba, din contră, însuși creștinismul și înseși valorile creștine au fost primele care au stabilit egalitatea între femeie și bărbat, ba au venit niște domni din facultăți, de la universități, care vorbesc că se încalcă libertatea academică, se încalcă tot felul de legi și reguli, și așa mai departe. Iarăși este o aberație ceea ce susțin domnii universitari. Poate vorbim odată și de impostura universitară. Poate vorbim odată și de colecționarii de titluri, de diplome, de catedre care, de fapt, vin și predau anumite ideologii, care vin, de fapt, și răspândesc otrava, în loc să răspândească știința în universități. Poate fi o discuție la un moment dat.

Ideologia de gen vine de la o aberație. Pur și simplu se consideră că genul nu este egal cu datul biologic. Apăi, pur și simplu fiecare se poate considera orice! Dar ce înseamnă această ideologie? Această ideologie nu înseamnă faptul că o teorie radicală, o teorie controversată nu se poate dezbate într-un mediu academic, ceea ce este complet fals, ci pur și simplu înseamnă că nu este o chestiune recomandată. Ca un copil de școală primară, de exemplu, să fie învățat despre tratamentele hormonale în vederea schimbării sexului natural. Sau un copil să creadă că are un gen fluid și să creadă că dimineață se trezește băiat, iar seara se culcă fetiță.

De asemenea, sunt anumite chestiuni absolut nefirești care derivă din toată această ideologie, care este un construct neomarxist, un construct care ține de dogmele lui Lukács, Gramsci și Marcuse, pentru că mă uit câteodată la foarte mulți oameni care au pretenții de intelectuali și care și-i pun în spatele lor pe Eminescu, pe Maiorescu, ori pe Iorga, cum ei de fapt vin și reiau diatribele ideologice ale marxismului cultural.

Acest lucru mi se pare foarte important și nu înțeleg de ce poate fi o nemulțumire în societatea românească, sau în anumite medii, sau în anumite zone, pentru că Senatul României a adoptat o lege absolut firească, o lege care vină să pună lucrurile în seama lor. Nu este rolul școlii să predea copiilor teorii controversate, teorii extremiste sau tot felul de bizarerii. Cine știe unde vom ajunge dacă vom continua în acest fel?

De aceea, vreau să spun faptul că, sper ca președintele României va promulga această lege și sper că vom înțelege toți un lucru clar, până la urmă, că genul este o chestiune care ține de naștere, și nu un construct social, așa cum spune teoria critică a neomarxismului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Ionuț Simionca - declarație politică având subiectul Centura municipiului Bistrița - proiect promis și nerealizat de partidele tradiționale;

Domnule Simionca? Vă rog

   

Domnul Ionuț Simionca (de la tribună):

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi: "Centura municipiului Bistrița - proiect promis și nerealizat de partidele tradiționale".

Printr-o adresă pe care am primit-o de la Ministerul Transporturilor, am aflat că Centura municipiului Bistrița este "pe pauză". Mai precis, că nu se dorește contractarea separată a studiului de fezabilitate al variantei de ocolire a municipiului Bistrița, pe motiv că studiul de fezabilitate al Autostrăzii Nordului, care include și șoseaua noastră de centură, este în evaluare.

Din păcate, Bistrița a scăpat printre degete șansa unei centuri ocolitoare în momentul în care administrația PSD avea la dispoziție 170 de milioane de euro din bani europeni în acest sens. Consilierii locali PSD au acceptat varianta propusă de primarul Crețu, care implica sume astronomice, de peste 10 milioane de euro/kilometru și ar fi distrus cadrul natural al Dealului Codrișor care va deveni o zonă spectaculoasă imediat ce va fi pusă în valoare. Dacă liderii PSD înțelegeau că varianta optimă ar fi fost varianta Sărata - Monariu -Livezile, la această oră puteam fi departe.

Dacă ar fi existat viziune și voință, Bistrița putea avea astăzi o centură ocolitoare și ar fi reprezentat un pol economic în această zonă a Transilvaniei. Cel mai relevant exemplu este centura orașului Gherla, care deține o variantă ocolitoare și a devenit atrăgător pentru marile companii, creându-se locuri de muncă și o piață concurențială care avantajează angajatul și duce la salarii majorate.

În mandatul meu de parlamentar, am avut nenumărate intervenții politice și publice în care am explicat că dezvoltarea municipiului Bistrița este dependentă de dezvoltarea infrastructurii și am atras atenția că cea mai mare problemă a bistrițenilor este absența șoselei de centură. Mai mult, am inițiat un proiect de lege pentru construcția Autostrăzii Nordului, care include șoseaua ocolitoare a municipiului Bistrița, inițiativă care zace în sertarele comisiilor de specialitate din Camera Deputaților după ce, în urmă cu mai bine de un an, a trecut și a primit un vot favorabil în Senatul României.

Vă spun clar: bistrițenii s-au săturat de evaluări fără termen, de amânări de zeci de ani, de promisiuni neonorate. Îi cer astăzi ministrului transporturilor, domnul Lucian Bode, despre care știu că este un om serios și de bună-credință, să vină urgent cu un plan concret, asumat, cu termene realiste de construcție a șoselei de centură a municipiului Bistrița. Aceasta va putea fi inclusă în Autostrada Nordului mai târziu, o autostradă pe care de altfel și-o doresc 2,5 milioane de români.

Vremea politicienilor cu promisiuni neonorate și fără rezultate a trecut. Bistrițenii vor fapte și nu mai acceptă compromisuri, după ce dorința lor de a avea o centură ocolitoare în municipiul Bistrița a fost pusă "pe pauză". Toate guvernările partidelor tradiționale din ultimii ani au eșuat!

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
  Vlad-Emanuel Duruș - declarație politică având ca temă abandonul de către autoritățile centrale a zonei de nord a județului Maramureș;

Domnul Vlad Duruș.

   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș (de la tribună):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vreau să ridic problema aici, în Parlamentul României, și să iau atitudine față de abandonul de către autoritățile centrale a zonei de nord a județului Maramureș, județ pe care-l reprezint în Parlamentul României.

În mod constant, această regiune este neglijată de către guvernele țării, dar și de către Consiliul Județean Maramureș, în frunte cu președintele său.

Sighetul, al doilea municipiu al județului, se află astăzi într-o stare absolut deplorabilă din punct de vedere economic, dar și social. Singura ramură a industriei care funcționează legal, să spunem, este cea a prelucrării lemnului. Ilegal, în schimb, cele mai prospere industrii sunt cele de contrabandă, dar și tăierea ilegală a lemnului pădurilor județului. S-a ajuns aici pentru că maramureșenii nu au altă alternativă economică în această zonă.

De altfel, rezultatul acestei izolări a nordului județului este că Maramureșul istoric are cea mai mare proporție de oameni plecați la muncă în străinătate, din toată Transilvania. La asta a dus politica abandonului economic, social, politic, dar și cultural, practicată de autoritățile naționale și județene. Tot ce veți găsi pe Valea Vișeului sau pe Valea Izei sunt familii rupte în două, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și crescuți de bunici, care își văd părinții o dată pe an, la Crăciun sau la Paște.

Ce faceți, domnilor guvernanți, pentru Sighet, pentru Borșa, pentru Vișeu, pentru tot nordul județului Maramureș? Care este strategia, domnule Gabriel Zetea, președinte al Consiliului Județean Maramureș? Infrastructura feroviară este aproape desființată, în această zonă, iar dacă vorbim de infrastructura rutieră și drumurile care se fac, se fac cu întârziere de ani de zile, cum ar fi DN18 sau cel de pe Valea Ruscovei. Veți inaugura acum, în prag de alegeri, câțiva kilometri de drum reabilitat și veți dori să-i amăgiți din nou pe maramureșeni, așa cum faceți întotdeauna. Iar dacă vorbim de drumul de pe Valea Izei, acesta este un monument al incompetenței autorităților județene.

Chiar și în ce privește turismul, ați putea crede că județul nostru este în topul listei. Toată lumea știe că județul Maramureș ați putea spune că este plin de turiști. Este însă fals! Chiar și în acest domeniu județul Maramureș se află la mijlocul clasamentului, în ceea ce privește numărul de turiști. Asta înseamnă zero strategie, domnule președinte de consiliu județean!

Maramureșul, Sighetul, Borșa nu mai au răbdare cu asemenea nepăsare și incompetență!

Maramureșul are nevoie de o schimbare, iar dacă dumneavoastră nu ați vrut sau nu ați putut să o faceți, USR-ul o va face!

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

 
  Georgeta-Carmen Holban - declarație politică intitulată Guvernul liberal aruncă bolnavii de cancer în disperare;

Colegi din sală?

Doamna Carmen Holban. Vă rog.

   

Doamna Georgeta-Carmen Holban (de la tribună):

Mulțumesc, doamnă președinte.

"Guvernul liberal aruncă bolnavii de cancer în disperare"

Consider că tratamentul aplicat bolnavilor de cancer de către Guvernul liberal este incalificabil pentru o țară democratică și europeană. Asociațiile bolnavilor de cancer acuză explicit Guvernul Orban că i-a condamnat la moarte pe bolnavii cu afecțiuni oncologice, transformați în victime colaterale ale bătăliei autorităților cu noul coronavirus.

Acest fapt se datorează blocării accesului bolnavilor cronici la tratamentele medicale de specialitate, în perioada stării de urgență și apoi în starea de alertă, din dispozițiile responsabililor guvernamentali din domeniul sănătății. Consecințele acestor măsuri au fost dezastruoase pentru pacienți. Din cauza lipsei de acces la tratament, o serie de afecțiuni oncologice care ar fi putut fi vindecate s-au transformat rapid în cancere incurabile și au avansat, din stadii incipiente în stadii terminale, ducând la creșterea exponențială a numărului de decese.

Reprezentanții Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer au atras atenția Guvernului că media obișnuită de 142 de decese zilnic, înregistrată până la izbucnirea pandemiei în România, s-a dublat sau chiar s-a triplat, din martie până acum, tocmai din cauza accesului limitat sau întârziat la tratamentele și procedurile necesare.

Mi se pare inumană atitudinea conducerii Ministerului Sănătății referitoare la acești pacienți, fiind bine știut faptul că un bolnav de cancer care este obligat să stea fără tratament o lună, două sau chiar trei, sau căruia i se amână chimioterapia, radioterapia sau operația, poate intra extrem de ușor într-o fază terminală a bolii și implicit la deces.

În aceste condiții, Guvernul este în exclusivitate vinovat de situația incredibilă în care au ajuns pacienții cu cancer, iar întrebarea "Cine răspunde de aceste decese?" este perfect îndreptățită.

Îmi exprim totuși încrederea că Executivul nu ia dreptul la viață al acestor oameni și va răspunde apelului Partidului Social Democrat privind deschiderea urgentă a tuturor spitalelor, pentru a se permite accesul la tratament, în siguranță, pentru bolnavii cronici și eliminarea restricțiilor de acest tip. Este deja foarte târziu, dar încă se mai pot salva vieți, măcar acum, în ultimul ceas!

Deputat al PSD Dâmbovița, Georgeta-Carmen Holban.

Mulțumesc.

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Cristina-Ionela Iurișniți - declarație politică având titlul Miniștrii Vela, Predoiu și Avocatul Poporului trebuie să dea explicații cetățenilor. Fetele și femeile din România nu pot fi la infinit victime ale infractorilor și nepăsării autorităților;

Doamna Iurișniți. Vă rog.

   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți (de la tribună):

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

"Miniștrii Vela, Predoiu și Avocatul Poporului trebuie să dea explicații cetățenilor. Fetele și femeile din România nu pot fi la infinit victime ale infractorilor și nepăsării autorităților"

În 2020, statul român nu e încă capabil să ofere protecție victimelor. Copile, adolescente, femei nu-și găsesc sprijin în polițiști, procurori, judecători; aceștia nu sunt aliații lor, ci susținători ai abuzurilor. Cum este posibil ca la niciun an de la tragedia de la Caracal, un bărbat condamnat pentru cinci crime și eliberat înainte de termen să incendieze o tânără de 17 ani, la câteva zile după ce aceasta a depus o plângere la Poliție împotriva lui pentru viol și agresiuni.

Sunt mii de cazuri și, la fel ca în celelalte zeci și mii de cazuri de violență domestică, sexuală, din toată țară, victima nu a primit niciun fel de protecție sau sprijin din partea celor plătiți din banii publici să o apere. Este revoltător și toate autoritățile implicate trebuie să plătească pentru nepăsarea lor criminală.

Am atras atenția, în repetate rânduri, că Legea recursului compensatoriu, inițiată și votată de PSD-ALDE, a eliberat peste 20.000 de infractori periculoși, iar celelalte modificări făcute în mod iresponsabil legilor justiției au generat un mediu propice agresorilor, vulnerabilizând în mod suplimentar victimele.

Este inacceptabil ca într-o țară membră a Uniunii Europene și NATO, cei care au comis fapte violente, de la crime la violuri, pedofilie, trafic de persoane, să poată scăpa fără o pedeapsă cuvenită, fie prin îngreunarea anchetei, fie prin recurs compensatoriu sau pedepse cu suspendare.

Din păcate, modul în care autoritățile s-au comportat în cazul de la Pitești, unde știm bine că un tată și-a violat fiica de 6 ani, acesta a fost condamnat la doar 2 ani cu suspendare. Apoi, alt caz, cel de la Mehedinți, al acestei adolescente incendiate, care a făcut înconjurul mediatic în România. Sunt cazuri care nu sunt surprinzătoare și oglindesc atitudinea acestora față de orice tip de agresiune fizică, sexuală, cibernetică, asupra minorelor și femeilor din România.

Săptămânal, stimate colege și stimați colegi, 3 minore sunt violate sau agresate sexual, 5 femei mor ucise de actualii sau foștii parteneri. Tocmai pentru că autoritățile române le umilesc sau le ignoră, în ciuda cadrului legal existent. De aici, abandonul școlar și cheltuielile pe care un stat impotent trebuie să le facă pe toată zona socială și medicală.

Vă reamintesc, de exemplu, că în județul Bistrița-Năsăud, în fiecare an, 100 de copii abandonează școala. În fiecare an, 100 de copii își pierd destinul pe drum, din cauza adulților, din cauza celor care ar trebui să le ofere un sprijin.

Am transmis din nou o sesizare Avocatului Poporului și Avocatului Copilului - am aflat că avem și acest tip de instituție, Avocatul Copilului, care este absolut absentă în spațiul public - pentru modul în care instituțiile responsabile înțeleg să respecte drepturile cetățenilor României, copii și femei, victime ale violenței.

Polițiști care ignoră plângeri depuse, procurori care nu încadrează cazurile și nu solicită pedepse corespunzătoare gravității faptei, judecători care culpabilizează victima, dau pedepse cu suspendare sau eliberează criminali periculoși.

USR a propus o serie de măsuri necesare și obligatorii pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete - abrogarea imediată a Legii recursului compensatoriu, modificarea pedepselor. Toate acestea sunt doar intervenții punctuale ce repară situația pe termen scurt și mediu. Pe termen lung, soluția este o legislație fermă. Și prioritară este educația. Nu putem preveni și combate violența dacă generațiile viitoare nu sunt educate în spiritul egalității de șanse și de gen.

Vă reamintesc că reforma sistemului educațional din acest punct de vedere întârzie nepermis și cu costuri uriașe pentru copiii noștri și pentru societatea românească, iar educația pentru sănătate sexuală și psihoemoțională, drepturi reproductive și prevenție a fost recent schimbată printr-un amendament legislativ anticonstituțional.

Da, dreptul la învățătură, dreptul la informație - art. 31, art. 32 din Constituție.

Statul român poate și are datoria să asigure tuturor cetățenilor, inclusiv pentru cele 51% femei, egalitatea în drepturi și de șanse, garantate constituțional și legal. Printre acestea se numără și siguranța persoanei și dreptul la viață.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Mai avem 2 colegi în sală.

Domnul Codreanu, vă rog.

După care domnul Nicolae Popescu.

Și intrăm apoi pe lista colegilor care se află în fața tabletelor.

 
  Constantin Codreanu - prezentarea unei inițiative legislative care prevede eliminarea unei situații discriminatorii care îi vizează pe etnicii români fără cetățenie română ce urmează studii în domeniul medical, pe teritoriul României;

Vă rog, domnule Codreanu.

   

Domnul Constantin Codreanu (de la tribună):

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Ieri, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a dezbătut și a avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege - PL-x 360/2020 - care modifică și completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

În esență, este vorba despre o inițiativă legislativă care are ca scop eliminarea unei situații discriminatorii care îi vizează pe etnicii români fără cetățenie română ce urmează studii în domeniul medical, pe teritoriul României.

Odată încheiat ciclul respectiv, aceste persoane nu pot profesa pe teritoriul României, chiar dacă vorbim inclusiv de studii de rezidențiat.

Este o situație inacceptabilă și o abordare inacceptabilă din partea autorităților, atâta timp cât România se confruntă cu o criză acută, atunci când vorbim despre cadrele medicale și despre existența acestora în România, odată cu exodul pe care l-am remarcat cu toții și pe care nu îl putem nega, din ultimii ani, al medicilor români, spre Vest.

Prin urmare, solicitarea mea, pe care o adresez celorlalți colegi parlamentari din comisiile prin care va trece acest proiect de lege, este să susțină acest proiect de lege, astfel încât la votul final din Camera Deputaților să îl putem adopta.

Am fost neplăcut surprins de punctul de vedere al Guvernului, care s-a opus acestei inițiative legislative, culmea, invocând un argument ce ține de discriminare, și anume că în acest proiect de lege nu sunt incluse toate profesiile din spectrul medical.

Prin urmare, alături de ceilalți colegi, membri ai comisiei, am adoptat un amendament, pentru a contracara acest argument al Guvernului.

În același timp și în acest context, vreau să fac referire la un alt segment de medici, etnici români, de data aceasta cu cetățenie română, pentru care există deja un cadru legal în vigoare - Hotărârea de Guvern nr. 764/2017.

Suntem practic la aproape 3 ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, dar, din păcate, numărul celor care au reușit să beneficieze de prevederile actului respectiv este unul infim.

Vorbim despre procedura de recunoaștere a diplomelor, certificatelor și titlurilor de medic specialist ale medicilor basarabeni cu cetățenie română, pe teritoriul României.

Am avut numeroase intervenții de la această tribună, declarații politice, interpelări, am avut ședințe la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, întâlniri la Ministerul Sănătății, dar, din păcate, situația nu a fost soluționată. S-au schimbat guvernele, s-au schimbat miniștrii, nu s-a schimbat însă procedura anevoioasă prin care trebuie să treacă sutele de cadre medicale, de care România, trebuie să recunoaștem, are nevoie.

Voi insista în continuare, până la finalul mandatului de parlamentar, și sper într-o soluție similară celei pe care am obținut-o în cazul dosarului minorilor non-cetățeni, atunci când am convins Guvernul să dea o ordonanță de urgență care viza 40.000 de tineri cetățeni români.

Vă mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, PMP.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Nicolae-Daniel Popescu - declarație politică având ca temă situația copiilor dispăruți din România;

Domnul Popescu.

   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu (de la tribună):

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Astăzi voi vorbi despre situația copiilor dispăruți din România.

Stimate colege, stimați colegi,

Situația pe plan național a copiilor dispăruți este în măsură să ne îngrijoreze și să îngrijoreze întreaga opinie publică. Aproape zilnic mass-media prezintă o nouă situație, un nou copil dispărut și alți părinți disperați. La cum arată statisticile, aproximativ 4.000 de cazuri de copii dispăruți în 2019, probabil că în fiecare zi trecem pe lângă un copil dispărut, neștiind că este căutat de o armată de oameni ai legii și de rudele lor neconsolate.

Eforturile Poliției Române de a-i găsi pe acești copii, de a-i ajuta să se întoarcă acasă și de a-i reda familiilor lor nu sunt deloc de neglijat.

Cu toate acestea, drama copiilor dispăruți ai României pare să nu se mai sfârșească, iar în multe cazuri aceștia dispar pentru totdeauna. De remarcat este faptul că cele mai vechi cazuri de copii dispăruți, aflate în evidență, datează din anul 1990.

Printre principalele cauze identificate de Ministerul Afacerilor Interne menționez:

  • Nesupravegherea de către părinți, aparținători legali ori factori responsabili din unitățile de ocrotire;
  • Lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude, părinții sau aparținătorii legali fiind plecați la muncă în străinătate;
  • Lipsa unei comunicări cu părinții este o altă cauză;
  • Starea materială precară a unei părți însemnate a populației, care determină neglijarea minorilor - una, de asemenea, importantă;
  • Și alta a fost legată de abandonul școlar sau acumularea de absențe și rezultate slabe la școală.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă reamintesc că România este, din păcate, țara din Uniunea Europeană cu cele mai multe persoane traficate, dintre care, mai mult de jumătate sunt minori, aproape 70% dintre ei fiind traficați în scopuri de abuz sexual.

Vă întreb, putem nega faptul că sărăcia din România, lăsarea copiilor în grija bunicilor sau a altor rude, neglijarea copiilor și expunerea lor la anturaje negative ar putea duce la o nouă dispariție?

Răspunsul vă las să-l dați singuri.

Dragi părinți, bunici și familii afectate de drama dispariției unui copil,

De prea multă vreme, este limpede că trebuie luate măsuri urgente și tranșante pentru o ameliorare a situației și o mai bună prevenție.

Sunt convins că este nevoie de mult mai multă informare și să fim mult mai bine informați referitor la aceste cazuri, dar să dăm dovadă și de o creștere semnificativă a spiritului civic.

Ca membru al Comisiei de anchetă, recent înființate, privind situația cazurilor copiilor dispăruți, mă angajez să îmi aduc în mod constructiv aportul la strategia de combatere a traficului și dispariției de persoane, prin analiza cazurilor care duc la dispariția copiilor, găsirea modalităților de prevenire și măsurilor care se impun pentru combaterea acestui fenomen.

Vă mulțumesc.

Nicolae-Daniel Popescu.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Marius-Constantin Budăi - declarație politică având ca obiect Guvernul - zero măsuri în economie!;

Domnul Marius Budăi?

Vă rog.

Se pregătește doamna Oana Bîzgan, după care domnul Petrețchi.

   

Domnul Marius-Constantin Budăi (de la tribună):

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Obiectul declarației politice de astăzi este "Guvernul - zero măsuri în economie!".

Stimate colege și stimați colegi,

Mediul privat este disperat că totul se prăbușește în economie, dar liberalii nu au timp de el și îl lasă să moară.

Aroganța Guvernului IOC - Iohannis-Orban-Cîțu - a dus România pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca impact în PIB al măsurilor implementate pentru relansarea economiei. În timp ce toate țările lumii iau măsuri ferme și cu impact serios pentru relansarea economică, Guvernul Orban-PNL nu iese din paradigma lui "vom face și vom drege".

Toate agențiile internaționale de rating ne spun că România merge în direcția greșită din punct de vedere economic, numai Orban și Cîțu văd lucrurile în roz.

Domnule Vasile F. Cîțu, cel mai mare zdrobitor de locuri de muncă și firme din România, trebuie să dați socoteală pentru toate grozăviile și lucrurile "fantastice" pe care le-ați făcut în ultimele 8 luni și care au dus și vor duce, din păcate, la prăbușirea economică a României!

Generații întregi, de aici înainte, vor trebui să plătească împrumuturile "domnului fantastic". Și măcar pentru atât ar fi trebuit să le dubleze alocațiile copiilor.

După ce a fost demis de mai multe ori în Parlament, după ce a refuzat onoarea de a fi prim-ministrul acestei țări, după ce a fost dovedit mincinos și incompetent, Vasile F. Cîțu nu se lasă până nu pune la pământ toată economia României.

Românii trebuie să afle adevărul cu privire la împrumuturile excesive și la desființarea a sute de mii de locuri de muncă.

Domnul Orban visează la cai verzi pe pereți. În mintea lui economia duduie, în realitate totul se năruie. În timp ce președintele Iohannis a anunțat prelungirea stării de alertă, Orban anunță triumfător că economia e principala lui preocupare. Niciunul nu aude și nu vede că totul se prăbușește în jurul lor.

Doamna Violeta Alexandru a fost demisă de Parlament pentru că și-a bătut joc de românii trimiși la export, la cules de sparanghel, pentru că a pus lacătul pe majoritatea firmelor românești și pentru că a făcut un talmeș-balmeș cu șomajul tehnic.

În loc să-și pună cenușă în cap pentru toate nedreptățile pe care le-a generat pentru angajați și angajatori, în loc să își dea demisia de onoare că a fost respinsă de Parlament, iese la atac. La fel ca ceilalți miniștri din gașca galben-portocalie, Cîțu, Vela, Oros, Anisie, care au fost demiși de Parlament, Violeta Alexandru trăiește în propria bulă de fantezie, fără nicio legătură cu viața reală.

Oamenii rămân pe drumuri, afacerile se închid una câte una, evaluările internaționale sunt din ce în ce mai proaste, dar Orban ne spune cât de mult se preocupă el de economie.

Aroganța, iresponsabilitatea și incompetența Guvernului PNL sunt acoperite de Orban cu sloganuri populiste, fără niciun fel de corespondent în viața reală. Toți sunt fantastici, de la Iohannis până la Orban și Cîțu, economia e admirabilă, e sublimă, dar, din păcate, lipsește cu desăvârșire.

Producția industrială a României a înregistrat un declin major, de peste 36%, în luna aprilie, față de luna precedentă, și de peste 38%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Domnii Iohannis, Cîțu, Orban și compania sunt preocupați cu atacarea PSD și cu alegerile, în rest nu aud, nu văd, nu îi interesează că economia se duce la vale, iar România intră în picaj cu o viteză amețitoare.

De fiecare dată când PNL-PDL a condus România, economia s-a dus de râpă și a fost nevoie să vină un guvern PSD să repare toate stricăciunile și să reia creșterea economică.

Vă mulțumesc frumos.

Deputat al PSD de Botoșani, Marius-Constantin Budăi.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică având ca temă victimele abuzurilor de orice fel;

Doamna Bîzgan este?

Da, vă rog.

Doamna Bîzgan.

Se pregătește domnul Petrețchi, apoi doamna Burciu Cristina, apoi domnul Mihai Weber.

Vă rog.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Un tânăr influencer din România a reușit să scandalizeze opinia publică, relatând cum ar viola o adolescentă care s-a îmbrăcat cu fustă "prea scurtă". Cuvinte greu de reprodus au fost folosite în descrierea explicită pe care tânărul a justificat-o ulterior ca pe o glumă. O faptă deosebit de gravă a fost tratată ca o glumă, într-o societate în care victima oricărui tip de abuz este considerată vinovată - pentru că "avea fusta prea scurtă", pentru că "s-a îmbrăcat provocator", pentru că "sigur a făcut și ea ceva ca să provoace agresorul".

Nu! Responsabilitatea faptei aparține de fiecare dată și în întregime agresorului. Și nu vorbim doar despre fapta în sine, ci și despre instigarea și perpetuarea unui astfel de comportament.

A venit momentul să înțelegem că abuzul de orice tip asupra unei persoane lasă urme adânci pe trupul și în sufletul victimei, iar drumul către vindecare este unul lung și greu de parcurs. Nu se poate glumi pe astfel de teme, cum nu se pot face glume despre experiențele prin care au trecut victimele, indiferent de condiții.

Vorbind despre responsabilitate, ea aparține fiecăruia dintre noi - de la a vorbi despre aceste lucruri și până la a lua atitudine atunci când vedem ce se întâmplă. Nu mai putem rămâne indiferenți la astfel de situații. Nu când zeci, sute de femei și copii sunt anual victime ale abuzului, iar atunci când cer ajutor, cei la care apelează le blamează din nou sau închid ochii și le lasă singure în mâinile agresorilor.

Este adevărat, există situații când lucrurile pe care le putem face par neînsemnate, dar este important să fim prezenți și să discutăm cu ceilalți. Să ne argumentăm punctul de vedere, să atragem atenția și să ne educăm, pe noi și pe toți ceilalți, pentru a acorda credit și sprijin victimelor, și nu agresorului sau celui care instigă, indiferent de popularitatea sau de statutul acestuia.

Cât timp va mai dura până când vom înțelege că violul sau actul sexual cu un minor sunt infracțiuni? Câte femei și câți copii vor mai fi abuzați în timp ce noi stăm și asistăm cu impresia că nu avem ce face?

Avem ce face. Putem crește pragurile minime ale pedepselor pentru infracțiunile sexuale, astfel încât persoanele care comit astfel de fapte să nu mai poată primi condamnări cu suspendare. Inițiativa legislativă care prevede acest lucru este încă la Comisia juridică, de unde așteaptă raport, pentru ca mai apoi să poată primi votul final, aici, în plen.

Vă invit, dragi colege și dragi colegi, să acordați acestei inițiative și acestui subiect atenția de care au nevoie, pentru a ne asigura că agresiunile sexuale sunt tratate într-un mod corespunzător și că toți copiii sunt în siguranță.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputată independentă.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având tema Cultura - element de sprijin în vremuri tulburi;

Domnul Petrețchi.

Se pregătește doamna Cristina Burciu.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Tema declarației politice - "Cultura - element de sprijin în vremuri tulburi".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Când vorbim despre cultură, nu trebuie să ne referim doar la valorile materiale și spirituale pe care le dobândim de la semenii noștri și prin care ne creăm o imagine asupra trecutului, ci trebuie să vedem cultura și ca pe un element prin care sunt transmise noilor generații anumite modele comportamentale însușite de-a lungul timpului.

În calitate de secretar al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, am putut să observ faptul că, în ultima perioadă, nu s-a pus accent pe cultură ca element care poate să ne ajute să rămânem uniți, în pofida crizei în care ne aflăm.

În contextul actual, educația tinerelor generații a fost limitată în mediul online și s-a axat, în mare parte, pe latura informațională mai degrabă, în defavoarea celei culturale. Acest lucru, corelat cu lipsa evenimentelor culturale din ultima perioadă, duce la un deficit cultural care poate să-și lase amprenta atât asupra educației tinerilor, cât și asupra unității.

În acest sens, este de datoria fiecăruia dintre noi ca în astfel de momente să readucem cultura în mijlocul societății, prin toate mijloacele posibile, luând în considerare și măsurile de distanțare socială menite să ne protejeze.

Apelul la cultură este cu atât mai important cu cât în această perioadă, mai exact, luni, 15 iunie, s-au împlinit 131 de ani de la trecerea în neființă a marelui poet național, Mihai Eminescu. O zi cu o mare încărcătură spirituală, în care toți cei care simt românește au luat o pauză de la grijile cotidiene și s-au gândit pentru o clipă la Eminescu sau au citit o operă a marelui geniu, fiind, încă o dată, mândri că sunt cetățeni români.

Comunitatea ucrainenilor din România îl omagiază pe Mihai Eminescu, clasându-l pe același piedestal cu marele poet ucrainean Taras Șevcenko.

Ambii poeți au descris cu cea mai mare exactitate trăirile popoarelor pe care le reprezentau, iar măreția operelor acestora dăinuie și astăzi, arătând caracterul de geniu al celor două mari personalități culturale.

Așadar, stimați colegi, vremurile tulburi prin care trecem ne obligă să găsim elemente de care să ne agățăm pentru a izbândi, iar cultura poate fi exact lucrul de care avem nevoie.

Acum este momentul în care trebuie să ne protejăm cultura, să o promovăm și să o înțelegem.

Vă mulțumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi, minorități.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Cristina Burciu - declarație politică intitulată Prevenirea și combaterea agresiunilor violenței cibernetice, legiferate de Parlament;

Doamna Cristina Burciu.

Se pregătește domnul Mihai Weber.

   

Doamna Cristina Burciu (prin audioconferință):

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Prevenirea și combaterea agresiunilor violenței cibernetice, legiferate de Parlament".

Am votat împreună cu colegii din Camera Deputaților un proiect de lege extrem de important, Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Principala prevedere a actului normativ votat cu o largă majoritate este includerea în sfera noțiunii de "violență domestică" a acțiunilor sau inacțiunilor intenționate de violență cibernetică.

Este astfel pentru prima dată când cazurile de violență cibernetică sunt incluse în Legea privind violența domestică, fiind bine cunoscute cazurile de amenințări, hărțuiri și atacuri din mediul virtual care au avut și au loc în România.

Conform legii adoptate de Parlament, violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.

Violența cibernetică este definită de noul act normativ ca hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la Internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.

Instituțiile abilitate ale statului vor avea obligația de a asigura egalitatea între femei și bărbați în toate politicile, programele și cercetarea în domeniul inteligenței artificiale, pentru a evita potențialele riscuri ale tehnologiei care perpetuează sexismul, stereotipurile de gen și violența cibernetică. Totodată, reprezentanții guvernamentali vor iniția campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică și vor oferi asistență practică autorităților centrale și locale în prevenirea și răspunsul la violența cibernetică.

În opinia mea, este vital faptul că noul act normativ va pedepsi aceste forme de violență cibernetică, manifestate cu intensitate în ultima perioadă și în țara noastră.

Salut adoptarea acestei legi deosebit de importante în actualul context social și relațional al României, în care comunicarea online a devenit uzuală la scară largă.

Prevenirea formelor de violență domestică prin intermediul rețelelor online reprezintă un exemplu de civilizație și modernitate a țării noastre, care va avea, fără îndoială, un impact major în combaterea agresiunilor la care sunt supuse, în procent covârșitor, femeile.

Vă mulțumesc.

Cristina Burciu, deputat al PNL, Cluj.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mihai Weber - declarație politică având titlul România poate și trebuie să devină independentă din punct de vedere energetic!;

Domnul Mihai Weber.

Se pregătește doamna Lavinia Cosma.

   

Domnul Mihai Weber (prin audioconferință):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "România poate și trebuie să devină independentă din punct de vedere energetic!".

Stimați colegi,

Așa cum bine știți, de ceva timp, actualul Guvern trenează aprobarea Strategiei Energetice a României, document elaborat în perioada Guvernării PSD, care trecuse inclusiv de etapa dezbaterii publice.

"Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050" este un document care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic, documentul indicând reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic.

Ținând cont însă de declarațiile iresponsabile, din ultima perioadă, ale prim-ministrului Ludovic Orban, este necesar să luăm în calcul aprobarea atât a Strategiei Energetice a României, cât și a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor climatice 2021-2030, prin lege, de către Parlament.

În acest sens, pentru a veni nu numai în sprijinul Complexului Energetic Oltenia, ci al tuturor companiilor energetice, am depus, împreună cu alți colegi parlamentari din PSD, o inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 123/2012 - Legea energiei și a gazelor naturale - astfel încât acest important act să nu mai reflecte culoarea politică a unui Executiv sau a altuia.

Aprobarea Strategiei Energetice a României de către Parlament va face din acest document unul independent, iar strategia în sine va fi una cu adevărat puternică, care să reflecte interesele țării, fiind mult mai greu de modificat în funcție de interesele unui partid aflat vremelnic la putere.

Viziunea Strategiei Energetice a României este de creștere a sectorului energetic în condiții de sustenabilitate, și asta deoarece dezvoltarea sectorului energetic este parte a procesului de dezvoltare a României. Iată de ce, Strategia Energetică a României prevede menținerea unui mix energetic care să țină cont de necesitățile și de obligațiile internaționale ale României, dar și de realizarea scenariului optim de dezvoltare a sistemului energetic național. Iar în acest context, pentru anul 2030, cu perspectivă spre 2050, se preconizează că energia produsă din cărbune va avea o pondere de peste 20%.

Însă, pentru a se putea realiza planurile de dezvoltare ale tuturor actorilor din piața de energie - producători, transportatori, distribuitori, furnizori -, precum și demersurile companiilor în vederea realizării programelor de investiții, inclusiv în zona investițiilor de mediu asumate de România și conforme trendului european, este necesară o stabilitate și o predictibilitate legislativă.

Stimați colegi,

Îmi exprim speranța că veți pune pe primul plan siguranța și independența energetică a României, urmând a susține în Parlament acest proiect.

Deputat al PSD, Gorj, Mihai Weber.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
  Lavinia-Corina Cosma - creionarea unor modalități de rezolvarea a problemelor romilor din Târgu Mureș;

Doamna Lavinia Cosma?

Se pregătește doamna Tamara Ciofu.

   

Doamna Lavinia-Corina Cosma (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am votat astăzi, în plenul Camerei Deputaților, instituirea Zilei Holocaustului Romilor.

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, se estimează că au fost exterminați între 200.000 și 2.000.000 de romi.

Avem datoria să nu uităm!

Însă, la fel, avem și datoria să facem lucruri concrete pentru romi. Pentru noi toți.

În județul Mureș avem cel mai mare număr de romi raportat la numărul de locuitori. Târgu Mureșul este un oraș cu foarte mulți romi.

Atitudinea administrației Florea, de 20 de ani încoace, a însemnat promisiuni deșarte, desigur, în schimbul votului romilor. Au cumpărat voturile, au manipulat oamenii.

Însă trebuie să spun tot adevărul. Și romii au intrat în acest joc al primarului, timp de foarte multă vreme. Târgu-mureșenii sunt supărați pentru că sunt romi care, în loc să meargă la școală, comit infracțiuni.

Mă bucur însă că o mare parte dintre romi și-au dat seama, chiar și după 20 de ani, că Florea i-a mințit, că au rămas fără asfalt, fără apă, fără sprijin.

De ce anume au nevoie romii din Mureș și Târgu Mureș, după 20 de ani de promisiuni deșarte?

Sigur, au nevoie de asfalt, condiții decente de trai, locuri de muncă.

Însă - foarte important - au nevoie de un parteneriat bazat pe bună-credință, pe respect reciproc și pe respectarea cuvântului dat.

Au nevoie să știe că învățământul profesional dual este o reală soluție pentru a învăța o meserie, iar sprijinul financiar este oferit atât de stat, cât și de angajator, prin oferirea de burse.

Au nevoie de centre de zi în care să aibă loc activități pentru copii și tineri.

Au nevoie ca primarii, fără a le pune bețe în roate, să le elibereze acele certificate de notorietate în baza cărora să își deschidă firme și PFA-uri, deci să plătească taxe și impozite. Sigur e o variantă foarte bună de a nu mai fi controlați.

Însă nevoia noastră, a tuturor, o reprezintă educația. Educația trebuie să fie modalitatea prin care progresăm. Împreună - români, maghiari, romi, aici, la noi acasă, la Târgu Mureș.

Să facem tot ceea ce ține de noi, parlamentari, Guvern, autorități locale, profesori, părinți, să ținem copiii în școală. Să învețe o meserie, să ajungă să aibă un trai cinstit și decent.

Au trecut 30 de ani și n-am rezolvat mare lucru. De aici încolo, noi, cu toții, împreună - români, maghiari, romi - trebuie, repet, împreună, să ne rezolvăm problemele.

Nu este prea târziu. Da, se poate.

Lavinia Cosma, deputat de Mureș.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Doamna Tamara Ciofu este?

A depus în scris.

Doamna Mînzatu nu răspunde.

Mai avem, în aceste condiții, un singur coleg, de la PRO Europa, domnul Mihai Niță.

Da?

Vă rog, domnul Niță.

Domnul Niță este?

Da. Perfect.

Da, așteptăm, sigur.

Bun. În aceste condiții, și domnul Mihai Niță o va depune.

Dați-mi voie să îi citesc și pe colegii noștri care deja au făcut acest lucru, au depus declarațiile în scris - domnul Rotaru, doamna Bozianu, domnul Moise, domnul Pașcan, doamna Huncă, domnul Pau Radu, domnul Spânu, domnul Roman, domnul Bumb, domnul Oprea Dumitru, domnul Ghilea Găvrilă, doamna Cherecheș, domnul Răcuci, domnul Giugea, doamna Ioniță, domnul Boroianu, domnul Varga, domnul Bica, domnul Lupașcu, domnul Ilișanu, doamna Oteșanu, domnul Itu, domnul Macovei, domnul Cîtea, domnul Toma, domnul Nistor și doamna Gavrilă Camelia.

În aceste condiții, vă mulțumesc și declar închisă ședința noastră de astăzi.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Dănuț Bica - declarație politică intitulată Dezinteresul guvernelor anterioare conduse de PSD i-a adus pe mulți dintre românii plecați la muncă în străinătate în situația de a fi umiliți de angajatorii lor;

Domnul Dănuț Bica:

"Dezinteresul guvernelor anterioare conduse de PSD i-a adus pe mulți dintre românii plecați la muncă în străinătate în situația de a fi umiliți de angajatorii lor"

În ultimii 17 ani, după ce a fost ridicat regimul vizelor pentru țara noastră, unul din cinci români a fost nevoit să plece peste hotare pentru a-și scăpa familia de sărăcie și a-și câștiga existența în mod onest, prin muncă cinstită, în statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

Câtă vreme PSD a guvernat România, liderii acestui partid nu au recunoscut niciodată beneficiul uriaș pe care ni l-a adus libertatea de mișcare a lucrătorilor români în spațiul comunitar. Dimpotrivă, au tot încercat să acrediteze falsa idee că Uniunea Europeană nu ne-ar fi prietenă, deși aderarea noastră la aceasta și la NATO reprezintă cele mai bune lucruri care ni s-au întâmplat în ultimul secol. Guvernele instalate de PSD au refuzat să admită că cel mai mare investitor extern din România în această perioadă a fost reprezentat tocmai de grupul masiv al lucrătorilor români din afara granițelor, care anual au trimis în țară miliarde de euro câștigate prin munca lor, susținând astfel atât familiile rămase acasă, cât și economia națională.

Totodată, deși s-a știut foarte bine la nivel guvernamental că muncitorii români nu beneficiază întotdeauna de condiții bune de viață și de muncă în străinătate, ci, dimpotrivă, că sunt, în multe cazuri, exploatați, batjocoriți și prost plătiți, niciunul dintre cabinetele PSD-iste din ultimii șapte ani nu s-a deranjat să se implice în rezolvarea acestor probleme. Este, de asemenea, cunoscut faptul că, pe lângă fiecare reprezentanță diplomatică a României din străinătate, funcționează câte un atașat al statului român care are competențe de serviciu directe chiar pe problematica din domeniul muncii, având misiunea expresă de a veghea la respectarea drepturilor cetățenilor români stabiliți temporar sau definitiv în țările respective. Din păcate, de la aceste structuri nu putem să avem prea multe așteptări, atâta timp cât în anii trecuți au fost încadrate mai ales cu fii, fiice, nepoți și prieteni ai unor persoane influente din zona politică, care nici măcar nu își cunoșteau cu adevărat fișa postului, având doar grija de a încasa niște salarii extrem de atractive.

În contrast cu predecesorii săi, actualul ministru al muncii și protecției sociale, doamna Violeta Alexandru, a demonstrat că dacă îți pasă, te implici și găsești soluții. Așa se justifică vizita pe care a efectuat-o recent în străinătate, în zone în care avem mari comunități de români și unde problemele legate de respectarea drepturilor acestora sunt multiple și nu foarte ușor de rezolvat. Vizita menționată reprezintă un gest care nu a avut numai conotații protocolare, ci și consecințe directe pentru protejarea drepturilor lucrătorilor români, prin faptul că, în urma dialogului purtat cu miniștrii de resort din statele membre ale Uniunii Europene, vor fi inițiate reglementări suplimentare, care să ofere o protecție reală concetățenilor noștri în țările respective. Nu spun că s-au rezolvat astfel toate problemele întâmpinate de muncitorii români din afara țării, dar o mare parte dintre ele vor deveni foarte curând de domeniul trecutului.

De ce nu au făcut și miniștrii din guvernele PSD același lucru știm cu toții. PSD nu i-a iubit niciodată pe românii care, neașteptând mila și pomana politicienilor, și-au luat destinele în propriile mâini. Nepăsarea liderilor PSD față de problemele românilor din străinătate a fost provocată și de faptul că aceștia, văzând cu ochii lor care sunt beneficiile democrațiilor consolidate și ale economiilor competitive, nu vor vota niciodată un partid care are nostalgia trecutului întunecat al istoriei noastre. Cei din PSD ne-au demonstrat cu vârf și îndesat acest lucru și în data de 10 august 2018, când, în Piața Victoriei din București, i-au primit pe românii din diaspora cu bastoane și gaze lacrimogene.

Îmi doresc cu tărie ca măsurile de relansare economică puse în practică de actualul Guvern PNL să antreneze în piața internă a muncii cât mai mulți dintre lucrătorii români care s-au întors acasă în perioada pandemiei de COVID-19. Locul lor este aici, alături de familii, iar obligația noastră, a politicienilor, este aceea de a adopta cele mai bune decizii, care să conducă la înființarea a numeroase locuri de muncă bine plătite în România, pentru a le da toate motivele să rămână în țară.

    Aurel-Robert Boroianu - declarație politică având titlul Viața trebuie protejată, prelungirea stării de alertă trebuie votată!;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Viața trebuie protejată, prelungirea stării de alertă trebuie votată!"

În ultimele luni, de când România a fost atinsă și ea de această pandemie, cetățenii români au făcut eforturi și sacrificii mari pentru a încetini răspândirea virusului COVID-19. Guvernul României, la sfaturile specialiștilor, a luat toate măsurile care se impuneau pentru a evita o creștere exponențială a numărului de îmbolnăviri cu coronavirus și a susținut cât se poate de mult ramurile afectate ale economiei. Dacă facem o comparație cu alte state, europene și nu numai, care au fost lovite de această pandemie, putem afirma că România, datorită măsurilor luate de Guvern, dar și a responsabilității de care au dat dovadă cetățenii, a suferit daune reduse, deși importante. Un regretabil număr de 1.427 de persoane și-au pierdut viața din cauza coronaviruslui, iar 175 se află în ATI. Poate părea o cifră infimă pentru statisticieni, însă ea reprezintă pentru noi o dramă, un caz tragic, pentru că vorbim de aproape 1.500 de persoane a căror viața a fost scurtată pe nedrept.

Noi, cei de la Partidul Național Liberal, înțelegând sacralitatea dreptului inalienabil la viață al unei ființe umane, nu ne dorim nici măcar un singur caz adăugat acestei statistici morbide, de aceea considerăm prelungirea stării de alertă ca o necesitate ce se impune în acest moment, având la bază raționamente fundamentate științific.

Populismul anumitor politicieni a atins cote fără margini aceste zile, atitudinea și discursul lor induc românii în eroare, până într-acolo încât unii, pe baza declarațiilor făcute de liderii PSD și ai sateliților săi, ar putea crede că nu mai există virusul printre noi sau că nu a existat vreodată. Să recurgi la astfel de manipulări, să nu le prezinți românilor realitatea obiectivă, din dorința de a câștiga electoral, este un caz de iresponsabilitate crasă, chiar criminală. Românii trebuie să fie informați constant cu privire la evoluția pandemiei, să înțeleagă pericolul pe care îl reprezintă aceasta, însă minciunile lansate de reprezentanții PSD-PRO România îi bulversează și îi induc în eroare. Pandemia nu a dispărut, dovadă cele 166 de cazuri noi apărute pe 15 iunie.

Relaxarea trebuie făcută treptat și numai cu bază științifică venită de la specialiști; a politiza o chestiune ce ține de viață și de moarte este dovadă de inconștiență, ca să nu o numesc altcumva. Nu poți sa te gândești la voturi în timp ce viața unor oameni atârnă de un fir de păr. Lansez un ferm și direct apel către toți parlamentarii să voteze prelungirea stării de alertă, să nu mai facă jocuri politicianiste, să arate că, măcar în momente ca acestea, dacă nu în altele, pot fi responsabili și trebuie să se gândească la sănătatea românilor, nu la câștigurile lor electorale, bazate pe minciuni și manipulări, care, nu doar că păcălesc, dar pun vieți în pericol. Partidul Național Liberal va face întotdeauna o prioritate din siguranța, sănătatea și bunăstarea românilor, în ciuda opoziției de care se va lovi din partea celorlalte partide!

    Elena Hărătău - declarație politică având tema Ministerul Educației și Cercetării s-a achitat cu brio de finalizarea în condiții bune a anului școlar;

Doamna Elena Hărătău:

"Ministerul Educației și Cercetării s-a achitat cu brio de finalizarea în condiții bune a anului școlar"

Sunt convinsă că principalul reproș adus în această perioadă ministrului educației, școala online în pandemie, nu este acoperit de realitate. Cei care au acuzat-o pe Monica Anisie că nu și-ar fi făcut bine treaba în calitate de ministru ar fi trebuit să înființeze Biblioteca Școlară Virtuală, care ar fi ajutat enorm elevii în timpul școlii de acasă din anul școlar recent încheiat.

Practic, Monica Anisie și echipa sa de la Ministerul Educației și Cercetării au fost nevoiți să construiască de la zero un sistem funcțional de predare și învățare online, cu reguli și condiții noi, adaptate situației excepționale pe care o traversăm.

Referitor la lipsa dispozitivelor electronice pentru elevii din medii defavorizate, Programul "Euro 200" datează din 2004, dar nimeni nu s-a obosit până acum să verifice câți copii au primit dispozitivele care i-ar fi ajutat enorm din martie încoace și câți elevi mai au nevoie de ele în continuare. În final, ministrul PNL al educației a cerut situația reală inspectoratelor școlare județene, iar Guvernul Orban a alocat suma de 150 de milioane de lei pentru achiziționarea dispozitivelor electronice necesare, pentru a fi rezolvată această situație delicată.

Să nu uităm totuși că lista de priorități a ministrului educației a fost extrem de vastă! Au fost prea multe lucruri de reparat și prea multe lipsuri de recuperat în sistemul educațional, toate pe fondul pandemiei.

În consecință, apreciez că ministrul liberal a fost operativ și eficient, dar nu i se puteau cere reforme peste noapte, în condițiile în care a avut un timp foarte scurt la dispoziție pentru a rezolva anumite aspecte ce nu s-au implementat în ani de zile.

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică având subiectul Criminalii în serie nu trebuie să mai vadă lumina zilei, de afară!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Criminalii în serie nu trebuie să mai vadă lumina zilei, de afară!"

Ceea ce s-a întâmplat la Mehedinți ne-a șocat și înfuriat pe toți. Un act monstruos a lovit un suflet inocent, o biată fetiță care în acest moment duce o luptă pentru propria viață și pe care, cu priceperea medicilor și ajutorul lui Dumnezeu, sperăm că o va câștiga. Însă, chiar și în eventualitatea în care tânăra va supraviețui, ea va fi marcată permanent atât fizic, cât și psihic. Nu trebuie să mai permitem unor astfel de personaje diabolice să umble nestingherite pe străzi, punând în pericol vieți nevinovate.

Trebuie să înțelegem cu toții că astfel de indivizi nu pot fi - de cele mai multe ori - reabilitați, oricât de exemplar ar fi comportamentul lor și prin oricâte programe ar trece; nu mai avem voie să ne lăsăm înșelați de capacitatea lor de a disimula pocăința. Avem o datorie față de cetățenii români, în slujba cărora suntem, să le protejăm drepturile și libertățile, în primul rând cel la viață, dar este necesar ca și magistrații să primească ajutor, din perspectiva clarificării legislației privind liberarea condiționată.

Niciun criminal care a comis cu intenție faptele pentru care a fost condamnat nu mai trebuie să fie eliberat condiționat, în special criminalii în serie. Ei trebuie să știe că penitenciarul va fi locul de unde vor părăsi această lume.

În acest sens, solicit Parlamentului României, Camerei Deputaților, colegilor lideri de grup modificarea legislației în privința interzicerii solicitărilor liberării condiționate pentru persoanele care se află în executarea unei pedepse pentru săvârșirea unor infracțiuni precum omor, omor calificat, viol sau tâlhărie. Este de o necesitate ce nu mai poate suferi amânări, mai ales după marea eliberare făcută de PSD prin recursul compensatoriu, ai cărui beneficiari, unii dintre ei, mai devreme sau mai târziu, vor recidiva, și atunci vom sta să ne întrebăm de câte vieți distruse mai este nevoie pentru a acționa cu responsabilitate maximă?!

Câte destine frânte mai sunt necesare pentru a realiza că victima și cetățeanul nevinovat trebuie protejați cu adevărat? Din păcate, dacă nu vom interzice liberarea condiționată pentru criminali, nimeni nu ne poate garanta că mâine-poimâine cei care au ucis o dată nu o vor mai face și a doua oară!

Fac apel către toate partidele politice să dăm dovadă de responsabilitate și să reacționăm de urgență la această situație excepțională, pentru că astăzi, dacă vom adopta cât mai rapid o corectare a legislației în acest sens, nu vom mai fi puși în situația de a mai vedea drame de acest gen, precum cazul Ion Turnagiu de la Mehedinți, pe străzile României.

Dumnezeu îi poate ierta pe acești monștri, noi însă nu!

    Găvrilă Ghilea - declarație politică intitulată PSD joacă alba-neagra cu sănătatea românilor?!;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"PSD joacă alba-neagra cu sănătatea românilor?!"

Când specialiștii în medicină și sănătate publică vorbesc, politicienii, în special cei din PSD, ar trebui să tacă. Sau măcar să asculte. Din păcate, prin condiționarea votului pentru prelungirea stării de alertă de calcule politicianiste ipocrite și mize electorale mărunte, PSD și aliații săi demonstrează că viețile și starea de sănătate ale românilor nu se regăsesc printre prioritățile de pe agenda proprie.

Chiar dacă, prin cutumele democrației parlamentare, se impune supunerea aprobării de către Legislativ a decretului prezidențial de instituire sau prelungire a stărilor de urgență sau de alertă, aceste prerogative constituționale nu pot fi exercitate condiționat de beneficii ulterioare, obținute printr-un troc politic meschin.

Cu toate acestea, prin demersurile și declarațiile diseminate de nenumărate ori în spațiul public, mai ales în ultima perioadă, propovăduitorii social-democrației mioritice abordează aprobarea prelungirii stării de urgență ca și cum și-ar negocia propriile sinecuri în Parlament, în funcții publice sau parandărătul din niște contracte finanțate de la buget.

Prin prestația pe care a avut-o de când a preluat responsabilitatea guvernării, chiar sub auspiciile nefaste ale unui executiv minoritar ca susținere parlamentară, dar îndeosebi în perioada ulterioară declarării pandemiei, PNL a demonstrat că nu este interesat de calcule politice, ci de adoptarea și promovarea celor mai bune măsuri pentru români.

De altfel, întreaga societate a putut constata că deciziile adoptate în ultimele luni de Guvernul PNL și președintele Iohannis au fost prompte, eficiente și corecte, având ca rezultantă protejarea sănătății românilor, salvarea vieții acestora, sprijinirea concetățenilor noștri aflați în dificultate, susținerea economiei și a locurilor de muncă.

Astfel, România a fost mai puțin afectată de efectele pandemiei decât multe alte țări din Europa și din lume, fapt constatat și apreciat de majoritatea covârșitoare a românilor, care a susținut și susține aceste măsuri, respingând abordările populiste promovate de iresponsabilii din PSD și acoliții lor.

Din aceste considerente, meritul depășirii efectelor primului val al acestei pandemii se datorează atât înaltei probității profesionale a medicilor și epidemiologilor din linia întâi, cât și solidarității masive a concetățenilor noștri care au acceptat provocarea de a lupta pentru înfrângerea flagelului și pentru reîntoarcerea treptată la o viață normală, convinși fiind că PNL și președintele Iohannis nu vor negocia niciodată chestiuni ce țin de sănătatea și de viața românilor.

    Ion Spânu - declarație politică având titlul Ludovic Economul;

Domnul Ion Spânu:

"Ludovic Economul"

Într-o videoconferință cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene la București, actualul premier, Ludovic Orban, a făcut o declarație care, dacă nu ar avea consecințe nefaste asupra noastră, a tuturor, ar putea fi catalogată ca fiind de-a dreptul hilară. Acum, deviza noastră este "Economia, înainte de toate!" Foarte posibil ca după deschiderea teraselor, premierul să nu mai realizeze că suntem la mai bine de trei luni de la declanșarea pandemiei și să aibă impresia că e luna martie. La fel de posibil este și ca transmisiunea video să nu fi fost de foarte bună calitate, și astfel să nu se fi auzit hohotele de râs ale ambasadorilor la auzul acestei declarații.

Fiind totuși o videoconferință cu reprezentanți ai diplomației europene, putem presupune că i-au fost aduse la cunoștință distinsului premier toate măsurile economice pe care statele UE le-au luat încă din aprilie. Astfel, Franța a oferit amânări de la plata taxelor și a contribuțiilor sociale, sume de bani pentru IMM-uri și plăți către angajații care nu pot lucra de acasă. La rândul ei, Germania a asigurat un împrumut de până la 1 miliard de euro, sume care pot fi accesate pe o perioadă mai mare de 5 ani de către companii mari, IMM-uri și persoane fizice autorizate. Poate țara cea mai afectată de pandemie, Italia a autorizat un moratoriu care vizează inclusiv ipotecile. oferă asistență pentru plata serviciilor, iar dobânda pentru IMM-uri a fost redusă timp de 12 luni. De asemenea, Spania a introdus un plan de stimulare a economiei ce are un buget de 18,23 miliarde de euro și a suplimentat bugetele administrațiilor locale și ale serviciilor sociale. Iar exemplele pot continua.

Planul de redresare al economiei românești, propus de Ludovic Orban și Klaus Iohannis, vizează în mod paradoxal blocarea întregii țări pentru cel puțin încă o lună, prin prelungirea stării de alertă. Așadar, "Economia, înainte de toate!", dar nu înainte de starea de alertă. Costurile pentru economia românească, cauzate de lipsa de eficiență a guvernului, sunt deja enorme. Românii au ajuns la pragul maxim de exasperare fie pentru că își văd locurile de muncă puse în primejdie (dacă nu și desființate), fie pentru că, în fiecare zi, constată scumpiri necontrolate ale produselor de bază sau fie pentru că pur și simplu s-au săturat să mai asculte de un executiv care are ca singură strategie socio-economică distanțarea socială cu masca pe figură. Cum ar putea să se redreseze economia românească atâta timp cât ții oamenii închiși în casă? Cum ar putea reporni afacerile dacă atunci când te hotărăști să le redeschizi, impui niște condiții imposibil de îndeplinit?

Domnule Orban, economia românească nu are cum să supraviețuiască numai cu ajutorul firmelor Partidului Național Liberal care vând echipamente medicale de urgență!

"Economia, înainte de toate!" a domnului Orban presupune însă împrumuturi externe pe bandă rulantă, cu cele mai mari dobânzi din regiune. Astfel, un calcul recent indică faptul că ne împrumutăm cu nici mai mult nici mai puțin de 1.000 de euro/secundă! Nu ni se spune însă pentru ce ne împrumutăm atât de mult și atât de scump, pentru că acești bani nu se regăsesc în economie. La peste 80 de miliarde de lei împrumutați până acum, am fi așteptat să vedem măcar un capăt de pod finalizat sau cel puțin o trecere de pietoni. Da, am înțeles că majorarea alocațiilor pentru copii reprezintă pomeni electorale, dar, totuși, ce faceți cu banii atrași de pe piețele externe?

    Antoneta Ioniță - declarație politică având ca subiect Locul criminalilor este la închisoare!;

Doamna Antoneta Ioniță:

"Locul criminalilor este la închisoare!"

Încă o dramă zguduie România. O adolescentă de 17 ani a fost incendiată de un bărbat cu cinci crime la activ, eliberat condiționat din închisoare. La momentul la care scriu aceste rânduri, nu știu dacă tânăra va supraviețui sau va deveni încă un nume în cartea sumbră a victimelor erorilor din deciziile politice.

Pentru că, dragi colegi, adoptarea cu prea mare larghețe a recursului compensatoriu, din dorința de a rezolva problema aglomerării penitenciarelor românești, are efecte dintre cele mai grave. Potrivit statisticilor Administrației Naționale a Penitenciarelor, din 19 octombrie 2017, data intrării în vigoare a legii, până la 2 decembrie 2019, 22.917 persoane condamnate au fost eliberate din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu. Există și un top al infracțiunilor celor care au beneficiat de această măsură: furtul și tâlhăria calificată sunt pe primele locuri, urmate de conducerea unui vehicul fără permis, traficul și consumului ilicit de droguri și, pe locul al 5-lea, omorul.

În intervalul menționat și ca urmare a aplicării acestor eliberări condiționate, 1.041 de criminali dovediți de procurori și condamnați de instanțe au ajuns să se plimbe liberi pe străzile României. Imperfecțiunile legii au făcut ca judecătorii să fie nevoiți să permită reîntoarcerea în comunitate a foarte multor infractori, pentru că eliberarea condiționată a acestora este, pur și simplu, legală.

În ultimul an, am asistat la cel puțin două astfel de situații cu un impact emoțional uriaș: tânăra din Mehedinți și fetele din Caracal, un alt caz care, chiar dacă nu similar, demonstrează imperfecțiuni legislative și instituționale pe care nu le putem nega sau ascunde.

Din postura de mamă, de femeie, de medic, nu pot asista pasivă la această agresiune împotriva tinerelor din România, fără să mă gândesc că este și responsabilitatea noastră de a da acele legi care să însemne securitate și confort în spațiul public. Nu pot să mă simt liniștită când știu că peste 1.000 de criminali, dintre care unii cu mai multe victime la activ, cum a fost acest caz de la Mehedinți, nu au niciun fel de supraveghere și nu răspunde nimeni pentru gesturile lor.

M-am așteptat ca, după cazul Caracal, atenția să crească, unele lucruri să se schimbe esențial. Din păcate, nu este așa, și devine evident că acest recurs compensatoriu, legal acordat, poate face victime în continuare. Interzicerea eliberării condiționate a criminalilor este singura cale pentru a nu mai asista la astfel de fapte abominabile, pentru a nu mai pune alte suflete în pericol. De opt luni, un astfel de proiect a stat ascuns prin sertarele Camerei Deputaților, iar cei care au ales să procedeze astfel, doar din rațiuni politice, ar trebui să aibă pe conștiință ce s-a întâmplat la Mehedinți. Nu există nicio justificare pentru ca un criminal în serie să se plimbe fără nicio restricție în parcuri și pe străzi, în piețe și în magazine, unde, eventual, să facă alte victime.

Pentru astfel de crime, sunt responsabili toți cei care pot legifera lucrurile corect și responsabil și nu o fac. Locul criminalilor în serie este la pușcărie! Când luăm decizii, ar trebui să ținem seama de asta!

    Mihaela Huncă - declarație politică intitulată Din nou această grabă și preocuparea exclusivă pentru alegeri ne fac să ne gândim că liberalii au altă agendă decât sănătatea noastră, a tuturor;

Doamna Mihaela Huncă:

"Din nou această grabă și preocuparea exclusivă pentru alegeri ne fac să ne gândim că liberalii au altă agendă decât sănătatea noastră, a tuturor"

Observ că din nou preocuparea președintelui țării și a Partidului Național Liberal pentru a grăbi organizarea alegerilor trece în fața preocupării pentru sănătatea românilor. Dacă vă mai amintiți, criza generată de COVID-19, ne-a luat total pe nepregătite pentru că alegerile anticipate și joaca de-a numi prim-miniștri care au dezertat în plenul Parlamentului au fost mai importante decât aprovizionarea cu materiale sanitare și organizarea sistemului sanitar. În timp ce toate statele Europei se pregăteau pentru lupta cu COVID-19, Klaus Iohannis și Ludovic Orban aveau exclusiv grija alegerilor, și s-a văzut cât de pregătiți am fost. Se puteau evita chiar pierderi de vieți omenești, ale cadrelor medicale, ale angajaților SMURD sau ai serviciilor de ambulanță care au fost trimiși la război cu mâna goală. La fel se întâmplă și acum. Pe de o parte, președintele și guvernul Orban spun că este necesară prelungirea stării de alertă, pe de altă parte, tot ei se pregătesc de alegeri în septembrie. În al 12-lea ceas însă, toți politicienii României ar trebui să înțeleagă că alegerile locale, naționale, rămân probleme minore în fața amenințării reale la sănătatea alegătorilor, în noile condiții epidemiologice. Ce să înțelegem? Că situația este acum gravă și se impune starea de alertă, iar în septembrie nu va mai fi? De unde știu liberalii acest lucru? Poate trebuie cineva să-i comunice și președintelui țării și liderilor Partidului Național Liberal că poți să prevezi data alegerilor, însă nu poți prevedea evoluția coronavirusului în viitor! Din nou această grabă și preocuparea exclusivă pentru alegeri ne fac să ne gândim că liberalii au altă agendă decât sănătatea noastră, a tuturor. Sănătatea fiecărui român este mai importantă decât orice acțiune politică, iar alegerile trebuie să aibă loc atunci când vom fi cu toții în siguranță deplină atât la urne, cât și în acțiunile electorale.

    Nicolae Giugea - declarație politică având ca subiect Drumul expres Craiova-Pitești prinde viteză!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Drumul expres Craiova-Pitești prinde viteză!"

Nu cred că există frustrare mai mare decât a noastră, a oltenilor, care ne uităm de ani buni peste Dunăre, în Bulgaria ori în Serbia, și constatăm că aceste state, în ciuda unei situații economice mai slabe decât a țării noastre, au reușit să construiască o infrastructură de transporturi modernă, care să sprijine mediul economic și să ajute dezvoltarea societății. Cu toții ne-am pus întrebarea de ce în România nu se construiesc autostrăzi, drumuri expres sau căi ferate rapide, căci ingineri specialiști încă mai avem destui, banii europeni alocați special pentru acest capitol nu au lipsit niciodată, iar de firme dispuse să construiască nu am dus lipsă. Ne explicase acum vreo doi ani un fost prim-ministru PSD, că autostrăzile pe fonduri europene nu se construiesc în România pentru un motiv temeinic! Cică din banii Uniunii Europene nu se poate fura, și atunci nici interesul autorităților române nu este să se lege la cap cu asemenea proiecte din care nu "iese" o atenție sau măcar o zeciuială. Sub guvernele PSD, autostrăzi sau drumuri rapide s-au construit numai sub lupa camerelor de luat vederi și, de regulă, în preajma campaniilor electorale. Oare uităm cum s-a fărâmat un sector de autostradă, după ce Ponta a încălcat orice normă pentru a tăia o panglică în campania electorală? Am uitat cum Olguța și cu Dragnea au adus 5 borduri și două tractoare pe drumul de la Craiova la Pitești, care au dispărut în jumătate de ceas după ce au plecat jurnaliștii?

Eu, personal, apreciez enorm efortul Guvernului PNL care, pe lângă faptul că a reușit să limiteze răspândirea virusului în România mult mai bine decât state foarte dezvoltate din Uniunea Europeană, a avut grijă de angajații și firmele aflate în impas și, mai mult decât atât, a accelerat și lucrările de investiții publice, în special cele de infrastructură. N-ai cum să treci cu vederea că pe autostrada Sibiu-Pitești se lucrează, după ce proiectul a stagnat mai mult de 12 ani, că s-au avansat proiectele de autostradă pentru Moldova, că în Transilvania se vor da în circulație noi loturi, iar că pe drumul expres Craiova-Pitești acum chiar se lucrează. Nu știu unde a găsit Guvernul bani în acest context economic greu, însă, cu numai câteva zile în urmă, a adoptat o hotărâre pentru plata despăgubirilor și demararea lucrărilor pe un nou lot - lotul numărul 4 - din drumul expres al Olteniei.

Așadar, Guvernul PNL reușește să gestioneze corect și criza sanitară și criza economică și deblochează toate șantierele de infrastructură din țară, pline de rugină de pe vreme guvernelor PSD. Cred că acest lucru ne dă noi argumente în plus pentru a spune că PSD are nevoie de o perioadă foarte lungă de opoziție, în care să își deschidă urechile și să afle care sunt adevăratele probleme ale românilor.

    Dumitru Oprea - declarație politică intitulată PSD, fără voință pentru a proteja elevii;

Domnul Dumitru Oprea:

"PSD, fără voință pentru a proteja elevii"

Se vor putea întoarce copiii noștri la școală în siguranță din toamnă? Răspunsul e greu de dat în acest moment, pentru că guvernul liberal este obligat să rezolve în următoarele trei luni probleme pe care PSD le-a ignorat ani la rândul. Peste 2000 de școli mai aveau în 2019 grupuri sanitare în curte, fără apă și canalizare. Cum se vor spăla pe mâini elevii din aceste unități de învățământ, în condițiile în care medicii au stabilit că apa și săpunul sunt cele mai bune arme împotriva coronavirusului.

Din 2017, de când PSD-ul lui Dragnea a preluat puterea și a fost mai preocupat doar de încălecarea justiției, s-au făcut lucrări "de intervenții în vederea îmbunătățirii condițiilor igienico-sanitare" în numai 34 de școli din cele 730 propuse. Doar 1,5% dintre unitățile școlare au fost modernizate de PSD în 18 luni.

În Programul de guvernare din 2016, social-democrații se angajau la "Reabilitarea/modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ să obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU)". Dar, până anul trecut, aproape 4.000 de unități nu aveau autorizație de funcționare de la ISU. Sunt, practic, un pericol pentru elevi, cadre didactice și personalul auxiliar.

În februarie 2019, miniștrii PSD de finanțe, Orlando Teodorovici, și cel al educației, Ecaterina Andronescu, dădeau asigurări că vor rezolva problema școlilor cu toaletele în curte sau neconforme până la finalul anului. Evident, acest lucru nu s-a întâmplat. Primarii, care sunt puși acum în fața unui examen important - al protejării copiilor în fața unui virus extrem de contagios - au ignorat, ani la rândul, situația gravă a toaletelor insalubre din curtea școlilor. În aceste condiții, ce așteptări să mai fi avut în ceea ce privește digitalizarea învățământului, care a fost pentru PSD echivalentul trimiterii unui echipaj în afara sistemului solar. O misiune mult prea grea!

Digitalizarea trebuia să cuprindă două proiecte esențiale pe care guvernele PSD-iste ar fi avut timp și bani să le implementeze înainte de pandemie. Din nou a lipsit voința. Platforma digitală cu resurse educaționale deschise (Biblioteca virtuală), în valoare de 49 de milioane de euro, care ar fi trebuit să doteze 5.400 de școli gimnaziale cu câte un kit multimedia, a demarat abia în septembrie 2019. Și nu e gata. "Catalogul electronic" a demarat abia în septembrie 2019 și nu este funcțional nici azi.

Mai bine de 10% dintre cadrele didactice din învățământul preuniversitar, potrivit datelor din sistem, nu au competențe digitale de bază. Ce să le cerem elevilor acestora?

    Radu-Adrian Pau - prezentarea unui scenariu de lucru la Ministerul Finanțelor Publice;

Domnul Radu-Adrian Pau:

A fost identificat fără nici un dubiu adevăratul motiv pentru care domnul Florin Cîțu s-a retras intempestiv din poziția de premier, în urmă cu trei luni. Și nu, nu are legătură cu incompetența sa dovedită în fiecare zi și nici cu faptul că este ministrul cu cele mai multe moțiuni simple din istoria României. Ci are legătură cu faptul că domnul Cîțu este un pion mult prea important dintr-un puzzle pe care abia acum începem să-l devoalăm, iar poziția dumnealui ca ministru de finanțe era mai importantă și mai valoroasă chiar decât cea de prim-ministru al României.

Haideți să ne amintim cum, în urmă cu aproximativ 3 luni, pe 12 martie anul acesta, ne-am reunit cu toții, în plina criză globală provocată de coronavirus, să dăm țării un guvern. După ce, în mod absolut iresponsabil, atât domnul președinte Iohannis, cât și domnul prim-ministru Orban au jucat România la ruleta rusească, insistând cu anticipatele, în loc să guverneze și să pregătească țara pentru pandemia ce, inevitabil, avea să ne lovească. Și abia după ce, probabil, inclusiv partenerii noștri internaționali le-au recomandat imperativ să-și bage mințile în cap, fiindcă aveau să vină vremuri extrem de tulburi, în ceasul al doisprezecelea, domnul Iohannis și "partidul lui" l-au propus premier pe domnul Florin Cîțu.

Iar noi, deputați și senatori responsabili, ne-am reunit să votăm Guvernul Cîțu. N-am mai reușit, însă, pentru că domnia sa a primit ordin să se retragă, cu doar câteva ore înainte de votul de învestitură, când, probabil, s-a auzit până în Dealul Cotrocenilor că există o majoritate parlamentară responsabilă, gata să dea țării un guvern.

La momentul respectiv, am crezut că retragerea domnului Florin Cîțu face parte dintr-un joc politic meschin și fără discernământ, așa cum ne-a obișnuit tandemul Iohannis-Orban. Aflăm, acum, de la surse din Ministerul Finanțelor că, de fapt, domnul Florin Cîțu este ministru doar cu numele. Adevăratul șef peste vistieria țării este colegul nostru de Parlament, domnul Dan Vîlceanu, care are inclusiv propriul birou în minister, fiind zilnic prezent "la serviciu". Abia acum ne dăm seama ce a însemnat mult-așteptata reformă a Finanțelor, anunțată cu emfază la începutul anului, de domnul Cîțu. De fapt, domnia sa încerca să scape de toți profesioniștii din sistem ca să-și poată instala patronul la butoanele banilor României. Domnul Vîlceanu a luat tot ce înseamnă colectare de taxe și restituiri de TVA în subordine și nu pleacă niciun ban din vistieria țării fără aprobarea sa explicită. În timp ce domnul Cîțu împrumută miliarde! Zilnic! Și ne îndatorează pe zeci de ani.

Mai aflăm, tot de la oameni din sistem, oripilați de ce se întâmplă cu avuția românilor, că domnul Vîlceanu stabilește controalele tematice, precum și planul de amenzi, mai ceva ca-n vremea lui Blejnar.

Acesta este partidul dumneavoastră, domnule Klaus-Werner Iohannis, și acesta este guvernul dumneavoastră. Nu al românilor! Și Dan Vîlceanu este tot al dumneavoastră, iar faptele sale extrem de grave, și care atentează la securitatea națională, intră inclusiv în responsabilitatea dumneavoastră, domnule Iohannis. Așa că, vă rog să îl opriți până nu va fi prea târziu și il vor opri alte instituții ale statului!

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică cu titlul Sănătatea românilor este mai presus de orice!;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Sănătatea românilor este mai presus de orice!"

Măsurile adoptate de Guvernul PNL pe perioada stării de urgență și, ulterior, pe perioada stării de alertă, s-au dovedit extrem de eficiente și de eficace, motiv pentru care în țara noastră numărul de îmbolnăviri și de decese a fost semnificativ mai mic decât în majoritatea statelor dezvoltate din Uniunea Europeană. Acțiunile Guvernului PNL trebuie apreciate, cu atât mai mult cu cât, la nivelul Parlamentului României, s-a coalizat în jurul PSD o nouă majoritate toxică, care nu a făcut decât să împiedice acțiunile Guvernului în gestionarea crizei. Unii politicieni iresponsabili au încercat din răsputeri să acrediteze ideea că pandemia de coronavirus este o simplă răceală și că milioanele de îmbolnăviri și sutele de mii de decese înregistrate în lume sunt doar niște simple închipuiri. Alți politicieni fără scrupule, s-au opus din răsputeri aplicării unor măsuri care au făcut posibilă limitarea răspândirii virusului în România. Acum, când epidemia nu doar că nu a trecut, ci dă semne de revenire peste tot în lume, prin creșterea semnificativă a numărului zilnic de îmbolnăviri, toți cei aciuați pe lângă PSD reîncep acțiunile de blocare a prelungirii stării de alertă, punând umărul la vulnerabilizarea stării de sănătate a populației.

Nimic nu este mai prețios decât viața și sănătatea oamenilor! Nimic! Faptul că cei strânși în jurul PSD vor să spună că sănătatea românilor trebuie să fie pe locul al II-lea, le arată adevărata față și justifică pe deplin modul disprețuitor în care ei au tratat acest sector în vremea Guvernelor PSD de tristă amintire.

Românii nu trebuie să uite niciun moment că PSD și aliații lor la guvernare au lăsat România, în prag de epidemie, fără stocuri de medicamente și materiale sanitare, cu o infrastructură spitalicească precară, cu deficit de personal medical de mii de medici și asistente și cu un buget public deficitar, ciuruit din incompetență! Da, din păcate, aceasta este adevărata față a PSD și a partenerilor săi. Ar face orice pentru a câștiga două voturi! Ar pune în pericol și sănătatea întregii populații, numai ca ei să-și mențină funcțiile publice. Am speranța că gesturile iresponsabile ale tuturor partidelor grupate în jurul PSD vor fi aspru taxate de români, cu cel mai puternic instrument disponibil în democrație, votul!

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică intitulată România a intrat, oficial, în starea de austeritate din cauza iresponsabilității și incompetenței guvernării PNL!;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"România a intrat, oficial, în starea de austeritate din cauza iresponsabilității și incompetenței guvernării PNL!"

România a intrat oficial în starea de austeritate. După starea de urgență și starea de alertă, PNL bagă România în starea de Austeritate, dovedindu-se un semn descendent al PDL. Tandemul Iohannis-Orban-Cîțu "reușește" să-i sărăcească pe români chiar mai rapid decât a făcut-o cuplul Băsescu-Boc.

Institutul Național de Statistică a anunțat oficial intrarea în austeritate. În aprilie, puterea de cumpărare a scăzut pentru prima dată în ultimul deceniu, comparativ cu luna similară a anul trecut. În același timp, puterea de cumpărare corespunzătoare salariului mediu a scăzut la 96,3%, în aprilie, față de martie.

Tandemul Iohannis-Orban se dovedește la fel de nociv ca Băsescu-Boc. Austeritate atunci, austeritate acum! Tăiere de salarii și pensii atunci, se întâmplă și acum! Salariați aruncați pe drumuri și șomaj record atunci, la fel și acum! PNL = PDL = aceeași mizerie!

Nivelul de trai este lovit puternic. Scade continuu și tendința se menține. Trei români din zece câștigă mai puțin cu 30%, față de perioada anterioară pandemiei.

Prețurile cresc și este dramatic că în plină vară cea mai mare scumpire e la produsele alimentare de strictă necesitate, fapt care afectează cel mai mult populația cu venituri mici și medii: fructe proaspete + 24%, cartofi + 20%, fasole + 11%.

Prognozele sunt sumbre. Un studiu independent arată că angajatorii din România anticipează concedieri masive în următoarele luni, respectiv 22% au în plan reduceri de personal.

Cifra de afaceri din industrie s-a prăbușit. Este mai mică cu 40% față de anul trecut. Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut cu 43% față de anul trecut.

În plină cădere a economiei, Guvernul Orban continuă mascarada. Vom face, vom drege, dar măsuri, ioc! A trecut mai mult de o lună de când Orban și Cîțu se angajau să prezinte Programul de redresare economică. Nu s-a întâmplat nimic! Ba mai mult, în bătaie de joc, acum două zile, Orban anunța din nou că Guvernul său continuă lucreze la faimosul plan. O adevărată bătaie de joc la adresa tuturor românilor - alte palavre, alte vorbe goale ale Guvernului - vom face, vom drege, nimic, zero.

Până vin liberalii cu planul, dacă vor veni vreodată, praful și pulberea se alege de tot. Exact ca în zicala sinistră - "operația a reușit, pacientul e mort".

    Sorin-Ioan Bumb - În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul liberal folosește cele 33 de miliarde de euro obținute de la Comisia Europeană pentru redresarea economică a României;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul liberal folosește cele 33 de miliarde de euro obținute de la Comisia Europeană pentru redresarea economică a României"

Eforturile Guvernului liberal au avut un ecou remarcabil la Bruxelles, România obținând a doua cea mai mare sumă de bani din Europa de Est și a șasea cea mai mare sumă la nivel european pentru redresare economică. Astfel, România va primi în total 33 de miliarde de euro, din care 19 miliarde fonduri nerambursabile din pachetul de ajutor al Comisiei Europene. Datorită negocierilor purtate de Guvernul PNL și de europarlamentarii PNL la Bruxelles, România este una dintre țările câștigătoare, alături de Spania și Italia.

Guvernul PNL va folosi în mod responsabil acești bani. Odată aprobat pachetul de ajutor economic, de către Parlamentul European și de către Consiliul European, banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea economiei românești, pentru sprijinirea companiilor românești și pentru angajații români.

Chiar și în plină pandemie, Guvernul PNL a acordat o mare atenție utilizării fondurilor europene și a reușit să atragă peste un miliard și jumătate de euro pentru combaterea efectelor pandemiei. Astfel, a fost ușurată presiunea asupra bugetului național, banii europeni fiind folosiți chibzuit în timp de criză: 300 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflați în situații defavorizate sau cu risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflați în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

În doar 6 luni, Guvernul PNL a recuperat întârzieri de ani de zile în folosirea fondurilor europene: au fost semnate contractele pentru spitale regionale din Craiova și Iași, pe care PSD a eșuat să le facă în 6 ani, au fost lansate 13 apeluri de proiecte cu finanțare europeană - care cumulează peste 800 de milioane de euro -, s-a evitat dezangajarea a 600 de milioane de euro încă din primele săptămâni de guvernare. România a depășit cu peste 467 de milioane de euro ținta de dezangajare. De asemenea, a fost alocat un buget de aproximativ 500 de milioane de euro din fonduri europene pentru înființarea de rețele noi de distribuție a gazelor naturale în localitățile din România. În plus, România a adoptat deja cadrul legislativ care va permite să putem absorbi bani europeni chiar din prima zi a viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Este pentru prima dată, de când România a aderat la UE, când este adoptat din timp cadrul legislativ pentru viitorul exercițiu financiar.

Până acum, România a fost codașa Europei la utilizarea fondurilor europene, PSD situându-se pe primul loc doar la fraudarea banilor europeni. Guvernele PSD au eșuat în utilizarea miliardelor de euro din fonduri europene alocate pentru construcția de autostrăzi. Cifrele spun totul: precedenta guvernare PSD promitea în ianuarie 2017 sute de kilometri de autostradă, dar niciun kilometru de autostradă nou nu a fost început și finalizat de precedenta guvernare PSD în 3 ani de zile. Au fost inaugurate doar bucăți din foste autostrăzi începute înainte și care au acumulat mii de zile de întârzieri sub guvernările PSD. Uniunea Europeană a alocat în trecut sume uriașe de bani care puteau fi folosite de fostele guverne ale României pentru construcția de noi spitale. În exercițiul financiar actual, care se încheie în curând, au existat bani pentru spitale. Chiar PSD, în Programul de guvernare din 2016, a promis că va construi 8 spitale regionale cu fonduri europene, însă, când au ajuns la guvernare, au început să critice instituțiile europene care ne rugau pur și simplu să facem proiecte și să le luăm banii!

Timp de șase ani, în perioada 2014-2019, Guvernele PSD au atras doar o treime din fondurile europene structurale și de coeziune alocate României din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2014 - 2020. Guvernul PNL se luptă acum să atragă în timpul rămas din acest cadru financiar restul de două treimi din banii disponibili de la Bruxelles.

    Vasile Varga - declarație politică având ca subiect Colaborarea între Brăila și Galați este benefică pentru realizarea Podului suspendat peste Dunăre;

Domnul Vasile Varga:

"Colaborarea între Brăila și Galați este benefică pentru realizarea Podului suspendat peste Dunăre"

Încă din anul 2018 am fost preocupat de starea proiectului privind Podul suspendat peste Dunăre care va face legătura între Brăila și orașul Măcin. Pe parcursul ultimilor doi ani, am cerut, de la toate instituțiile implicate, informații privind derularea lucrărilor la acest obiectiv cu adevărat strategic atât pentru Brăila și Galați, cât și pentru economia națională.

Trebuie să subliniez faptul că, pentru succesul acestui proiect, Șantierul Naval Brăila și Combinatul din Galați vor avea un rol important prin executarea și livrarea unor componente pentru Podul suspendat peste Dunăre. Aceasta este o dovadă a faptului că, mai presus de orice orgolii, trebuie să primeze interesul binelui comun.

Așadar, investiția în Podul de la Brăila va genera, în mai multe domenii de activitate, mii locuri de muncă esențiale pentru ocuparea forței de muncă din această regiune. Pe de altă parte, acest obiectiv de investiții va fluidiza și va oferi soluții optime pentru legătura rutieră între județele Brăila, Galați și Tulcea.

După cum bine cunoașteți, Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila, este o componentă a unui plan mai amplu în care se va regăsi un drum expres între Buzău și Constanța, trecând prin Brăila și Tulcea. Această arteră rutieră se preconizează a fi construită între anii 2020-2030, având rolul de a conecta nordul Munteniei și sudul Moldovei de nordul Dobrogei.

Mă bucur să constat că podul a început să prindă contur și sunt convins că la sfârșitul anului 2021, termenul de finalizare a lucrărilor, vom putea vorbi despre un succes al proiectanților, al constructorilor și al tuturor celor care au crezut în acest proiect.

Acest proiect ambițios al autorităților române, atât de la nivel local, cât și de la nivel central, va avea în mine un ferm susținător!

    Florica Cherecheș - declarație politică: Criminalii să stea la pușcărie, nu pe străzi!;

Doamna Florica Cherecheș:

"Criminalii să stea la pușcărie, nu pe străzi!"

Suntem martori în aceste zile, la o nouă tragedie care a lăsat o fată de doar 17 ani pe patul spitalului, între viață și moarte, în chinuri groaznice, cu arsuri pe 90% din corp. Ca acest tablou terifiant să fie complet, agresorul este un bărbat de 47 de ani, prieten al familiei, condamnat în 1993 pentru 5 crime, dar eliberat condiționat. Această tânără este o nouă victimă a aprobării Legii recursului compensatoriu, pe baza căreia au fost eliberați aproape 23.000 de criminali, din care 1.000 sunt foști criminali. Partidul Național Liberal a cerut în repetate rânduri ca Legea recursului compensatoriu să nu se aplice criminalilor, dar proiectul nostru de lege nu a fost aprobat de PSD.

În activitatea mea de membru al Parlamentului României, de nenumărate ori am tras semnale de alarmă atât privind legislația în vigoare referitoare la protecția victimelor supuse la viol și violență domestică, nevoia de echipamente de monitorizare a celor eliberați condiționat, cât și asupra atitudinii autorităților cu privire la disputele de natură domestică. Întreaga societate trebuie să depășească mentalitatea potrivit căreia, femeia are întotdeauna o parte de vină, că "știe ea de ce".

Grav este că, deși victima a apelat la ajutorul autorităților, acuzând bărbatul de 47 de ani de viol, neconfirmat prin examenul medico-legal, tot ce au făcut autoritățile pentru minora de 17 ani a fost să o ducă într-un centru de protecție socială, de unde a fost imediat scoasă cu ușurință de bunica ei. Din acel moment, cu toate că fostului deținut îi era cunoscut trecutul extrem de violent, cu toate că se afla în autoizolare, fiind recent întors din străinătate, calea i-a fost deschisă spre a nărui o viață, un destin.

Oare câte crime de acest fel trebuie să mai aibă loc pentru a realiza un consens în a face o reformă reală în ceea ce privește protecția victimelor și monitorizarea strictă a potențialilor agresori?

Când vom învăța, ca popor, că manifestările violente, de orice fel, asupra femeilor, nu pot fi tolerate?

Salut decizia ministrului justiției, care a dispus efectuarea imediată a unui control tematic în toată țara, referitor la liberarea condiționată și Legea recursului compensatoriu, și care l-a demis din funcție, ieri, pe directorul Penitenciarului Drobeta-Turnu Severin, penitenciar din care a fost eliberat deținutul care a incendiat-o pe tânăra de 17 ani.

Cetățenii trebuie să se simtă în siguranță, iar infractorii trebuie să fie pedepsiți, nu eliberați pentru a săvârși alte nelegiuiri! În acest sens, invit toți colegii parlamentari să voteze Proiectul PNL, conform căruia criminalii, violatorii, tâlharii și pedofilii nu vor mai putea fi liberați condiționat.

    Vasile Cîtea - declarație politică cu titlul Forme fără fond;

Domnul Vasile Cîtea:

"Forme fără fond"

Între starea de urgență și starea de alertă au existat 3 zile de vid legislativ care s-ar fi putut transforma în haos. Dacă nu s-a întâmplat așa, nu este meritul Guvernului, ci strict al cetățenilor care sunt mult mai înțelepți și mai conștiincioși decât membrii Cabinetului Orban II. Românii au înțeles că nu miniștrii și nici ordinele lor, adesea contradictorii, dacă nu aberante, îi apără de pandemie. Dar ar fi meritat să fie ajutați, nu doar să li se repete obsesiv, de la cel mai înalt nivel, să spele pe mâini.

În baza O.U.G. nr. 78 din 22 mai 2020, ar fi trebuit achiziționate măști pentru a fi distribuite unui mare număr de cetățeni cu probleme materiale sau de sănătate. Unde sunt măștile?

Și pentru că aminteam de conținutul aberant, ridicol, aiuritor al unor decizii ministeriale, care a fost exact reglementarea pescuitului cu mască și dezinfectant pe lacuri și în râuri, fără socializare și grătare? Dar discriminarea clară între regimul de funcționare a grădinițelor, creșelor, after-school-urilor private și de stat? Să ne amintim declarația domnului ministru Cîțu "...obiectivul nostru este dezvoltarea sectorului privat...".

Ce înțelege doamna ministru, soprana educației românești, prin "norme metodologice inexistente care vor fi aplicate de îndată"?

A reevaluat distinsul ministru al culturii repertoriul dramaturgiei universale sau ne mulțumim cu Take, Ianke și Cadîr, fiindcă personajele pot sta la 2 metri unul de altul?

Și acum vin și cer încă o prelungire, încă un vot de încredere. Cu ce argumente?

Meșteșugul vorbelor lungi, tărăgănate și inconsistente, este specialitatea premierului de la care au deprins și miniștrii știința "formelor fără fond", cum bine a țintuit Titu Maiorescu exprimarea golită de conținut.

    Camelia Gavrilă - declarație politică cu titlul Guvernul Orban nu pare interesat de siguranța cetățenilor. Grave sincope în activitatea poliției rurale;

Doamna Camelia Gavrilă:

"Guvernul Orban nu pare interesat de siguranța cetățenilor. Grave sincope în activitatea poliției rurale"

Cele mai frecvente tipuri de infracțiuni cu care se confruntă polițiștii din mediul rural sunt cele comise prin violență - agresiuni, loviri, vătămări, dar și infracțiuni de tipul tâlhărie sau viol, care apar pe fondul consumului de alcool, în familie, în baruri sau discoteci.

Dincolo de faptul că aceste situații grave sunt generate de lipsa educației, datoria polițiștilor este nu doar să intervină cu promptitudine, să identifice autorii, ci și să prevină astfel de evenimente. Dacă adăugăm la acest șir de activități intervențiile determinate de apelurile la Serviciul 112, soluționarea de dosare și petiții sau activități de constatare a încălcării normelor rutiere, activități de verificare a respectării legislației în domeniul comerțului sau pe linia pazei bunurilor și valorilor, constatăm astfel că există o gamă largă și foarte diversă de atribuții și activități ce nu pot fi asigurate în totalitate, în condițiile în care există în prezent un deficit de lucrători în cadrul Poliției, mai ales la posturile rurale.

Acest aspect înseamnă dificultăți sporite, o multitudine de activități solicitante, presiune la locul de muncă și, de multe ori, o întârziere nedorită atunci când trebuie să se răspundă problemelor și solicitărilor cetățenilor.

Dificultățile domeniului sunt accentuate de faptul că în multiple situații o singură patrulă asigură intervenția pe raza mai multor comune, acoperind distanțe mari și o paletă complexă de evenimente. În plus, de multe ori se constată o apelare excesivă și nejustificată a numărului de urgență Serviciul 112, fără ca evenimentele sesizate să reprezinte o urgență. Numai în județul Iași, în 2019, au fost înregistrate 79.173 apeluri la 112, ceea ce reprezintă 5,05% din totalul apelurilor la nivel național, date prin care Iașiul ocupă locul al II-lea în țară, după municipiul București, la mare diferență față de următorul județ.

Este adevărat că județul Iași reprezintă o structură teritorială amplă, cu probleme complexe, în acord cu populația și cu numărul de unități administrativ teritoriale. Este greu să deslușim, totuși, care este situația la nivel național, în condițiile în care pagina web a Ministerului Afacerilor Interne ne oferă date statistice privind numărul și tipologia intervențiilor serviciilor profesioniste în situații de urgență, doar din primele nouă luni ale anului 2013, comunicare deficitară, statistici incomplete, absența analizelor de specialitate, cu toate consecințele implicate!

Deși, pe durata pandemiei, din cauza măsurilor restrictive de circulație a cetățenilor, impuse de ordonanțele militare date de Guvern, a scăzut numărul de infracțiuni, nu trebuie să considerăm problemele rezolvate, să plasăm siguranța cetățenilor în plan secund și să ignorăm statisticile alarmante din perioadele de normalitate. Datele oferite de Poliția Română arată, de exemplu, că în martie anul acesta numărul infracțiunilor sesizate a fost cu 14,6% mai mic față de valorile înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut, așa cum o scădere importantă există și în privința furturilor, aproape 20%, procent înregistrat și în cazul tâlhăriilor. În mod firesc, infracțiunile stradale au fost cu aproape 27% mai puține. Revenirea la starea de normalitate poate aduce un alt val de infracțiuni, pentru care avem nevoie de polițiști pregătiți și intervenții prompte.

Poliția se confruntă, însă, cu probleme stringente, printre care schema subdimensionată de personal, din cauza pensionărilor excesive din ultimii ani, cu plecări din sistem ce nu au fost compensate decât parțial cu alte încadrări, dar și cu lipsa de experiență a celor intrați de curând în sistem. Ținând cont de situațiile care mi-au fost relatate de către primari, de specialiști în domeniul securității persoanelor, de cetățeni veniți în audiență la cabinetul parlamentar, considerând relevante și alte informații desprinse din dialogurile și dezbaterile la nivelul instituțiilor de specialitate, se impun următoarele măsuri posibile, cerute de logica activităților și de responsabilitățile Ministerului Afacerilor Interne:

  • Urgența unor analize obiective și temeinice la nivelul ministerului de resort, cu evaluarea tuturor parametrilor și criteriilor privind derularea activităților specifice poliției rurale;
  • Încadrarea urgentă de personal, până la completarea schemelor existente;
  • Acordarea unor salarii adecvate responsabilităților și riscurilor la care sunt expuși zilnic polițiștii;
  • Modificarea legislației, în sensul susținerii efective a activităților specifice, conferind autoritate polițistului, dar și responsabilități și proceduri clare;
  • Modernizarea mijloacelor tehnice specifice de investigare;
  • Pregătirea adecvată a personalului angajat din sursă externă - măsură aplicabilă cu precădere pentru personalul care nu provine din școlile de poliție;
  • Asigurarea fondurilor necesare pentru amenajarea/renovarea sediilor în care funcționează posturile de poliție rurală, ținând cont că sunt necesare lucrări de anvergură;
  • Achiziția de autovehicule - din datele statistice prezentate de I.P.J. Iași pentru anul 2019, rezultă că gradul de asigurare cu autovehicule este de doar 64,85%;

Pentru a amplifica măsurile care pot fi luate în vederea protecției cetățenilor, cu siguranță este utilă și Legea nr. 155/2010, care permite primăriilor să înființeze Poliția locală la nivel de comună, măsură care ar putea veni în ajutorul cetățenilor, deși insuficiența fondurilor în cazul comunelor mai mici, cu bugete modeste reprezintă un impediment. Un exemplu de bună practică în acest sens se regăsește în comunele Holboca, Tomești sau Miroslava din județul Iași, unde funcționează deja, de câțiva ani, Poliția locală a comunei.

Activitatea lucrătorilor de poliție rurală este deosebit de importantă, căci polițistul - obiectiv, imparțial, profesionist, bine pregătit - joacă un rol primordial în aplanarea și prevenirea conflictelor, în protecția drepturilor omului, cu respect pentru lege, pentru ordinea publică, cu respect pentru cetățean.

Numai la nivelul județului Iași vorbim despre 9 secții de poliție rurală, care coordonează 93 de posturi de poliție comunală. Deci, structurile-cadru sunt bine conturate, dar nevoia de personal suficient, motivat, bine plătit, cu pregătire inițială și continuă relevantă, se impune ca o condiție esențială pentru eficiența și calitatea activităților din unitățile menționate.

Dacă nu le vom asigura condiții decente pentru desfășurarea activităților, dacă nu va fi personal suficient pentru multiplele provocări, dacă posturile de poliție nu vor avea dotările necesare, dacă nu se vor parcurge stagii de pregătire, polițiștii riscă să se îndepărteze de toate aceste responsabilități de care societatea are nevoie, iar comunitățile sigure pe care le dorim vor rămâne doar la stadiul declarativ sau simple formulări ale unor obiective iluzorii.

    Cornel Itu - declarație politică intitulată Turismul românesc, în pericol de faliment din cauza nepăsării Guvernului liberal;

Domnul Cornel Itu:

"Turismul românesc, în pericol de faliment din cauza nepăsării Guvernului liberal"

Turismul românesc se află pe muchie de cuțit, fiind unul dintre cele mai afectate domenii din economia națională. Sectorul HoReCa a suferit pierderi financiare enorme în timpul crizei generate de epidemia de coronavirus, iar cifrele de afaceri ale restaurantelor, hotelurilor, pensiunilor și ale firmelor de catering sunt așteptate să scadă cu peste 50% în acest an.

Guvernul trebuie să ia măsuri urgente, să se alinieze la măsurile luate deja de alte țări europene, să permită redeschiderea restaurantelor cel puțin în cazul celor din hoteluri, și să prevină catastrofa falimentului pentru acest sector în care lucrează peste 150.000 de români! Ce așteaptă Guvernul Orban? Ca rândurile șomerilor să fie îngroșate și de angajații din HoReCa? Ce să mai vorbim despre antreprenorii din turism, care, crezând în promisiunile PNL, au contractat credite, și-au făcut datorii, bazându-se pe faptul că Guvernul îi va susține, iar afacerile lor vor putea funcționa! Însă liberalii nu au ridicat un deget pentru a sprijini turismul, ei fiind preocupați de redeschiderea sălilor de păcănele.

Având în vedere nepăsarea totală a Guvernului Orban față de viitorul turismului românesc, PSD a depus în Parlament un proiect de lege prin care se acordă multiple facilități domeniului HoReCa, cu condiția ca antreprenorii să mențină locurile de muncă și să păstreze tarifele stabile.

Principalele măsuri propuse de social-democrați sunt: eșalonarea plății impozitului pe venitul din salarii pe trei luni după încetarea stării excepționale; o bonificație de 10% pentru cei care plătesc acest impozit la timp; cazarea, masa și transportul sunt scutite de plata TVA, până la finele anului 2020, pentru reducerea costurilor suportate de populație; statul susține contravaloarea tichetelor de vacanță acordate de orice angajator, în cuantum de 1.450 de lei pentru 2020 și 2021; menținerea voucherelor pentru ca agențiile turistice să poată reprograma serviciile pentru care au încasat bani și ajutoare nerambursabile prin Programul pentru modernizarea a 31 de stațiuni balneare.

    Costel Lupașcu - declarație politică: Prostia PNL ucide la Botoșani;

Domnul Costel Lupașcu:

"Prostia PNL ucide la Botoșani"

În calitate de deputat ales în județul Botoșani, vreau să vă fac o descriere a situației actuale după trei luni de pandemie. Lucrurile sunt departe de a fi sub control la Botoșani, iar cifrele sunt tot mai îngrijorătoare. COVID-19 s-a răspândit pe tot teritoriul județului Botoșani, iar până acum la Botoșani avem aproape 900 de cazuri de îmbolnăviri și foarte multe decese. Situația este dezastruoasă!

Le transmit un singur lucru celor de la PNL, până când nu este prea târziu - încetați să mai faceți prostii! Prostia PNL ucide! Un lucru este cert și clar pentru toată lumea - de 3 luni, PNL gestionează cu nepricepere sănătatea publică a județului Botoșani, dovedind neputință și prostie. Acest lucru se vede cu ochiul liber prin nenumăratele cazuri de îmbolnăviri din județul Botoșani, cazuri pe care ar trebui să le aibă pe conștiință. Aceste cazuri de îmbolnăviri și de persoane decedate îi vor urmări permanent și, mai devreme sau mai târziu, vor răspunde pentru ele, administrativ, legal sau moral.

PNL, ajunge, deja este prea mult! De ce doar la Botoșani crește permanent numărul persoanelor infectate cu virusul COVID? Sunt prea multe persoane decedate! Numărul deceselor a crescut îngrijorător la Botoșani, iar orice viață pierdută este o tragedie. Iar cei de la PNL nu trebuie să uite un lucru, când se moare din vina autorităților, se numește crimă! Crimă este atunci când îți lași medicii să se infecteze, pentru că PNL era prea ocupat să dea contracte firmelor de casă, când interesul principal este să numești incapabili la conducerea spitalelor, România fiind în plină pandemie! Crimă este atunci când ascunzi informații publice, atunci când începi să nu mai raportezi numărul deceselor, când nu știi să gestionezi situații, atunci când ești total nepregătit, dar ții cu dinții de scaun, pentru că așa spune PNL!

Timp de trei luni, din cauza celor de la PNL nu am știut nimic despre stocurile despre teste, de numărul testelor efectuate, despre disfuncțiile care apar în aprovizionarea spitalelor cu materiale sanitare și echipamente de protecție, nimic referitor la numărul real al celor depistați pozitiv, nimic despre starea pacienților internați, iar anchetele epidemiologice vor rămâne la sertar pentru opinia publică. Nu vom ști dacă într-un anumit loc în care ne-am deplasat este sau nu focar de infecție. Această secretomanie este fără precedent în România de după 1989 și este din cauza liberalilor.

Județul Botoșani este pe mâna unor nepricepuți, ajunși în posturi de decizie în momente grele. Sigur, vor spune că și-au asumat responsabilitatea într-un moment greu, dar să accepți să ocupi o demnitate de vârf, știind că îți lipsește expertiza necesară este, până la urmă, o formă de hoție și prostie! Este inacceptabil să vedem niște incompetenți liberali care se bâlbâie în decizii zi de zi. Ori au făcut prost, ori nu au făcut nimic pentru combaterea pandemiei, pentru că nu se vede niciun rezultat în urma lor.

Nu în ultimul rând, am făcut apeluri repetate în presa locală și voi face și de aici, românii trebuie să se poată trata în spitale! Nu voi permite ca PNL să le mai țină goale și închise. Fără cozi ale umilinței, fără bolnavi lăsați să moară la ușile spitalelor!

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică cu titlul Guvernanții PNL-iști vor ajunge să reglementeze pandemia retroactiv;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Guvernanții PNL-iști vor ajunge să reglementeze pandemia retroactiv"

Este vizibil și adevărat că trecem cu toții printr-o perioadă dificilă și complicată. În același timp, este foarte clar că aceste vremuri ne-au prins cu un guvern liberal în care oamenii și-au pus speranța unui liman la care să ajungem cu bine. Nu vă ascund faptul că democrația în România a avut de suferit, prin aceea că liberalii au ajuns la guvernare nu prin câștigarea unor alegeri, așa cum ar fi fost normal, ci printr-o concurs de împrejurări.

Din păcate, zi de zi, săptămână de săptămână, am asistat siderați la bâlbâieli și bâjbâieli guvernamentale, cu măsuri anunțate și retrase, cu dispoziții neconstituționale sau, de mult prea multe ori, cu atacuri directe la adresa statului de drept. Despre accesele de autoritarism ale liberalilor, în frunte cu președintele Klaus Iohannis am tot avertizat, ba chiar însăși Curtea Constituțională a României, s-a văzut nevoită să intervină, pentru ca liberalii să nu-și asume discreționar o putere pe care nu au câștigat-o prin alegeri directe și, prin urmare, nu o merită!

Mă văd nevoit să vă reamintesc cum, înainte de a doua etapă a relaxării măsurilor restrictive, impuse cu atâta pompă de liberali, Guvernul Orban nu avea normele prin care vor funcționa terasele publice. Am spun noi atunci că este fără precedent ca Guvernul să anunțe la ora 23.00 normele de funcționare a atâtor unități, cu doar o oră înainte de a intra, legal, în vigoare acele măsuri.

La 15 iunie, asistăm din nou la o măsură a "impotenței administrative" a Guvernului Orban! Este a treia etapă de relaxare a măsurilor restrictive, anunțată de mai bine de o săptămână. Astăzi ar trebui să se redeschidă grădinițele și marile centre comerciale. Ei, cu gurile lor au anunțat termenul de la care intră în vigoare noi condiții de relaxare.

Și totuși, la 15 iunie, liberalii au bătut un nou record mondial! Deși măsurile au intrat în vigoare de la ora 00,00, iar grădinițele trebuiau deschise de la ora 09,00, rușinoasa ministresă a educației, Monica Anisie, are îndrăzneala să transmită presei la ora 11,00 că "...peste o oră vom publica normele de funcționare a grădinițelor proaspăt redeschise...".

Oare imaginea părinților cu copii de mână care stau în fața grădiniței, în soare sau ploaie, așteptând normele de funcționare a grădinițelor, nu face să crape de rușine obrazul ministerial al doamnei Anisie? Oare pe această doamnă sinistră a educației din România nu o ating deloc gândurile deloc prietenoase ale directorilor de instituții de învățământ care stau cu amenințarea amenzilor sau chiar a suspendării autorizațiilor de funcționare a grădinițelor, fiindcă sunt obligați să deschidă fără norme legale?

Atragerea atenției, bătutul obrazului, amenințarea cetățenilor, moțiunile de cenzură votate cu largă majoritate împotriva celor mai mulți miniștri ai PNL, nimic din toate acestea nu îi atinge pe acești iluștri necunoscuți, vremelnic cocoțați în fruntea țării ca niște carcasieri politici care se înfruptă nestingheriți din bugetul țării în vremuri de epidemie.

Stimate Cabinet Orban, se apropie nota de plată!

    Laurențiu Nistor - declarație politică: Guvernul IOC se face că face;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Guvernul IOC se face că face"

Pe 15 iunie am sărbătorit Ziua Internațională a Medicilor și Farmaciștilor, o zi în care, în acest an mai mult ca oricând, le mulțumim eroilor care au luptat în linia întâi cu un inamic necunoscut, COVID-19, eroi pentru care Guvernul PNL nu s-a preocupat nici măcar să aibă protecția necesară, pandemia prinzându-i pe medicii români fără măști de protecție sau combinezoane. Asta pentru că, la începutul acestui an, chiar președintele Klaus Iohannis, deținătorul de facto al "guvernului meu" era preocupat mai degrabă de alegeri anticipate. Tot pe atunci, Iohannis numea pandemia de coronavirus o simplă răceală și era foarte ocupat să organizeze alegeri anticipate.

Mai mult, la două luni de la momentul în care România a început lupta cu virusul COVID-19, Guvernul IOC nu dăduse încă banii promiși medicilor care au luptat în linia întâi. Stimulentele de 500 de euro s-au lăsat așteptate. Unde este respectul vostru față de medici, domnilor liberali? În schimb, PSD a răspuns apelului cadrelor medicale aflate în prima linie a bătăliei cu pandemia și, într-un timp extrem de scurt, am transpus în lege solicitările acestora de a le fi protejată familia de către statul român. Am promis și am făcut!

De altfel, guvernarea PSD a oferit medicilor cele mai mari salarii din istorie, care au, în sfârșit, venituri comparabile cu cele ale colegilor europeni. Ne plecau sute de medici în fiecare an, însă măsurile PSD au încetinit acest fenomen.

Iată câteva exemple de creșteri ale veniturilor "în mână" de pe fluturașul de salariu: medic primar - de la 4.880 lei, în 2016, la 15.175 lei, în 2019; medic specialist ATI - de la 3.817 lei, în 2016, la 12.156 lei, în 2019; chirurg, chirurgie generală - de la 2.823, în 2016, la 7.700, în 2019.

Este ușor să spui că faci, mai greu este să și faci, domnilor liberali! Când aveți de gând să vă treziți, când aveți de gând să tratați cu respect acest popor? Țineți oamenii în case, nu deschideți Bisericile, pentru că nu sunteți în stare să veniți cu soluții! În nici 8 luni, ați reușit să duceți România pe ultimele locuri în toate clasamentele europene. Știm cu toții că nu aveți soluții, știm cu toții că vă interesează mai degrabă afacerile voastre decât binele țării. Și nu uitați că oamenii vor sancționa asta prin vot!

    Daniela Oteșanu - declarație politică: Românii au nevoie de informații complete de la Guvern despre situația infectărilor cu virusul COVID, pentru a se putea proteja, nu de cenzură și lipsă de transparență!;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Românii au nevoie de informații complete de la Guvern despre situația infectărilor cu virusul COVID, pentru a se putea proteja, nu de cenzură și lipsă de transparență!"

Este inadmisibil ca Ministerul Sănătății și Guvernul să ceară prelungirea stării de alertă, să limiteze anumite drepturi și desfășurarea anumitor activități din cauza pandemiei de COVID, dar în același timp să cenzureze comunicarea informațiilor cu privire la proveniența cazurilor nou confirmate sau a celor internați din spitale.

De mai multe săptămâni, Grupul de Comunicare Strategică, care coordonează acțiunile de supraveghere și combatere a infecțiilor cu virusul COVID, în România, a oprit accesul publicului la harta cu cazurile confirmate de coronavirus pe județe, precum și situația defalcată a îmbolnăvirilor pe fiecare județ.

Românii, pentru a se putea proteja, trebuie să fie informați cu privire la riscul la care se expun când se internează într-un spital, când se deplasează într-o anumită zonă din țară, când intră în contact cu anumite persoane. De aceea, Ministerul Sănătății trebuie să comunice opiniei publice în fiecare zi situația pacienților nou identificați și a celor deja internați în spitalele declarate COVID, în cele suport, în secțiile de boli infecțioase și în cele de terapie intensivă.

PSD a anunțat deja că va ține cont de recomandările epidemiologilor și va susține necesitatea unei stări intermediare, de tranziție spre normalitate, pe o perioadă limitată strict în timp și care să conțină strict măsurile pentru protejarea sănătății oamenilor și nimic mai mult. Dar, dacă aceste informații nu sunt transmise de oficialități, totul se face în orb, nimeni nu știe nimic, decât o mână de oameni care sunt membri în Grupul de Comunicare Strategică și politicienii care se află la conducerea ministerelor. Așa ceva nu e posibil, sănătatea nu e o marfă tranzacționată politic de un partid! Nu te poți juca cu viața oamenilor. De aceea, consider că se impune o informare permanentă cu privire la situația detaliată a îmbolnăvirilor pe fiecare spital din țară, pe fiecare localitate, județ și regiune. De aceea, este necesară redeschiderea de îndată a spitalelor pentru populație. De aceea, trebuie să se pună capăt achizițiilor publice prin încredințare directă. Gata cu numirile de chelneri și coafeze pe funcții grase la stat!

În starea intermediară propusă de PSD, nu vor mai fi spitale închise pentru bolnavii cronici, se va pune stavilă achizițiilor discreționare, fără licitație și tunurilor financiare, iar politrucii și rubedeniile liberalilor nu vor mai putea fi instalați în funcții publice, fără concurs.

Cu 5 zile înainte de expirarea termenului pentru actuala stare de alertă, Guvernul trebuia să prezinte Parlamentului, "Analiza factorilor de risc", așa cum prevede legea, cu date concrete, certificate. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar cenzura a crescut, întrucât accesul publicului la harta cu cazurile confirmate de coronavirus pe județe a fost blocat. Harta nu mai este afișată, precum și tabelul care prezenta defalcat situația îmbolnăvirilor pe fiecare județ.

Guvernul nu a venit până acum cu nicio analiză a situației sănătății în perioada lunii martie, aprilie și mai, și nici nu a prezentat un plan cu ce va urma, măcar până la finalul anului. Asta demonstrează că liberalii nu sunt interesați de sănătatea românilor!

Iohannis și PNL vor doar să prelungească oportunitatea prin care liberalii pot ocoli legile în vigoare și pot face achiziții din bani publici, fără licitații și fără frica de a fi trași la răspundere. În plus, prietenii PNL, dar și companiile de stat controlate de liberali, care au achiziționat milioane de măști de proastă calitate, pe care încă nu au apucat să le vândă, au nevoie de prelungirea restricțiilor, pentru a scăpa de marfă.

Din păcate, cu PNL la guvernare, România este una dintre țările europene cu cel mai prost răspuns și cea mai ineficientă acțiune împotriva COVID. O arată studiile internaționale. Țara noastră este codașa Europei în clasamentul privind reacția la criza COVID. Iar la nivel global, este abia a treia grupă, pe unul dintre penultimele locuri, respectiv 57, în privința siguranței. Înaintea României sunt toți vecinii: Ungaria, Bulgaria, Serbia, Grecia, Croația, Polonia, Slovenia, Turcia.

În schimb, PSD este un partid responsabil și a venit în Parlament cu Legea măștilor, prin care a stabilit că statul va fi obligat să asigure, gratuit, măști de protecție pentru persoanele vulnerabile, în orice situație viitoare de pandemie, în care s-ar institui purtarea obligatorie a acestor măști.

    Ilie Toma - declarație politică intitulată PNL distruge, cu bună știință, România!;

Domnul Ilie Toma:

"PNL distruge, cu bună știință, România!"

La acest moment, România este guvernată prin minciună, contradicții, manipulare, drepturi îngrădite pentru cetățeni, prin promisiuni de genul "vom analiza", "vom lua cele mai bune decizii", "vom face"!

Astăzi, valorile fundamentale ne sunt puse la grea încercare și instituțiile publice sunt puternic degradate, de dragul capitalului electoral. Valorile românești se prăbușesc!

Structura de rezistență, pe care ar trebui să construim modele de dezvoltare și conduită, este mai șubredă ca niciodată. PNL sapă la piatra de temelie a țării și dorește o Românie dezbinată, iar dacă sub guvernarea PSD am avut un climat de stabilitate în țară, nu același lucru îl avem și acum. Sub umbrela pandemiei, România este lăsată să se prăbușească, i se pun biruri sub formă de credite și este vândută bucată cu bucată clienților PNL.

Oricât ar încerca PNL să cosmetizeze situația reală și să arunce vina pe greaua moștenire, pe parcursul ultimelor luni ne-am putut da seama, cu toții, de faptele PNL, care stau la baza guvernării acestei țări.

În timp ce drepturile românilor sunt din ce în ce mai limitate, PNL degradează și vinde; degradează instituțiile publice, prin angajări de persoane care, pe lângă că nu au studiile necesare în domeniu, nici nu pun interesul României mai presus de interesul partidului; și vinde România, bucată cu bucată. CEC, TRANSGAZ, ROMGAZ...

În timp ce România este tot mai îndatorată, sub guvernarea PNL se fac achiziții, fără transparență, prin firmele de casă, se exportă cereale, ziua se stă la bere, la terasă, unde între două fumuri se fac "planuri de ruinare" și noaptea se guvernează. Și cel mai grav este faptul că românii sunt lăsați să moară! Unii, de boli, la porțile spitalelor, iar alții de foame și disperare. La fel este lăsată să moară și economia. În timp ce corporațiile primesc bani și legi cu dedicație, firmele românești sunt captive între guvern și bănci, prin intermediul IMM Invest.

Ca și cum ar trăi într-o lume paralelă, alta față de cea în care trăiesc românii, PNL îi minte pe români și prezintă zilnic rezultatele fantastice ale guvernării!

Da, fantastic este faptul că peste un milion de oameni au rămas fără un loc de muncă, fantastic este că PNL vinde societăți românești profitabile, fantastic este că societățile private românești se închid, și tot la domeniul fantasticului este faptul că prețurile la bunurile de consum s-au majorat.

Ieșind din sfera fantasticului, realitatea este că PNL nu oferă nimic poporului român, dar cere voturi, stare de alertă, îngrădiri de drepturi și oferă totul, dar nu românilor, ci străinilor și clientelei PNL, în consens total cu interesele de grup.

Toate legile făcute de PSD pentru protejarea românilor și a patrimoniului țării sunt contestate la Curtea Constituțională a României, ba pe motiv de manipulare naționalistă, ba populism, pentru ca românii să se afunde tot mai tare în sărăcie și România să devină tot mai dependentă de străini.

PNL nu înțelege că resursele naționale ale țării, companiile de stat și pământul țării sunt ale românilor, și înstrăinarea lor trebuie oprită. Pensionarii au dreptul la o viață decentă, tinerii au dreptul la un viitor în țara lor natală, românii au dreptul să muncească și să trăiască în țara lor, într-un climat economic stabil, cu posibilitatea de a face planuri pe termen mediu și lung. PNL nu înțelege că România este a tuturor românilor!

Avem cu toții o datorie în fața românilor, și minciunile prezentate de PNL, de sub umbrela pandemiei, nu trec neobservate. Partidul Social Democrat veghează asupra drepturilor românilor și va taxa, de fiecare dată, interesele de grup ale PNL.

Fiecare român este o parte din România, și în România normală, reală, nimeni nu se îndepărtează de valorile tradiționale și ale unității și identității românești.

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică cu titlul Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici...;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua mondială de conștientizare a abuzului față de vârstnici reprezintă un prilej de reflectare asupra îmbunătățirii condițiilor sociale și medicale ale acestor persoane"

La începutul acestei săptămâni, pe data de 15 iunie, a fost marcată Ziua mondială a conștientizării abuzului față de vârstnici. În mesajul pentru 2015, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, sublinia că procesul de îmbătrânire al populației lumii necesită urgent promovarea și apărarea drepturilor persoanelor în etate.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin rezoluția numărul 66/127 din 19 decembrie 2011, a desemnat această zi ca fiind acea zi din an când întreaga lume se manifestă în mod deschis împotriva oricărei forme de abuz sau de suferință provocată persoanelor vârstnice. Abuzul față de vârstnici se definește drept "orice acțiune unică sau repetată sau prin lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relații bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau suferința unei persoane în vârstă". Abuzul față de vârstnici se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoționale, sexuale sau financiare și reprezintă o problemă socială ce trebuie expusă, conștientizată și combătută la nivel de comunitate.

Abuzul față de vârstnici, în oricare dintre formele sale, nu trebuie subestimat și ignorat de societate, acest fenomen reprezintă o problemă socială la nivelul tuturor societăților și afectează sănătatea și drepturile a milioane de persoane vârstnice din întreaga lume. Se estimează că majoritatea țărilor se vor confrunta cu îmbătrânirea semnificativă a populației în perioada 2020-2030, iar această creștere va fi mai rapidă în regiunile în curs de dezvoltare. Având în vedere creșterea ponderii populației vârstnice, este de așteptat să se majoreze și incidența abuzurilor față de această categorie de vârstă.

Potrivit unui studiu din anul 2017, prezentat de Organizația Națiunilor Unite, în urma a 52 de anchete realizate în 28 de state din regiuni diferite, 16% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani fuseseră victime ale unei forme de abuz. Cel mai probabil, aceste cifre sunt subestimate, având în vedere că nu sunt raportate decât 1 din 24 de cazuri de abuz asupra vârstnicilor. Cu toate că aceste date sunt limitate, studiul estimează că pe primul loc se situează abuzul psihologic, acesta fiind urmat de abuzul financiar, neglijarea, abuzul fizic și cel sexual.

În acest sens consider că se impun condiții mai bune privind asistența socială a persoanelor vârstnice din țara noastră.

În urmă cu doi ani am votat alături de colegii mei o nouă lege privind asistența socială a persoanelor vârstnice, prin care am extins serviciile de îngrijire comunitară, am crescut calitatea facilităților de care beneficiază aceste persoane și am majorat sumele necesare asigurării cheltuielilor din cadrul căminelor pentru vârstnici din bugetele locale și bugetul de stat și am scăzut nivelul contribuției lunare de întreținere a susținătorilor legali ai pensionarilor îngrijiți în centrele rezidențiale.

Adoptarea acestei legi a arătat nu doar respectul față de persoanele vârstnice, care nu se mai pot descurca fără ajutor din partea comunității în care trăiesc, dar și apărarea acestora față de abuzuri fizice, financiare și psihosociale. Cel mai important este faptul că, prin acest proiect legislativ, s-a oferit posibilitatea oricărei persoane vârstnice, care nu se mai poate deplasa, să beneficieze de asistență socială și medicală de specialitate și să nu fie izolată și abandonată.

Cadrul normativ prevede în cadrul serviciilor comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu realizarea de lucrări pentru reabilitarea, amenajarea și adaptarea locuinței la nevoile fiecărui bătrân, precum și asigurarea de servicii de tratament și recuperare pentru afecțiunile de care suferă. Totodată, au fost crescute exigențele privind persoanele calificate care acordă îngrijirea la domiciliul vârstnicilor, au fost adoptate mai multe modalități de semnalare a abuzurilor față de aceștia și au fost incluse în această categorie inclusiv bătrânii care au susținători legali, dar cu venituri reduse.

Din păcate, în actuala guvernare, PNL devalizează bugetul pentru a umfla buzunarele clienților politici, dar nu găsește bani pentru majorarea punctului pensii.

Drepturile câștigate prin lege de fiecare pensionar, indiferent că este vorba de pensii, de alocații, de indemnizații, de programe de suport pentru persoanele vârstnice, toate trebuie respectate și puse în aplicare.

E datoria noastră, a oamenilor politici, să asigurăm creșterea calității vieții pentru persoanele în vârstă și respectarea drepturilor acestora pentru a putea trăi decent.

    Mihai Niță - declarație politică intitulată Cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete;

Domnul Mihai Niță:

"Cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete"

Președintele Republicii ne ceartă din nou, cu țâfnă, că nu stăm cuminți la "locurili" noastre. La președintele actual ne referim. Ne amintim că, pe la începutul lui Făurar, până spre Mărțișor, președintele dorea anticipate, zeflemisind apocalipsa virotică și susținea că e vorba de o gripă banală, nu de un virus diabolic. Apoi, cică Guvernul său a salvat milioane de vieți pentru că ar fi intervenit din timp. Din timpul când făcea campanie pentru anticipate? Domnia Sa ne crede tâmpiți, sau uituci? Aaaa, pardon! Ne crede doar proști. De unde atâta insolență? Fostul ziarist, astăzi PNL-ist de frunte, zice că președintele găvărește elegant. Cu eleganța sa remarcabilă a pus ștampila de "prost" pe românii care au îndrăzneala să nu gândească precum dânsul. După ce-a înțeles ce-a zis, a-ntors-o ca la Ploiești, cerând scuze celor care n-au priceput ce-a zis. E și acesta un mod original de a te scuza.

Deși ar părea că trecem de la una la alta, vă adresez câteva întrebări edificatoare: vă mai amintiți ce spunea lordul Chamberlain, premierul Regatului Unit din vremea când Hitler se pregătea să invadeze Europa? Acel aristocrat rasat replica ritos serviciilor secrete că un gentleman nu citește corespondența altui gentleman. Scena fusese declanșată de cererea MI6 de a spiona corespondența Germaniei naziste în centrele de triaj poștal, prioritar în Anglia și în Bermude. Agenții britanici aflaseră despre intențiile criminale ale nemților și căutau mijloace de contracarare. Urmare a refuzului exprimat de premier, s-a declanșat iadul, adică al Doilea Război Mondial. Cu jertfe greu de imaginat, greșeala catastrofală a lui Chamberlain a fost reparată de cel al cărui soclu este pângărit azi la Londra: premierul Churchill, care i-a succedat la conducerea guvernului.

Fac din nou apel la memoria dumneavoastră: vă amintiți care a fost reacția Occidentului la primirea celor dintâi informații despre lagărele de exterminare naziste? Responsabilii din Vest erau de părere că așa ceva nu e posibil, că e manipulare menită să declanșeze reacții nejustificate. Ce au găsit trupele americane și sovietice când au preluat controlul militar în zonă? Imagini terifiante, greu de acceptat pentru oamenii cu mintea sănătoasă. Numai că, între timp, milioane de ființe fuseseră batjocorite și ucise de călăii naziști.

Vin acum să vă întreb, în anul de grație 2020: vă interesează ce se petrece, în realitate, cu omenirea, inclusiv cu România? Suntem pregătiți să înfruntăm și alte adevăruri, în afară de cele oficiale? Marea majoritate a Parlamentului este alcătuită din oameni cu studii, știutori de carte, adică intelectuali. Ne asumăm răspunderea lipsei de reacție la primele semnale că în lume se petrec fenomene grave, ascunse publicului larg? Este semnificativ pentru mersul lucrurilor când vedem că sunt arse cărțile, sunt interzise filmele artistice și se distrug statuile? Știți ce fel de oameni sunt cei care se comportă așa? Știți ce l-a făcut pe Hitler să turbeze de furie când se afla la apogeul puterii? Un film. Dictatorul, realizat de Charles Chaplin. A cheltuit sume enorme pentru asasinarea actorului, dar n-a reușit, din fericire.

Pe 17 iunie ar trebui să marcăm Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU. Noi, care privim impasibil la jefuirea țării, la devastarea nemiloasă a pădurilor noastre, ce am mai avea de zis la marcarea zilei de 17 iunie? Nu cumva suntem deja descalificați prin lipsa de reacție la barbariile petrecute sub ochii noștri, care ne afectează de atâta vreme în mod ireversibil? Cred că înțelegeți acum pentru ce v-am atras atenția cu întrebări legate de istoria universală, dar și de realitățile zilei.

Mulți dintre noi l-am cunoscut pe răposatul Corneliu Vadim Tudor și ne amintim de câte ori avertiza politicianul asupra unor crime și dezastre care urmau să lovească România. N-am fost un adept al convingerilor sale politice, dar nu pot să nu-i recunosc predicțiile postum, fără să le asociez cu avertismentul celebrului filozof Santayana: "Cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete".

Optimist din fire și un luptător convins, am speranța că, în înțelepciunea sa, poporul român va trece și peste această criză, așa cum a depășit și situații mai grele. La fel sper să iasă la lumină întreaga planetă, îndepărtând pericolele mortale care o pândesc. Dar, indiferent de prețul acestor eforturi, guvernanții trebuie să înțeleagă bine că n-au dreptul să se joace cu viața oamenilor, cu viața popoarelor pe care le conduc și să înțeleagă că nu vor obține admirație și respect decât dacă ei înșiși vor fi exemple de urmat pentru cei mulți.

    Costin-Sebastian Moise - declarație politică cu tema Avem nevoie de o strategie coerentă de folosire a banilor europeni care vor veni în cadrul planului de redresare economică a UE;

Domnul Costin-Sebastian Moise:

"Avem nevoie de o strategie coerentă de folosire a banilor europeni care vor veni în cadrul planului de redresare economică a UE"

Având în vedere fragilitatea susținerii politice parlamentare, resursele financiare reduse avute la dispoziție și succesiunea rapidă a evenimentelor, actualul Guvern a gestionat acceptabil pandemia de SARS-CoV-2 de pe teritoriul României. Nu grozav, dar mult mai bine decât s-ar fi așteptat sau și-ar fi dorit-o unii. În egală măsură, deciziile economice de pe perioada Stării de Urgență - plata șomajului tehnic, amânarea unor taxe și impozite, suspendarea plății unor rate sau a unor facturi de utilități sau chirii - au reușit să reducă din impactul economic.

Din păcate, pe cât de bine a fost gestionată criza sanitară și efectele sale în plan economic și financiar în primă instanță, pe atât de evident este, acum, că nu există o strategie clară de redresare economică a României. Guvernul pare să fie mai degrabă ancorat în managementul problemelor curente și în asigurarea unei execuții bugetare eficiente în detrimentul realizării unei strategii ca țara noastră să folosească noile realități ca pe o fereastră de oportunitate. În acest context, cele 33 de miliarde de euro, care ar reveni României în cadrul planului european de redresare economică, sunt văzute ca panaceu al rezolvării tuturor problemelor naționale.

La nivel practic însă, în dulcele stil românesc în care se politizează orice, s-ar putea să irosim o bună oportunitate din cauza conflictului politic generat de faptul că 2020 este an electoral, cu două rânduri de alegeri - locale și legislative. Pentru că există riscul politizării subiectului, soluția acceptabilă ar putea fi organizarea unor consultări cu toate partidele parlamentare, poate chiar constituirea unei comisii transpartinice, pentru elaborarea unui asemenea plan de redresare economică. În felul acesta evităm riscul unor bătălii politice sterile și avem o foaie de parcurs aprobată de toată lumea. Mai mult, dacă există consens privind drumul de urmat, ar conta mai puțin coloratura politică a viitorului Guvern, strategia rămânând aceeași.

Această consultare politică se poate face sub patronajul Administrației Prezidențiale, așa cum s-a mai întâmplat în trecut și cu Pactul pentru Educație sau creșterea la 2% a bugetului pentru Apărare. De altfel, România a reușit cele mai mari progrese instituționale și de prosperitate în momentele în care a existat această brumă de consens. Păstrarea liniilor de demarcație politică nu va face decât să limiteze eficiența României de a absorbi respectivii bani de la UE și de a-i direcționa către zonele cu potențial economic.

Reamintesc faptul că PMP a propus cinci direcții concrete de alocare a resurselor financiare de la UE:

  • Autostrada Transilvania;
  • Extinderea rețelei de gaze naturale, astfel încât minimum două treimi dintre români să-și poată asigura necesarul de energie pentru încălzire;
  • Decolmatarea canalelor de irigații, repararea sistemelor de pompare, achiziția de sisteme fixe și mobile de irigații și furnizarea gratuită a apei, timp de trei ani, în zonele afectate de secetă;
  • Realizarea de centre de colectare legume, fructe și zarzavaturi în marile bazine legumicole și producătoare de fructe;
  • Finanțarea Pactului Național pentru Sănătate, propus de PMP, în care este inclusă construirea celor 8 spitale regionale.
    Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată Soluțiile noastre pentru însănătoșirea și performanța economiei românești.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

"Soluțiile noastre pentru însănătoșirea și performanța economiei românești"

România se află astăzi în fața unui moment istoric, dincolo de consecințele nefaste generate de actuala pandemie, avem în perspectivă oportunitatea de a face un salt calitativ către economia digitală, o șansă care vine probabil doar o dată la o generație. Iar pentru aceasta trebuie doar să ne uităm la creșterile anuale ale sectorului privind Tehnologia Informației și Comunicațiilor (IT&C). În produsul intern brut, acest sector a avut în ultimii cinci ani o medie a creșterii de peste 10%, iar cea mai valoroasă companie românească este chiar o firmă din IT, liderul mondial în automatizări software, UiPath, o companie evaluată la miliarde de dolari. Totul este ca Guvernul să înțeleagă că ne aflăm într-un punct de inflexiune și să sprijine inclusiv financiar acest salt la următorul nivel.

Referindu-ne la perspectivele de însănătoșire a economiei, în ultimele zile, din partea Uniunii Europene au venit două vești bune și una rea. Cele bune sunt alocarea celor 33 de miliarde de euro pentru redresare economică și linia de credit de 4,5 miliarde de euro, deschisă de Banca Central Europeană pentru Banca Națională a României, în vederea asigurării lichidităților pe piața economică. Vestea rea ține de faptul că, din păcate, România nu mai îndeplinește niciunul dintre criteriile pentru aderarea la Zona Euro. În toată această perioadă, de la declanșarea crizei sanitare, PMP a încercat să fie o voce a rațiunii și a echilibrului. Din păcate, nu toate propunerile și soluțiile constructive, cu care am venit, au găsit un ecou favorabil la nivel guvernamental.

Pentru că, domnule ministru, sunteți din nou în Parlament, mă simt dator să vă reamintesc câteva dintre propunerile noastre.

PMP a propus un Pact Național pentru Sănătate, care prevedea creșterea anuală a alocărilor din PIB necesare în Sănătate, pentru atingerea nivelului mediu din Uniunea Europeană până în anul 2025. În acest Pact Național pentru Sănătate s-ar fi putut angaja și construcția celebrelor spitale regionale promise de PSD și pentru care nu s-a făcut nimic concret niciodată, dar pentru care PMP a inițiat un proiect legislativ, tergiversat în momentul de față, în Parlament.

PMP a pretins mai multă transparență în cheltuirea banilor publici: măsuri concrete ca - mai ales în această perioadă - toate contractele de achiziții publice de la nivelul administrațiilor centrale sau locale să fie accesibile românilor, pentru a se vedea pe ce s-au cheltuit resursele și așa puține ale statului.

PMP a solicitat Guvernului să aloce resurse pentru cercetarea medicală din România, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat. Am ajuns să fim singurul stat din Uniunea Europeană care nu participă la efortul global privind găsirea unui leac la boala generată de acest coronavirus periculos.

PMP a propus o rectificare bugetară participativă și construirea unui buget care să permită relansarea economiei românești. Guvernul a preferat o abordare contabilă primară, făcând un calcul cu privire la cât au crescut cheltuielile și cât au scăzut încasările. S-a preferat soluția politică și electorală favorabilă, în detrimentul celei economice.

PMP v-a spus că este nevoie de un pachet de susținere directă a IMM-urilor din România, puternic lovite de criză. Ați preferat să mergeți doar pe varianta garantării unor credite, în cadrul programului IMM Invest, și vedem cu toții apetitul scăzut și condițiile deloc stimulative, chiar inhibitorii, ale băncilor în privința acestei creditări.

PMP reiterează ideea că, în contextul suspendării Pactului de Stabilitate și de Creștere, care ne permite depășirea deficitului bugetar, Guvernul poate avea o abordare mai creativă, în cooperare cu Banca Națională a României, în ceea ce privește pachetul de măsuri pentru relansarea economiei. Recomandarea noastră pentru Guvern este să folosească soluția care și-a dovedit deja eficiența în precedenta criză economică, adică relansarea prin investiții în infrastructură mare, promovarea proiectelor care nu pot fi finanțate prin fonduri europene și reducerea dobânzilor pentru investiții, conform modelului european, atât pentru credite acordate persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice.

Vă reamintim, Partidul Mișcarea Populară a propus angajarea a cinci proiecte majore care pot contribui decisiv la succesul oricărei guvernări:

  1. Autostrada Transilvania;
  2. Extinderea rețelei de gaze naturale, astfel încât minimum două treimi dintre români să-și poată asigura necesarul de energie pentru încălzire;
  3. Decolmatarea canalelor de irigații, repararea sistemelor de pompare, achiziția de sisteme fixe și mobile de irigații și furnizarea gratuită a apei, timp de trei ani, în zonele afectate de secetă;
  4. Realizarea de centre de colectare legume, fructe și zarzavaturi în marile bazine legumicole și producătoare de fructe;
  5. Finanțarea Pactului Național pentru Sănătate, în care este inclusă construirea celor 8 spitale regionale.

Acestea sunt câteva dintre soluțiile noastre în perspectiva nevoii de însănătoșire și performanță a economiei românești.

Vă mulțumesc pentru atenție.

     

Ședința s-a încheiat la ora 16,21.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 15 iulie 2024, 12:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro