Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 30 iunie 2020
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/20-07-2020

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-07-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2020 > 30-06-2020 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 30 iunie 2020

  Numirea unor membri în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.  

Ședința a început la ora 14,10.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul senator George-Edward Dircă, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte și domnul senator Robert-Marius Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului.

Ordinea de zi și programul de lucru, precum și modalitatea de desfășurare pentru ședința comună au fost stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, fiind afișate pe site-urile celor două Camere.

Programul de lucru va dura până la finalizarea ordinii de zi.

La primul punct al ordinii de zi avem numirea unor membri în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Avizul comun al Comisiilor pentru drepturile omului, Comisiilor juridice și Comisiilor pentru egalitatea de șanse, ale celor două Camere, a fost distribuit și afișat pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Înainte de a intra în procedura de dezbatere, dați-mi voie să vă reamintesc că în cadrul Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării avem 7 locuri vacante, după cum urmează:

- 6 locuri devenite vacante ca urmare a expirării unor mandate complete de 5 ani;

- un loc vacant pe restul de mandat, urmare a revocării mandatului doamnei Bertzi Theodora.

Cu aceste precizări, dau cuvântul doamnei deputat...

Aida Căruceru?

Doamna deputat Aida Căruceru, prezentarea avizului comun al comisiilor, vă rog.

 
   

Doamna Aida-Cristina Căruceru (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului au decis în ședința comună din ziua de 26 mai 2020 să declanșeze procedurile de numire pentru 7 mandate de membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

În conformitate cu prevederile din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului și ale art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, în ședința comună din ziua de 17 iunie 2020, Birourile permanente reunite au decis să înainteze Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, din Camera Deputaților, precum și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, din Senat, propunerile pentru cele 7 mandate de membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării:

- pentru un rest de mandat:

    1. Frunzulică Doru-Claudian și

    2. Doamna Moța Maria;

- pentru mandat complet:

    1. Asztalos Csaba Ferenc;

    2. Bencze Marta-Iozefina;

    3. Bursuca Andrei;

    4. Covaci Lavrin-Ioan;

    5. Danciu Florin;

    6. Diaconu Adrian Nicolae;

    7. Dincă Ilie;

    8. Enache Ioana;

    9. Gheorghiu Luminița;

    10. Grama Horia;

    11. Iordache Noni-Emil;

    12. Jura Cristian;

    13. Mavrichi Ionuț;

    14. Olteanu Cătălina;

    15. Popa Claudia Sorina;

    16. Potcoavă Radu Cristian;

    17. Pruteanu Luminița-Gabriela;

    18. Sandu Veronica Tatiana;

    19. Șerban Valentina Filofteia;

    20. Ștefănescu Daniela;

    21. Tanasă Dan;

    22. Tănase Laurențiu;

    23. Tomescu Mădălina;

    24. Tontsch Daniela.

Domnul Potcoavă Radu Cristian și-a retras candidatura pentru mandatul de membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Domnul Frunzulică Doru-Claudian și-a retras candidatura pentru restul de mandat de membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) și (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, republicată, membrii celor cinci comisii au analizat documentele prezentate pentru fiecare candidat propus, inclusiv contestațiile depuse. În acest sens, au examinat următoarele documente: curriculum vitae, declarația pe proprie răspundere a candidatului că nu a fost agent sau colaborator al poliției politice comuniste, declarația pe propria răspundere că nu a colaborat cu organele de securitate sau nu a aparținut acestora, diploma de studii, precum și cazierul judiciar. De asemenea, s-a constatat că potrivit alin. (2) al art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, republicată, candidaturile au fost publicate pe paginile de Internet ale Camerei Deputaților și Senatului.

După prezentarea candidaturilor, s-a trecut la procedura de vot. Membrii comisiilor au hotărât, cu majoritatea de voturi ale senatorilor și deputaților prezenți, să acorde aviz favorabil candidaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Potrivit art. 99 din Regulamentul activităților comune, votul pentru numiri este secret și se exprimă prin buletine de vot.

Buletinele de vot vor fi completate conform propunerilor din avizele comisiilor.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi.

 
Numirea unor consilieri de conturi ai Curții de Conturi, a unui vicepreședinte al Curții de Conturi precum și a unui vicepreședinte al Autorității de Audit.  

2. Numirea unor consilieri de conturi ai Curții de Conturi, a unui vicepreședinte al Curții de Conturi precum și a unui vicepreședinte al Autorității de Audit.

Raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere ale Parlamentului.

Raportul comun a fost distribuit și afișat.

Dau cuvântul doamnei deputat Anișoara Radu, din partea comisiilor reunite, care va prezenta raportul comun al comisiilor.

Vă rog, doamna deputat.

   

Doamna Anișoara Radu (de la tribună):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Raport comun cu privire la audierea candidaților pentru funcțiile de consilier de conturi, vicepreședinte la Curtea de Conturi și vicepreședinte la Autoritatea de Audit.

În conformitate cu prevederile art. 8, 9, 46 și 47 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancă și piață de capital din Senat și Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, întrunite în ședința comună online din data de 29 iunie 2020, au procedat la audierea candidaților pentru funcția de vicepreședinte la Autoritatea de Audit și a unui număr de 5 consilieri de conturi, în urma încetării mandatelor în luna octombrie 2020, precum și pentru funcția de vicepreședinte la Curtea de Conturi, pentru durata rămasă a mandatului început prin Hotărârea Parlamentului României nr. 28/2014.

Comisiile reunite au procedat la verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 47 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și au efectuat selecția candidaților.

Lista candidaților înscriși este prezentată în anexă.

În urma audierii, comisiile reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Parlamentului numirea candidaților cuprinși în anexă.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

În conformitate cu prevederile art. 99 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, votul este secret și se exprimă prin buletine de vot.

Buletinul de vot va fi completat cu propunerile din raport.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Am finalizat dezbaterile.

Cu privire la desfășurarea votului secret cu buletine, se propune următoarea procedură.

Exercitarea votului se va desfășura în sala Biroului permanent al Camerei Deputaților, Sala "Barbu Catargiu", nivel P1, pe grupuri parlamentare, în ordinea crescătoare a acestora, după următorul program.

Începând din acest moment, 14,15 - deputații și senatorii neafiliați;

Între orele 14,20... - Grupul parlamentar al PMP, Camera Deputaților;

Ora 14,25 - Grupul parlamentar al minorităților naționale, Camera Deputaților;

14,30 - Grupurile parlamentare ale UDMR;

Ora 14,40 - Grupul parlamentar PRO Europa, Camera Deputaților;

Ora 14,50 - Grupurile parlamentare ale USR;

Ora 15,00 - Grupurile parlamentare ale PNL;

Ora 15,20 - Grupurile parlamentare ale PSD.

În sala de vot "Barbu Catargiu" vor fi prezenți permanent chestorii care înmânează buletinele și secretarul care consemnează prezența parlamentarilor la vot.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Așa cum am hotărât, urmează exercitarea votului secret cu buletine de vot.

În sala de vot "Barbu Catargiu" sunt amplasate două urne inscripționate corespunzător.

Fiecare deputat și senator va primi două buletine de vot.

Reamintesc semnificația modalității de vot în cazul votului secret cu buletine de vot, potrivit dispozițiilor regulamentare.

Deputatul și senatorul votează pentru numire lăsând neatinse numele și prenumele persoanei propuse pentru a fi numită și votează contra numirii tăind numele persoanei propuse.

Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ștampila de control și cele pe care numărul candidaților ale căror nume nu fost tăiate depășește numărul funcțiilor pentru care se face alegerea.

Ca urmare, în situația buletinelor de vot de la CNCD, pentru a avea un vot pentru numire valabil exprimat, pe buletinul de vot trebuie să rămână numele a 7 candidați.

Cu aceste precizări, urmează exprimarea voturilor.

Vă invităm la Sala "Barbu Catargiu".

 
     

(Se desfășoară procedura de vot.)

 
  Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. <BR>Prezentarea Raportului comun al Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere ale Parlamentului asupra Scrisorii Președintelui României privind aprobarea Strategiei Naționale de apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Dezbaterea <BR>Proiectului de Hotărâre privind aprobarea Strategiei Naționale de apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 (rămas pentru votul final).  

După pauză

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Până se finalizează rezultatul votului, vă propun să trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi.

3. Strategia Națională...

Domnul Mocioalcă este?

A, sunteți dumneavoastră cu raportul.

Vă mulțumesc mult.

Vă propun să trecem la punctul 3.

3. Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere și proiectul de hotărâre au fost distribuite și afișate.

Dau cuvântul domnului deputat, din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun și a proiectului de hotărâre.

(Doamna senator Gabriela Crețu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Invocați vreun articol, doamna senator, din...?

Vă rog.

 
   

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

Stimați domni președinți,

Dragi colegi,

Conform punctului 36 din strategia supusă astăzi aprobării, în România, ar exista în țara noastră, "o democrație participativă funcțională matură".

N-aș vrea să contrazicem o așa de optimistă afirmație.

Drept urmare, întreb și solicităm o clarificare: de cine este asumată această strategie și în baza cărei prevederi constituționale este ea supusă Parlamentului?

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

Dintre cele...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnă senator...

Doamnă senator...

 
   

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

Nu, dați-mi voie, în mod democratic, să explic colegilor mei despre ce e vorba.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Da, dar eu vă dau voie după citirea raportului, la dezbateri, cu mare plăcere.

 
   

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

A, bun.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă rog frumos.

Așa este procedura regulamentară.

Domnule deputat, îmi cer scuze. Am crezut că e o procedură de... a ordinii de zi.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (de la tribună):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Scrisorii Președintelui României privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Parlamentului au fost sesizate de către Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, cu Scrisoarea domnului Klaus-Werner Iohannis, Președintele României, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, în vederea întocmirii documentației necesare aprobării în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Strategia Națională de Apărare a Țării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național, având ca orizont de acoperire durata unui mandat prezidențial, conținând totodată și prevederi pe termen mediu și lung.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună pe data de 23 iunie 2020, au analizat conținutul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada amintită.

La lucrările comisiilor reunite a participat, în calitate de invitat, domnul Ion Oprișor, consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale, din partea Administrației Prezidențiale.

În cadrul dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat următoarele.

Actuala Strategie Națională de Apărare a Țării este structurată în 5 capitole, astfel:

Capitolul 1 - România membru activ NATO și UE, stat rezilient, pol de stabilitate regională;

Capitolul 2 - Interese și obiective naționale de securitate;

Capitolul 3 - Evaluarea mediului internațional de securitate;

Capitolul 4 - Amenințări, riscuri și vulnerabilități;

Capitolul 5 - Direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României.

În cadrul primului capitol este prezentată viziunea pentru o Românie modernă, ale cărei fundamente pentru politica externă și de securitate sunt reprezentate de apartenența țării noastre la Uniunea Europeană și la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, precum și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.

Cel de-al doilea capitol abordează valorile, interesele și obiectivele naționale, elemente principale în definirea strategiei naționale de apărare.

Obiectivele naționale de securitate, ca repere ale acțiunii practice de realizare a intereselor naționale de securitate, sunt dezvoltate din perspectivă internă și externă.

Cel de-al treilea capitol prezintă tendințele majore cu potențial de afectare și influențare a mediului de securitate internațional, caracterizat și în prezent printr-un grad crescut de dinamism și impredictibilitate. În acest context, România are oportunitatea de a-și consolida postura strategică la nivel euro-atlantic și rolul de vector de stabilitate și furnizor de securitate regională.

Al patrulea capitol detaliază amenințările, riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale.

Ultimul capitol abordează direcțiile de acțiune și principalele modalități de asigurare a securității naționale pe opt dimensiuni - diplomatică, apărare, ordine publică, informații, contrainformații și securitate, dimensiune economică și energetică, diplomatică, de management al situațiilor de criză și protecție civilă, securitatea mediului înconjurător, precum și dimensiunea educațională, de sănătate, socială și demografică. De asemenea, este subliniată dependența funcționalității sistemului național de apărare și de securitate de relaționarea și colaborarea de tip integrat, viziune ce presupune corelarea direcțiilor de acțiune cu obiectivele naționale de securitate, din perspectiva amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților, ca esență a Strategiei Naționale de Apărare a Țării.

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituția României, republicată, ale art. 4 din Legea nr. 203/2015 privind planificarea apărării și ale art. 13 pct. 6 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Strategia Națională de Apărare a Țării este aprobată prin hotărârea Parlamentului.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au dezbătut solicitarea Președintelui României în ședința comună din data de 23 iunie 2020.

În urma acestor dezbateri, cu majoritate de voturi pentru, membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Domnul general Oprișor, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Oprișor (consilier prezidențial, șeful Departamentului Securității Naționale, Administrația Prezidențială; de la tribună):

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte interimar al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Conform prevederilor Constituției României și în termenul stabilit de lege, la 6 luni de la preluarea noului mandat de președinte, domnul Klaus Iohannis, președintele României, a trimis Parlamentului, pentru aprobare, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Noua Strategie Națională de Apărare a Țării are la bază consensul și efortul național comun al instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, care au contribuit la procesul laborios de analiză, premergător elaborării strategiei.

Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2020-2024 este astfel expresia unui angajament național care poate fi realizat deplin doar prin implicarea noastră, a tuturor, a cetățeanului, a societății în ansamblul său și a instituțiilor statului.

Triada stat-societate-cetățean trebuie să funcționeze în parametri optimi pentru a răspunde aspirațiilor românilor.

Noua Strategie de Apărare are o dublă valență - cea de expresie a efortului național comun și cea de reper central pentru direcționarea activității instituțiilor publice pentru realizarea obiectivelor naționale prioritare de asigurare a securității României și a cetățenilor săi.

Continuitatea, predictibilitatea și transparența decizională rămân condiții esențiale pentru o conducere strategică eficientă a României, precum și pentru consolidarea profilului țării noastre de actor credibil și relevant în cadrul organizațiilor internaționale și în relațiile cu partenerii și aliații noștri externi.

Aceste repere ale acțiunii noastre strategice se regăsesc și în conținutul noii Strategii Naționale de Apărare.

Pilonii politicii noastre externe și de securitate rămân aceiași - parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană.

Adaptabilitatea, flexibilitatea și reziliența au devenit astăzi cerințe imperative pentru orice țară și pentru România.

La provocările de securitate generate de tendințele de reconfigurare a balanței de putere și manifestările asertive ale unor actori, care persistă în continuare, s-au adăugat pandemia COVID și efectele pe care le comportă în plan economic și în relațiile de putere dintre actorii globali.

Trebuie să fim deplin conștienți de potențialul acestor evoluții de a accentua volatilitatea și impredictibilitatea mediului de securitate internațional.

În plan practic, trebuie să facem ceea ce este necesar pentru ca România să devină un stat rezilient puternic, care dispune de mecanisme de reacție rapidă și eficientă la provocările mediului de securitate actual.

Toate aceste aspecte se regăsesc în noua Strategie Națională de Apărare a Țării.

De asemenea, această strategie operează cu conceptul de securitate extinsă, care a fost introdus și definit în strategia anterioară. Pe lângă apărarea armată, cu dubla sa calitate, de apărare națională și de apărare colectivă, noua strategie abordează multe alte domenii relevante pentru securitatea națională, precum: politica externă, ordinea publică, activitatea de informații, managementul crizelor, educația, cultura, sănătatea, economia, demografia, mediul, securitatea energetică și cea cibernetică, securitatea infrastructurilor critice.

Acest concept multidimensional al securității are la bază relația securitate-prosperitate-stat de drept-democrație-identitate și echilibrul dintre stat și individ, ca beneficiari ai securității naționale.

Prin Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 se creează cadrul necesar pentru efortul conjugat al instituțiilor naționale responsabile de implementarea politicilor de apărare și securitate.

De asemenea, s-a avut în vedere nevoia unei componente de analiză strategică multidisciplinară, sens în care prin Strategie s-a prevăzut constituirea unui Grup de reflecție strategică, care să evalueze dinamica mediului internațional și să ofere expertiză integrată.

Obiectivele naționale de securitate sunt definite pornind de la situația reală a României și având în vedere așteptările cetățenilor și ale societății noastre.

Pentru a funcționa în condiții optime, sistemul național de securitate trebuie să aibă la bază o abordare integrată și un proces continuu de consultare instituțională.

Consolidarea rezilienței naționale reprezintă un imperativ pentru a răspunde noilor tipuri de amenințări, inclusiv cele derivate din dezvoltarea tehnologică.

În cadrul acestui efort național complex, un rol central îl va avea colaborarea public-privat, cetățean-comunitate și civil-militar.

De asemenea, comunicarea strategică este o necesitate și trebuie să reprezinte o prioritate pentru instituțiile statului, inclusiv din perspectiva promovării obiectivelor de securitate națională prevăzute de această strategie.

După adoptarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 va fi elaborat Planul de implementare a acesteia, iar pe baza lui și pe baza Strategiei, instituțiile publice cu responsabilități în securitatea națională sunt chemate să își dezvolte strategii sectoriale și să pună în aplicare măsuri în domeniile proprii de responsabilitate, destinate contracarării și combaterii riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților și, bineînțeles, îndeplinirii obiectivelor Strategiei.

Din perspectiva operaționalizării Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2020-2024, o condiție complementară tuturor celorlalte valori și principii care au stat la baza elaborării acestui document programatic o reprezintă asigurarea unui cadru legislativ coerent și aplicat, menit a contribui la consolidarea culturii de securitate și modernizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale.

De aceea, pentru perioada 2020-2024 se impune adaptarea cadrului legislativ în domeniul securității pentru a oferi instituțiilor publice responsabile instrumentele necesare racordării prompte și flexibilitatea de a gestiona provocările la adresa securității naționale.

Evaluarea gradului de implementare a strategiei se va realiza anual sau ori de câte ori situația o impune și se va fundamenta pe informațiile colectate în cadrul unui proces de monitorizare având ca scop elaborarea unei analize cuprinzătoare, raportul de evaluare privind modul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării, precum și emiterea unor recomandări privind realizarea acțiunilor ulterioare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, domnule general.

Doamna senator, dacă din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Gabriela Crețu (de la tribună):

Mulțumesc încă o dată, domnule președinte de ședință.

Dar să știți că intervenția mea chiar era procedurală. Dar, dacă mi-ați dat încă o dată cuvântul, aș dori să o explic colegilor mei.

În orice societate democratică, așa cum Strategia bine spune, politicile publice sunt elaborate în general de guverne, care guverne răspund pentru eventualul eșec, în fața parlamentelor.

O strategie reprezentând cadrul general al politicilor sectoriale... Ea se aprobă prin hotărâre de Guvern, pentru cele mai simple. Dar pentru cele generale, o strategie se poate adopta inclusiv prin lege, după ce această strategie este dezbătută și amendată de Parlament; și asumată de acesta.

În cazul particular al strategiei de care vorbim, majoritatea instituțiilor responsabile de implementare se află, de asemenea, sub control direct parlamentar. Dintre cele 217 puncte enumerate, n-au un concept foarte evident care să le organizeze, dar, oricum, din ele se poate observa că nu este vorba de planificarea apărării, în sensul Legii nr. 203/2015, ci de o strategie de securitate extinsă, chiar prea extinsă, căreia, în plus, îi lipsește și analiza strategică de suport. Și se bazează pe niște legi despre care cu toții știm că trebuiau de mult modificate.

Parlamentul nu a depus nici măcar amendamente. Sau nu i s-a permis să depună amendamente.

Ca urmare - aici era problema procedurală - ori e un caz în care aceste instituții se autoreglementează și nu mai sunt sub reglementare, control democratic, adică sunt stat în stat, ori am decis să supunem votului democratic instaurarea dictaturii instituțiilor de forță.

Precedenta Strategie de Apărare - poate... foarte mulți sunteți doar la acest mandat - avea aceleași păcate. Dar a fost prezentată Parlamentului de Guvern, prin Gabi Oprea, care, prin jocul sorții, la acel moment era premier în exercițiu. El a solicitat... a prezentat-o și a solicitat votul nostru pentru a putea fi pusă în aplicare. N-am făcut o evaluare a ei.

Astăzi nu avem nici măcar această situație.

Or, din această dilemă am dori să fim scoși, dacă se poate. Pentru că măcar separarea puterilor în stat, acest trio, cum zice domnul consilier, ar trebui să funcționeze.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, doamnă senator.

Domnul deputat Paul Dobre, vă rog.

Pe urmă, domnul deputat Viziteu, da?

 
   

Domnul Victor Paul Dobre (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, în conformitate cu prevederile legale, Consiliul Suprem de Apărare a Țării ne propune Strategia Națională pe următorii 5 ani, în domeniul apărării, ordinii publice, siguranței statului.

De la bun început aș vrea să subliniez faptul că Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal vor vota această strategie, întrucât ea se bazează pe cele 3 axe principale ale politicii de securitate externe, de apărare a statului român, care a fost în ultimele 3 decenii.

Partidul Național Liberal, imediat, la începutul anilor '90, a militat și militează pentru parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, pentru asumarea obligațiilor noastre de stat membru al Tratatului Atlanticului de Nord, atât din punct de vedere strategic al României, cât și participarea la misiunile NATO în lume și apartenența la Uniunea Europeană.

Acestea sunt cheile de boltă ale securității naționale, și strategia menține această direcție și chiar folosește concepte noi: reziliență, securitate extinsă, cu care suntem de acord.

Ceea ce însă vreau să subliniez și a făcut obiectul discuției în Comisiile pentru apărare reunite, cu domnul consilier prezidențial, necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ.

La începutul anilor '90 a fost un pachet de legi, începând chiar cu Legea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Domnul consilier prezidențial sublinia faptul că orice modificare legislativă trebuie să înceapă de la capăt cu această lege îmbunătățită, ca și legile siguranței naționale, ca și legile ce gestionează Ministerul Apărării, Ministerul de Interne. Peste tot trebuie îmbunătățit. Au fost legi care au fost benefice pentru țară, pentru funcționarea ei, pentru parcursul de integrare, pentru rolul pe care azi îl are România, un rol important și respectat.

În același timp, suntem în al treilea deceniu, de acum, al mileniului III, și trebuie să ne adaptăm noilor situații, tuturor acestor riscuri cu care ne confruntăm și ceea ce trăim în aceste luni de zile, pandemia, un tip de criză pe care nici măcar nu o avea evaluată nu numai România, ci toate țările lumii.

Lumea evoluează, schimbările sunt continue, riscurile sunt continue, vulnerabilitățile apar, strategia noastră este în direcția corectă, politică, a României, la care a achiesat întregul spectru politic, în slujba cetățenilor acestei țări și sunt convins, într-o perspectivă solidă, în continuare, pentru țara noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului USR, vă rog.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule general,

Dragi colegi parlamentari,

Observ, din păcate, că astăzi avem o nouă chestiune unde PNL și PSD împărtășesc aceeași poziție.

Atât colegii de la PNL, cât și cei de la PSD, încearcă să ne convingă că ar cam trebui să încetăm cu lupta împotriva corupției. Noi, de la USR, nu suntem de acord.

Da, această luptă nu a fost perfectă, au fost scăpări punctuale, au mai fost lipsuri legislative, au fost și sunt în continuare membri ai unor instituții ale statului cu legături în zone mai puțin legale, dar, cu toate acestea, ideile bune care au stat în spatele acestei lupte trebuie să continue.

Strategia Națională de Apărare de astăzi are multe aspecte pozitive. Pe unele aș vrea să le scot în evidență: încercarea de a centra discursul pe cetățean, și nu pe stat, o tranziție, practic, de la o viziune etatistă la una de dreaptă modernă. Chiar dacă în esență, în text, nu se vede așa cum ne-am dori, salutăm acest demers.

Conceptul de reziliență a statului, un concept bun, care trebuie urmat asiduu de măsuri de implementare eficiente.

Identificarea clară a unor entități statale și nonstatale, ca amenințarea la securitatea națională a României - și aici mă refer, printre altele, și la Federația Rusă.

Și alt exemplu pozitiv din această strategie ar fi continuitatea strategică, spre exemplu, continuarea conceptului de securitate extinsă.

Chiar și cu aceste puncte bune, considerăm că nu este în regulă să eliminăm din strategie, în mod explicit, lupta împotriva corupției. Și să nu vă gândiți doar la câțiva politicieni certați cu legea, ci la consecințele mult mai grave ale acestui flagel. Corupția reprezintă una dintre vulnerabilitățile la adresa securității naționale și ea permite unor actori statali ostili, sau chiar unor grupuri de interese mafiote, să ajungă să controleze oameni în funcții majore din statul român, sau chiar să acapareze instituții întregi.

Am văzut cu toții, acum cinci ani, în Ucraina, cum Federația Rusă s-a folosit de corupția din această țară pentru a îngheța pur și simplu reacția Kievului la ocuparea peninsulei Crimeea.

Doar în ultimul an corupția a afectat statul român, în sectoare ce țin direct de securitatea și apărarea națională. Și voi aminti doar câteva: achizițiile de corvete, achizițiile de rachete balistice defensive, demiterea neconstituțională a procurorului-șef al DNA și, mai nou, iată, dosare penale și anchete parlamentare privind achiziția de materiale sanitare, chiar în timpul unei pandemii.

Corupția a fost și a rămas una dintre principalele vulnerabilități la adresa securității României și la adresa românilor.

Corupția continuă să fie prezentă în viața de zi cu zi a românilor, dar mai ales continuă să fie prezentă la cele mai înalte nivele din statul român. Acest lucru nu este explicat săptămânal doar de USR, ci este confirmat de rapoartele Departamentului de Stat, de rapoartele Comisiei Europene, de rapoartele MCV, de rapoartele GRECO, de declarațiile Comisiei de la Veneția, cât și de poziționările publice ale principalilor noștri parteneri euroatlantici.

Unul dintre efectele acestei tendințe - și asumat declarativ chiar de președintele României - este reprezentat de poluarea din România. Anual mor, în România, peste 25 de români din cauze atribuibile direct poluării. Astfel, combaterea poluării, inclusiv degradarea resurselor naturale, printre care și tăierile ilegale de păduri, ar fi trebuit să se regăsească în această strategie, conform declarațiilor președintelui.

Aș dori să mai atrag atenția spre altă chestiune, tot un exemplu de rezultat al corupției, și anume, numărul uriaș de diplome, multe chiar doctorate obținute la diverse instituții, în subiecte legate chiar de securitatea națională, de ordine publică sau de siguranță publică.

Din păcate, am văzut cu toții că mulți dintre cei care au obținut aceste diplome sunt niște analfabeți, unii chiar hoți, iar unii dintre ei au primit acasă acele diplome, fără să treacă măcar să cunoască locul în care teoretic au urmat cursurile. Și aici mă refer chiar la declarațiile senatorului PSD Teodorovici.

Astfel de practici trebuie să înceteze, căci a avea în fruntea statului român, în poziții-cheie, pe zone de apărare sau de siguranță publică, astfel de analfabeți cu diplome reprezintă, în sine, o vulnerabilitate uriașă la adresa securității naționale a românilor.

În plus, dragi colegi din PNL, vă reamintesc că în urmă cu fix un an președintele Iohannis propunea un referendum pe justiție.

Mai mult, există o inițiativă cetățenească - "Fără penali în funcții publice" - care vine să corecteze o problemă gravă a sistemului politic din România.

Milioanele de români care au ieșit la vot, la referendumul pentru justiție, sau milionul de români care a semnat în stradă inițiativa "Fără penali în funcții publice" ne transmit exact acest mesaj, acela că ei consideră încă corupția o problemă majoră a României, și mai ales mesajul că lupta împotriva corupției trebuie să continue.

Noi, cei de la USR, ascultăm vocea poporului. Voi, ce faceți?

Grupurile parlamentare ale USR se vor abține la vot.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulțumesc.

Neafiliați, nu?

Vă rog.

Domnul deputat...

Încercăm să concluzionăm.

 
   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru (de la tribună):

Succint. N-o să fiu ca USR, un soi de Bulă cu castravetele anticorupției.

Și vreau să arăt două probleme principale în strategie. În condițiile în care două treimi din statele NATO nu ajung la 2% cheltuieli pentru apărare, președintele Iohannis vorbește de cheltuieli de cel puțin 2%, în această strategie.

O altă chestiune ține de modul în care vedem secolul XXI, când principalele amenințări nu mai sunt de ordin geostrategic, sau nu doar de ordin geostrategic, ci țin de criza climatică. Și în sensul acesta pot să fie gândite resurse pentru criza climatică ce va afecta și România. Și aici pot să fie de la investiții în cercetare, pentru a apăra, de pildă, pădurile României, persoanele din zonele calamitate; și aceste lucruri ar fi fost bine să apară în această strategie. Cam atât.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

Domnul senator Titus Corlățean. La acest punct...

 
   

Domnul Titus Corlățean (de la tribună):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe fond, de această dată, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD, o chestiune legată de securitatea națională și necesitatea unui nou ciclu, dacă doriți, al Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada în speță, 2020-2024. Sunt chestiuni fundamentale, nu sunt supuse negocierii.

Grupurile parlamentare ale PSD vor susține adoptarea Strategiei Naționale.

Nu voi intra în chestiunea de procedură ridicată, deși ar merita o reflecție, într-un Parlament așezat, care nu e dominat de starea de urgență, de alertă și de alte presiuni la care este supus în mod obiectiv sau subiectiv.

Aș menționa aici un singur lucru: tare bine ar fi fost, la repartiția acestui document important, nu doar Comisiile pentru apărare, ordine publică să fie sesizate, ci și Comisiile pentru politică externă, cel puțin, pentru a putea să avem o contribuție de fond ceva mai largă și care ar fi putut, de exemplu, să ducă la evitarea unor greșeli care sunt în acest document și a unor exprimări pe care eu, personal, pe meserie vorbesc acum, le înțeleg mai greu, preluate și în raportul distinselor Comisii pentru apărare, ordine publică - și citez cel mai mic exemplu -, respectiv ce ne îngrijorează în cadrul amenințărilor: "Consolidarea potențialului militar în vecinătatea României".

Păi, vă anunț că "vecinătatea României" înseamnă și Balcanii, înseamnă și state care sunt membre sau sunt aspirante la Alianța Nord-Atlantică, înseamnă "în vecinătate" și Ungaria, înseamnă și Polonia, înseamnă și americani, nu doar ruși. Dacă ne preocupa și ne preocupă amenințarea rusă în bazinul lărgit al Mării Negre, haideți să o spunem mai direct și mai corect. Era nevoie de o dezbatere mai serioasă, mai așezată, cu tot respectul pentru colegii care au o expertiză în Comisiile pentru apărare, dar am fi putut găsi formule și mai bune pe anumite subiecte, în măsura în care ne e îngăduit nouă, Parlamentului, să ne exprimăm pe așa ceva, pentru că noi am avut, într-un ciclu anterior, când un alt președinte, zece ani de zile a condus cu mâna forte această țară, și atunci domnul consilier prezidențial, domnul general, pe care eu îl respect pentru profesionalism, i-a fost consilier și aceeași instituție prezidențială ne-a propus în strategia aceea, de la acel moment, de apărare a țării, de securitate națională, să introducem presa, ca o amenințare și ca o vulnerabilitate la adresa securității naționale.

Și grație efortului Parlamentului și luărilor de poziție publice ale unor oameni politici, nu doar ale presei, am putut să scoatem acea aberație.

Deci e nevoie într-adevăr de o dezbatere mai profundă, mai așezată, în Parlament. Dar, încă o dată, în esență, partea principală trebuie susținută, și grupurile parlamentare ale PSD vor susține adoptarea acestei strategii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

La strategie?

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am lecturat cu foarte mare atenție Strategia Națională pentru Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 și se observă practic o schimbare semnificativă survenită ca urmare a implicării responsabile a României, ca actor în mediul internațional de securitate, implicare caracterizată prin asumare și implicare, atribute necesare ducerii la îndeplinire a obligațiilor impuse de calitatea de membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene.

Drept urmare, Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota această strategie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, urmează să trecem la dezbaterea pe articole a proiectelor de hotărâre.

Cu această ocazie, vă reamintesc procedura votului electronic la distanță.

Exprimarea votului prin mijloace electronice se face în intervalul de timp de minimum 5 minute alocate votării, anunțat de președintele de ședință, textul "puteți vota" fiind afișat pe ecranele dispozitivelor.

Deputatul sau senatorul are următoarele posibilități.

Apăsarea tastei "da"- caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "pentru".

Apăsarea tastei "nu" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "contra".

Apăsarea tastei "ab" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, cu opțiunea de vot "abținere".

Tasta "b"- "nu votez" - caz în care deputatul sau senatorul va fi înregistrat prezent, în categoria celor care nu și-au exprimat nicio opțiune de vot.

În cazul în care nu apăsați nicio tastă, sunteți considerat absent la votul respectiv.

Rezultatul votului este contorizat sub fiecare buton de vot.

La încheierea votului, pe ecranul dispozitivului de vot va fi afișat textul "vot oprit".

După finalizarea ședinței, rezultatele voturilor exprimate de către fiecare parlamentar vor fi afișate pe site-ul Camerei Deputaților și al Senatului.

Cu aceste precizări, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La anexă? Nu sunt. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile.

Vom proceda la exprimarea votului online după finalizarea dezbaterilor la toate punctele de pe ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind înființarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli și fraude semnalate în spațiul public cu ocazia deplasării muncitorilor sezonieri români la cules sparanghel. (rămas pentru votul final).  

La punctul 4 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de Hotărâre privind înființarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli și fraude semnalate în spațiul public cu ocazia deplasării muncitorilor sezonieri români la cules sparanghel.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole și anexa.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La art. 1 lit. a) - f) sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 2 alin. (1) - (4) sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art. 3 sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art. 4? Nu sunt. Adoptat.

La art. 5 alin. (1) și alin. (2)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 6? Nu sunt. Adoptat.

La art. 7? Nu sunt. Adoptat.

La art. 8? Nu sunt. Adoptat.

La art. 9 alin. (1) - (7)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 10? Nu sunt. Adoptat.

La art. 11 alin. (1) și (2)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 12? Nu sunt. Adoptat.

La anexă, cuprinzând componența nominală a Comisiei parlamentare de anchetă și a biroului acesteia? Nu sunt. Adoptată.

Am încheiat dezbaterile.

Trecem la punctul 5 al ordinii de zi.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile și gestionarea stării de urgență (rămas pentru votul final).  

5. Proiectul de Hotărâre pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile și gestionarea stării de urgență.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

Dacă sunt comentarii de ordin general?

Urmează dezbaterile pe articole și anexă.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La art. 1 sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 2 lit. a) - m) sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art. 3 alin. (1) - (3) sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art. 4? Nu sunt. Adoptat.

La art. 5? Nu sunt. Adoptat.

La art. 6 alin. (1) și (2)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 7? Nu sunt. Adoptat.

La art. 8 alin. (1) - (4)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 9? Nu sunt. Adoptat.

La art. 10? Nu sunt. Adoptat.

La art. 11 alin. (1) și alin. (2)? Nu sunt. Adoptat.

La art. 12? Nu sunt. Adoptat.

La anexa cuprinzând componența nominală a Comisiei parlamentare de anchetă și componența biroului? Nu sunt. Adoptată.

La finalizarea dezbaterilor, votul.

Urmează punctul 6 al ordinii de zi.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2017 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului (rămas pentru votul final).  

6. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2017 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu.

Urmează dezbaterea pe articole și anexă.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la punctul 7 al ordinii de zi.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei (rămas pentru votul final).  

7. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit și afișat.

Dacă sunt comentarii de ordin general?

Urmează dezbaterea pe articole și anexă.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Urmează exprimarea votului final pentru punctele 3-8.

Domnul Titus Corlățean, vă rog.

Și secretariatul, așteptăm procesele-verbale.

Vă rog.

Prezentarea unei declarații legate de reforma administrativ-teritorială din Ucraina.  

Domnul Titus Corlățean (de la tribună):

Mulțumesc, domnilor președinți.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

O scurtă declarație care sper, cred, că va fi în asentimentul grupurilor parlamentare, indiferent de poziționarea ideologică.

După cum știți cei mai mulți dintre dumneavoastră, Parlamentul, Camera și Senatul, au fost sesizate oficial de Consiliul Național al Românilor din Ucraina în legătură cu o serie de evoluții din statul menționat, legate de reforma administrativ-teritorială din Ucraina. Pe scurt, este vorba de reconfigurarea regiunilor din acest stat. E un drept suveran al oricărei țări de a recurge la o astfel de reformă administrativă.

Pe noi însă ne preocupă foarte mult ceea ce Consiliul Național al Românilor din Ucraina ne-a semnalat în legătură, în esență, cu tentația autorităților ucrainene, motivată, este adevărat, de contextul de securitate intern și extern al Ucrainei, pe care-l înțelegem, respectiv reconfigurarea unor regiuni în care etnicii români din Ucraina, cetățeni loiali ai statului ucrainean, îi plasează pe aceștia din urmă în perspectivă, într-o formulă mult diluată, ca proporție. Adică regiuni în care, să spunem, luăm Bucovina, Cernăuți, în care ei sunt majoritari în clipa de față, vor deveni extraordinar de minoritari - dacă-mi permiteți acest lucru -, undeva între 8 și 15% - sunt anumite estimări -, ceea ce-i face total nerelevanți, inclusiv în solicitarea dreptului la educație, care și acela a fost afectat, știți bine, de legislația ucraineană în materia educației.

Acum, noi avem un proiect de declarație a Parlamentului pentru a reacționa corespunzător din punct de vedere politic, la care a contribuit ansamblul grupurilor parlamentare. Colegi din diferite partide au venit cu amendamente constructive, au fost încorporate, deci noi suntem gata să exprimăm o poziție politică pe această temă.

În egală măsură, noi întotdeauna am fost persoane și... - ca stat vorbim - un stat responsabil față de partenerul și vecinul nostru ucrainean. Am înțeles să așteptăm o întâlnire oficială care va avea loc, din câte ni s-a comunicat, săptămâna viitoare, între miniștrii de externe român și ucrainean, de la care așteptăm - și acesta este un mesaj public transmis celor doi miniștri - să și găsească soluții la respectarea - atenție! - unor standarde. Aici nu e vorba de un interes subiectiv al unora sau al altora, pentru că una este reforma administrativă, drept suveran, și alta este respectarea anumitor standarde europene, cum ar fi Carta europeană a autonomiei locale și regionale, cum ar fi Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale. Standardele pentru protecția minorităților naționale trebuie să fie valabile pentru toți. Și noi, din România, nu putem accepta ca drepturile etnicilor români, cetățeni loiali ai Ucrainei, să fie încălcate. Aceste standarde sunt valabile și în România, trebuie să fie valabile și în Ungaria, și în Ucraina, și în orice stat european care a recunoscut conceptul de minoritate națională.

Poziția României nu s-a schimbat - și cu asta închei! Am fost fermi susținători ai integrității teritoriale, independenței, suveranității Ucrainei, am condamnat anexarea ilegală a Crimeei, dar poziția noastră, de susținere a proiectului european și euroatlantic, a obiectivelor europene euroatlantice ale Ucrainei nu s-a schimbat, suntem susținători foarte consecvenți, însă aceste procese se bazează pe respectarea criteriilor politice. Și criteriul politic de care vorbim, valabil pentru toți, înseamnă respectarea, prezervarea identității minorităților naționale, conform standardelor europene pe care Ucraina le-a ratificat.

Acesta este mesajul nostru. Așteptăm cu interes întâlnirea celor doi miniștri de externe. Așteptăm un rezultat concret, pentru că am văzut alte cazuri.

Ungaria și-a atins obiectivul, a făcut demersuri. Bravo lor!

Bulgaria a făcut demersuri, și-a atins obiectivul. Bravo lor!

Eu cred că România nu poate să rămână în afara regulilor europene și relației speciale cu etnicii români din Ucraina.

Așteptăm o reacție din partea Guvernului ucrainean, așteptăm demersuri serioase din partea Guvernului român, prin ministrul de externe, și dacă nu va fi cazul de rezultat corespunzător, avem proiectul de declarație și putem să-l discutăm și să-l adoptăm și în sesiunea extraordinară.

Mulțumesc tuturor colegilor care s-au implicat, din toate grupurile parlamentare, cu amendamente constructive. Avem un proiect de declarație foarte bun.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar Zisopol.

Aveți rezultatele la Autoritatea de Audit, nu? Curtea de Conturi și Audit.

 
Numirea unor consilieri de conturi ai Curții de Conturi, a unui vicepreședinte al Curții de Conturi precum și a unui vicepreședinte al Autorității de Audit.  

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol (de la tribună):

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Dau citire procesului-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea unor consilieri de conturi ai Curții de Conturi, a unui vicepreședinte al Curții de Conturi, precum și a unui vicepreședinte al Autorității de Audit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate, prin vot secret cu buletine, de către deputați și senatori, asupra candidaților propuși pentru numirea unor consilieri de conturi ai Curții de Conturi, a unui vicepreședinte al Curții de Conturi, precum și a unui vicepreședinte al Autorității de Audit, și au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor: 465;
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți: 349;
  • numărul total de voturi exprimate: 349;
  • numărul de voturi anulate: niciunul;
  • numărul total de voturi valabil exprimate: 349.

După verificarea și numărarea voturilor, au rezultat următoarele.

Domnul Sârbu Ilie, consilier de conturi, vicepreședinte al Curții de Conturi - voturi pentru 329, voturi contra 20.

Domnul Bădălău Niculae, consilier de conturi, vicepreședinte al Autorității de Audit - voturi pentru 294, voturi contra 55.

Domnul Lazăr Sorin, consilier de conturi - voturi pentru 329, voturi contra 20. (Aplauze.)

Domnul Călin Ion, consilier de conturi - voturi pentru 326, voturi contra 23. (Aplauze.)

Doamna Boghicevici Claudia, consilier de conturi - voturi pentru 326, voturi contra 23.

Domnul Dezsö Attila, consilier de conturi - voturi pentru 328, voturi contra 21.

Domnul Popa Adrian, consilier de conturi - voturi pentru 327, voturi contra 22.

Având în vedere rezultatul votului exprimat pentru fiecare candidat, Birourile permanente au constatat că toți candidații au întrunit majoritatea de voturi necesare pentru numirea în funcțiile pentru care au fost propuși.

Vă mulțumesc.

Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi:  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Așteptăm și de la CNCD.

Până intrăm în ordinea de zi cu votul, vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 30 iunie 2020, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

  1. Legea privind instituirea zilei de 15 octombrie - "Ziua națională a comerțului electronic"; PL-x 258/2020; procedură de drept comun;
  2. Legea pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 privind modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 513/2019; procedură de drept comun;
  3. Legea pentru completarea art. 10 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar; PL-x 61/2019; procedură de drept comun;
  4. Legea pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 233/2020; procedură de drept comun;
  5. Legea pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 502/2004 privind asociațiile pensionarilor; PL-x 645/2019; procedură de drept comun;
  6. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice; PL-x 306/2019; procedură de urgență;
  7. Legea pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice; PL-x 108/2018; procedură de drept comun;
  8. Legea pentru declararea lui Mihai Viteazul, Domn al Țării Romanești și al Moldovei și Principe al Transilvaniei, martir și erou al națiunii române; PL-x 329/2020; procedură de urgență;
  9. Legea pentru declararea personajelor istorice Horea, Cloșca și Crișan, martiri și eroi ai națiunii române și pentru comemorarea la data de 8 noiembrie a Martirilor Români de la Beliș; PL-x 330/2020; procedură de urgență;
  10. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 232/2020; procedură de drept comun;
  11. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2020 pentru completarea unor acte normative în domeniul transportului naval; PL-x 112/2020; procedură de urgență;
  12. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și pentru modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 101/2020; procedură de drept comun;
  13. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; PL-x 311/2020; procedură de urgență;
  14. Legea privind protecția animalelor destinate exportului în țări terțe; PL-x 637/2019; procedură de drept comun;
  15. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 718/2018; procedură de drept comun;
  16. Legea privind organizarea și finanțarea serviciilor de promovare a sănătății și prevenire a îmbolnăvirilor; PL-x 342/2020; procedură de drept comun;
  17. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2020 privind modificarea unor acte normative și prelungirea unor termene; PL-x 350/2020; procedură de urgență;
  18. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 204/2019; procedură de drept comun;
  19. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități; PL-x 646/2019; procedură de drept comun;
  20. Legea pentru completarea Anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 650/2018; procedură de drept comun;
  21. Legea pentru modificarea art. 19 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto; PL-x 336/2020; procedură de drept comun;
  22. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei; PL-x 155/2020; procedură de urgență;
  23. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale; PL-x 270/2020; procedură de urgență;
  24. Legea pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996; PL-x 582/2017; procedură de drept comun;
  25. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului; PL-x 70/2020; procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 30 iunie 2020.

Nu avem procesul-verbal.

Supunerea la votul final:  

Începem procedura de vot final și revenim la procesul-verbal. Da?

Liderii de grup? Da? Bun.

  Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 (adoptat prin vot electronic la distanță);

1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Cu 311 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 38 de abțineri și un coleg care nu și-a exprimat votul, adoptat.

  Proiectul de Hotărâre privind înființarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli și fraude semnalate în spațiul public cu ocazia deplasării muncitorilor sezonieri români la cules sparanghel (adoptat prin vot electronic la distanță);

Trecem la punctul 2, Proiectul de Hotărâre privind înființarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli și fraude semnalate în spațiul public cu ocazia deplasării muncitorilor sezonieri români la cules sparanghel.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

223 de voturi pentru, 74 de voturi împotrivă, 40 de abțineri, 10 colegi nu au votat. Adoptat.

  Proiectul de Hotărâre pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile și gestionarea stării de urgență (adoptat prin vot electronic la distanță);

Trecem la punctul 3, Proiectul de Hotărâre pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind achizițiile și gestionarea stării de urgență.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

337 de voturi pentru, 3 abțineri, 8 colegi nu votează. Adoptat.

Numirea unor membri în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.  

Domnul vicepreședinte, vă rog.

   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori cu privire la numirea unor membri în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

În temeiul prevederilor art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, Birourile permanente ale celor două Camere au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu buletine, de către deputați și senatori, asupra propunerilor de numire în funcția de membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, și au constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaților și senatorilor: 465;
  • Numărul deputaților și senatorilor prezenți: 349;
  • Numărul total de voturi exprimate: 346;
  • Numărul de voturi anulate: 24;
  • Numărul total de voturi valabil exprimate: 322.

După verificarea și numărarea voturilor, au rezultat următoarele:

Doamna Popa Claudia Sorina - voturi pentru: 295; voturi contra: 27;
Domnul Diaconu Adrian Nicolae - voturi pentru: 286; voturi contra: 36;
Domnul Grama Horia - voturi pentru: 293; voturi contra: 29;
Domnul Jura Cristian - voturi pentru: 298; voturi contra; 24;
Domnul Asztalos Csaba Ferenc - voturi pentru: 288; voturi contra: 34;
Doamna Olteanu Cătălina - voturi pentru: 271; voturi contra: 51;
Doamna Moța Maria - voturi pentru: 288; voturi contra: 34;
Doamna Bencze Marta-Iozefina - voturi pentru: 3; voturi contra: 319;
Doamna Tomescu Mădălina - voturi pentru: 4; voturi contra: 318;
Domnul Bursuca Andrei - voturi pentru: 4; voturi contra: 318;
Domnul Iordache Noni-Emil - voturi pentru: 1; voturi contra: 321;
Domnul Tănase Laurențiu - voturi pentru: 1; voturi contra: 321;
Doamna Gheorghiu Luminița - voturi pentru: două; voturi contra: 320;
Doamna Tontsch Daniela - voturi pentru: 9; voturi contra: 313;
Doamna Sandu Veronica Tatiana - voturi pentru: 1; voturi contra: 321;
Domnul Covaci Lavrin-Ioan - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Domnul Danciu Florin - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Domnul Dincă Ilie - voturi pentru: 1; voturi contra: 321;
Domnul Mavrichi Ionuț - voturi pentru: 21; voturi contra: 301;
Doamna Pruteanu Luminița-Gabriela - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Doamna Șerban Valentina Filofteia - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Doamna Ștefănescu Daniela - voturi pentru: 0; voturi contra: 322;
Domnul Tanasă Dan - voturi pentru: 42; voturi contra: 280.

Având în vedere rezultatul votului, Birourile permanente au constatat că a fost întrunită majoritatea de voturi necesară pentru desemnarea în funcția de membru în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pentru un mandat de 5 ani, după cum urmează: doamna Popa Claudia Sorina, domnul Diaconu Adrian Nicolae, domnul Grama Horia, domnul Jura Cristian, domnul Asztalos Csaba Ferenc, doamna Olteanu Cătălina - pentru mandat complet și, respectiv, doamna Moța Maria - pentru un rest de mandat, ca urmare a revocării mandatului doamnei Bertzi Theodora.

Cu aceasta, am încheiat procesul-verbal.

Succes candidaților...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (de la tribună):

... câștigători!

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Potrivit rezultatului voturilor, Parlamentul României a hotărât numirea unor membri CNCD, numirea unor consilieri de conturi ai Curții de Conturi, ai unui vicepreședinte al Curții de Conturi, precum și a unui vicepreședinte al Autorității de Audit.

Vă reamintesc că în conformitate cu prevederile art. 46 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, consilierii de conturi urmează să depună jurământul în fața președinților celor două Camere ale Parlamentului.

Felicitări tuturor celor numiți în funcție astăzi!

 
Supunerea la votul final: Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2017 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului (adoptat prin vot electronic la distanță);

Trecem la punctul 4, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2017 pentru aprobarea componenței nominale a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și al senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

330 și...

Unanimitate de voturi, de fapt. Adoptat.

  Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei (adoptat prin vot electronic la distanță).

5. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Vot, vă rog.

(Vot electronic la distanță.)

Și, vă rog, cu liderul... domnul Pambuccian, să luați legătura, pentru intervenție.

   

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul lider Pambuccian, vă rog, aveți cuvântul.

 
Numirea unor membri în Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.  

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să iau cuvântul în legătură cu votul de la CNCD.

Pentru noi, pentru Grupul minorităților, este un moment foarte greu, pentru că singurul lucru pe care ni l-am dorit în tot ceea ce privește toate aceste instituții sub control parlamentar era locul de la CNCD. Și e firesc, pentru că acolo puteam să ne exprimăm în legătură cu discriminările legate de etnicitate.

Acum, eu înțeleg că a fost o înțelegere între partidele mari, n-avem ce să facem, nu avem atâtea voturi.

Eu mai înțeleg ceva. Că până acum a existat o înțelegere față de grupul nostru. De acum înainte nu va mai exista.

Și probabil că de acum înainte discriminarea o să aibă și o altă semnificație. Probabil, dacă spui "mama și tata", discriminezi, nu e bine, dacă spui vreo culoare, discriminezi, nu e bine.

Și, încetul cu încetul, o să ne ducem către o societate în care diversitatea o să dispară. Nu o să fie apărată, prin nediscriminare. O să dispară prin genul acesta nou de nediscriminare.

Și, așa cum spunea Darwin, o precondiție a evoluției, adică diversitatea, o să dispară și ea.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

E bine că trăim și așa ceva și să sperăm că o să supraviețuim și acestui lucru.

Vă mulțumesc.

Supunerea la votul final: Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei (adoptat prin vot electronic la distanță).

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți perfectă dreptate.

323 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 colegi nu și-au exprimat votul. Adoptat.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului de astăzi.

Vă mulțumesc.

     

Ședința s-a încheiat la ora 17,16.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 19 iulie 2024, 8:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro