Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 martie 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.28/15-03-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 01-03-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 martie 2022

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8.31.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 1 martie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Acestea se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputați - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, unul - AUR, unul - UDMR, un deputat al minorităților naționale și un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

 
Virgil Alin Chirilă - declarație politică intitulată România trebuie să solicite în mod oficial sprijinul tuturor statelor partenere!;

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați parlamentari,

Dragi colegi,

România este solidară cu toate deciziile aliaților săi din NATO și ale partenerilor din Uniunea Europeană cu privire la gestionarea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina. Este clar pentru toată comunitatea internațională că Federația Rusă este un agresor care a pus capăt în mod brutal celor peste șapte decenii și jumătate de pace europeană. În mod categoric, acest act iresponsabil de agresiune trebuie sancționat dur, iar România trebuie să fie alături de comunitatea Nord-Atlantică în aplicarea acestor sancțiuni.

România se află practic în prima linie a NATO și a Uniunii Europene, în raport cu conflictul din Ucraina, ceea ce înseamnă că reculul sancțiunilor impuse Federației Ruse se va resimți mai puternic în țara noastră decât în alte state membre ale Uniunii Europene.

Sistarea importurilor de gaze naturale din Federația Rusă se va suprapune pe o criză energetică europeană care în țara noastră a fost mult amplificată de liberalizarea haotică a pieței de energie, după cum sublinia Banca Națională a României.

Indiferent dacă România va fi țară de tranzit sau destinație pentru sutele de mii de refugiați ucraineni, costurile implicate vor fi deosebit de consistente, depășind cu mult disponibilitățile locale sau naționale.

Se impune în mod necesar o acțiune coordonată de la nivelul Uniunii Europene, iar România trebuie să solicite în mod oficial sprijinul statelor membre.

Avem argumente puternice pentru a cere Comisiei Europene o reglementare temporară a prețului la gaze naturale, pentru a preveni o nouă explozie a prețurilor la această resursă energetică pe plan european. De asemenea, România este îndreptățită să aibă acces prioritar la surse alternative de energie pe bază de gaze naturale ce vor fi asigurate la nivelul Uniunii Europene pentru compensarea sistării livrărilor de gaze naturale dinspre Federația Rusă. Guvernul și celelalte instituții naționale responsabile trebuie să ceară cu curaj acest lucru de la Comisia Europeană.

În același timp, prin reprezentanții noștri în Parlamentul European și în celelalte instituții europene, trebuie să pledăm pentru instituirea unui mecanism financiar la nivel european, pentru compensarea pierderilor suferite de statele membre ca urmare a sancțiunilor economice impuse Federației Ruse.

Nu în ultimul rând, România trebuie să solicite sprijin direct în plan logistic și financiar, pentru a face față crizei umanitare care se amplifică pe zi ce trece la granița României cu Ucraina.

Repet, România este un partener de încredere atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană.

Fac apel către toate instituțiile statului competente să demareze, prin toate mijloacele, dialogul cu partenerii noștri nord-atlantici, în sensul sprijinirii României în calitatea sa de stat din prima linie a NATO și Uniunea Europeană față de acest conflict armat din Ucraina.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Florin Piper-Savu - declarație politică intitulată Ai carte, ai parte!;

Domnul deputat Florin Piper-Savu, tot de la Grupul PSD.

Vă rog.

Și se pregătește doamna deputat Stănescu Vetuța. Este singura doamnă și este 1 Martie.

Vă rog să vă pregătiți.

 

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează "Ai carte, ai parte!".

Inegalitatea de șanse la educație este una dintre provocările fundamentale ale sistemului de învățământ românesc.

Mai mult de 30% din copiii din România trăiesc în sărăcie. Un milion de copii din mediul rural se află într-un moment critic, iar rata abandonului școlar este în creștere. În România, multe familii nu își permit costul școlii, iar în sate copiii sunt trimiși la muncă pentru a susține familia.

Efectele acestor probleme din societate se regăsesc în sistemul educațional din România, sistem caracterizat de un decalaj evident între elevii care merg la școală în mediul rural și cei care merg la școală în mediul urban. Pandemia a adâncit și mai mult diferența de nivel dintre urban și rural.

Cele mai evidente diferențe sunt relevate de rezultatele Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a. În anul 2021, peste 37% dintre elevii din mediul rural au luat medii sub 5, iar cel puțin 16500 dintre elevii de clasa a VIII-a n-au ajuns nici măcar să se înscrie la examen.

Inegalitatea de șanse la educație reprezintă una dintre principalele cauze pentru problemele sistemului de educație din România, dintre care cea mai îngrijorătoare este creșterea ratei abandonului școlar.

15,6% dintre elevii români au renunțat la școală în 2020, primul an al pandemiei, când cursurile s-au desfășurat în mare parte online, iar România, în special în mediul rural, nu era pregătită pentru asta. În mediul rural, au abandonat școala 26% dintre elevi, abandonul școlar după clasa a opta în mediul rural este de aproape 30% față de media de 9% în Uniunea Europeană. Din această perspectivă, România se situează pe ultimele locuri din Europa.

Contactul cu școala oferă nu doar educație, cât mai ales repere și modele educaționale pozitive, iar lipsa activităților de natură școlară sau extrașcolară lasă teren liber altor activități, care nu sunt întotdeauna dintre cele mai sănătoase pentru un copil sau un tânăr.

Prin urmare, facilitarea accesului la educație trebuie să devină pentru România prioritatea zero, pentru că nu putem vorbi despre o Românie Educată fără copii educați.

România își propune reducerea la 9% a ratei abandonului școlar, iar pentru asta Guvernul României a investit în Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar, care va beneficia de o finanțare nerambursabilă de 543 de milioane de euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. 3235 de școli, considerate cu risc mare de abandon școlar, vor primi bani, pentru a reduce cât mai rapid posibil acest fenomen îngrijorător. Este, desigur, un pas important, dar nu va rezolva inegalitatea de șanse la educație.

La sat nu s-a născut doar veșnicia, ci și acel sistem de valori, sănătos și trainic, cu care am crescut și care spune că, "Dacă ai carte, ai parte".

Prin urmare, este de datoria noastră, a celor care am fost învestiți prin votul românilor cu putere decizională, să acordăm prioritate copiilor acestei țări și șansei lor la o viață mai bună, prin accesul nemijlocit la educație.

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

 
Vetuța Stănescu - declarație politică: Solidari cu suferința;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Stănescu, vă rog.

Se pregătește domnul Badea.

 

Doamna Vetuța Stănescu:

Declarație politică: "Solidari cu suferința".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Acum aproape o săptămână, lumea pe care o știm s-a schimbat radical. Secolul al XX-lea a făcut ființa umană mai precaută decât a fost vreodată. Experiențele a două conflagrații nimicitoare și pericolul nuclear de după acestea au reprezentat punctele de reper ale liderilor lumii în conturarea politicii externe. Cu toții am avut în minte și în suflet idealul de a nu mai ajunge niciodată în postura ca diferendele dintre două sau mai multe state să se sfârșească cu vărsarea de sânge a unor oameni nevinovați, care nu își doresc decât să poată fi liberi și să prospere într-un mediu pașnic.

Atacul intempestiv și neprovocat al Federației Ruse asupra Ucrainei a readus în conștiințele noastre un peisaj pe care speram că nu îl vom mai cunoaște niciodată, războiul.

Însă, pe lângă numărul mare de victime pe care gloanțele și rachetele le provoacă, un efect direct al acțiunilor militare este apariția unei crize umanitare. Până la această oră, peste 70000 de cetățeni ucraineni au intrat în România, prin diverse puncte de frontieră, și peste 33000 au ales să rămână în țara noastră. Cetățenii din Ucraina care nu solicită o formă de protecție statului român beneficiază în cadrul taberelor temporare de cazare, hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistență medicală.

De asemenea, copiii neînsoțiți de părinți sau un alt reprezentant legal care provin din Ucraina beneficiază de protecție și asistență din partea României.

Chiar dacă circumstanțele în care ne aflăm nu sunt de bun augur, pot spune că mă bucură implicarea județului Hunedoara în gestionarea acestei crize umanitare. La acest moment, există 1560 de locuri de cazare puse la dispoziție de unitățile administrativ-teritoriale din Hunedoara, fiecare primar având capacitatea de a asigura cazare și hrană pentru cei care vor solicita refugiu în județul nostru.

Este salutară inițiativa din localitatea Baru Mare, unde primăria, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a pus la dispoziție 80 de locuri pentru vecinii noștri aflați într-un moment de cumpănă al vieții lor.

Solidaritatea noastră, a întregului popor român, cu tragedia poporului ucrainean nu a fost nicicând mai necesară. România secolului XXI va sări mereu în apărarea celui oprimat, celui fără apărare. Copiii, femeile și bătrânii din Ucraina au nevoie de ajutor, iar prin măsurile pe care le-a adoptat Guvernul Ciucă, împreună cu președintele Klaus Iohannis, România face tot ce poate pentru a le alina cât se poate de mult durerea pe care acești oameni au resimțit-o atunci când au fost nevoiți să-și abandoneze căminul de-o viață, goniți de vicisitudinile timpului pe care îl trăim.

Mă rog la Dumnezeu ca pacea și liniștea să își reintre în drepturi cât mai repede posibil pe teritoriul Ucrainei. Fie ca liderii lumii să găsească înțelepciunea necesară pentru a soluționa acest conflict care sper să rămână doar un negru și pasager episod al prezentului!

Vă mulțumesc.

Vetuța Stănescu, deputat al PNL Hunedoara.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Iulian-Alexandru Badea - intervenție cu referire la solidaritatea românilor față de refugiații din Ucraina;

Domnul Badea.

Vă rog.

 

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi, România se ridică la înălțimea unui moment istoric.

Mă înclin, în calitate de demnitar în Parlamentul României, în fața poporului român.

Fraților, ne-ați arătat ce înseamnă lecția curajului, empatia și ce presupune dragostea pentru ceilalți!

Ca tânăr născut după căderea comunismului, nu îmi pot închipui o societate în care demnitatea individuală și drepturile omului nu sunt acceptate și nu sunt dorite.

Trăiesc astăzi într-o țară imperfectă ca România, dar o țară liberă, și din acest motiv, la această oră, vreau să transmit un gând bun celor care au reușit să aducă pe masa refugiaților hrană, haine, să aducă pături, ba chiar mai mult, și-au luat angajamentul să deschidă poarta casei lor și preț de câteva săptămâni să le aducă refugiaților pe mese pâinea cea de toate zilele.

Mame singure care își cresc copiii, familii ajunse într-o stare deplorabilă, nu cred că asta își dorește Dumnezeu de la noi!

Lupta pentru libertatea Ucrainei este de fapt lupta pentru libertatea întregului continent european și, mai mult decât atât, este lupta pentru libertatea noastră, ca oameni, ca cetățeni, ca frați!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Vasile-Aurel Căuș - declarație politică având titlul Educația nu se poate plagia;

Grupul PNL, domnul Căuș.

Vă rog.

Dacă de la Grupul USR e cineva?

 

Domnul Vasile-Aurel Căuș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Educația nu se poate plagia".

România este țara din Europa cu cele mai multe lucrări științifice eliminate din publicații din cauza încălcării normelor de bună conduită în cercetare, raportat la totalul fondurilor alocate acestei activități. Cel puțin unul din 1000 de articole este retras din bazele de date internaționale, ca urmare a identificării plagiatului.

Mai mult, plagiatul are impact și asupra unor terțe persoane, fie că vorbim despre autorul inițial al textului plagiat sau despre cititorul care studiază lucrarea, dar și asupra întregului sistem în care plagiatorul funcționează.

În același timp, persoanele care au un verdict de "plagiat", "reproducerea fără drept" sau "încălcarea dreptului de autor" - toate aceste verdicte reprezintă, în fapt, un furt intelectual -, nu au nicio îngrădire în a ocupa o funcție didactică.

Fenomenul plagiatului pune sub semnul întrebării întreaga credibilitate a educației și cercetării din România.

În mod evident, un cadru didactic care a plagiat nu poate fi un exemplu pentru generațiile viitoare, dar nici un partener de încredere pentru colegii de catedră sau de proiect.

Articolul 293 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede următorul lucru: "Nu pot ocupa o funcție didactică persoanele condamnate penal definitiv pentru infracțiuni contra persoanei săvârșite cu intenție în împrejurări legate de exercitarea profesiei".

Consider că este necesară completarea acestui articol cu nou aliniat, prin care vom asigura caracterul etic și de model al cadrului didactic pentru studenți, dar și integritatea instituțiilor de studii superioare din România.

Conținutul noului aliniat este următorul: "Nu pot ocupa funcții didactice, de cercetare sau de conducere în învățământul superior acreditat sau autorizat persoanele care au un verdict sau sentință definitivă de plagiat, reproducere fără drept sau încălcare a drepturilor de autor emise de organele în drept".

Prin introducerea acestui aliniat se elimină unul dintre principalele motive care stau la baza plagiatului, și anume, promovarea în funcție în sistemul de învățământ universitar.

Dobândirea titlurilor didactice de asistent, lector, conferențiar și profesor universitar, la care se adaugă și abilitarea de a conduce doctorate, toate aceste etape impun un număr de publicații științifice, participări la conferințe, prezență internațională în domeniu. Doctoratul devine obligatoriu de la nivelul de asistent.

Pe cale de consecință, adăugarea acestui aliniat în Legea educației naționale nr. 1/2011 va determina o scădere a numărului de plagiate, având în vedere că un verdict de plagiat va duce la pierderea postului ocupat.

De asemenea, pe termen mediu, acest articol va permite o relativă asanare internă a universităților care vor putea elibera posturile ocupate în baza unor lucrări de plagiat și le vor putea scoate la concurs pentru candidați onești care să aducă un nou suflu în sistemul universitar.

În plus, pe termen lung, această modificare va duce la creșterea credibilității universităților românești, o mai bună pregătire a studenților și o adaptare mai bună la piața locurilor de muncă a absolvenților.

Vă mulțumesc.

Deputat Vasile-Aurel Căuș, deputat al PNL Bihor.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
Ion-Marian Lazăr - declarație politică având ca obiect Instruirea efectivelor de militari în rezervă reprezintă o necesitate în actualul context geopolitic din proximitatea teritoriului României;

Din partea Grupului USR...

Vă rog să vă și prezentați.

 

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Lazăr Ion-Marian, sunt deputat al USR Vâlcea.

Titlul declarației mele politice este "Instruirea efectivelor de militari în rezervă reprezintă o necesitate în actualul context geopolitic din proximitatea teritoriului României".

Am să abordez această problemă de actualitate față de tematica expunerii pregătite inițial. Această modificare se datorează răspunsului primit la o întrebare adresată Ministerului Apărării, prin care am solicitat o serie de lămuriri cu privire la stadiul instruirii efectivelor de militari în rezervă.

Astfel, în cadrul răspunsului primit, printre alte aspecte, se reține, citez: "Ultima concentrare a efectivelor de militari în rezervă, alții decât rezerviștii voluntari, a fost în anul 2006, în condițiile art. 30 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare, act normativ abrogat prin intrarea în vigoare, la data de 1 ianuarie 2007, a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește avansarea în grad a militarilor în rezervă, după anul 2006 a scăzut semnificativ numărul de avansări a militarilor în rezervă, ca urmare a condițiilor cumulative pretinse de actualul cadru normativ aplicabil în domeniu.

Astfel, potrivit prevederilor art. 61 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, "în timp de pace, ofițerii, maiștri militari și subofițerii în rezervă pot fi înaintați în gradul următor, în raport cu nevoile forțelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, dacă au o comportare demnă, au obținut rezultate bune și foarte bune în timpul concentrării și au fost propuși prin aprecierile de serviciu, iar prin concentrare, în sensul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 446/2006, cu modificările și completările ulterioare, se înțelege chemarea rezerviștilor voluntari pentru instruire și îndeplinirea unor misiuni, precum și a rezerviștilor din rezerva generală pentru instruire și completarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării pe timpul stării de asediu.

Referitor la data când se preconizează o nouă concentrare, Ministerul Apărării Naționale întreprinde demersurile de modificare a Legii nr. 446/2006, cu modificările și completările ulterioare, urmând ca, ulterior intrării în vigoare a noilor modificări, să se procedeze la concentrarea prin instrucție a rezerviștilor".

Față de aspectele precizate de ministerul de resort prin adresa de răspuns, îi solicit pe această cale actualului ministru al apărării naționale să întreprindă cu celeritate toate măsurile legale care se impun, în vederea creării cadrului legal necesar concentrării prin instrucție a rezerviștilor, ținând seama de actuala criză geopolitică din proximitatea teritoriului României.

Marian Lazăr, deputat al USR, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică: Județul Alba are nevoie urgentă de investiții majore în amenajări de îndiguire;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Tuhuț.

Vă rog.

Se pregătește domnul deputat neafiliat Lasca.

 

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Județul Alba are nevoie urgentă de investiții majore în amenajări de îndiguire"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că situația din acest moment de la granițele țării noastre este disperată, trăim vremuri și orori despre care ne povesteau bunicii și care iată că acum ne amenință și nouă, și copiilor noștri, viitorul.

Pe de altă parte, însă, trebuie să rămânem ancorați și în realitățile și nevoilor cetățenilor noștri și vreau să fac apel pe această cale către autoritățile competente și către ministrul mediului, apelor și pădurilor, cu privire la pericolul cu care oamenii din zona montană, din județul Alba, și nu numai, se confruntă an de an odată cu topirea zăpezilor de primăvară.

Domnule ministru Tánczos Barna,

Am primit foarte multe solicitări de la locuitorii Munților Apuseni, să vă transmit mesajul lor și îngrijorările că, odată cu creșterea temperaturilor, există și riscul de a-și vedea iar casele inundate. Au trecut doar șapte luni de la inundațiile devastatoare din Munții Apuseni, iar oamenii au trecut cu greu această iarnă, abia și-au reconsolidat gospodăriile, iar anumite drumuri de legătura încă sunt greu de parcurs.

Sunt comune precum Sohodol, Scărișoara, Gârda de Sus, Ocoliș, Bistra și altele unde distrugerile au fost majore, apa atingând și un metru înălțime, sute de case fiind avariate. Oamenii privesc cu o reală îngrijorare lipsa investițiilor privind îndiguirea cursurilor de apă, oamenii nu își mai doresc să treacă încă o dată prin inundații și distrugeri.

Am solicitat de nenumărate ori de la preluarea mandatului de deputat să se aibă în vedere introducerea acestor tipuri de proiecte în Planul Național de Redresare și Reziliență, așa cum am trimis solicitări și pentru alte proiecte vitale care să dezvolte atât zona Munților Apuseni, cât și restul județului Alba.

Din păcate, din cauza lipsei de viziune a guvernelor precedente ultimilor ani, județul Alba a fost văduvit de oportunitatea investițiilor europene alocate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, o altă șansă pierdută prin care puteam genera proiecte de dezvoltare durabilă, de protecție a mediului, de protecție socială, oportunități care într-un final ar fi crescut nivelul de trai pentru fiecare cetățean în parte.

Domnule ministru,

În încheierea intervenției mele de astăzi, vă solicit să luați act de solicitările cetățenilor din județul Alba și să demarați cât mai curând lucrări ample pentru consolidarea malurilor cursurilor de apă, atât la nivel național, cât mai ales la nivelul județului Alba.

Haideți ca, începând din această primăvară, să începem să prevenim posibilele dezastre decât să apelăm la fondurile de rezervă pentru situații de urgență ale Guvernului, încercând să cosmetizăm consecințele, în loc să gestionăm cauzele!

Cu respect pentru locuitorii din județul Alba, Tuhuț Radu- Marcel, deputat al PSD Alba.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - intervenție despre agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei;

Rog colegii din stafful tehnic să facă legătura cu domnul deputat Petrețchi Nicolae.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi (prin audioconferință):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

La treizeci de ani de la proclamarea independenței, Ucraina se vede invadată de trupele Federației Ruse, acțiune militară orchestrată de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a îngrozit întreaga planetă și care sperăm să nu aibă consecințe atât de dezastruoase cum o prevăd analiștii economici și cei politici ai momentului.

Iată că după 80 de ani de la ultimele invazii militare, omenirea retrăiește îngrozită clipe, când în lumea civilizată, mai exact pe bătrânul continent, are loc agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, fiind cu toții martorii consecințelor acțiunilor iresponsabile și ilegale ale regimului Putin care au cutremurat întreaga lume civilizată.

Nimeni nu și-a imaginat că după aproape opt decenii de pace pe continentul european, un stat membru fondator al ONU, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate ONU, în timp ce deține președinția acestui organism, însărcinat cu menținerea păcii și securității internaționale, Federația Rusă va invada un alt stat suveran - Ucraina.

În ultimele zile am văzut ceea ce citisem în cărțile de istorie sau auzisem de la părinți ori de la bunici, războiul, și consecințele sale - moartea a numeroși militari și civili nevinovați, femei și copii, mii de oameni - bătrâni, oameni cu toată agoniseala de-o viață ticsită într-o valiză, fugind din calea masacrului militar.

Toată această nebunie, pentru că altfel nu poți numi, luptele militare care au loc în vecinătatea imediată a României - au unit milioane de oameni de pe tot mapamondul, astăzi putând fi martori la fapte de o umanitate inimaginabilă, aproape infinită, motiv pentru care aș vrea să mulțumesc statului român, poporului român, în integralitatea sa, administrației centrele și celei locale, organizațiilor neguvernamentale, voluntarilor, donatorilor și tuturor celor care s-au implicat, demonstrând o capacitate incredibilă de mobilizare, pentru a sprijini poporul ucrainean greu încercat.

Ca răspuns la apelul urgent venit din partea autorităților locale din vestul statului vecin, unde se află zeci de mii de familii de refugiați din estul și centrul Ucrainei, doar în ultimele 48 ore Uniunea Ucrainenilor din România a colectat de la etnicii ucraineni din țara noastră, biserici, asociații, ONG-uri, societăți comerciale, precum și de la simpli cetățeni ai Români peste 110 tone de ajutor umanitar, cu produse de primă necesitate, de la obiecte de cazarmament și produse alimentare neperisabile, până la materiale pentru igiena personală și medicamente, pe care le-a transportat imediat în Ucraina.

Totodată, Uniunea Ucrainenilor din România s-a mobilizat și intervine în sprijinul refugiaților din Ucraina. Toate sediile Uniunii cu posibilități de cazare au fost transformate în centre pentru refugiați, iar reprezentanții noștri se află la punctele de trecere a frontierei, situate la granița cu Ucraina, precum și în centrele pentru refugiați, acordând întregul lor sprijin atât de necesar în aceste momente dificile.

Solidaritatea și unitatea este cea care ne întărește speranța că după toată această perioadă dificilă vom ieși cu toții mai puternici și mai uniți.

Vă mulțumesc mult.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică: Nimeni nu vrea război! Toți vor roadele războiului!;

Grupul deputaților neafiliați, domnul Lasca.

Vă rog.

Se pregătește domnul Dan Tanasă și după aceea colegul meu de la PSD.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de azi se intitulează "Nimeni nu vrea război! Toți vor roadele războiului!".

Stimați colegi,

Darius Domcea, un eseist timișorean, a scris următoarele: "Al Treilea Război Mondial nu se va asemăna cu nimic cu Primul și al Doilea Război Mondial. El nu se va măsura în număr de vieți pierdute, ci în număr de vieți controlate, prin controlul informațiilor și al capitalurilor la nivel mondial."

După ce COVID-ul a "expirat", la fel ca și dozele de ser experimental cumpărate de cel mai incompetent Guvern al României, și nu mai poate fi folosit în inducerea fricii oamenilor, a venit momentul în care globaliștii și-au dat seama că lipsa fricii nu este bună deloc pentru control.

Un om fără frică trăiește liber, iar libertatea oamenilor nu este pe placul unor psihopați care au impresia că planeta Pământ este a lor. După ce și-au pus în aplicare "plandemia COVID", cel mai mare experiment psihologic la nivel mondial, și-au dat seama că fără frică manipularea nu este posibilă. Așa că, văzând că oameni din ce în ce mai multe țări au protestat împotriva restricțiilor fără niciun temei medical sau logic, acești psihopați continuă cu inducerea fricii în mintea oamenilor.

Acum au ales "varianta războiului" și nu este exclus să auzim cât de curând de la specialiștii sponsorizați că "războiul" este o mutație a COVID-ului. Revenind la subiectul actual, așa-zisul război din Ucraina, un război foarte așteptat de guvernanții care s-au obișnuit cu ordonanțe militare către cetățeni și cu încălcarea drepturilor constituționale, unii români încep să își dea seama că realitatea din teren este cu totul alta decât cea din televizor. Majoritatea presei a fost cumpărată în ultimii doi ani, terorizând românii cu COVID-ul, care putea intra și prin gaura cheii de la ușă, astfel că, pe bună dreptate, mulți încep să se întrebe de ce presa ar prezenta acum adevărul.

Doresc să precizez că, în conformitate cu Convenția de la Haga din 1907, starea de război este precedată în mod necesar de un avertisment în formă de o declarație de război sau de un ultimatum rezonabil cu o declarație condiționată de război. Starea de război trebuie să fie comunicată imediat statelor neutre.

Stimați colegi, vă întreb de ce România trebuie să fie de partea cuiva și nu poate fi neutră? Pentru că ar supăra stăpânii celor din Guvern?

Până în prezent, Rusia nu a emis o declarație de război și nimeni nu ne comunică motivele reale ale conflictului din Ucraina. Rusia este blocată și cenzurată în mediul online, astfel că avem acces la o singură variantă a acestui "război" cu imagini din jocuri video pe calculator. Ni se prezintă la televizor imagini cu așa-ziși refugiați, dar un prieten de-al meu a fost la un centru din București și a găsit peste 200 de pakistanezi și indieni și nici urmă de ucraineni. Românii au suflet mare și au fugit înspre vămi cu scopul de a-i ajuta pe ucrainenii neajutorați prezentați la televizor, dar, când au ajuns acolo, situația nu era tocmai adevărată și chiar li s-a spus să plece de acolo. Mulți ucraineni s-au declarat turiști și nu au intenția să rămână în România. Arafat, acest individ prezent în toate și bun la toate...

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să concluzionați!

 
 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

O clipă!

... le spune românilor să nu ducă mâncare și pentru prima dată acest individ nu mai pronunța cuvintele "COVID" sau "vaccin".

Stimați colegi,

Manipularea trebuie să înceteze, pentru că altfel vom fi târâți într-un real război, în care scenariul a fost stabilit și doar de actori mai este nevoie, că spectatorii au locurile deja rezervate!

Mulțumesc.

Deputat independent Mihai Lasca.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Recunosc, îmi asum ieșirea din neutralitatea care implică această poziție.

Ferească Dumnezeu!

 
Dan Tanasă - intervenție intitulată 109 ani de la nașterea sculptorului Vida Gheza;

Vă rog, domnule Tanasă.

 

Domnul Dan Tanasă:

Da.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "109 ani de la nașterea sculptorului Vida Gheza".

Vida Gheza s-a născut într-o familie de mineri, la 28 februarie 1913, la Baia Mare, și s-a înălțat la ceruri la 11 mai 1980, din același oraș. Tatăl său, Iosif Vida, era miner, dintr-o familie de țărani români. Gheza Vida însuși povestește - "Am mai avut șapte frați. Toți șapte au murit datorită condițiilor grele de viață. [...] Când m-am născut, frații mei nu mai trăiau. Au căutat și un nume care să nu fi fost purtat de nimeni în tot neamul nostru de români. Mi s-a dat numele de Gheza, după un ortac al tatălui meu, care mi-a fost și naș. Era maghiar".

Vida a început să sculpteze încă din tinerețe și ajunge să traverseze întreaga Europă, pentru ca mai apoi să se întoarcă la Baia Mare în 1941, orașul împreună cu întreg Maramureșul fiind, în urma Dictatului de la Viena, sub ocupație horthystă. Întrucât era român și avea cetățenie română, a fost supravegheat de poliție, fiind de trei ori concentrat în detașamentele de muncă forțată din Ungaria. În ciuda numelui și a talentului său artistic, regimul barbar care ocupa partea de nord a Transilvaniei l-a supus acestui tratament nedrept. Observăm, așadar, cât de oarbă a fost ura manifestată de acel regim cotropitor. Calitatea umană, potențialul sau numele nu au avut nicio valoare în fața unui invadator profund antisemit și antiromân!

Este important să evocăm marile personalități locale din lumea artelor. Din păcate, multe dintre acestea sunt prea puțin amintite astăzi. Tocmai de aceea sunt demni de menționat în acest context sculptori precum Ion Vlasiu din județul Mureș sau Pompiliu Pleșa din județul Covasna.

Însă lucrări care l-au permanentizat pe Vida Gheza sunt: "Monumentul Ostașului Român" de la Carei, "Monumentul de la Moisei" și "Sfatul Bătrânilor". Monumentul realizat în memoria martirilor din Moisei cuprinde 12 figuri de piatră și este dedicat victimelor masacrului, țărani români din Mureș, Cluj, Sălaj și Maramureș. Erau oameni simpli, ridicați din satele lor, fără vină, puși la muncă forțată și uciși pentru vina de a dori să fie români liberi.

Din respect pentru cariera și creația artistului, familia sa - fiica, Zoe Vida, și ginerele, academicianul clujean Marius Porumb, au inaugurat un atelier memorial și depun toate eforturile pentru a onora amintirea marelui artist, în Baia Mare și în țară, prin comemorări, acțiuni culturale și evenimente omagiale.

Este datoria noastră să păstrăm vie memoria acestor mari artiști ai României, să condamnăm formele totalitare de ocupație care au dus la mutilarea României și să omagiem martirii și eroii evocați prin operele sculptorului Vida Gheza.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Florian-Claudiu Neaga - declarație politică având ca subiect Ziua internațională a bolilor rare;

Colegul meu de la PSD, vă rog.

 

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În aceste momente tragice când, la granițele țării noastre, o țară, un popor suferă o agresiune care determină suferință și durere cumplite, doresc să vă amintesc și de suferința unor bolnavi mai deosebiți, până nu de mult uitați.

Pe data de 28 februarie sărbătorim Ziua Internațională a Bolilor Rare, o mișcare globală adresată factorilor de decizie politică, specialiștilor din serviciile medicale, sociale și educaționale, pentru a coordona mai bine toate aspectele legate de îngrijirea persoanelor care suferă de o boală rară.

În România, Ministerul Sănătății estimează că peste un milion de români ar suferi de boli rare, însă nu sunt toți diagnosticați. În plus, conform Alianței Naționale pentru Boli Rare România, 95% dintre pacienții cu boli rare nu au tratament nicăieri în lume.

În calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, aș dori să profit de această ocazie pentru a atrage atenția asupra problemelor cu care se confruntă persoanele care suferă de boli rare, începând cu accesul la informație, la diagnostic și, desigur, la terapii.

Ministerul Sănătății, sub conducerea domnului profesor Alexandru Rafila, lucrează la noua strategie de sănătate, care se află în stadiul final de elaborare și care prevede o direcție de acțiune specifică dedicată bolilor rare, iar elaborarea Planului național de boli rare, în continuarea precedentului plan, se află printre obiectivele acestuia.

România trebuie să se alinieze cu inițiativele europene și globale referitoare la creșterea vizibilității acestei probleme de sănătate, la colaborare și cercetare în domeniu. La nivel mondial, peste 300 de milioane de oameni trăiesc cu o boală rară, iar acești oameni au nevoie de sprijin din partea autorităților și din partea sistemelor naționale de sănătate. De asemenea, mai au nevoie de recunoaștere, de vizibilitate, de egalitate și de empatie, din partea noastră, a tuturor.

Vă mulțumesc.

Deputat Florian Neaga, Circumscripția electorală nr. 33 Sălaj.

 
Ervin Molnar - declarație politică despre Reînvățarea bunului-simț;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul deputat Ervin Molnar.

Se pregătește doamna deputat Huțu.

 

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Reînvățarea bunului-simț".

Odată cu progresul incredibil al tehnologiei și cu depășirea secolului vitezei, românii, noi, cu toții, ne îndepărtăm tot mai accentuat de preceptele sănătoase de odinioară. La prima vedere, ar putea fi ciudat să abordezi de la această tribună de opinie parlamentară un subiect aparent fără nicio legătură cu politica.

Mă opresc totuși astăzi la abordarea vieții de tip nou a românilor, pentru că ea are, indiferent de diferențe, mai multe tangențe cu viața politică decât ne-am putea imagina aparent.

În prezent, oamenii suferă de boala stresului, un flagel care acaparează viețile tuturor, în egală măsură. Stres, stres, stres și iar stres! Dacă întrebi, toată lumea are o explicație - loc de muncă, șomaj, probleme diverse, pierderi, boală, căsătorie, divorț, concediu, viață, într-un cuvânt, totul se traduce prin stres. Practic, suntem stresați că existăm! Stresul este realmente un flagel recunoscut ca atare de către specialiști, de pe urma căruia pot apărea complicații privind starea de sănătate și climatul emoțional al omului, de natură a ne afecta mult mai grav decât suntem tentați să credem.

Întrebarea care trebuie pusă este una relativ simplă - de ce suntem stresați? Sau, mai corect spus, de ce suntem stresați acum, și nu am fost stresați în vremurile trecute, când parcă, subjugați de comunism, aveam fiecare dintre noi mai multe lipsuri - libertatea, libera circulație, dreptul la expresie și de a spune ce gândim și câte și mai câte? Paradoxal, atunci nu se cunoștea această boală a stresului! Culmea, oamenii erau atunci mult mai liniștiți, optimiști și încrezători.

Acum, însă, în zilele noastre, după ce am trecut și de secolul vitezei, nu ne mai putem imagina viața fără calculator, laptop, telefoane inteligente, acces la orice informații dorim și de oriunde din lume, rețele de socializare, aplicații, softuri și multe alte cuceriri ale științei și tehnicii. Suntem dependenți de aceste "jucării", care însă sunt zadarnice când vine vorba de întoarcerea la origini, la geneză, la Dumnezeu.

Fără a fi specialist, cred că există câteva explicații corecte din punct de vedere logic, trăite de mine de-a lungul timpului. În primul rând, este vorba de educație. Pe vremurile acelea hulite, nu exista copil care să nu meargă de mic la slujbă, în sfânta biserică, cel puțin duminica. Atunci, toată lumea știa să spună cele trei expresii magice, pe nedrept uitate acum, în mileniul avangardist al modernismului - "Poftim!", "Te rog!" sau "Mulțumesc!". Tot atunci, dacă greșeam, ne era ușor să spunem "Scuză-mă!" sau "Te rog să mă ierți!", fără să te simți în inferioritate că ai recunoscut un adevăr. În vremurile nu de foarte demult, copiii învățau rugăciunile așa cum învață cei de azi jocurile pe calculatoare și console...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog și pe dumneavoastră...

 
 

Domnul Ervin Molnar:

...de ultimă generație.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizați.

 
 

Domnul Ervin Molnar:

Imediat termin.

Erau multe îngrădiri și restricții, dar, cu siguranță, era mai ușor și mai sănătos de trăit, mai ales la țară, unde s-a născut veșnicia și sper să nu dispară.

Dincolo de cele amintite, ne mai lipsește ceva ce am avut - bunul-simț! Orice om politic trebuie să aibă o relație cu cetățenii bazată pe bun-simț. Bunul-simț înseamnă să promiți ceea ce se poate realiza. Bunul-simț înseamnă să obții consimțământul oamenilor pentru ceea ce vrei să faci. Bunul-simț înseamnă să nu pretinzi, ca administrație sau guvernare, de la cetățeni, mai mult decât pot ei să ofere. La fel cum bunul-simț înseamnă să-ți stabilești prioritățile în funcție de prioritățile cetățenilor. Bunul-simț nu se învață la școală, poate nici acasă. El ține de autoeducația fiecăruia dintre noi! Pentru a ne face bine, ca oameni, țară și neam, ar trebui să-l reînvățăm!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ervin Molnar:

Ervin Molnar, deputat al PNL de Mureș.

 
Alexandra Huțu - declarație politică având titlul Toți social-democrații botoșăneni sunt solidari cu ucrainenii care se refugiază în România din cauza războiului;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna deputat Alexandra Huțu.

Se pregătește domnul deputat Manea.

 

Doamna Alexandra Huțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimate colege, stimați colegi!

PSD condamnă ferm și categoric invadarea Ucrainei și sprijină total orice acțiune națională și internațională menită să reinstaureze normele de drept internațional, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei.

În ultimele zile, de când a început războiul în țara vecină, la sediul PSD Botoșani, prin donațiile membrilor, s-au achiziționat produse alimentare, apă și produse de igienă. Colegii social-democrați botoșăneni au mers în punctele vamale de la Siret, Rădăuți-Prut și Stânca să distribuie pachetele pregătite în acest scop. Totodată, au fost donate alimente și medicamente pentru copii, produse pentru sugari, dar și pături și haine groase, toate acestea fiind achiziționate în urma discuțiilor prin care am identificat nevoile concrete ale celor care fug din calea războiului.

Toți colegii mei de la PSD Botoșani, începând de la președintele Organizației județene, toți parlamentarii, primarii, consilierii județeni și locali și până la membrii simpli din organizațiile locale, ne-am mobilizat pentru a le asigura familiilor venite la noi în județ alimente, haine, medicamente, cazare, transport, dar și alte bunuri de care au nevoie în acest moment.

Primarii social-democrați din Botoșani s-au alăturat demersului umanitar inițiat de Organizația județeană, iar în localitățile aflate la granița cu Ucraina sau în proximitatea acesteia, primarii au pregătit și au pus la dispoziția cetățenilor ucraineni spații de cazare în centre sociale, cămine culturale, biserici și locuințe private. De asemenea, și în localitățile aflate la frontiera cu Republica Moldova, primarii sunt pregătiți și au primit în localitățile lor cetățeni ucraineni care au nevoie de un acoperiș, un pat și o masă caldă.

Alături de colegii mei de la PSD Botoșani, vom continua să achiziționăm tot ce este necesar pentru a oferi imediat sprijinul de care va fi nevoie în cazul în care criza umanitară generată de războiul din Ucraina se va prelungi, iar numărul vecinilor noștri care își vor părăsi țara va continua să crească.

Reprezentanții PSD din administrația locală din județele de la granița cu Ucraina au făcut tot ce era posibil pe plan local pentru pregătirea primirii celor care fug din fața războiului și totodată acordă toată susținerea necesară ministrului de interne și prefecților.

Fac apel la toate forțele politice din România pentru consens și colaborare. Este mai important decât oricând să lăsăm orice dispute politice de-o parte, să acționăm cu maturitate, să fim uniți și să avem un dialog constructiv!

Vă îndemn, așadar, și pe dumneavoastră, să fim solidari cu toți ucrainenii care fug din calea războiului și se adăpostesc în țara noastră!

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică privind solidaritatea romilor din România față de refugiații din Ucraina;

Domnul Manea.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

O să fiu foarte scurt astăzi.

Romii din România sunt alături de persoanele refugiate de pe teritoriul Ucrainei.

Organizația al cărei reprezentant sunt în Parlamentul României, respectiv Partida Romilor "Pro-Europa", va pune la dispoziția refugiaților 21 de spații de cazare, în 21 de județe ale țării. Spații de cazare care sunt amenajate și în care pot fi primite aproximativ 80 de familii.

Această disponibilitate a organizației noastre va fi transmisă în cursul zilei de astăzi Departamentului de Stat pentru Situații de Urgență.

De altfel, ieri am avut o discuție cu domnul Arafat, pe această temă.

Și dacă până în prezent am asistat la un număr de aproximativ 340000 de refugiați, autoritățile statului estimează că în următoarea perioadă vom putea asista la un număr mult mai mare, de ordinul milioanelor.

Așadar, solidaritatea manifestată de toate organizațiile, de toți cetățenii acestei țări, de toate partidele politice, de sectorul neguvernamental este bine-venită în acest context.

Închei prin a vă spune că, în opinia mea, războiul nu este cea mai bună cale și refuz să cred că s-au epuizat căile dialogului.

De aceea, consider că este imperios necesar ca reprezentanții NATO, reprezentanții Uniunii Europene, cei ai Federației Ruse, reprezentanții Ucrainei să se așeze la masă și să găsească cele mai bune soluții pentru a stopa războiul din prezent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
Gianina Șerban - declarație politică având ca temă Alegerea primarilor în două tururi de scrutin - un principiu democratic care asigură o competiție corectă;

Nu vă așezați, doamnă Șerban, că urmați. Ați venit la fix.

 

Doamna Gianina Șerban:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Alegerea primarilor în două tururi de scrutin - un principiu democratic care asigură o competiție corectă".

Stimate domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

România a avut în istoria sa, atât în perioada comunistă, cât și postdecembristă, administrații locale longevive, unele cât o viață. Când vorbesc despre ce s-a întâmplat în multele mandate, unii primari nu mai vorbesc calendaristic, referindu-se la ani, ci la întâmplări din al doilea mandat, al cincilea mandat.

Nu aș vrea să spun că nu au fost sau că nu sunt primari care nu au lucrat într-adevăr pentru comunitățile lor și nu au făcut lucruri bune, însă în majoritatea cazurilor s-a demonstrat contrariul, iar dezvoltarea localităților s-a făcut din inerție, prin munca cetățenilor, prin investițiile diverselor societăți comerciale, fără o intervenție majoră a administrației locale.

Trebuie să dăm o șansă tuturor localităților să se dezvolte, să dăm României această șansă. Cum putem face asta? Simplu, prin alegerea primarilor și a președinților consiliilor județene în două tururi.

Doamnelor, domnilor, din 2012, această șansă a dispărut, iar în decursul acestor ultimi 10 ani mai multe forțe politice au mimat că își doresc această revenire la alegerile locale în două tururi, însă eu tind să cred că acestea închid prin diverse sertare propriile inițiative depuse în acest sens.

Există proiecte de lege în acest sens din 2018, din partea PNL, din partea USR, din partea AUR, însă vedem că nu se dorește într-adevăr această schimbare, proiectele fiind blocate prin comisii, în lungul drum ce trebuie să-l străbată o inițiativă legislativă până să ajungă la vot.

La ultima inițiativă depusă în acest sens, din partea AUR, respinsă la Senat, obiecția Guvernului constă în faptul că al doilea tur generează costuri suplimentare, însă Parlamentul este îndreptățit să ia o asemenea decizie.

Noi, Camera Deputaților, fiind Cameră decizională, trebuie să tratăm cu maximă seriozitate aceste schimbări și să dăm, precum spuneam mai devreme, o șansă României, militând ca toate localitățile să ajungă, cel puțin în anul 2024, la un nivel minimal și uniform, din punctul de vedere al dezvoltării.

Adoptarea acestei legi va avea ca efect dispariția fenomenului cumpărării de voturi, politicul va deveni, printre altele, un instrument de promovare atât a oamenilor, cât și a ideilor care vin în ajutorul alegătorilor, iar rețelele de abonați la banii publici ar dispărea.

Ar fi multe de spus, motivarea acestor inițiative există, trebuie doar luate în seamă.

Și încă un lucru aș adăuga la toate acestea - traseismul politic trebuie să dispară. Consider că un primar ales din partea unui partid...

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
 

Doamna Gianina Șerban:

Imediat.

Consider că un primar ales din partea unui partid trebuie ori să își dea demisia din partid și să reprezinte toți cetățenii, la fel cum ar trebui să facă și președintele României, ori să își ducă mandatul până la capăt sub steagul cu care a câștigat alegerile. Pentru că nu sunt jucători onești la o echipă, transferul acestora dintr-o echipă în alta trebuie oprit. Nu ei trebuie să își aleagă echipa, ci cetățenii aleg echipa care joacă pentru ei.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
 

Doamna Gianina Șerban:

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Și, nu în ultimul rând, aș vrea să urez tuturor o primăvară frumoasă, cu pace și liniște!

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamne ajută!

 
 

Doamna Gianina Șerban:

Gianina Șerban, deputat AUR de Ilfov.

 
Oana-Marciana Özmen - declarație politică intitulată Educația despre eficiența energetică - o realitate în contextul «Fit for 55»;;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului USR, doamna Özmen, vă rog.

 

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Educația despre eficiența energetică - o realitate în contextul «Fit for 55»".

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Stabilitatea, dezvoltarea și prosperitatea unei națiuni sunt strict legate de nivelul de educație al cetățenilor săi.

În contextul decarbonării și al măsurilor de eficiență energetică prevăzute de către directiva europeană și date fiind țintele ambițioase care se doresc a fi atinse până în 2050, un rol important îl are educația tinerei generații, în sensul utilizării clădirilor ce au fost renovate la standarde nZEB.

Obiectivul de eficiență se poate atinge prin măsuri și investiții în tehnologie, educație, management și obiceiuri de consum.

Măsurile de eficiență energetică nu înseamnă doar economii la buget, ci și o atitudine responsabilă pentru folosirea eficientă a resurselor.

Din acest motiv, apreciez că educația în școli prin măsuri de eficiență energetică ar trebui să capete o atenție tot mai mare.

Întotdeauna voi promova bunele practici și cred cu tărie că generațiile tinere pot înțelege pe deplin nevoia de a proteja mediul înconjurător.

Opțiunile sunt numeroase, iar pentru a se interveni asupra programei școlare există voluntariate, procese instructive, precum și workshopuri sau tabere; în genere, activități extrașcolare.

Un asemenea eveniment se va desfășura aici, în Parlamentul României, în perioada 1-2 martie, având în prim-plan copiii din ciclul gimnazial. Lucrările constând în machete, picturi, realizate de către copiii școlilor înscrise în concurs ne vor arăta cum înțeleg aceștia conceptul de eficiență energetică și vor fi expuse timp de două zile în Parlamentul României, în cadrul expoziției "Și eu pot fi Retrofit", organizată de Comisia pentru industrii și servicii, în parteneriat cu Primăria Sectorului 6.

Cu siguranță acest exercițiu va fi unul benefic pentru noi toți și va demonstra importanța educației în școli, în ceea ce privește eficiența energetică.

Și de această dată colaborarea reprezintă cheia pentru soluțiile de impact. Serviciul public de educație trebuie să mențină o colaborare strânsă cu sectorul economic și asociativ.

Școala sprijină și consolidează mesajul pentru eficiența clădirilor, consumul redus de energie, atitudine corectă față de mediu și transmite prin intermediul copiilor, către întreaga familie, un mesaj de responsabilizare și cooperare în acest sens.

Salut efortul copiilor din școlile înscrise în concurs, care își vor expune lucrările. Acest efort presupune o muncă de echipă, documentare și informare primită de la coordonatorii de proiect, precum și de la dascălii care i-au informat.

Cred că această expoziție poate deveni emblematică în contextul politic actual și sunt ferm convinsă că toți copiii pot imagina proiecte de construcție și renovare.

Este adevărat, copiii din Ucraina sunt acum condamnați să plece din țara lor, dar îmi exprim încrederea că se vor întoarce în patria lor dragă și se vor gândi la cele mai frumoase proiecte de reconstrucție a clădirilor distruse, căci ei sunt viitorul națiunii și speranța într-un viitor european pentru țara lor.

Sper ca într-un viitor apropiat copiii noștri, din școlile bucureștene, să expună la Parlament, împreună cu colegii de vârsta lor...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați!

 
 

Doamna Oana-Marciana Özmen:

...din Ucraina, cele mai frumoase proiecte de eficiență energetică.

Educația este viitorul fiecărei națiuni și politica fiecărui stat trebuie să reflecte această grijă pentru un parcurs normal, echilibrat, european.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat, București.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Brian Cristian - Mulțumiri, voluntarilor!

Vă rog.

 

Domnul Brian Cristian:

Doar o scurtă intervenție, domnule președinte de ședință.

Vreau să îmi exprim aprecierea pentru toți voluntarii din punctele de trecere a frontierei de la granița cu Ucraina, toți acei oameni care stau în frig pentru a ajuta refugiații, care și-au pus la dispoziție resursele și timpul încă din prima zi a conflictului armat.

Mobilizarea românilor este exemplară, fie că vorbim despre ONG-uri sau grupuri informale. S-au făcut nenumărate grupuri de sprijin, s-au strâns donații în bani, alimente, medicamente sau alte resurse necesare, se oferă spații de cazare pentru refugiați sau transport gratuit. De asemenea, s-au făcut platforme online pentru informarea celor care fug din calea războiului, s-au găsit translatori și s-au achiziționat materiale de maximă necesitate.

Vreau să le mulțumesc și acelor reprezentați ai autorităților care au înțeles că singura metodă de a trece cu bine prin această criză este o bună colaborare cu societatea civilă. Instituțiile statului, prin simpla lor arhitectură, proceduri sau decizii luate pe linie ierarhică, sunt adesea mai lente decât s-ar aștepta cetățenii. Cu toate acestea, structurile statului au informații în timp real din teren, au legături cu omologii lor din Ucraina și capacitatea operațională de a susține aceste eforturi pe o perioadă mai lungă de timp.

De aceea, parteneriatul cu societatea civilă, organizațiile și voluntarii sau mediul de afaceri reprezintă o soluție adecvată în aceste vremuri.

Comunicarea și o bună centralizare, atât a nevoilor, cât și a bunurilor strânse sunt lucruri necesare în perioada următoare. Este important să nu se piardă resurse și să nu se dubleze eforturi, dar la fel de important este ca problemele să fie rezolvate în timp real. Să fim proactivi, și nu reactivi. De asemenea, toate aceste acțiuni trebuie susținute pe o durată mai mare și de aceea fac un apel la toți cei care sunt implicați să lucreze structurat și să colaboreze cu responsabilii din instituții.

Dragi români, vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți în aceste zile! Cu calm și printr-o bună colaborare, vom trece cu bine peste toate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind colegi în sală, declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Adrian Alda - declarație politică având titlul Dincolo de secetă și de războiul din Ucraina, totuși există mai multe soluții pentru a evita o criză alimentară;

Domnul Adrian Alda:

"Dincolo de secetă și de războiul din Ucraina, totuși există mai multe soluții pentru a evita o criză alimentară"

Intempestivul și covârșitorul război de lângă noi, desfășurat clasic, prin mobilizarea de trupe, și nu în format hibrid, așa cum se tot preconiza pentru o nouă stare de beligeranță la nivelul Europei, nu se va solda, din nefericire, doar cu mult prea multe vieți omenești curmate în mod nedrept, ci și cu o serie de probleme economice.

Ucraina, unul dintre principalii furnizori de materii agricole prime atât către unele state ale bătrânului continent, dar și pentru țări din Asia și nordul Africii, are, în mod evident, compromise recoltele din acest an, cât și posibilitățile de distribuție către partenerii săi externi. Deja presa economică internațională a titrat că prețul grâului a atins cea mai înaltă valoare din ultimii 13 ani, stârnind îngrijorări cu privire la inflația la nivel mondial, în contextul în care atacul Rusiei asupra Ucrainei pune în pericol o sursă vitală de aprovizionare la nivel global. Rusia și Ucraina exportă aproximativ un sfert din grâul comercializat în întreaga lume și jumătate din produsele rezultate din exploatarea florii-soarelui, sub formă de semințe sau de ulei. Ucraina vinde, de asemenea, cantități mari de porumb, în țări din întreaga lume. La rândul lor, analiștii au avertizat că războiul ar putea afecta producția de cereale și chiar poate dubla prețurile globale la grâu.

Cât privește Ucraina, problematica provocată de invazia rusă este dublată, într-o măsură considerabilă, și de cantitatea mică de precipitații căzute în sezonul rece. Să sperăm și să ne rugăm că doar la nivel agricol se opresc auspiciile sumbre pentru vecinii noștri de la Est. Un sezon agricol mai slab poate fi depășit, în timp ce prelungirea nejustificată și sine die a conflictului armat, nu!

Din nefericire, și sudul și sud-estul României sunt afectate de secetă. Pentru a preîntâmpina o astfel de situație, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, a cerut, în cadrul Consiliului pentru Agricultură și Pescuit, care s-a desfășurat la Bruxelles, sprijin european pentru fermierii care vor fi afectați de seceta din acest an.

La rândul meu, și eu subliniez că este necesară adoptarea de măsuri urgente, pentru că anul agricol 2021-2022 prezintă mai mulți factori de risc asociați și ei necesită răspuns la nivel european, dar salut și faptul că derogarea privind plățile în avans este binevenită pentru fermierii români care s-au confruntat cu efectele deficitului de precipitații în ultimii doi ani și care continuă să afecteze producția agricolă din diferite regiuni ale României.

Pe lângă certitudinea că noua Politică Agricolă Comună vine cu oportunități pentru agricultură pe termen mediu și lung, iar statele membre pot susține fermierii prin alocarea a 3% din plățile directe pentru contribuția fermierului la instrumentele de gestionare a riscurilor, nu este deloc de neglijat nici oportunitatea pe care o oferă asigurarea culturilor și a producției în cazul în care există pierderi ca urmare a fenomenelor meteorologice extreme.

În plus, consider că pentru combaterea secetei mai există și alte soluții, cum ar fi cultivarea de soiuri tolerante și diversificarea rotațiilor culturilor. Aceste două proceduri vin perfect în completarea politicilor Uniunii și sunt la îndemâna investitorilor în acest domeniu de activitate, nu doar în țara noastră, ci în orice alt colț al lumii.

Concret, fac referire la diversificarea producției care permite anumitor culturi să evite perioadele de vreme caldă sau uscată în fazele lor cele mai sensibile. Înlocuirea porumbului cu sorg, temporar, rămâne o posibilitate. În altă ordine de idei, dar pentru același scop, la nivelul mai multor state ale Uniunii Europene, spre exemplu în Franța, amelioratorii lucrează ca să dezvolte soiuri mai tolerante la stresul hidric. Însă nu doar noile soluții genetice ne vor putea salva, pe viitor, de la crize alimentare, ci și modificarea mai multor practici agricole, clasice, cu care ne-am familiarizat în ultimele sute de ani. Și asta în condițiile în care, conform prognozelor, încălzirea globală, cu o creștere a temperaturii generale de 2°C, ar duce la o frecvență a episoadelor de secetă pedologică la fiecare zece ani, și la fiecare trei-patru ani pentru o creștere de 3°C.

Conform cercetătorilor internaționali în domeniu, problema nu este doar căldura, ci și lipsa apei. Iar atunci când o plantă este supusă stresului hidric, durata de umplere a boabelor poate fi scurtată, fotosinteza este afectată și, în cele mai severe cazuri, țesutul vegetal sau întreaga plantă poate muri.

În ciuda predicțiilor făcute de cercetătorii din agricultură și de cei din domeniul climatic la nivel mondial, nu se știe dacă adaptarea sistemelor de producție va fi capabilă să absoarbă șocurile climatice. Doar datorită unor indicatori mai preciși, climatologii ar putea obține o mai bună probabilitate a riscurilor, și, în special, în perioadele critice care punctează dezvoltarea culturilor.

În concluzie, trebuie studiate toate domeniile, pentru a oferi soluții care să asigure productivitatea culturilor și să garanteze resursele alimentare la nivel planetar.

Din fericire, în România, episoadele de secetă pedologică nu sunt atât de frecvente ca în alte state ale Europei, în ciuda acelorași factori de mediu imprevizibili și în continuă dereglare, provocată de încălzirea globală galopantă.

La fel ca mulți dintre dumneavoastră, știu că a existat, până acum, o voință destul de moderată a majorității investitorilor din domeniu în ceea ce privește adoptarea accelerată a unor noi practici salvatoare. Dar și acest aspect poate fi ajustat în funcție de evoluția modificărilor climatice grație receptivității dumneavoastră în care eu îmi pun toată speranța!

  Florin-Alexandru Alexe - declarație politică: Protejăm libertatea. Protejăm România europeană!;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Protejăm libertatea. Protejăm România europeană!"

În urmă cu câteva luni, europenii erau siguri că pe teritoriul Europei nu mai este posibilă desfășurarea unui război clasic. Din nefericire, am văzut cum criza din Ucraina s-a adâncit sub ochii noștri. Federația Rusă a început un război de agresiune împotriva țării vecine, călcând în picioare dreptul internațional, principiile care guvernează relațiile dintre state, drepturile omului și chiar principiile moralei creștine de la care se revendică în mod ipocrit.

Ucraina plătește prețul aspirațiilor ei firești de a continua procesul democratic, de a se integra în spațiul de valori occidental. După ce și-au exprimat intenția de a adera la NATO și UE, ucrainenii au fost supuși unui șir de acțiuni brutale ale Federației Ruse. Sub ochii noștri se desfășoară o încercare brutală de a destructura un stat și de a încarcera o întreagă națiune în spatele unei noi cortine de fier.

În ultimul secol, toate mințile raționale au încercat să facă din Europa un spațiu mai sigur și mai stabil. În schimb, Rusia lui Putin a fost tot timpul un factor destabilizator, încălcând acordurile care au stat la baza bunei relații de prietenie dintre statele europene.

Din postura de reprezentant al Maramureșului în Parlament, îmi exprim îngrijorarea față de soarta cetățenilor ucraineni, aflați la câțiva kilometri de județul nostru. Țările civilizate trebuie să activeze toate rețelele de sprijin ale civililor și să ofere tuturor ucrainenilor sprijinul necesar în fața amenințării rusești. România a reacționat rapid și a primit primul val de ucraineni care au fugit din fața pericolului rusesc. În continuare, în strânsă colaborare cu partenerii noștri internaționali, trebuie să le oferim sprijin ucrainenilor, fie că vorbim despre cei care decid să rămână, fie despre cei care caută un adăpost pentru sine și copiii lor.

Suntem datori să căutăm toate soluțiile posibile pentru a sprijini aspirațiile democratice, proeuropene și proNATO ale poporului ucrainean. În caz contrar, orice alt stat care ar vrea să se alăture UE și NATO, se va simți amenințat de posibilitatea unui atac din partea Federației Ruse.

Criza din Ucraina ne arată cât de vulnerabil poate fi un stat în fața agresiunilor externe. Trebuie să fim recunoscători tuturor forțelor democratice care au făcut posibilă aderarea noastră la NATO și Uniunea Europeană. Reacțiile ferme din ultima perioadă ale Administrației Prezidențiale demonstrează poziția importantă pe care România o joacă la nivel internațional. În continuare, trebuie să facem toate demersurile necesare pentru a ne consolida poziția în UE.

Trebuie să le oferim românilor asigurări că sunt în siguranță. Având sprijinul partenerilor noștri internaționali, avem toate garanțiile posibile că nu vom fi implicați într-un potențial conflict. Avem cele mai solide parteneriate posibile cu celelalte țări democratice, iar stabilitatea pe teritoriul nostru este de neclintit.

În fața potențialelor scenarii de escaladare a conflictului dintre Rusia și statele vecine, trebuie să fim alături de Republica Moldova. Trebuie să susținem eforturile reformatoare ale președintelui Maia Sandu și ale forțelor democratice din Basarabia. Parteneriatul dintre guvernele țărilor noastre a devenit mai puternic în ultimii ani, iar cetățenii români de pe ambele maluri ale Prutului se bucură de toate beneficiile cetățeniei europene.

Indiferent de provocările vremurilor, trebuie să rămânem loiali valorilor liberale și democratice. Cel mai bun mod de a reacționa în fața provocărilor rusești este să continuăm parcursul democratic. Protejăm libertatea! Protejăm România europeană!

  Constantin Bîrcă - declarație politică intitulată 1 Martie, trist!;

Domnul Constantin Bîrcă:

"1 Martie, trist!"

Titlul prezentei declarații are rolul de a sublinia tristețea care a umbrit sărbătoarea atât de dorită a Mărțișorului.

Acest eveniment deosebit, de un simbolism aparte, vestește o primăvară cu semne certe de îngrijorare ce îndepărtează comunitățile tradițional românești de un obicei păstrat peste veacuri.

Atacul comis de Federația Rusă la adresa Ucrainei este un act reprobabil condamnat de întreaga comunitate internațională.

Nu aș fi crezut vreodată că există posibilitatea de a auzi bombardamente la 300 de kilometri distanță, soldați morți la datorie, populație civilă rănită, case distruse, persoane silite să-și părăsească locuințele și să plece în pribegie.

Această luptă absurdă și nejustificată, prin încălcarea principiilor de drept internațional, reprezintă un risc major pentru pacea de pe continentul nostru și un precedent periculos pentru comunitatea internațională.

M-au impresionat în mod deosebit gesturile de solidaritate ale cetățenilor români, ale ONG-uri și autorităților locale față de locuitorii din statul vecin, emigrați în România. Îmi exprim aprecierea și le adresez sincere mulțumiri!

În prag de primăvară, le doresc concetățenilor noștri sănătate și pace, pentru îndeplinirea principiilor Partidului Social Democrat de susținere a construirii unei societăți echitabile și de consolidare a dimensiunii sociale a acesteia, prin politici adecvate, care să reglementeze în mod eficient justiția socială, mobilitatea socială, reducerea sărăciei și a inegalității veniturilor.

  Boris Volosatîi - declarație politică: Cerem și așteptăm măsuri concrete și adecvate de contracarare a amenințărilor hibride venite dinspre Rusia!;

Domnul Boris Volosatîi:

"Cerem și așteptăm măsuri concrete și adecvate de contracarare a amenințărilor hibride venite dinspre Rusia!"

România și românii din spațiul prutonistrean sunt una dintre țintele predilecte ale propagandei ruse, care și-a intensificat amenințările hibride la frontiera de răsărit a Uniunii Europene și a NATO în condițiile schimbării dramatice a mediului de securitate regională. Astfel, România și Republica Moldova, cu care avem relații speciale și privilegiate și pentru care ne-am asumat un angajament istoric, sunt expuse puternic amenințărilor clasice și hibride, atât convenționale, cât și neconvenționale venite dinspre Rusia care recurge la diverse metode pe plan informațional-mediatic, economic, bisericesc și electronic. Resimțim tot mai acut războiul din Ucraina, aici, în interiorul României, dar mai ales în județele noastre istorice de peste Prut.

Am salutat decizia Chișinăului din 26 februarie de a bloca, în sfârșit, site-urile filialei de limbă română a postului rus de stat Sputnik și a agenției Gagauznews. Amintesc că parlamentarii AUR au cerut blocarea acestor site-uri încă din iunie anul trecut. Din păcate, Chișinăul s-a limitat la blocarea celor două resurse electronice și nu a blocat emisia Radio Sputnik, care continuă să emită în Republica Moldova pe mai multe unde terestre alocate postului Hit Fm, care penetrează și spațiul României, într-o adâncime de peste 100 de kilometri de-a lungul Prutului. De asemenea, Sputnik Moldova-România continuă să publice nestingherit materialele sale toxice pe rețelele de socializare și pe canalul său de YouTube.

În condițiile în care România a aderat, în noiembrie 2008, la Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, considerăm că țara noastră trebuie să adopte de urgență toate măsurile care se impun pentru contracararea amenințărilor hibride venite dinspre Federația Rusă. În acest context, este de neînțeles de ce Bucureștiul nu blochează pe teritoriul național accesul la resursele electronice ale regimului marionetă instalat de Moscova la Tiraspol. Cu atât mai mult nu înțelegem de ce aceste resurse nu sunt blocate de Chișinăul oficial.

De asemenea, considerăm necesar ca autoritățile de la București să reia toate demersurile pentru ca TVR Moldova, care a câștigat un proces împotriva Republicii Moldova la CEDO, să-și poată recăpăta frecvențele de emisie deținute anterior. Românii din Republica Moldova au nevoie de informare corectă și obiectivă în limba maternă, pentru a nu mai fi lăsați pradă propagandei și manipulărilor mediatice străine.

  Călin-Ioan Bota - declarație politică având ca obiect Războiul din Ucraina - test pentru solidaritate;

Domnul Călin-Ioan Bota:

"Războiul din Ucraina - test pentru solidaritate"

În Maramureș, județul pe care îl reprezint în Parlamentul României, trăiește cea mai mare comunitate de ucraineni din România, peste 30000 de cetățeni, în jur de 7% din populația județului. Cei mai mulți sunt, desigur, în Maramureșul istoric, unde avem și Liceul "Taras Șevcenko" din Sighetu Marmației, dedicat minorității ucrainene, limba de predare fiind ucraineana.

Ucrainenii din Maramureș, prietenii mei de pe Valea Ruscovei și din zona Sighet, sunt oameni pașnici, gospodari, respectă și iubesc România, dar poartă în ei și dorul după prietenii și rudele lor de peste Tisa, din Ucraina. Zilele acestea, dorul lor este amestecat și cu teama pentru viața lor, pentru siguranța lor.

Rusia a atacat militar Ucraina, încălcând suveranitatea țării, integritatea ei și toate principiile de drept internațional la care ne raportăm în relațiile dintre state. În Ucraina cad bombe, oamenii fug din orașe și sate, lăsând în spate agoniseala lor de o viață. Sunt imagini puternice, emoționante, imagini care ne dau fiori și ne duc cu gândul la cele mai negre perioade din istorie.

Uitându-ne la ce se întâmplă zilele acestea în Ucraina, să ne gândim că am putea fi exact în aceeași situație, dacă nu am fi aderat la NATO, la Uniunea Europeană. Agresivitatea Rusiei nu se manifestă doar în raport cu Ucraina. Rusia privește întreg blocul nord-atlantic ca pe un dușman și se manifestă în consecință.

Suntem norocoși că în urma eforturilor comune, făcute de toate partidele politice, România a aderat oficial la NATO în 2004, iar apartenența noastră la această organizație ne oferă astăzi toate garanțiile de securitate de care avem nevoie pentru a ne simți în siguranță, acasă.

Ucrainenii nu au avut șansa noastră, au depins mulți ani de Moscova, au avut mulți lideri politici legați de Kremlin, dar aspirațiile cetățenilor ucraineni sunt aceleași cu ale noastre. Își doresc pace, își doresc să nu mai stea la mâna Moscovei, își doresc democrație și prosperitate.

Este momentul să fim solidari cu cetățenii ucraineni și să susținem aspirațiile lor. În Europa, niciun stat nu trebuie să dicteze politica sau regulile după care funcționează un alt stat. Ucrainenii au tot dreptul să își dorească să fie în NATO, în condițiile în care agresiunile Rusiei sunt constante la granițele lor.

Nu trebuie să lăsăm Rusia să își urmeze planurile de extindere a sferei de influență, să ne gândim că noi am putea fi următoarea țintă. Rusia a spus clar, pe toate canalele oficiale, că își dorește ca NATO să revină la situația dinainte de 1997, adică fără Ungaria, Polonia, Cehia, România și Bulgaria. Dacă Ucraina va cădea rapid acum și Rusia nu va suporta consecințe serioase pentru agresiunile sale, este posibil ca în curând să nu se mulțumească doar cu Ucraina.

Zilele acestea dăm un test important de solidaritate în Europa, un test pe care dacă îl picăm, trebuie să ne gândim cu îngrijorare la viitorul nostru și al copiilor noștri.

  Sebastian-Ioan Burduja - declarație politică intitulată Lumea are nevoie urgentă de lideri în pace și în război;

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Lumea are nevoie urgentă de lideri, în pace și în război"

În 2020, o Europă mai dezbinată ca niciodată a intrat în război cu un inamic necunoscut, Covid-19. În ciuda tuturor vocilor care propovăduiau scindarea Uniunii, am reușit să ne regrupăm rapid într-un efort comun fără precedent, pentru a lupta cu pericolul care ne-a dat viețile peste cap. În 2022, Europa încă slăbită de pandemie, are la graniță un alt război, unul cu care ne-am mai confruntat, cu un inamic cunoscut.

Războiul din Ucraina este, de fapt, al lumii libere împotriva Rusiei autocrate a lui Putin și a ambițiilor sale personale. Rezistența Ucrainei este și un simbol al rezistenței binelui în fața răului, al luminii în fața întunericului, al unității în fața dezbinării, iar exemplul de leadership pe care președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, ni-l dă tuturor, în aceste zile cumplite pentru țara lui, va trebui să însemne ceva - un răspuns rapid al UE, dincolo de sancțiuni și sprijin pentru Ucraina, decizii asumate și fără ezitări. Lumea are nevoie urgentă de lideri, în vremuri de pace și în vremuri de război.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene din Belarus - în mod simbolic. Momentul a fost completat de solicitarea sa ca Ucraina să fie inclusă în UE în procedură de urgență. Vremurile excepționale cer măsuri excepționale. Este momentul ca și Republica Moldova să urmeze aceeași procedură, cât mai urgent. În contextul actual, extrem de periculos, problemele teritoriale care au blocat până acum aderarea celor țări la spațiul european nu mai sunt relevante sau sunt cele mai importante - depinde cum privim.

În comparație cu alte state europene care au aderat la pachet la UE și au demonstrat de-a lungul timpului dificultăți în a menține direcția impusă, Ucraina și Republica Moldova sunt pregătite. Ucraina are un lider care a dat o lecție întregii lumi prin lupta pe care o duce zilnic, în țara lui, cu oamenii lui și pentru pământul lor. Nimeni nu îi va putea contesta demnitatea, indiferent care va fi deznodământul. Iar Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, are același avânt și un profil proeuropean de necontestat. Iar în contextul în care Putin nu mai poate fi suspectat că acționează rațional, Europa nu are voie să mai ezite.

Și pentru că e timpul curajului, de ce să nu vorbim și despre unire? Intrarea Republicii Moldova în UE ar deschide calea spre acest vis pe care îl împărtășim atât de mulți, de pe ambele maluri ale Prutului, un vis dărâmat de alte războaie, dar care nu a încetat vreodată să răsune în inimile de români - unire în și prin Europa!

România poate și trebuie să se poziționeze și să acționeze ferm pentru extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova și Ucraina.

Stimați colegi de arenă publică, lumea în care trăim cere asumare. Istoria se scrie chiar în aceste zile, în care unii dintre noi cântărim fiecare cuvânt sau fiecare mișcare pe care o facem. Corneliu Coposu spunea că "Nu resemnații scriu istoria, ci cutezătorii ei. Prin aceștia, neamurile sunt veșnice." Zelensky este sigur un cutezător. Noi ce alegem să fim?

  Angelica Fădor - declarație politică având titlul Fiecare război este un război pornit împotriva copiilor;

Doamna Angelica Fădor:

"Fiecare război este un război pornit împotriva copiilor"

"Fiecare război este un război pornit împotriva copiilor" - acestea sunt cuvintele rostite de Eglantyne Jebb, cea care a fost fondatoarea organizației neguvernamentale "Save the children", acum un secol. Din păcate, ceea ce se întâmplă acum în Ucraina demonstrează că aceste cuvinte au traversat anii și sunt mai actuale decât ne-am dori. Conform cifrelor comunicate de Ministerul Sănătății de la Kiev, citate de Kyiv Independent, 14 copii au fost uciși până acum în acest război, iar 116 au fost răniți.

Nicio sancțiune, economică sau de altă natură, nu va putea repara vreodată răul făcut. Copiii sunt victime nevinovate ale unui război pe care nu au cum să îl înțeleagă. Ei înțeleg doar faptul că, pentru a supraviețui, au fost nevoiți să se despartă de tații lor, să schimbe patul din casă cu o saltea dintr-un adăpost sau cu un "culcuș" improvizat într-o stație de metrou, să renunțe la prieteni și la tot ce însemna pentru ei "acasă" până în acea zi.

În aceste zile, îmi revin în minte ochii plini de lacrimi ai unei fetițe, martoră a războiului, ale cărei cuvinte sintetizează cel mai bine ororile prin care trec acești copii: "Nu vreau să mor. Vreau să se termine cât mai curând. M-am trezit când am auzit bubuitura aceea puternică. Am înțeles că este război".

În lupta cu pandemia, știința îți oferă "arme" pentru a lupta și pentru a învinge. În războiul pornit de un tiran cu ambiții absurde, știința și logica nu au nicio putere. Singura soluție în aceste momente grele este solidaritatea, iar voluntarii au demonstrat că românii sunt alături de vecinii noștri, mobilizându-se în număr foarte mare la granițe pentru a acorda ajutor celor care fug din calea gloanțelor.

La nivel guvernamental, s-a decis donarea, în regim de urgență, către Guvernul Ucrainei, a unor bunuri materiale, respectiv muniție și echipamente de protecție balistică. De asemenea, s-a luat decizia de a activa toate cele 11 spitale militare românești, pentru asigurarea asistenței și tratamentului medical pentru militarii răniți în Ucraina.

Închei această declarație politică așa cum am început-o, cu un citat, un mesaj împotriva războiului, compus de copii din mai multe țări, în cadrul consultărilor derulate de organizația "Save the Children", în ianuarie 2019: "Vrem ca războiul să se sfârșească, să nu mai auzim nici măcar un foc de armă. Să facem din trecut o punte către viitorul nostru. Avem visuri mari pentru noi și pentru țările noastre. Ne imaginăm că țările noastre se bucură de pace, că sunt un loc unde toate deciziile sunt luate pentru noi, pentru că noi suntem prezentul și viitorul țării... Facem apel la conducătorii acestei lumi să ia toate măsurile pentru ca noi să putem merge la școală, să ne putem juca și simți apărați... în orice împrejurare".

  George-Cătălin Stângă - declarație politică având ca obiect Sprijinirea IMM-urilor, o soluție pentru o economie puternică;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Sprijinirea IMM-urilor, o soluție pentru o economie puternică"

Sprijinirea IMM-urilor reprezintă un aspect crucial în privința redresării și rezilienței economice a țării noastre. Pentru mine, dar și pentru colegii din PNL, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii este un contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă. De aceea, trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să îi ajute să se dezvolte.

IMM-urile reprezintă mai mult de 99% dintre companiile din România, iar contribuția IMM-urilor este de aproximativ 60% din Produsul Intern Brut. Sunt cifre care vorbesc de la sine despre importanța acestora pentru economia țării noastre.

Guvernul României, condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, a adoptat în ultima vreme o serie de ordonanțe de urgență care vor fi un aport considerabil în redresarea întreprinderilor mici și mijlocii, dar și în lansarea acestora.

Datorită eforturilor depuse de ministrul pentru antreprenoriat și turism, Constantin-Daniel Cadariu, împreună cu sprijinul Guvernului României, pentru sectorul IMM-urilor și domeniul HoReCa se va corecta titlul bugetar pentru asigurarea sumelor suportate din buget aferente proiectelor eligibile din cadrul schemei de ajutor de stat în contextul crizei economice generate de pandemie și se va iniția Programul de sprijin pentru HoReCa care cuprinde granturi în valoare de 200000 de euro pentru afacerile din domeniul turistic care au fost afectate economic în urma pandemiei.

Aceste măsuri sunt doar o parte dintre schemele de ajutor pe care Ministerul Antreprenoriatului și Turismului împreună cu Guvernul României le vor aloca pentru a debloca, a relansa și a crea noi afaceri și oportunități în dezvoltarea sectorului antreprenorial și turistic.

Mai vorbim și despre Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de Covid-19, precum și alte măsuri în domeniul fondurilor europene. Actul normativ are un scop bine definit și anume, deblocarea și realizarea plăților pentru cei aproximativ 3000 de beneficiari ai Măsurii 2, care până în acest moment nu și-au primit granturile cuvenite. Mai exact, este vorba despre corectarea titlului bugetar pentru cei 570 de milioane de lei necesari încheierii programului, bani cu finanțare de la bugetul de stat, atribuiți ministerului pentru anul curent. Acum, după încheierea acestui demers procedural, sper să fie finalizate cât mai curând plățile.

Un alt act adoptat de Guvern și care vine tot în sprijinul IMM-urilor este Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și Ordonanța de urgență pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului IMM.

Mediul de afaceri trebuie să beneficieze de întreaga susținere a statului român în mod echitabil și transparent. Plecând de la această premisă, a fost adoptat cadrul normativ primar, pentru a putea stimula înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii cu noi forme de sprijin. Este vorba despre Start-up Nation, ediția a treia, și o a doua posibilă etapă a măsurii HoReCa.

De asemenea, s-au făcut primii pași pentru a putea implementa și "Programul de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii", cu o sursă bugetară reprezentată de sumele acumulate în contul de tranzit deschis la CEC Bank SA în cadrul Proiectului "Programul Româno-Elvețian pentru IMM-uri", provenite din rambursarea creditelor de către beneficiarii IMM-urilor.

Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii aduce și modificări referitoare la aplicarea Testului IMM, necesare inclusiv pentru atingerea jalonului 242, din cadrul componentei 9 "Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare" a Planului Național de Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește Ordonanța de urgență pentru stabilirea unor măsuri bugetare în vederea sprijinirii sectorului IMM, aceasta va asigura accesul întreprinderilor grav afectate de situația economică actuală la un nou instrument de finanțare, cu impact pozitiv direct asupra capacității operaționale a acestora, constând în reluarea activității pe o piață de consum grav afectată de criza generată de pandemia Covid-19.

Sunt măsuri firești pentru a susține IMM-urile românești!

  Georgeta-Carmen Holban - declarație politică despre Decizii benefice de simplificare a programelor de sprijin destinate agricultorilor;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Decizii benefice de simplificare a programelor de sprijin destinate agricultorilor"

Guvernul României are ca scop principal îmbunătățirea vieții românilor, acesta fiind și motivul pentru care PSD a intrat în această coaliție de guvernământ, cu intenții evident salvatoare și cu soluții concrete. Pe lângă educație, învățământ și infrastructură, considerăm că agricultura românească trebuie să redevină prioritate zero pentru Executiv, iar demersurile făcute în acest sens de ministrul PSD de resort constituie o garanție solidă pentru reușita acestui deziderat.

În acest context, în ultima ședință a Guvernului, s-a aprobat Hotărârea prin care se simplifică exponențial programele de sprijin destinate legumicultorilor. Potrivit noilor reglementări, termenul de depunere a cererilor pentru obținerea ajutorului de minimis pentru legumele în spații protejate - Programul "Tomata" și alte legume în spații protejate - s-a prelungit cu o lună, respectiv până la 1 aprilie, față de termenul inițial, care era 1 martie. Tot pentru producătorii din sectorul vegetal, s-a eliminat certificatul de atestare fiscală și a cazierului fiscal din cadrul documentației atașate cererii, pentru înscrierea în ambele scheme de ajutor de minimis.

Aceste măsuri pozitive s-au luat în urma dialogului cu fermierii interesați de accesarea Programului "Tomata", prelungirea termenului de depunere a cererilor urmând să faciliteze accesul la sprijin pentru un număr cât mai mare de legumicultori. În același context, ministrul PSD al agriculturii și dezvoltării rurale a luat decizia de a elimina partea birocratică a depunerii certificatului de atestare fiscală și a cazierului fiscal din sarcina fermierului, în scopul fluidizării și eficientizării procesului de intrare efectivă în posesia subvențiilor de sprijin.

Așadar, conducerea PSD a MADR face ceea ce trebuie pentru agricultori, deoarece rolul lor este să se ocupe de producție și de culturi, iar atribuțiile funcționarilor din structurile ministerului sunt de a-i sprijini în procesul de implementare a accesării programelor.

În argumentarea acestor decizii benefice, s-a luat în calcul realitatea că majoritatea solicitanților ambelor scheme de sprijin sunt persoane fizice care nu au realizat venituri. De asemenea, micii producători agricoli au în prezent probleme legate de lipsa lichidităților, precum și a sumelor necesare achiziției de sămânță pentru înființarea culturilor, precum și cu alte costuri generate de încălzirea spațiilor protejate. Nu în ultimul rând, s-a ținut cont de faptul că fermierii au dificultăți în accesarea și utilizarea bazelor de date ale instituțiilor implicate în eliberarea documentelor necesare înscrierii în programe.

În concluzie, salut demersurile de simplificare a procedurilor aferente accesării programelor de sprijin destinate legumicultorilor și am convingerea că un număr însemnat de producători vor beneficia în acest an de măsurile luate, putând astfel să ofere o producție de calitate pentru consumul autohton.

  Ioan Balan - declarație politică intitulată Un teritoriu poate fi cucerit, un popor niciodată!;

Domnul Ioan Balan:

"Un teritoriu poate fi cucerit, un popor niciodată!"

Cea mai tristă zi din istoria secolului XXI va rămâne data de 24 februarie 2022, ziua declanșării invaziei rusești în Ucraina.

Apreciez solidaritatea statelor democratice din întreaga lume care condamnă cu fermitate agresiunea de neînțeles a Federației Ruse asupra Ucrainei. Războiul declanșat de Vladimir Putin, împotriva unui stat independent și suveran, asupra unui popor pașnic, care pornise decisiv pe drumul consolidării democrației, al economiei libere și al apropierii de valorile occidentale, trebuie să înceteze imediat!

Apreciez, de asemenea, modul în care autoritățile din Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii s-au mobilizat pentru a aplica sancțiuni economice severe asupra statului agresor. Îmi exprim speranța că forțele occidentale nu vor lăsa niciun moment garda jos și vor aplica noi și noi sancțiuni împotriva Federației Ruse, în scopul de a o izola politic, economic și diplomatic, pe plan internațional.

Autoritățile ucrainene au nevoie de suportul puternic și susținut al statelor occidentale, atât din punct de vedere umanitar, cât și financiar, pentru a putea să-și protejeze cetățenii. Un teritoriu poate fi cucerit, un popor niciodată!

România este deja statul care primește cu brațele deschise miile de mame ucrainene care trec frontiera țării noastre plângând, cu copii de mână, fugind din calea morții. Sunt profund impresionat de solidaritatea și umanitatea de care au dat dovadă românii din Suceava, Botoșani, Maramureș și din toată țara, primindu-i ca pe niște frați pe ucrainenii care încearcă să-și salveze familiile. Aș mai adăuga faptul că mulți dintre refugiații care trec frontiera de stat a României sunt frații noștri români din zona Cernăuți, din Bucovina de Nord. Am convingerea că România va avea grijă de fiecare refugiat în parte, de fiecare ucrainean obligat de agresorul rus să-și abandoneze casa și țara.

Vreau să transmit un mesaj cât se poate de clar tuturor compatrioților mei. România beneficiază astăzi de cea mai solidă garanție de securitate din istorie. Apartenența României la Alianța Nord-Atlantică și Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă cele mai solide argumente pentru ca niciun român să nu-și facă griji asupra securității și apărării statului român, indiferent ce demersuri și agresiuni va mai face Federația Rusă.

Deși avem garanția că suntem apărați, nu putem să nu ne întristăm că în secolul XXI încă mai există lideri cu mentalități închistate în secolul al XIX-lea, care se visează țari sau împărați, iar pentru a-și împlini visele dictatoriale, produc moarte, suferință și distrugeri.

  Lilian Scripnic - declarație politică: Gândurile și rugăciunile mele se îndreaptă spre Ucraina, spre oamenii nevinovați afectați de război;

Domnul Lilian Scripnic:

"Gândurile și rugăciunile mele se îndreaptă spre Ucraina, spre oamenii nevinovați afectați de război"

Este cunoscut faptul că o imagine poate avea un puternic impact emoțional, echivalând cu mai bine de 1000 de cuvinte.

Imaginile mediatizate în ultimele zile, în care sunt surprinși copii, femei și bătrâni care fug din calea războiului din Ucraina, oameni care au abandonat toată agoniseala și truda de o viață, au un puternic impact emoțional asupra noastră, a tuturor și ne oferă șansa să fim solidari în fața acestui episod nedrept al istoriei, cu cei nevinovați.

Văzând cozile impresionante din ultimele zile de la punctele de trecere a frontierei de la Giurgiulești, județul Galați, și Isaccea, județul Tulcea, m-am implicat cu toată energia pentru ca acești oameni nevinovați să fie bine primiți în România și să treacă peste cele mai grele momente din viața lor.

Solidaritatea românilor cu refugiații ucraineni, indiferent de etnia acestora, s-a dovedit și de această dată a fi la fel de puternică ca până acum, în ciuda politicilor asimilaționiste agresive. Românii au dovedit și acum faptul că au capacitatea și deosebita calitate de a face diferența între politica agresivă dusă de instituțiile ucrainene și etnicii ucraineni de rând care sunt în bune relații cu frații noștri de dincolo și dincoace de graniță, neuitând în niciun moment de datoria creștinească de a ne iubi aproapele.

Adresez Guvernului rugămintea urgentă să ia toate măsurile necesare pentru a procesa rapid fluxurile de refugiați de la punctele de frontieră, cât și pentru a le asigura condiții minimale de cazare și de trai.

Mai mult însă, România trebuie să se implice activ, împreună cu partenerii din Vest, în vederea găsirii soluțiilor de pace în Ucraina. Puneți-vă în locul ucrainenilor care așteaptă salvarea de la Vest, așa cum au așteptat și românii după al Doilea Război Mondial, și care trăiesc cu spaima că după un război devastator vor fi de partea nedorită a unei noi cortine de fier.

Ceea ce le dă putere femeilor, bătrânilor și copiilor care s-au refugiat în România este speranța că Dumnezeu îi va ține în viață pe soții, frații, copiii lor rămași în Ucraina pentru a-și apăra țara și că, după ce războiul se va încheia, se vor întoarce acasă și își vor reconstrui casele, țara și viitorul.

În aceste vremuri zbuciumate, gândurile și rugăciunile mele se îndreaptă spre Ucraina, spre oamenii nevinovați afectați de război.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică intitulată Suntem uniți în fața agresiunii;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Suntem uniți în fața agresiunii"

Data de 24 ianuarie va avea de acum înainte o conotație sumbră nu doar pentru Europa, dar și pentru țările din toată lumea. Este ziua în care a devenit clar că anumiți lideri își pun ambițiile iluzorii mai presus de viețile cetățenilor. Este ziua în care mecanismele democratice în funcțiune au fost activate pentru a contrabalansa decizia Federației Ruse de a încălca autonomia teritorială a Ucrainei, pentru a doua oară în decurs de opt ani. Și cel mai important, este ziua în care vecinii Ucrainei s-au mobilizat fără precedent pentru a ajuta oamenii care fug din calea războiului.

Încă din prima zi de conflict, Misiunea României la NATO a cerut activarea Articolului 4 din Tratatul de la Washington, care stabilește un mecanism de consultare între aliați, în contextul conflictului din Ucraina. Nevoia de consens politic, militar și mai ales umanitar în astfel de situații este pregnantă, iar Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria și țările baltice au prioritizat și ele acest lucru prin susținerea solicitării României la NATO. Consolidarea dialogului nord-atlantic acționează ca un scut împotriva tendințelor imperialiste clare ale Federației Ruse.

După ce au fost atacate cu rachete mai multe orașe importante printre care Kiev, Harkov, Mariupol sau Odesa, mii de cetățeni ucraineni au dobândit forțat statutul de refugiați și au trecut granițele în țările vecine în căutare de ajutor. Imaginile cu familii care își părăsesc locuințele, pentru a ajunge la loc sigur, sunt cutremurătoare și nu își au locul în cadrul eforturilor pe care statele europene îl fac pentru a construi un areal pur democratic și prosper.

Cu toate acestea, cetățenii din Ucraina au fost obligați să treacă granița în special în Republica Moldova și România, în căutare de azil. Autoritățile române s-au mobilizat fără precedent, iar partidele politice din actuala coaliție de guvernare s-au arătat dispuse să îi ajute pe toți cetățenii care vor căuta refugiu. Mai mult decât atât, un număr impresionant de români sunt activi în grupuri de voluntari pe rețelele de socializare. Mai multe companii, firme, asociații și personalități publice și-au oferit deschiderea de a acorda sprijin pentru refugiații de război din Ucraina. Români din Cluj, Neamț, Timișoara, Constanța, Vaslui, Argeș, București și din multe alte zone ale țării au anunțat că își oferă gratuit locuințele pentru familiile cu copii, inclusiv pentru cei care vin cu animale. Și în mediul academic s-a arătat un nivel de solidaritate impresionant, întrucât, de exemplu, Universitatea din București a pus la dispoziție camere de cămin refugiaților care caută adăpost, iar Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca a declarat că va susține profesorii, cercetătorii și studenții din Ucraina care doresc să-și continue activitatea în România.

La granița cu Ucraina, cozile sunt de câțiva kilometri, iar într-o singură zi au intrat pe teritoriul țării noastre 14.000 de refugiați. Românii nu au stat pe gânduri, și-au pus la dispoziție casele pentru a-i ajuta pe vecinii noștri. Centrele de refugiați aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență s-au ocupat în proporție de peste 50% și sunt așteptate și mai multe cereri de azil în zilele următoare. Avem capacitatea necesară de a-i ajuta pe vecinii noștri și de a preveni ca atacurile rusești să sfârșească viața cetățenilor din Ucraina.

Vă încurajez pe toți să ne rugăm ca această criză să treacă cât mai repede, iar numărul victimelor să nu crească și mai mult. Trebuie să avem încredere în capacitatea mecanismelor democratice de a combate această criză. Sancțiuni economice sunt deja în vigoare și vor urma și altele, dacă agresiunea va continua. NATO și Uniunea Europeană sunt alianțe puternice și reziliente, iar eforturile tuturor țărilor vecine Ucrainei sunt mobilizate pentru a oferi ajutor.

Sperăm că această criză se va sfârși cât mai repede!

Suntem uniți în fața agresiunii și determinați să ajutăm prin toate mijloacele disponibile!

  Nicolae Giugea - declarație politică: Vladimir Putin - un agresor care destabilizează pacea mondială!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Vladimir Putin - un agresor care destabilizează pacea mondială!"

24 februarie 2022 va rămâne în istoria omenirii ca punct de răscruce în destabilizarea păcii mondiale. Vladimir Putin și pretențiile sale expansioniste absurde, închistate în secolul al XIX-lea, au demonstrat cât se poate de clar cât de mult rău a făcut Rusia, mai ales în ultimele două secole, tuturor statelor și popoarelor din Estul Europei.

Agresiunea asupra Ucrainei, planificată și concertată, a arătat, încă o dată, că Federația Rusă nu a dat și nu dă nici doi bani pe soluțiile diplomatice pe care le-au oferit statele occidentale. Invazia armată a unui stat independent și suveran cum este Ucraina face din Federația Rusă condusă de Vladimir Putin un agresor intolerabil, nefrecventabil, care trebuie izolat economic, politic și diplomatic, pe termen lung.

Cei care au pus vreodată la îndoială cât de importante sunt pentru România apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, precum și partenerul strategic cu Statele Unite ale Americii, ar trebui să recunoască în aceste zile că România nu s-a aflat niciodată în istoria sa într-o situație atât de favorabilă, în ceea ce privește garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă de siguranța sa, a familiei sale și a proprietăților sale, având în vedere faptul că orice agresiune împotriva României echivalează cu o agresiune împotriva tuturor statelor membre, cu consecințe dure, rapide și directe împotriva agresorului.

Apreciez eforturile autorităților române care, zilele acestea, primesc și găzduiesc cât mai mulți refugiați din calea armelor și a morții. Fluxul de refugiați care trec frontiera de stat a României va fi consistent și, probabil, pentru un termen destul de lung. Să nu uităm că mare parte dintre cei care se refugiază în România, mai ales prin frontierele din județele Suceava și Botoșani, pot fi frați români, din Bucovina de Nord, sânge din sângele nostru, separați vremelnic de patria mamă.

Recunosc faptul că sunt profund emoționat de solidaritatea românilor din Moldova și Maramureș, care au primit cu brațele deschise familiile care au fugit din calea morții. Solidaritatea, în aceste zile negre ale istoriei, trebuie să ne caracterizeze pe noi toți, cei care apreciem libertatea, democrația și integritatea teritorială a statelor.

În ceea ce privește răspunsul statelor democratice la adresa agresorului internațional, Federația Rusă, vreau să cred că acesta va fi puternic, dureros și direct proporțional cu agresiunea acestuia din Ucraina.

  Daniela Oteșanu - declarație politică având titlul În contextul conflictului regional, este esențială implementarea de soluții pentru stabilizarea situației energetice din România, prin scăderea prețurilor și asigurarea capacităților proprii de producție;

Doamna Daniela Oteșanu:

"În contextul conflictului regional, este esențială implementarea de soluții pentru stabilizarea situației energetice din România, prin scăderea prețurilor și asigurarea capacităților proprii de producție"

Soluțiile PSD în privința prețurilor la energie vor fi implementate. PSD a intrat la guvernare pentru a oferi soluții pentru oameni, nu pentru a purta dispute politice. Chiar dacă nu deține portofoliul Energiei, PSD s-a implicat activ pentru oprirea creșterii prețurilor la energie care afectează economia națională și nivelul de trai. Soluțiile propuse de PSD au fost agreate în coaliție și se vor regăsi în actul normativ ce va trebui elaborat de Ministerul Energiei, în calitate de titular al portofoliului. Revenirea la o formă de reglementare a pieței și reluarea investițiilor în hidrocentralele care nu sunt încă funcționale, cum a propus PSD, se dovedesc soluții eficiente pentru oprirea creșterii facturilor și pentru asigurarea independenței energetice pe termen lung.

Așadar, reglementarea se va aplica în primul rând la nivelul adaosului comercial practicat de companiile din piața de energie, ceea ce va permite derularea în continuare a contractelor deja încheiate între furnizori, producători și clienți. Prețurile finale pentru energia electrică vor fi de 0,8 lei/KWh pentru consumatorii casnici, IMM-uri și infrastructura critică, cum sunt spitalele, școlile și instituțiile publice și de un leu/KWh pentru ceilalți consumatori noncasnici. În privința gazelor naturale, se poartă încă discuții pentru stabilirea prețurilor finale.

PSD consideră că revenirea la o formă reglementată a pieței de energie, pe o durată determinată, reprezintă singura soluție sustenabilă pentru oprirea creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. De asemenea, este necesară plafonarea marjei de profit practicată de companiile din sectorul energetic, pentru că este inadmisibil ca din cauza interesului îngust al acestora de a-și maximiza profiturile să fie distrusă economia națională și puterea de cumpărare a românilor.

Colegii mei de la PSD au pus soluții pe masă, iar multe dintre acestea sunt agreate de premier, dar operaționalizarea lor este în răspunderea directă a ministrului energiei. Soluțiile rapide de care este nevoie pentru prăbușirea economică și socială au fost deja lansate de PSD - revenirea la reglementarea pieței de energie pe o perioadă determinată și scoaterea din ariile de mediu protejate a hidrocentralelor finalizate în proporție de peste 90%, care ar putea fi date rapid în folosință.

Prelungirea actualelor măsuri după data de 1 aprilie nu rezolvă problema de fond, ci doar o amână, ceea ce pune presiune pe bugetul de stat din care se plătesc compensațiile. În loc ca ministrul energiei să amâne problema, mai bine o rezolvă acum, venind cu proiectul de act normativ.

Îi solicit domnului Virgil Popescu, ministrul energiei, să vină cât mai rapid cu proiectul de ordonanță pentru reglementarea pieței de energie, astfel încât să oprim creșterea inflației și a facturilor la energie și căldură!

  Raisa Enachi - declarație politică având ca temă Independența justiției și integritatea SIIJ;

Doamna Raisa Enachi:

"Independența justiției și integritatea SIIJ"

În cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaților, din care fac parte, s-a dezbătut Proiectul de Lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, bine cunoscută în spațiul public ca SIIJ.

Conform proiectului de lege, competențele SIIJ vor fi transferate, de fapt, unei noi structuri, denumită "sistem inspirat de modelul Parchetului European".

În total, au fost depuse 81 de amendamente și au fost aprobate, cu majoritate de voturi, doar cele care vizau aspectele de tehnică legislativă, nu și cele de substanță. A fost propus un raport de adoptare, în forma prezentată și asumată de către Guvern, raport ce a fost votat cu 18 voturi pentru și 7 voturi contra.

Forma legislativă propusă a necesitat ajustări tehnice semnificative, dar ce este de punctat este faptul că argumentele obiective și pertinente nu au putut fi prezentate în mod corespunzător.

Prin urmare, fie procurorii și judecătorii sunt cercetați de către noua structură de anchetă, fie nu se dorește ca justiția să funcționeze.

Înființarea SIIJ a trecut tot prin Parlament, prin Legea nr. 207/2018 care a modificat și a completat Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, înființându-se astfel această structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, structură care avea competența exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv procurorii și judecătorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Ministerul Justiției, condus de către domnul ministru Cătălin Predoiu care își asumă acest proiect normativ, a făcut publică o serie de date statistice, conform cărora 85,47% dintre procurorii respondenți și 72,22% dintre judecători au avizat pozitiv desființarea SIIJ.

La aflarea unor asemenea date hotărâtoare, în mod firesc ar fi trebuit să fie cunoscut atât modul în care metodologia de culegere a datelor a fost alcătuită, cât și criteriile de selecție a eșantionului reprezentativ pentru acest subiect sensibil. În acest caz, în ciuda aparentei majorități, datele prezentate nu pot fi considerate relevante, deoarece în prezent există 117 magistrați, procurori și judecători, care au fost condamnați definitiv.

Un alt aspect deloc de neglijat este avizul dat de către CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, unde votul pentru desființarea SIIJ a fost unul foarte strâns, doar 11 voturi pentru, față de 8 voturi contra.

Ar trebui să ne întrebăm dacă este omenește posibil ca 59 de procurori la nivel național să gestioneze cele peste 7000 de dosare aflate pe rol în acest moment. În cazul în care acest lucru ar fi posibil, cum ar putea fi verificat acest proces ? Ca să nu mai vorbim despre istoricul dosarelor instrumentate de DNA, instituție care nu a acceptat niciodată erorile dovedite prin sentințele instanțelor competente.

Din procesul de selecție a procurorilor ar trebui să fie eliminată orice tendință de subiectivitate, pentru a nu se prejudicia corectitudinea proceselor de investigații asupra abaterilor judiciare.

Independența justiției este un drept fundamental care trebuie respectat și menținut în orice societate democratică, lucru care ne obligă să nu permitem crearea și acapararea unor asemenea privilegii în România.

  Sebastian-Ilie Suciu - declarație politică cu referire la vaccinarea copiilor;

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Vaccinul împotriva tuberculozei a fost creat de Albert Calmette și Camille Guerin în 1908, iar testele clinice au durat 13 ani. Vaccinul împotriva difteriei a fost inventat în 1920 și testat timp de 20 de ani. În Statele Unite ale Americii, în 1954, au început testele în masă a vaccinului împotriva poliomielitei, testele au durat câțiva ani, după care vaccinul a fost introdus în circuitul de vaccinare obligatorie. Similar, a fost și cu vaccinul împotriva difteriei. Testele de medicamente, în genere, pot dura de la câțiva ani până la zeci de ani. Cu toate că tehnologia a evoluat, înainte să poată fi aprobat în UE, un vaccin trebuie să treacă prin teste riguroase, efectuate de fabricant și o evaluare științifică efectuată de autoritățile de reglementare. Apoi, fabricantul vaccinului testează efectele vaccinului prin teste de laborator și pe animale.

Abia după aceste etape premergătoare urmează etapa în care sunt realizate teste clinice pe oameni. Fabricantul vaccinului testează vaccinul în trei faze de studii clinice, pe un număr din ce în ce mai mare de oameni în fiecare fază. Acest program trebuie să urmeze norme stricte și procedurile și protocoalele stabilite de autorități.

Perioada de la conceptul inițial până la autorizare poate fi de aproximativ zece ani.

În cazul vaccinului antiCOVID, treburile stau complet diferit și anume, în 8 decembrie 2020 a fost vaccinată prima persoană în Marea Britanie cu vaccin Pfizer BioNTech, iar primul român a fost vaccinat în 27 decembrie al aceluiași an. Nu a trecut nici un an de la vaccinarea primului român și deja se dorește vaccinarea în masă a copiilor.

Vreau să vă îndemn la chibzuință, să nu vă grăbiți și să analizați cele expuse de mine anterior. Haideți să nu luam decizii pripite! De ce să fim primii și să excelăm pe un teren încă necunoscut și insuficient studiat?

Studiile clinice și statistica europeană arată că aproape deloc copiii nu suferă de pe urma pandemiei, atunci, de ce atâta grabă, când copiii sunt cel mai puțin afectați? Ordinea firească ar fi să facem un studiu clinic despre efectul vaccinării în România, după care să vaccinăm în masă copiii, nu invers! Voi, în schimb, vreți să vaccinăm mai întâi copiii și vedem noi, apoi, ce va ieși!

Nu doresc ca aceste vorbe să fie răstălmăcite și distorsionate în sensul opus. În esență, Domniile Voastre propun ca mai întâi să facem o intervenție, iar mai apoi să analizăm riscurile ce pot apărea, însă putem oare aproxima consecințele unei asemenea decizii când este vorba despre destinele atâtor români?

  Silviu-Titus Păunescu - declarație politică având titlul Consecințele scăderii natalității - în 2022, România va importa 100000 de muncitori!;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Consecințele scăderii natalității - în 2022, România va importa 100000 de muncitori!"

Anul trecut, România a înregistrat cea mai scăzută natalitate din ultima sută de ani, iar acest declin demografic este unul fără precedent.

De la primele alegeri libere, cu ghilimelele de rigoare, România a avut 17 prim-miniștri, iar în cei 30 de ani trecuți de atunci marile partide politice și-au împărțit, aproape frățește, timpul petrecut la guvernare - 9 premieri de dreapta și 6 premieri de stânga au guvernat România din 1990 până astăzi, fără a pune a-l pune la socoteală pe independentul Isărescu și pe Victor Ponta, pe când reprezenta USL.

În trei decenii, înaintașii actualei coaliții de guvernare au reușit să distrugă învățământul, să privatizeze mai mult în folosul lor decât al țării, industria și resursele României, declanșând cel mai mare exod din vreme de pace al unui popor - scârbiți, românii au ales să-și părăsească țara!

În plus, nimeni, timp de 30 de ani, nu a fost interesat să genereze politici de încurajare a natalității, iar rezultatele încep să se vadă. Încet-încet, devenim o populație îmbătrânită, aflată la limita dintre sărăcie și supraviețuire, condusă de o clasă politică total decuplată de la realitatea de zi cu zi.

Recent, Guvernul a aprobat Proiectul de Hotărâre privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2022. În acest an, 100000 de muncitori străini ar putea ajunge în România.

Consider acest demers unul de o duplicitate sinonimă cu trădarea. Iată de ce - pe de o parte, politicienii plâng cu lacrimi de crocodil o piață a muncii din România, piață ce nu e în stare să ofere salarii de 600-1000 de euro - și vă rog să nu uitați că majoritatea angajaților de la noi lucrează pe salariul minim - iar pe de altă parte, în logica strict politicianistă, preferă să importe 100000 de lucrători străini, oameni pe care nu-i interesează starea drumurilor din România, că se moare cu zile prin spitale, că nu există școli, grădinițe ori că justiția nu mai este demult legată la ochi - adică tocmai motivele ce au determinat atât emigrarea a milioane de conaționali, cât și scăderea dramatică a natalității!

Însă, din 2024, vă asigur că se va face dreptate pentru România!

  George Șișcu - declarație politică având ca obiect Mobilizarea românilor este extraordinară în fața acestei crize umanitare de mari proporții;

Domnul George Șișcu:

"Mobilizarea românilor este extraordinară în fața acestei crize umanitare de mari proporții"

S-a lăsat frigul la Isaccea, ca de altfel în toate punctele de trecere a frontierei din estul și nordul țării, însă românii dovedesc o solidaritate incredibilă. Sunt mândru că sunt român, cum sunt mândru că sunt dobrogean!

La rându-mi, m-am dus la Isaccea în fiecare zi și voi ajuta pe mai departe cu tot ce pot.

Există o mobilizare fără precedent, unii oameni și-au luat câteva zile de concediu pentru a da instituțiilor o mână de ajutor. Începând cu Prefectura Tulcea, ISU, Pompieri, Poliția județeană și continuând cu primăriile sau Direcțiile de asistență socială, este un efort general pentru a strânge ajutoare, a pune la dispoziție cazare sau mijloace de transport.

Trebuie spus că bacul va face curse de la Orlovka la Isaccea în continuare, chiar dacă vremea nu este prielnică. A circulat informația că bacul va fi oprit, dar nu este adevărat, se poate întâmpla asta doar dacă sunt sloiuri de gheață, ceea ce nu este cazul.

Mă bucur să văd atâta solidaritate în jur și sunt convins că lucrurile se vor derula la fel și în continuare, cu calm și cu o bună organizare. Mă aștept să crească presiunea în punctele de trecere a frontierei, inclusiv la Isaccea.

Sunt cozi mari dincolo de frontieră, pe partea ucraineană, sunt sute de oameni care trec cu bacul la fiecare transport, dar, din păcate, asistăm la o criză umanitară de proporții. Ajutoarele sunt dirijate și către cetățenii din Ucraina care stau la rând să intre în România. Sunt oameni care așteaptă în frig de 24 sau chiar de 48 de ore și trebuie să-i ajutăm, pentru că au nevoie mai mult ca oricând de sprijin.

Însă veștile care vin din Ucraina nu sunt deocamdată încurajatoare. Mor oameni nevinovați, este un război greu de înțeles și de acceptat.

Sper să se termine cât mai repede această confruntare lipsită de logică. Sunt oameni disperați care își lasă totul acasă și fug. Este greu să privești un copil în ochi și să-i citești groaza.

Să fim solidari cu suferința acestor oameni și să-i ajutăm în continuare!

  Ilie Toma - declarație politică intitulată #REZIST(ăm) și fără USR!;

Domnul Ilie Toma:

"#REZIST(ăm) și fără USR!"

Nici în acest moment, stimați colegi de la USR, nu înțelegeți că țara nu se poate guverna prin atacuri pe Facebook, postări mincinoase, insulte sau atacuri la persoană, și nici acum nu vă reveniți din șocul eșecului guvernării voastre, în care mai mult ați tras de ciolan decât să fiți preocupați de nevoile cetățenilor și problemele reale ale României.

Cât ați fost în coaliția de guvernare, prioritatea voastră a fost să deschideți o pușculiță grasă, cu numele PNRR, pentru firmele de casă ascunse după paravanul consultanței, drept dovadă că USR are oameni calificați doar în aprinderea lanternelor și organizarea de manifestații în stradă sub sloganul "#rezist!"

"#rezist" au spus și românii care au trebuit să îndure bătaia dumneavoastră de joc, când prioritar era să privatizați sistemul sanitar.

"#rezist" cu aceleași venituri înghețate din 2019, în timp ce prețurile creșteau și inflația se adâncea.

"#rezist" și fără acces în spitale pentru consultații și tratamente!

Cetățenii vor #rezista și când angajamentele din PNRR își vor produce efectele și vor face foc fără lemne sau vor mânca de la alții, pentru că în propria gospodărie nu vor avea voie să crească animale.

Voi, însă, nu ați rezistat în coaliția de guvernare, nu ați rezistat în fuziunea cu PLUS și nu ați rezistat să nu vă atacați ca hienele în interiorul partidului, rămași fără ciolan fiind.

Eșecul vă îndeamnă să faceți ce știți mai bine, gălăgie în spațiul online, să lansați atacuri la adresa celor ce fac ceva concret pentru revenirea la normalitate și asupra celor care nu dau milioane de euro pe consultanță. Calomniați și instigați, asta faceți!

Stimați colegi din USR, vă stă bine în scaunele de parlamentari, cu sau fără pancarte. Priviți bine în jur și bucurați-vă de tot ce vă oferă funcțiile deținute. Dacă la alegerile parlamentare din 2020 ați păcălit 15% dintre români, acum este o certitudine că în viitor nu mai păcăliți pe nimeni!

Aprindeți iar lanternele, că reflectoarele le-a luat Dacian Cioloș când l-ați debarcat din USR PLUS, și găsiți-vă calea de a reveni la ceea ce făceați înainte de a deveni parlamentari. Acceptați faptul că românii nu vă mai vor! V-ați dovedit neputința!

Dați dovadă de maturitate, dacă aveți, și lăsați-i pe cei ce pot să facă lucruri concrete pentru revenirea la normalitate, după 2 ani de pandemie, să le facă.

Firmele de consultanță și cele de casă se vor descurca și fără voi!

Și noi ne descurcăm fără voi!

  Daniel Tudorache - declarație politică privind necesitatea rezolvării conflictului din Ucraina.

Domnul Daniel Tudorache:

Ținând cont de o relativă acalmie care domnește pe frontul din Ucraina, sunt așteptate negocierile organizate de Belarus, de către toți cetățenii europeni care, în aceste momente dificile pentru bătrânul continent greu încercat în istorie, nutresc speranța rezolvării conflictului.

În România, adesea, tendințele politice și sociale venite dinspre generațiile care au trăit și s-au maturizat în timpul Războiului Rece sunt diferite față de ale celor care au crescut și au fost educați după căderea dictaturii, iar țara noastră, în acest context, trebuie să caute, deasupra tuturor dezbaterilor, apele limpezi și identificarea unei soluții.

Pe fondul fricii de război crește și teama de o recesiune economică, iar extremiștii revin în actualitate, un balans care denotă nu doar nesiguranță, dar și o escaladare a diletantismului. Omului i-a fost dat să trăiască în pace, nu războiul este cel care-l definește pe om, el are nevoie de liniște sufletească, de comuniune, nu de haos și ură, iar răspunsul Rusiei la disponibilitatea exprimată de ucraineni nu ne încurajează că se poate renunța la orgolii, violențe și război, deși noi vrem să investim într-o pace a tuturor.

Să ne rugăm pentru înțelepciunea conducătorilor, să ne rugăm ca Dumnezeu să își facă simțită prezența, să se renunțe cât mai repede la arme, iar dialogul să se concretizeze, armele să tacă și să domnească pacea pe întreg continentul!

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 17 iunie 2024, 13:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro