Plen
Ședința Camerei Deputaților din 31 mai 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.83/23-06-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 31-05-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 mai 2022

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8.24.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere că avem și comisii la o oră apropiată, declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 31 mai 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau intervențiile se prezintă în scris sau verbal. Rugămintea este să vă încadrați în timpul regulamentar de 3 minute.

Vom putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare.

 
Viorica Sandu - declarație politică despre viitorul copiilor români;

Și invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe doamna deputat Viorica Sandu.

Se pregătește domnul deputat Dan Tanasă.

 

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Suntem în ajunul unei zile frumoase și speciale pentru români - Ziua Copilului. Mi-aș dori să nu privim 1 iunie doar ca pe o altă zi națională, de sărbătoare, ci ca pe un prilej de a vorbi despre acțiunile pe care le-am făcut și despre cele pe care le putem întreprinde pentru binele copiilor României.

De-a lungul timpului, ei au fost constant o prioritate pentru guvernările Partidului Social Democrat și nici actuala guvernare nu face excepție. Una dintre principalele condiții pentru a forma coaliția cu Partidul Național Liberal a fost majorarea alocațiilor pentru copiii de până la doi ani și pentru cei cu dizabilități la 600 de lei, și pentru copiii între 2-18 ani la 243 lei, lucruri care s-au și întâmplat de la 1 ianuarie 2022.

Știm foarte bine că nevoile unui copil, în ziua de azi, sunt mai mari de atât și vom continua să le creștem veniturile, pe măsura ce economia ne va permite.

Tinerii noștri au mare nevoie și de educație, pe lângă bani. Pentru fiecare ales local al Partidului Social Democrat modernizarea școlilor, grădinițelor și creșelor sau construirea de noi unități este în top trei priorități și avem nenumărate exemple de succes, în acest sens, în toate județele țării.

Unul dintre obiectivele noastre la guvernare este ca, până în 2024, să construim 500 de creșe, grădinițe și școli noi.

De asemenea, prin Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse am reușit, din nou, să venim cu măsuri bune pentru copii și tineri, în ultimele șase luni. Pentru copiii instituționalizați am realizat un lucru foarte important: am majorat alocațiile pentru hrană, rechizite sau asistenți maternali. Prin Programul "Family Start" vom garanta un credit de maximum 75.000 de lei, în proporție de 80%, pentru familiile aflate la început de drum. Banii pot fi folosiți, printre altele, de la cheltuieli cu grădinița, creșa și școala, până la achiziția unei locuințe sau pentru taxe de studiu.

Chiar dacă au 18 ani, nu am uitat nici de studenți. Programul "Student Invest" prevede acordarea unui credit de 50.000 de lei tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani, înscriși în învățământul superior autorizat. Împrumutul este garantat de stat în proporție de 80%, iar Ministerul Tineretului și Familiei va suporta dobânzile și cheltuielile adiacente acordării creditului. Studenții vor putea folosi banii pentru taxele de studii de licență, de masterat și de doctorat, dar și pentru cheltuielile aferente studiilor, inclusiv pentru plata cazării în căminele studențești.

În scurt timp, ajungem pe masa Guvernului cu proiectul național de creștere a natalității prin decontarea procedurilor de fertilizare in vitro. E o șansă uriașă pentru familiile care se luptă cu infertilitatea, într-o perioadă de criză financiară. Să nu uităm că, în 2020, s-au născut puțin peste 160.000 de copii, cel mai mic număr din 1967 și până în prezent. Dacă ne uităm în urmă, la anul 1990, când au fost peste 300.000 de nașteri, vedem că natalitatea a scăzut dramatic.

Bineînțeles că se poate și mai mult și mai bine atunci când vorbim despre viitorul copiilor români. Astfel, vă invit și pe dumneavoastră să ne gândim cum le putem crea acest viitor mai bun, aici, acasă, în România.

La mulți ani tuturor copiilor!

Vă mulțumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galați.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

 
Dan Tanasă - omagiu adus marelui patriot român Vasile Lechințan, omul-instituție;

Invit la cuvânt pe domnul deputat Dan Tanasă.

Se pregătește domnul deputat Daniel Gheorghe.

 

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Hristos a Înviat!

Declarația mea politică este un omagiu adus marelui patriot român Vasile Lechințan, omul-instituție.

Marele publicist, remarcabil istoric, scriitor, om al cetății și excelent arhivist s-a născut la 21 ianuarie 1949, în localitatea Silivașu de Câmpie, din părinții Maria și Grigore Lechințan. Și-a petrecut copilăria și a urmat cursurile școlii primare și gimnaziale în comuna natală, apoi Școala Tehnică Agricolă din Târgu Mureș, ulterior cursurile serale ale Liceului "Alexandru Papiu-Ilarian" din Târgu Mureș. După ce ani de zile a lucrat în mai multe întreprinderi din Târgu Mureș și Cluj-Napoca, în 1983 își începe cercetările în arhivele și bibliotecile clujene, publicând și primele articole, atrăgând, așadar, atenția asupra cercetărilor sale, cât și prietenia unor mari personalități clujene. Din februarie 1989 devine angajatul permanent al Arhivelor clujene, instituție în care lucrează cu profesionalism și dăruire timp peste trei decenii, până la pensionare.

Drept mărturie a implicării sale în viața cetății, "urmele" activităților sale sunt adânc imprimate între coperțile a nu mai puțin de 80 de cărți tipărite în perioada 1994-2016, pe filele celor peste 70 de studii și comunicări publicate în revistele de istorie, cultură și volume colective din întreaga țară, în sutele de articole din presa din țară și din străinătate.

Om de o rară noblețe sufletească, de o trăire românească autentică și profundă, de o generozitate devenită proverbială, Vasile Lechințan era recunoscut pentru modestia, cinstea, corectitudinea și demnitatea sa. De multe ori și-a neglijat propria sănătate, acordând prioritate zecilor de colaborări la redactarea a numeroase lucrări monografice de pe cuprinsul întregii Transilvanii.

Omul-instituție Vasile Lechințan, reputat istoric, prin întreaga sa operă și-a câștigat un loc distinct în istoriografia și cultura românească. Vasile Lechințan a fost cunoscut și apreciat ca membru activ al societății civile, prin bogata sa activitate desfășurată în conducerea mai multor societăți și asociații civice românești; este semnatar a numeroase proteste, apeluri, scrisori-deschise, memorandumuri și inițiative publice la nivel local și central.

Vasile Lechințan a fost un excelent cunoscător al surselor documentare, edite și inedite, un arhivist născut, și nu făcut, cercetarea arhivistică devenind rațiunea întregii sale existențe. Cu puterea sa de muncă impresionantă și cu dragostea sa nemărginită față de istoria și valorile naționale și față de dăinuirea românească, a reușit să redea istoriografiei românești lucrări de o certă valoare științifică. De roadele trudei sale au beneficiat sute de autori de lucrări monografice și mii de cetățeni care au apelat la serviciile oferite de arhivele naționale. Însumând toate aceste calități umane deosebite, arhivistul Vasile Lechințan a introdus în circuitul științific documente de o rară și excepțională valoare pentru istoria locală, regională și națională.

Bunul nostru prieten Vasile Lechințan, pe care Dumnezeu m-a binecuvântat să-l cunosc în urmă cu mai bine de 20 de ani și cu care am colaborat în repetate rânduri, o somitate în domeniul istoriei Transilvaniei, s-a stins din viața la 9 iulie 2021 la Cluj-Napoca. Odihnă veșnică acestui mare patriot român, prieten de nădejde al românilor din sud-estul Transilvaniei, un adevărat truditor în folosul neamului și întru cinstea României Mari! Veșnica lui pomenire!

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată Nu cenzurați Arhivele Naționale!;

Invit la cuvânt pe domnul deputat Daniel Gheorghe.

Se pregătește Grupul USR.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Nu cenzurați Arhivele Naționale!".

În zilele care au trecut au apărut o serie de informații publice cu privire la ceea ce reprezintă un adevărat filtru al cenzurii, care s-ar fi instituit în cadrul Arhivelor Naționale ale României, instituție aflată în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne.

Știm cu toții că cenzura nu este permisă nici prin lege, nici prin Constituție și știm foarte bine faptul că acest regim juridic al arhivelor istorice - subliniez istorice - este prevăzut inclusiv în legislația internațională și el face obiectul cercetării și studiului științific.

Drept urmare, a apărut și o scrisoare adresată președintelui României, Parlamentului României și Guvernului României de către un grup de istorici, cercetători și arhiviști, care protestează împotriva acestei decizii de limitare a accesului liber și neîngrădit la documentele din fondul Arhivelor Naționale, o scrisoare pe care eu personal o apreciez și o felicit, din partea unui număr important de personalități din mediul istoric și științific.

În această scrisoare se spune astfel: "Precizăm că toate aceste documente nu prezintă vreun risc pentru securitatea României, ele fiind create înainte de 1989, iar unele în perioada celui de-al Doilea Război Mondial sau chiar mai înainte. Multe dintre aceste documente conțin date și informații despre crimele și ilegalitățile comise de regimurile dictatoriale care s-au succedat în România în decursul secolului XX. Trebuie subliniat faptul că regimul comunist a fost condamnat oficial în România în anul 2006, iar în raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România a fost definit drept ilegitim și criminal".

De asemenea, președintele Academiei Române, într-o scrisoare publică, solicită eliminarea restricțiilor menționate și asigurarea integrității informațiilor relevante pentru istoria acestei țări.

Citez acum din Aurel Pop. Mai devreme am citit din "Apelul istoricilor".

"O lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naționale, în totală contradicție cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România și cu recomandările organismelor europene privind accesul la arhive."

Și eu am studiat de-a lungul anilor în arhive, în virtutea meseriei de istoric, și cred că este o mare greșeală această limitare a accesului la arhive, mai ales că vorbim de documente a căror valoare este istorică, documente care nu pot pune sub nicio formă în pericol siguranța națională, care nu au legătură cu secretele de stat și documente care au vechime de 50, 60, 70, chiar 80 de ani și mai mult de atât.

Mi se pare o interferență nedorită și abuzivă în actul cercetării istorice și este foarte grav că în România istoria este tratată ca o paria, istoricii, cercetătorii, arhiviștii și oamenii de știință care se interesează de trecutul acestei țări sunt tratați într-un mod umilitor și marginalizator, îmi permit să spun, și de asemenea cred că este foarte important ca instituțiile statului să înțeleagă că aceste metehne specifice Epocii Comuniste nu mai au ce căuta în prezent.

Accesul la Arhivele Naționale trebuie să fie liber. Cenzura nu are ce căuta în nicio instituție științifică și de cercetare din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Cristian-Paul Ichim - declarație politică având tema Cinstirea eroilor neamului ar trebui să fie o datorie de onoare permanentă;

Grupul USR, domnul deputat Brian Cristian.

Domnul deputat Cristian-Paul Ichim?

Vă rog.

Se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul deputat Romeo-Daniel Lungu. Și apoi, din partea minorităților naționale, domnul deputat Silviu Feodor.

 

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea de azi se intitulează "Cinstirea eroilor neamului ar trebui să fie o datorie de onoare permanentă".

Vin dintr-un județ cu un număr enorm de mare de cimitire care cinstesc eroii din Primul Război Mondial. În județul Bacău, în cele 14 cimitire ale eroilor, odihnesc aproape 80.000 de soldați care au căzut în sângeroase bătălii de acum o sută de ani. Aceste cimitire sunt astăzi parte a istoriei noastre, indiferent de uniforma celor înmormântați acolo. Sunt parte a gândurilor și devenirii noastre, după cum au fost parte a tristeții infinite pe care au lăsat-o în urma lor atunci când au părăsit această lume luptând într-un război crud și nemilos.

La zeci de ani distanță mă încearcă o altă tristețe. Majoritatea cimitirelor eroilor din România sunt într-o stare de degradare nepermisă. Văd mulți politicieni care îi pomenesc pe cei mai curajoși dintre noi, pe cei care s-au jertfit pentru neam și țară, pe cei al căror nume va fi veșnic pe buzele noastre, eroii neamului românesc, dar nu vedem o preocupare și o celebrare decentă a acestor eroi. Faptul că nu suntem în stare să întreținem aceste locuri de odihnă veșnică a unor oameni care ne-au dat libertatea și țara de astăzi spune multe lucruri nu tocmai flatante pentru noi cei de astăzi.

Ziua acestor eroi a fost stabilită cu prilejul Înălțării Domnului. Un simbolism major care marchează rolul lor extrem de important pentru noi cei de astăzi. Incapacitatea României de a-și respecta eroii este în contradicție cu ce clamăm despre ei și ne încarcă de rușine. Sper ca Oficiul Național pentru Cultul Eroilor să se sesizeze de urgență și să remedieze această situație rușinoasă. Până la momentul în care nu vom mai trece prin această situație inacceptabilă cer Oficiului un raport oficial privind starea cimitirelor eroilor de război în care să vedem exact starea acestora și investițiile făcute în ultimii ani.

Voi participa în Bacău și Onești la slujba de pomenire a tuturor eroilor neamului și la depunerea de coroane și vă îndemn și pe dumneavoastră, dragi colegi, să faceți același lucru. E important să transmitem un semnal de respect față de eroii adevărați ai acestei țări, cei care au plătit cu viața pentru ca generațiile care le-au urmat să poată avea o viață mai bună și mai demnă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Romeo-Daniel Lungu - declarație politică intitulată 6 luni de guvernare în beneficiul cetățenilor și firmelor, deopotrivă!;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, Grupul PSD.

Se pregătește domnul deputat Silviu Feodor, Grupul minorităților naționale.

 

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Bună dimineața, domnule președinte!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația politică se intitulează "6 luni de guvernare în beneficiul cetățenilor și firmelor, deopotrivă!".

PSD a intrat la guvernare într-un moment greu pentru România! Cu toate că ar fi putut sta în opoziție și să critice, PSD a ales să intre la guvernare și să facă ceva concret pentru români. Misiunea nu a fost deloc ușoară, fiind necesare planuri concrete pentru traversarea crizelor suprapuse, sprijinirea categoriilor vulnerabile de populație, reconsolidarea sistemului economic și medical și refacerea încrederii populației în instituții.

În primele 6 luni de guvernare PSD a inițiat un pachet social concret care a constat în creșterea alocaților, a pensiilor, acordarea de ajutoare pentru categoriile vulnerabile de cetățeni și plafonarea prețurilor la gaze și energie electrică. Prin Programul "Sprijin pentru România" peste 12 milioane de români au beneficiat de aceste măsuri și sute de mii de companii de schemele de sprijin pentru dezvoltare.

În plan economic au fost aprobate mai multe programe de sprijin financiar pentru companii, în valoare de 4 miliarde de euro. Măsurile au vizat și siguranța alimentară, fiind acordat fermierilor un sprijin de 500 de milioane de euro pentru cultivarea produselor agricole în România, dar și o primă de 10% pentru procesarea materiei prime în țară. Mai mult, salariul minim în agricultură și industria alimentară a fost crescut la 3.000 de lei, a fost scutit de impozit, iar contribuțiile sociale pentru acest sector au fost reduse.

De asemenea, au fost deblocate marile proiecte de investiții, atât în ceea ce privește infrastructura rutieră, cât și cea feroviară. Una dintre cele mai importante măsuri din ultimele șase luni a fost deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră prin adoptarea Legii offshore, un pas important pentru asigurarea independenței energetice a României.

Odată cu preluarea Ministerului Sănătății de către un ministru PSD, pandemia a fost, în sfârșit, gestionată eficient. În plus, miniștrii PSD au reușit adoptarea în timp util a jaloanelor din PNRR.

Prioritatea PSD pentru perioada următoare rămâne aceea de a sprijini categoriile cele mai vulnerabile. De la 1 iulie, 3,2 milioane de pensionari cu pensia mai mică de 2.000 de lei/lună vor primi un sprijin unic de 700 de lei, iar 1,2 milioane de salariați din sistemul public vor beneficia de creșterea cu un sfert a diferenței de salariu prevăzută de Legea salarizării unice.

Măsurile luate nu anulează total efectul scumpirilor, dar reprezintă un prim pas pentru restabilizarea situației. Urmează să fie aplicate măsuri, precum: diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%, suspendarea angajărilor la stat, creșterea colectării veniturilor cu 10 miliarde de lei și accelerarea absorbției fondurilor europene. De asemenea, se au în vedere proiecte legislative precum Legea antispeculă, Legea transparenței adaosului comercial, Legea marjei limitate de adaos comercial pentru produsele subvenționate sau susținute de stat.

PSD și-a asumat o guvernare dificilă, o perioadă în care am făcut tot ce am putut pentru ca românii să treacă mai ușor peste aceste condiții dificile. Prioritatea PSD rămâne combaterea și chiar oprirea scumpirilor, readucerea sub control a inflației și asigurarea unui echilibru funcțional în relațiile economice.

Romeo-Daniel Lungu, deputat de Buzău.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Silviu Feodor - declarație politică având titlul Blândețea voastră să fie cunoscută de toți oamenii;

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

 

Domnul Silviu Feodor:

Hristos a Înviat!

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dragi români,

Declarația mea politică se intitulează: "Blândețea voastră să fie cunoscută de toți oamenii".

Așa cum bine știm cu toții, de 1 iunie sărbătorim Ziua Internațională a Copilului, moment în care privim cu speranță la viitorul copiilor noștri și ne aducem aminte cu plăcere, cu nostalgie, de anii copilăriei noastre. Ziua de 1 Iunie este, de asemenea, și un prilej de reflecție asupra problemelor cu care ne confruntăm noi astăzi, ca societate, ca popor, ca națiune europeană, în ceea ce privește copiii, tânăra generație, viitorul nostru, schimbul nostru de mâine.

Nu putem trece ușor peste greutățile cu care mulți copii din țara noastră se confruntă în ultimii ani, având părinții plecați în Europa pentru a-și găsi de lucru în speranța unui trai mai bun, ducând dorul acestora și încercând să facă ceva pentru copiii lor, copii care, din păcate, nu mai beneficiază de o educație adecvată. De aceea, grija părintească, menită să-i pregătească pas cu pas pentru viața de adult, susținută prin blândețe, îl face pe copil să conștientizeze că niciodată nu va fi lăsat singur în fața vicisitudinilor vieții.

Noi, rușii lipoveni, suntem parte integrantă a acestei minunate țări, căminul nostru drag, și a acestui popor adânc înrădăcinat în spiritul și tradiția moralei creștine.

De Ziua Copilului merită să ne amintim și de îndemnul Sfântului Apostol Pavel: "Bucurați-vă cu cei ce se bucură!" (Romani, capitolul 12, versetul 15).

Și aș adăuga eu: bucurați-i și pe ceilalți, mai ales pe copiii voștri, pe copiii de lângă voi, pe copiii din voi, din noi, de fapt. Astfel împlinim ceea ce ne cere Domnul și Mântuitorul Nostru Isus Hristos, așa cum bine spune Sfântul Apostol Pavel, apostolul neamurilor, în Epistola sa către Filipeni, capitolul 4, versetul 5: "Blândețea voastră să fie cunoscută de toți oamenii", titlul declarației mele politice de astăzi.

În duhul acestei blândeți, ca atribut divin, după cuvintele Mântuitorului: "Învățați de la Mine, căci sunt blând și smerit cu inima" (Matei, capitolul 11, versetul 29), să-i educăm pe copiii noștri în spiritul moralei creștine, să le insuflăm sensurile profunde ale vieții, valori fără de care noi nu am fi putut rezista încercărilor pe care istoria ni le-a dat să le trăim.

Educația copiilor este o prioritate pentru comunitatea noastră, iar sprijinul statului român, în acest domeniu, a fost și rămâne fundamental pentru realizarea multiplelor proiecte educaționale. O importantă componentă în formarea personalității copilului o constituie educația spirituală prin înnobilarea sufletului. Copiii sunt un simbol al păcii, al viitorului nostru și trebuie învățați să fie blânzi, cu suflet bun, căci sufletul acela care simte durerea aproapelui și i-o împărtășește va sări în ajutor și va face tot posibilul pentru a alina suferința, jalea și tristețea.

Iată de ce ziua de 1 Iunie, Ziua Copilului, trebuie considerată importantă, mai ales în contextul actual, când în vecinătatea noastră cad bombe, se trage cu artileria, cu arme de toate calibrele și mor oameni nevinovați, inclusiv copiii. Însă, aducătoare de speranță, în asemenea circumstanțe, sunt solidaritatea și umanitatea de care tinerii noștri etnici au dat dovadă, prin manifestarea gestului nobil de a se implica în activitatea de întrajutorare a semenilor refugiați din țara vecină. Alăturarea lor este de un real succes și se constituie într-un model de bună practică pentru tânăra generație, căci, după spusele primei femei laureate cu Premiul Nobel pentru pace, Bertha von Suttner, "După verbul a iubi, a ajuta este cel mai frumos verb din lume".

Iată de ce educația copiilor în duhul blândeții, cum bine spune apostolul în versetul din Epistola către Filipeni, citat mai sus, este esențială pentru clădirea sufletului nobil, suflet fără de care viitorul nostru ca națiune, viitorul omenirii s-ar compromite, în caz contrar omenirea afundându-se în anarhie, în răutate, în barbarie, luând, astfel, drumul autodistrugerii.

Să avem sufletul blând, bun și generos, pentru că Dumnezeu nu rămâne niciodată dator!

La mulți și binecuvântați ani copiilor de pretutindeni!

Mult succes la școală și în viață!

Deputat Silviu Feodor, Grupul parlamentar al minorităților naționale, reprezentant al Comunității Rușilor Lipoveni din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată Viitorul României aparține Patrioților!;

Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Lasca.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Viitorul României aparține Patrioților!".

Stimați colegi, în acest moment România are o șansă să fie demnă, așa cum era odinioară. Spun asta pentru că de curând a fost înființat Partidul Patrioții Poporului Român - Partidul PPR.

Poetul George Topârceanu spunea că: "A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de Țară drept o datorie e în stare să se laude cu ea".

Poporul Român nu a purtat niciodată războaie de înrobire a altor popoare, ci a fost demn în fața Marilor Puteri. România este sabotată acum din interior de către niște trădători care nu cunosc iubirea de țară. Acești trădători sunt fideli stăpânilor, și nu Poporului Român.

România are nevoie de conducători drepți, cu frică de Dumnezeu și de Popor. Are nevoie de politicieni pentru care onoarea este mai presus de avuție, iar Poporul Român este mai presus de funcții. Acel moment a sosit. Și mă bucur că românii au conștientizat că nu slugărnicia și frica sunt cele care asigură existența unei nații, ci curajul de a păstra vie demnitatea strămoșilor noștri, rădăcinile neamului românesc.

Partidul Patrioții Poporului Român va fi pentru români armonia și unitatea de care nu au avut parte de foarte multă vreme. Va fi un real sprijin și un adevărat scut împotriva trădătorilor. În vremea pLandemiei, cel mai periculos experiment psihologic și medical din epoca modernă, românii au fost abuzați de către un Guvern obedient fără ca vreun partid să ia o atitudine fermă în acest sens. În prezent sunt vândute resursele aparținând românilor fără ca vreo forță politică să împiedice acest lucru.

Cei care trăiesc în România, indiferent de etnie, simt că unitatea este esențială în momentele tulburătoare și că țara în care locuiesc este casa lor. Se spune că speranța moare ultima, dar lupta este obligatorie. Fără luptă pierdem de două ori, prima dată pierdem lupta cu noi înșine din cauza fricii, iar a doua oară pierdem din cauza lașității.

Strămoșii noștri nu au fost nici fricoși și nici lași, ci au fost demni de respect pentru că s-au jertfit pentru Patria sfântă. Au fost oameni care au scris Istoria României cu sângele și jertfa lor.

Partidul Patrioții Poporului Român va reda românilor curajul de a lupta împotriva trădătorilor și speranța că soarta țării poate fi una măreață. Poporul român este suveran și așa va fi mereu.

Viitorul României aparține Patrioților!

Să ajute Dumnezeu toți românii!

Deputat independent Mihai Lasca.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică având tema Copiii și dreptul la sănătate;

Invit la cuvânt pe doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache.

 

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Bună dimineața, dragi colegi!

Bună dimineața, domnule președinte!

Mulțumesc.

Mâine,1 iunie, celebrăm copilăria cu tot ce are ea mai frumos și ziua în care întreaga lume este mai sensibilă, mai atentă și mai activă în ceea ce privește problemele copiilor de pretutindeni. În foarte multe țări, Ziua Copilului este sărbătorită pe 20 noiembrie, când a fost adoptată, în 1959, Declarația Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului. 30 de ani mai târziu, în 1989, Adunarea Generală a Națiunilor Unite adopta Convenția asupra Drepturilor Copilului, document care încorpora și definea într-un mod cuprinzător drepturile copiilor.

Drepturile copiilor regăsite în Convenție și recunoscute de toate statele care au semnat-o, printre care și România, cuprind: dreptul la viață, la educație, la o dezvoltare armonioasă, la relații sociale, viață de familie și dreptul la sănătate.

În legătură cu acest drept la sănătate al copiilor din România doresc să vă rețin atenția preț de câteva clipe, în calitate de membru în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților și inițiator al unor proiecte de sănătate. Dincolo de punerea în litera legii a recunoașterii drepturilor copiilor și deși situația acestora s-a îmbunătățit constant în ultimele decenii, provocările continuă.

Pentru mulți copii accesul la serviciile de sănătate constituie o provocare cu care se confruntă zilnic, din cauza unor factori precum: sărăcia, excluziunea socială, discrepanța masivă între rural și urban, discriminarea, lipsa de sprijin la nivelul comunității.

Secțiunea a 3-a "Sănătatea și bunăstarea copiilor" din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului precizează clar, de la început: "Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept" și "Accesul copilului la servicii medicale și de recuperare, precum și la medicația adecvată stării sale în caz de boală este garantat de către stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și de la bugetul de stat".

Deși aparent legea protejează dreptul la sănătate și servicii medicale al copiilor, din păcate, este lacunară în privința unor boli și afecțiuni care încă nu au un cadru juridic bine reglementat. Acest lucru face posibilă discriminarea și lipsa egalității de șanse pentru copiii ce suferă de diverse afecțiuni și pentru care statul român nu are pârghiile necesare pentru a le oferi sprijin și protecție.

Aș vrea să mă opresc puțin asupra Legii privind protecția drepturilor persoanelor cu boli și afecțiuni alergice. Deși actul normativ a fost adoptat și promulgat, devenind Legea nr. 4/2021, nu are elaborate și emise nici până în acest moment normele metodologice de aplicare a legii. Acest aspect face imposibilă aplicarea legii și garantarea drepturilor pe care aceasta le oferă copiilor cu boli și afecțiuni alergice.

În prezent, 25% dintre copiii de vârstă școlară suferă de o boală alergică. În diagnosticarea precoce și managementul corect al bolilor alergice, un rol esențial îl au deopotrivă medicii - medicul de familie, medicul specialist -, cât și părinții și personalul instituțiilor de învățământ.

Informațiile apărute în spațiul public în ultimii ani arată faptul că în România nu există un număr clar identificat al copiilor cu boli și afecțiuni alergice dar că, deși nu există o statistică reală, există tot mai multe mărturii care reflectă cazuri în care drepturile copiilor la educație sunt încălcate și chiar refuzate.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog să concluzionați, doamnă deputat!

 
 

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Mulți copii diagnosticați cu boli și afecțiuni alergice nu sunt primiți în unitățile de învățământ preuniversitar cu regim de masă pe motiv că acestea nu au soluții pentru a asigura alimente speciale pentru acest diagnostic.

Ca țară membră a Uniunii Europene trebuie să fim permanent conectați la importanța politicilor de sănătate publică și asigurarea unui sistem de sănătate sustenabil, nediscriminatoriu și pregătit să acopere toate nevoile românilor.

Copiii pe care astăzi îi lipsim de protecție și drepturi esențiale...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnă deputat, vă rog să concluzionați, ați depășit cu foarte mult timpul alocat!

 
 

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Într-o secundă!

... sunt adulții de mâine care vor prelua responsabilitatea țării și viitorul nostru.

Vă mulțumesc.

Deputat PSD Cristina Dumitrache.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Rugămintea e să încercăm să ne încadrăm în timpul regulamentar.

 
Dan-Constantin Șlincu - declarație politică intitulată PSD continuă să vină cu măsuri de susținere a populației și antreprenorilor, așa cum a făcut și în primele 6 luni ale actualei guvernări;

Grupul PSD, domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

Se pregătește domnul deputat Ervin Molnar, Grupul PNL.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi parlamentari,

Partidul Social Democrat a intrat la guvernare într-un moment dificil pentru România, în plină pandemie, cu o economie slăbită și cu o populație sărăcită. De aceea, în primele 6 luni ale guvernării, deși au apărut mai multe crize suprapuse, de la energie până la inflație, efecte post-pandemie și conflictul din Ucraina, iar economia a fost supusă unor șocuri multiple, s-a reușit să se impună aprobarea mai multor pachete de măsuri sociale și financiare pentru sprijinirea cetățenilor și companiilor. Majoritatea programelor din această perioadă s-au concentrat pe susținerea categoriilor sociale celor mai vulnerabile și pe sprijinirea economiei naționale. Cu toate acestea, românii au încă multe greutăți ce impun Guvernului să continue măsurile de sprijin pentru acest an și pentru anul următor.

În acest moment se încearcă optimizarea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru remedierea erorilor din proiectul depus inițial de Guvernul Cîțu și, în același timp, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene la ministerele gestionate de Partidul Social Democrat.

În perioada următoare vor fi luate măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri. Susținerea companiilor românești este un angajament prioritar asumat și urmărit de social-democrați care acum se concretizează prin noi programe promovate de Guvern. Așadar, sunt 400 de milioane de euro, din fonduri europene, care sunt adresate IMM-urilor afectate de pandemie sau celor din sectorul agroalimentar sub formă de granturi de investiții sau micro-granturi pentru capital de lucru. Se vor finanța Proiectele Start-up Nation cu 500 de milioane de lei, dar și alte programe distincte, menite să încurajeze și să susțină antreprenoriatul.

De asemenea, se prelungește până la finalul anului perioada în care statul va acoperi indemnizația de 75% din salariu pentru companiile afectate de pandemie care au fost nevoite să-și restrângă activitatea. Toate aceste măsuri completează tabloul deciziilor puternic susținute de Partidul Social Democrat menite să ajute cât de mult este posibil mediul de afaceri, să păstreze locurile de muncă și implicit să asigure veniturile bugetare, dar și să susțină puterea de cumpărare a populației.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, deputat de Botoșani.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. (Vociferări.)

Nu se poate, îmi pare rău! Eu respect...

 
Ervin Molnar - declarație politică intitulată Partidul Național Liberal, de 147 de ani în slujba românilor;

Domnul deputat Ervin Molnar.

Vă rog.

 

Domnul Ervin Molnar:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Partidul Național Liberal, de 147 de ani în slujba românilor".

Săptămâna trecută, pe 24 mai, am aniversat 147 de ani de la fondarea Partidului Național Liberal. Istoria partidului nostru se confundă cu istoria apariției și modernizării statului național român. Cu rădăcini adânci, împământenite în Revoluția de la 1848 din Moldova și Țara Românească, Partidul Național Liberal a fost în epicentrul marilor evenimente din istoria României moderne. Unirea de la 1859, aducerea principelui Carol în România, Independența de Stat, proclamarea Regatului, culminând cu Unirea de la 1918 sunt momente definitorii ale identității noastre, iar liberalii au fost principala forță politică care le-a generat.

Glorioasa istorie a PNL pe care am moștenit-o reprezintă o grea responsabilitate. Ne uităm cu admirație în istorie, la opera înaintașilor noștri. Partidul Național Liberal de astăzi continuă misiunea Brătienilor, anume urmărirea, fără ezitări, a interesului național. Prezentul pe care îl trăim vine cu provocările sale. Suntem martorii unui război odios provocat de Federația Rusă în Ucraina, iar acest fapt obligă la atitudini și decizii demne de însemnătatea și vicisitudinile timpului pe care îl trăim.

Deciziile adoptate în ultima perioadă arată, fără putință de tăgadă, faptul că ne onorăm înaintașii și misiunea cu care au plecat ei la drum. Adoptarea Legii offshore, promulgată pe 25 mai de Președintele României Klaus Iohannis, a fost mereu o prioritate pentru Partidul Național Liberal. Aceasta a fost depusă în Parlament de PNL, prin semnătura premierului Nicolae Ciucă și a ministrului liberal al energiei, Virgil Popescu. Prin acest proiect, România va deveni independentă din punct de vedere energetic, va produce mai mult decât va consuma și va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Primii metri cubi de gaz ar urma să ajungă în conductele românești chiar din această vară.

Mai mult, Guvernul a adoptat retragerea României din cele două bănci cu acționariat rusesc, Banca Internațională de Cooperare Economică și Banca Internațională de Investiții. Premierul Nicolae Ciucă a precizat că în acest fel ne îndeplinim obligațiile asumate în conformitate cu deciziile luate la nivelul Uniunii Europene privind sancțiunile adresate Federației Ruse. Partidul Național Liberal a fost primul partid care a susținut sancțiunile la adresa Rusiei după declanșarea războiului din Ucraina. Președintele Klaus Iohannis a aprobat în luna martie Memorandumurile de aprobare a ieșirii din cele două bănci rusești, demararea procedurilor interne și coordonarea cu Polonia, Cehia, Slovacia și Bulgaria în scopul asigurării unei ieșiri simultane, precum și asigurarea unei protecții corespunzătoare a intereselor acestor state. Conform proiectelor de lege privind retragerea României din băncile cu acționariat rusesc, anunțate de șeful Guvernului, Nicolae Ciucă, eventualele cheltuieli ocazionate de retragerea din acționariatul băncilor, precum și cele privind asistența tehnică și juridică se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor.

Partidul Național Liberal va rămâne mereu fidel românilor și intereselor acestora și va lupta întotdeauna cu forțele interne și externe care propagă teroare.

Vă mulțumesc.

Ervin Molnar, deputat PNL de Mureș.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Brian Cristian - declarație politică intitulată PNDL 3;

Grupul USR, domnul deputat Brian Cristian.

 

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

România a mai ratat un tren și o șansă de a recupera decalajul față de țările civilizate. Politicienilor le place să vorbească despre dezvoltarea țării, dar, din păcate, vedem că acționează exact invers. Mă refer aici la PNDL 3, programul votat ieri în Parlament și care a fost suplimentat la 65,5 miliarde de lei. Alocarea unor astfel de sume pentru investiții ar trebui să fie un lucru bun, dar dacă ne uităm puțin mai atent la detalii vedem cum se ține țara pe loc și baroniada locală la putere.

Ideea de bază, de a aloca resursele direct către comunitățile locale pentru a asigura accesul întregii populații la servicii esențiale, din păcate este ocolită de modalitatea în care se implementează. USR a solicitat în repetate rânduri alocarea de bani după criterii clare, precum investiții pe bază de evaluare rezultată din punctaj, și nu pe bază de listă aprobată de ministru, sau transparență prin crearea unui sistem informatic public, care să cuprindă informații legate de proiect - punctaj, contractor, durată, stadiu de execuție sau plăți.

Din păcate, PNDL 3 funcționează la fel ca primele două programe de acest fel, după rețeta inventată de Liviu Dragnea - alocări discreționare, investiții fără cap și risipă de bani publici. Comunitățile care au nevoie cu adevărat de aceste resurse sunt ignorate, pentru că politicienii se folosesc de programele de investiții pentru a-și consolida puterea în propriile partide. Conform informațiilor din mass-media, primul în topul alocărilor se situează județul Suceava, unde președinte al Consiliului Județean este prim-vicepreședintele PNL, Gheorghe Flutur, urmat de Olt, unde aceeași funcție este ocupată de secretarul general al PSD.

Ce se întâmplă, de fapt, în PNDL 3 - proiectele depuse nu sunt analizate în funcție de nevoile comunităților, ci la mica înțelegere cu primarii. Se creează astfel rețele de influență, traseism politic și redirecționare de bani către celebrele firme de partid. Și cea mai mare problemă - lucrări de calitate îndoielnică, care afectează calitatea vieții românilor. Avem și aici numeroase exemple, precum asfaltări executate direct pe pământ sau, și mai "bine", lucrări care nu s-au executat niciodată, dar pentru care s-au încasat bani. Străzi private - în proprietatea unui consilier județean - asfaltate prin PNDL, cum am văzut în Timiș, poduri care duc spre nicăieri sau lămpi stradale de peste 2.100 de euro bucata.

Stimați colegi, nu așa se modernizează o țară. Din păcate, mai avem mult până departe, dar până atunci suntem cu ochii pe voi.

Brian Cristian, deputat de Maramureș.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Denisa-Elena Neagu - declarație politică având ca subiect O Românie fără Speciali;

Grupul USR, doamna deputat Neagu.

Se pregătește Grupul parlamentar AUR.

 

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Specialul de România parazitează bugetul de stat, primind fie o pensie specială, fie un loc de muncă la stat, fie sporuri și indemnizații peste salariul pe care-l încasează de la stat. Specialul de România este o specie intens protejată de Coaliția toxică PSD-PNL-UDMR.

Avem 4 milioane de români pentru care pensia medie este de 1.500 de lei pe lună. Pensia specială cea mai mică este de trei ori pe atât, adică aproximativ 4.500 de lei. Cea mai mare pensie medie specială este de 15 ori această valoare, adică 22.500 de lei, pensie pe care o primesc judecătorii și procurorii.

Pensiile speciale sunt acordate militarilor, parlamentarilor, funcționarilor parlamentari, angajaților de la Curtea de Conturi, diplomaților, grefierilor și celor din aviația civilă.

De ce sunt aceste categorii profesionale "mai speciale" decât medicii care au lucrat în condiții de stres până la vârsta legală de pensionare sau decât angajații combinatelor chimice care și-au desfășurat activitatea într-un mediu toxic?

Pe lângă pensii speciale, în România, la stat se plătesc și tot felul de sporuri, inventate peste noapte de PSD. Spor de lucru în mediu toxic la Ministerul Educației sau spor de praf pentru cei de la Avocatul Poporului. Judecătorii Curții Constituționale primesc 10.000 lei pe lună, spor de stres.

De-a lungul timpului au apărut și instituții create din pix de vechea gardă politică, pentru a crea noi locuri de muncă clientelei de partid sau venituri speciale pentru membrii și apropiații lor. Iată două exemple:

- Academia Oamenilor de Știință din România are un buget de 10 milioane de lei numai în anul 2022. O academie-fantomă, de unde încasează bani inclusiv fostul președinte Ion Iliescu;

- Institutul Levantului, condus de Emil Constantinescu, este o altă sinecură. Beneficiază anual de un buget de un milion de euro.

USR a depus proiecte pentru desființarea acestor două căpușe mufate la bugetul de stat sub pretextul unei activități academice prolifice. În realitate, ambele produc maculatură cu valoare zero pentru România.

USR este singurul partid care s-a opus încă de la înființare oricărei remunerații "speciale". USR va continua să lupte pentru desființarea tuturor categoriilor speciale.

De aceea, alături de colegi de-ai mei din USR am lansat inițiativa "Fără Speciali".

Fără Speciali înseamnă o Românie fără mii de agenții, fără sinecuri, fără sporuri nemeritate și pensii speciale. Fără Speciali este readucerea României la normalitate.

Mulțumesc.

 
Mihail Albișteanu - declarație politică având ca temă Consolidarea relațiilor dintre România și Republica Azerbaidjan;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mergem mai departe.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Mihail Albișteanu.

 

Domnul Mihail Albișteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește "Consolidarea relațiilor dintre România și Republica Azerbaidjan".

La invitația domnului Azay Guliyev, membru al Adunării Naționale a Republicii Azerbaidjan, președintele Grupului interparlamentar de prietenie Azerbaidjan-România, prin intermediul Excelenței Sale, domnul Huseyn N. Najafov, Ambasador al Republicii Azerbaidjan la București, o delegație a Parlamentului României, alcătuită din deputații: Ivănuță Cristian-Daniel - liderul Grupului interparlamentar de prietenie România-Azerbaidjan, Albișteanu Mihail - secretar al Comisiei pentru politică externă din cadrul Camerei Deputaților, Solomon Adrian - președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților și Amet Varol - reprezentant al Uniunii Democratice a Tătarilor Turco-Musulmani din România, s-a deplasat, în perioada 26-29 aprilie 2022, în acest stat caucazian. Scopul vizitei l-a reprezentat consolidarea relațiilor interparlamentare dintre România și Republica Azerbaidjan, având în vedere importanța legăturii ce există între cele două state, România fiind a doua țară din lume care a recunoscut independența statului azer și primul stat al Uniunii Europene care a încheiat un parteneriat strategic cu acesta.

Delegația română a avut întâlniri cu vicepreședintele Adunării Naționale a Azerbaidjanului, domnul Adil Aliyev, cu președintele Grupului parlamentar de prietenie cu România, domnul Azay Guliyev, cu consilierul pentru politică externă al prim-vicepreședintelui acestei țări, domnul Elcin Amirbayov, cu ministrul adjunct al afacerilor externe, domnul Mahmud Mammadguliyev, cu președintele Fundației Internaționale pentru Cultură și Patrimoniul Lumii Turce, ambasador Gunay Afandieva. În cadrul acestor întâlniri cu oficialii azeri, s-a discutat stadiul relațiilor bilaterale și modalitățile prin care poate fi impulsionată colaborarea româno-azeră în domeniile de interes comun - energie, transporturi, turism, cultură -, cooperarea în cadrul instituțiilor europene și internaționale.

Prin această deplasare s-a realizat un pas important în restabilirea legăturilor interparlamentare. Din păcate, am constatat că, în ultima perioadă, consolidarea relațiilor dintre România și Republica Azerbaidjan, la nivel de for legislativ, și nu numai, nu a reprezentat o prioritate pentru România, în ciuda disponibilității în această privință, manifestată de partea azeră.

Considerăm că, pe viitor, România ar trebui să acorde mai multă atenție statelor care manifestă dorința de a consolida relațiile bilaterale. De aceea, cer implicarea Guvernului României pentru ca, prin ministerele de specialitate, să dezvolte legăturile cu Republica Azerbaidjan, nu doar în ceea ce privește cooperarea culturală sau turismul, ci și în privința transporturilor, energiei și domeniului IT. Astfel, România trebuie să facă toate eforturile pentru a profita de oportunitatea extinderii Coridorului Sudic de Gaze către piețele din Europa Centrală, prin folosirea infrastructurii pe care România a pus-o deja în funcțiune - conducta BRUA, parte a Coridorului Vertical. De asemenea, este necesar să se continue proiectul Coridorului de transport de mărfuri care leagă regiunea Mării Caspice și Caucazul de Europa prin Marea Neagră, pe linia Baku-Poti-Constanța și să se reia lucrările Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economică și tehnico-științifică româno-azeră. Nu în ultimul rând, România are posibilitatea să se implice în reconstrucția zonei Karabah, dar și în zona economică liberă, recent deschisă de autoritățile azere la sud de Baku, unul dintre domeniile de interes putând fi colaborarea IT, cunoscut fiind faptul că Azerbaidjanul are nevoie de tehnologie.

Având în vedere că pe 19 iunie se împlinesc 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, consider că acest moment este unul oportun pentru revigorarea colaborării româno-azere, în beneficiul ambelor state.

Mihail Albișteanu, deputat AUR, Circumscripția nr. 24 Iași.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulțumesc.

 
Cătălin-Zamfir Manea - intervenție având ca temă împlinirea a 80 de ani de la deportarea romilor în Transnistria;

Invit la cuvânt pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, Grupul parlamentar al minorităților naționale.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

La data de 1 iunie se împlinesc 80 de ani de la deportarea romilor în Transnistria.

Măsura deportării romilor în Transnistria a fost luată personal de Ion Antonescu, așa cum a și declarat acesta la procesul din 1946, și a fost precedată de un recensământ efectuat de Jandarmerie și Poliție, în întreaga țară, la data de 25 mai 1942. Atunci au fost trecuți pe listele Jandarmeriei peste 40.000 de romi, dintre care peste 9.400 nomazi și peste 31.000 de romi considerați sedentari. Listele cu romii din cele două categorii au fost întocmite pe comune, orașe și județe și au fost înaintate Inspectoratului General al Jandarmeriei.

Deportările au început la data de 1 iunie 1942 cu romii nomazi. Începând cu acea zi, ei au fost strânși de organele de jandarmi în capitalele de județ și apoi deportați în Transnistria. Operațiunea s-a încheiat oficial la data de 15 august 1942. Cei care în momentul evacuării se aflau pe front sau mobilizați în țară - mă refer, evident, la romi - au fost scoși din evidențele militare printr-un ordin al Marelui Stat Major, trimiși acasă și îndrumați pe urma familiilor, în Transnistria.

De subliniat, stimați colegi, este faptul că unui soldat rom, aflat acasă în permisie, jandarmii i-au ridicat familia și au deportat-o în Transnistria.

Cea de a doua etapă a deportării romilor sedentari a fost făcută între 12 și 20 septembrie 1942, cu 9 trenuri speciale, formate în diferite orașe din țară.

Stimați colegi,

În septembrie 1942, atunci când deportările erau în curs, președintele Partidului Național Liberal, Constantin I.C. Brătianu, a trimis mareșalului Ion Antonescu o scrisoare de protest în care invocă argumente de natură umanitară și morală, caracterizând deportarea romilor drept un act nejustificat și crud, care "ne va duce cu câteva secole înapoi din istoria omenirii".

Respect pentru memoria celui ce a fost Constantin I.C. Brătianu!

O altă mare personalitate a țării, marele compozitor George Enescu, a intervenit în persoană la mareșalul Antonescu pentru romii muzicanți, spunând că pleacă și el, în caz că-i duce muzicanții la Bug.

Deportarea romilor a fost unul dintre capetele de acuzare la adresa lui Ion Antonescu.

Stimați colegi,

Este nevoie de recunoașterea istorică a acestui episod negru din istoria României și din istoria zbuciumată a romilor. Este necesar mai mult ca oricând ca în manualele de istorie deportarea romilor să reprezinte un capitol distinct. Este timpul ca Guvernul României și noi, întreaga clasă politică, să punem umărul și să contribuim la înființarea instituțiilor culturale ale romilor, precum Muzeul de Istorie al Romilor, Teatrul Romilor, și, nu în cele din urmă, Institutul de Studiere a Istoriei Romilor, cu accent pe robia romilor de peste patru secole și jumătate și cu accent pe exterminarea romilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu.

Și v-aș ruga, inclusiv pe dumneavoastră... (Vociferări.) inclusiv pe dumneavoastră... (Vociferări.)

V-am lăsat mai mult cu un minut.

Deci rugămintea este să încercați să fiți și dumneavoastră ca restul colegilor.

Mergem mai departe, stimați colegi.

 
Laurențiu-Daniel Marin - declarație politică intitulată Uniunea Europeană trebuie să fie solidară cu România și trebuie să admită cererea de intrare în spațiul Schengen!;

Ajungem la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Laurențiu-Daniel Marin.

 

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

Bună ziua!

Declarația mea de astăzi se intitulează "Uniunea Europeană trebuie să fie solidară cu România și trebuie să admită cererea de intrare în spațiul Schengen!".

Stimați colegi,

Așa cum bine știm cu toții, România îndeplinește de mult timp toate condițiile tehnice și merită pe deplin să fie admisă în spațiul Schengen, mai ales în contextul în care Portul Constanța a devenit o poartă comercială importantă pentru Uniunea Europeană, după izbucnirea războiului din Ucraina.

Conform Raportului privind starea spațiului Schengen, publicat recent, Comisia Europeană recomandă ca România și Bulgaria să devină în mod oficial parte a acestui spațiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile.

Stimați colegi,

Dat fiind contextul actual de securitate, cauzat de conflictul militar de la granițele țării, vreau să vă aduc în prim-plan faptul că România a fost solidară cu Uniunea Europeană în toate măsurile luate, asigurând accesul refugiaților ucraineni în țara noastră și mai departe, în Uniunea Europeană.

România are o graniță de 640 de kilometri cu Ucraina și asigură împreună cu Uniunea Europeană și NATO securitatea și stabilitatea în regiune. Este o certitudine că România a îndeplinit condițiile cerute de acquis-ul comunitar, iar cetățenii români trebuie să beneficieze de normele interne ale spațiului Schengen, inclusiv cele care elimină controalele la granițele interne.

De asemenea, România asigură infrastructură și prioritate pentru exporturile din Ucraina, dar și pentru refacerea unor lanțuri de aprovizionare. În acest context, consider că Uniunea Europeană trebuie să fie solidară cu România și trebuie să admită cererea de intrare în spațiul Schengen!

Vă mulțumesc.

Laurențiu Marin, deputat, Vrancea.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu.

 
Francisc Tobă - declarație politică având titlul O țară cu doi președinți!;

Îmi cer scuze, am omis, înainte de a trece la Grupul PSD, deputații neafiliați, și o să revenim la Grupul PSD.

Domnul Francisc Tobă, din partea deputaților neafiliați.

O să vă rog să încercăm să fim puțin mai operativi.

 

Domnul Francisc Tobă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează "O țară cu doi președinți!".

Președintele Ungariei, într-o vizită neoficială în România, a declarat următoarele:

"Astăzi m-am întâlnit cu Kelemen Hunor, președintele UDMR, vicepremier al României. Ca președinte al Ungariei, consider o prioritate să îi reprezint pe toți maghiarii, întrucât pentru mine nu contează dacă cineva trăiește în interior sau după graniță. Maghiarii sunt maghiari, punct!".

Domnilor, am să vă fac o dezvăluire. Din partea mamei și a bunicilor, eu sunt maghiar. Acest lucru nu mă face să mă simt ungur! Nu mă face să simt nevoia să fiu reprezentat de președintele Ungariei! Sunt român!

Sunt român și vreau să fiu reprezentat și protejat de un președinte român!

După declarația sfidătoare la adresa poporului român a Președintelui Ungariei, este legitimă întrebarea dacă președintele României, de etnie germană, trebuie să fie protejat de președintele Germaniei?

Este inadmisibil ca acest incident declarativ să fie prezent într-un stat autonom și independent, membru al Uniunii Europene.

Nu jignirea directă a identității noastre cetățenești este problema, ci însuși faptul că a fost posibil acest lucru, acțiune pe care o consider drept sfidare la adresa poporului român și la adresa legislației internaționale în domeniu.

Dacă președintele României se simte român, el fiind responsabil cu politica externă și de apărare a acestui stat, ar fi trebuit să aibă o reacție fermă și categorică la adresa intervenției total inadecvate și, repet termenul utilizat, sfidătoare la adresa identității statului roman.

A devenit o cutumă ca reprezentanții statului maghiar, la nivelul cel mai înalt, să vină în spațiul românesc și să își exprime deschis intențiile revizioniste. În egală măsură a devenit o cutumă ca instituțiile statului român să nu intervină în mod ferm la aceste acțiuni.

Închei făcând următoarea precizare.

În niciun Parlament european nu există mai mult respect față de reprezentanții minorităților etnice, aceasta fiind o dovadă elocventă a faptului că România după 1989 a făcut eforturi consistente de a implementa principiile democrației.

Francisc Tobă, deputat de Brașov, Alianța pentru Patrie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică având ca temă Măsurile PSD de sprijin pentru agricultori, inclusiv pentru prevenirea crizei alimentare;

Din partea Grupului PSD, invit la cuvânt pe domnul deputat Romulus-Marius Damian. Nu este.

Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga? Nu este.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineața!

Și vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi are legătură cu agricultura românească.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Agricultura reprezintă un domeniu strategic pentru țara noastră, în contextul războiului din Ucraina, și nu numai. Acesta este și motivul pentru care Partidul Social Democrat susține puternic sectorul agricol din România, în contextul crizei alimentare care se prefigurează pentru alte state. Ministrul social-democrat al agriculturii, Adrian Chesnoiu, a reușit să identifice surse de finanțare suplimentare pentru agricultura și industria alimentară din România. Comisia Europeană a aprobat transferarea către agricultură a 300 de milioane de euro din Programul Operațional Competitivitate, din exercițiul financiar 2014-2020. Trebuie punctat faptul că, dacă nu ar fi fost aprobat acest transfer în beneficiul agriculturii, România risca să nu utilizeze acești bani.

Mai mult decât atât, pentru a veni în sprijinul agricultorilor, a fost elaborat deja un proiect de act normativ care prelungește perioada de valorificare a producției și pe cea de depunere a documentelor din Programul "Tomata". Este o adevărată gură de oxigen pentru legumicultorii care în acest an s-au confruntat cu mari dificultăți, de la vremea rece prelungită până la explozia prețurilor la energie, explozie care a dus, evident, la creșterea semnificativă a costurilor de producție.

Vestea bună este că, prin toate aceste măsuri, foarte mulți legumicultori români vor beneficia de sprijinul maxim de 4.000 de euro pe an pentru exploatație. Să nu uităm că orice criză aduce cu ea și oportunități.

Este momentul ca țara noastră să valorifice cum se cuvine producția agricolă. Să cumpărăm cu toții cât mai multe legume și fructe românești, iar România să nu mai înregistreze deficit în comerțul cu produse agroalimentare! Fiecare produs românesc înseamnă siguranța locurilor de muncă, plusvaloare pentru țara noastră și securitate alimentară în aceste vremuri dificile.

Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Brașov.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Ion-Marian Lazăr - declarație politică intitulată Profesia de consilier juridic, încotro?;

Grupul USR, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz? Nu este.

Doamna Cristina Camelia Rizea? Nu este.

Domnul Mihai-Laurențiu Polițeanu? Nu este.

Domnul Beniamin Todosiu? Nu este.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr?

Vă rog.

 

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Deși la data de 8 decembrie 2021 s-au împlinit 18 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, până în prezent a fost promulgată doar o singură completare a acestei legi, ce vizează exclusiv introducerea unor prevederi privind condițiile de exercitare a profesiei de consilier juridic de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European.

Totuși, anul acesta, după mulți ani în care această lege nu a făcut obiectul unor dezbateri în spațiul public, a fost înregistrată spre dezbatere în Parlament o propunere legislativă ce are ca unic scop modificarea art. 11 din această lege, în sensul instituirii posibilității desfășurării de către consilierii juridici a unor activități didactice în învățământul preuniversitar.

În spatele acestei măsuri se ascunde incapacitatea statului de a atrage suficiente cadre didactice specializate în domeniul juridic care să susțină predarea unor programe de educație juridică în unitățile de învățământ din mediul rural. Evident, acest lucru se datorează, în primul rând, nivelului de salarizare și condițiilor de desfășurare a procesului educațional în învățământul preuniversitar din mediul rural, fapt ce a determinat în mod firesc o lipsă de apetit a celorlalte profesii juridice pentru această activitate.

Totuși, nu pot să nu remarc faptul că, deși în expunerea de motive a propunerii legislative se face referire că prin adoptarea acesteia se elimină prevederi discriminatorii între profesii din același domeniu, în fapt, actuala inițiativă legislativă nu reglementează o aliniere a tuturor activităților compatibile cu exercitarea profesiei de avocat, cu cele exercitate în cadrul profesiei de consilier juridic, ci doar a activității didactice din învățământul preuniversitar. Mă refer, în special, la activitățile de: conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, practician în insolvență, responsabil cu protecția datelor cu caracter personal, activități compatibile cu profesia de avocat, dar care sunt în mod inexplicabil incompatibile cu profesia de consilier juridic.

În acest context, având în vedere obiectivele asumate în domeniul justiției prin Programul de guvernare 2021-2024, este necesar ca la Ministerul Justiției să se inițieze un proces de consultare a Ordinului Consilierilor Juridici din România, în scopul inventarierii tuturor problemelor cu care se confruntă această profesie, inclusiv a sporirii garanțiilor legale care trebuie acordate prin lege consilierilor juridici, în scopul protejării acestora față de posibilele abuzuri ale conducătorilor entităților juridice în care aceștia își desfășoară activitatea.

Nutresc speranța că profesia de consilier juridic își va recăpăta locul pe care îl merită în rândul profesiilor juridice și nu va rămâne o Cenușăreasă a profesiilor juridice la care se apelează doar atunci când alte profesii nu își manifestă interesul.

Vă mulțumesc

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu.

 
Sebastian-Ilie Suciu - declarație politică având titlul Urbanizarea României, progres și provocare;

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu.

 

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Urbanizarea României, progres și provocare".

Suntem cu toții martori la modul în care orașele mari din România se extind ca suprafață construită și ca populație, iar potrivit unor studii și proiecții realizate de ONU, 68% din populația României va trăi la orașe până în anul 2030, iar până în 2050 acest procent va ajunge la 77%. Bineînțeles că acest fenomen are un efect benefic civilizațional, dar totodată vine la pachet și cu multe provocări pe care ar trebui să le anticipăm de pe acum.

Una din aceste provocări o reprezintă copiii și educația lor. Multe orașe mari din România deja se confruntă cu problema locurilor la creșă, grădiniță și școală. Foarte multe clase au peste 30 de elevi la ore, iar la creșa sau la grădinița de stat se poate ajunge doar apelând la influență, sau, cum se zice în popor, doar "pe pile". Supraîncărcarea școlilor, grădinițelor și creșelor se răsfrânge, bineînțeles, și la productivitatea părinților, în condițiile în care părinții sunt forțați să se adapteze și să caute metode alternative.

Dacă suprapunem problema abandonului școlar și creșterea ratei de analfabetism funcțional la copiii din România, atunci lipsa școlilor servește drept catalizator în reacția de cultivare a analfabetismului și degradării cantitative și calitative a învățământului românesc.

În consecință, consider necesară elaborarea unei strategii de creștere a nivelului educațional și combatere a abandonului școlar care să cuprindă inclusiv construirea de noi școli și grădinițe pentru copii.

Tărăgănarea, inacțiunea sau indiferența față de această problemă ne va costa prea scump, iar timpul, în cazul de față, nu ne este un aliat.

Vă mulțumesc.

Sebastian Suciu, deputat AUR de Sibiu.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Nicolae Roman - declarație politică intitulată Redeșteptarea poporului roman - Necesitatea modificării legii penale pentru o mai bună protecție a securității naționale;

Din partea deputaților neafiliați, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae Roman.

 

Domnul Nicolae Roman:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Privind "Redeșteptarea poporului roman", astăzi, în declarația mea politică voi vorbi despre "Necesitatea modificării legii penale pentru o mai bună protecție a securității naționale".

După cum bine știți, sunt general al Armatei Române și, așa cum mi-am exercitat funcția militară în slujba patriei, în același mod îmi desfășor și activitatea parlamentară în slujba poporului român, continuând, și din poziția de deputat, să apăr suveranitatea și integritatea României.

Având în vedere pregătirea și cariera mea militară, cunosc punctele vulnerabile din Codul penal în materia securității naționale și consider că, în condițiile actuale de criză economică și instabilitate politică, care se produc în Europa și în lume și care au influență și asupra activității organelor statului român, se impune cu prioritate efectuarea unei reevaluări și modificări a legii penale, care să corespundă exigenței apărării siguranței naționale.

Politica de securitate națională trebuie înfăptuită din perspectiva realităților sociale prezente și a capacității de a fi la adăpost de orice pericol extern și intern, pentru a ne proteja și apăra împotriva riscurilor, amenințărilor, pericolelor și agresiunilor de orice natură. Întrucât actualul context internațional și european poate predispune anumite persoane din diferite instituții strategice la săvârșirea unor acte de înaltă trădare, fără a putea fi trase la răspundere, pe motiv că fapta nu este prevăzută de Codul penal și pentru alte categorii de persoane, posibilitatea transmiterii de informații secrete de stat constituie mai mult ca oricând o amenințare ce necesită o atenție sporită din partea autorităților și serviciilor de informații române, nemaivorbind de cheltuielile financiare și factorul timp. Luând în considerare că actualul Cod penal prevede răspunderea penală pentru săvârșirea faptei de înaltă trădare doar în privința președintelui României sau a unui alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, posibilitatea transmiterii de informații secrete de stat unei puteri străine și de către funcționarii care activează în cadrul altor autorități strategice nu poate fi neglijată.

Întrucât trădarea este indisolubil legată de spionaj, se impune modificarea Codului penal, prin includerea tuturor formelor de operare prin care o persoană, cetățean român, poate săvârși fapta de înaltă trădare.

Vă invit, stimați colegi, să abordați această problemă stringentă, atât personal, cât și în grupurile dumneavoastră parlamentare, și să susținem împreună modificarea legii penale, care să corespundă cerințelor și nevoilor actuale, pentru o mai bună protecție a securității statului român.

Deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Mulțumesc.

 
Romulus-Marius Damian - declarație politică intitulată PSD sprijină românii și România;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Romulus-Marius Damian.

 

Domnul Romulus-Marius Damian:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează - "PSD sprijină românii și România".

Acum 6 luni de zile, Partidul Social Democrat intra la guvernare într-o perioadă de criză, când fosta Coaliție de guvernare nu făcea față nevoilor românilor după haosul sanitar, economic și social ce a urmat pandemiei de coronavirus. Multe domenii, precum sănătatea, educația, HoReCa, și nu numai, erau puse la pământ din toate punctele de vedere. Acum ne luptăm și cu efectele războiului din Ucraina, în principal, inflația crescută.

Cu toate acestea, PSD a făcut tot posibilul pentru ca românii să beneficieze de un sprijin real, prin decizii și măsuri concrete și corecte. PSD a venit cu trei pachete sociale, care nu s-ar fi realizat dacă PSD nu venea la guvernare și care s-au dovedit a fi benefice pentru români, prin care au fost alocați bani pentru alocații, pensii, salarii, prin care s-au plafonat prețurile la energie și gaze pentru populație și companii și prin care s-au demarat programe de sprijin financiar de peste 20 de miliarde de lei pentru companiile românești.

Investițiile rămân o prioritate în cât mai multe domenii - sănătate, infrastructură, economie, industrie, agricultură. Au fost alocate 150 de milioane de euro pentru construcția de instituții medicale de care România are o reală nevoie și s-au readus la viață domenii date de tot la o parte, precum agricultura. Astăzi se demarează multe proiecte de susținere a fermierilor, dar și a antreprenorilor români, pentru a putea ajunge în punctul în care să asigurăm pe mesele românilor produsele românești. În plus, programele de susținere a producătorilor au fost repuse pe masa de lucru și aprobate în bugetul de lucru pe anul 2022, proiecte extrem de importante pentru agricultura, industria alimentară și zootehnia României, care au fost uitate până când PSD a revenit la guvernare.

Pe masa Comisiei Europene, România prezenta acum 6 luni Planul Național de Redresare și Reziliență, care eșua din multe puncte de vedere din cauză că deciziile nu au fost deloc dezbătute, ci luate pe repede înainte. PNRR va fi renegociat, fiindcă atât acesta, cât și Programul național de investiții "Anghel Saligny" sunt foarte importante pentru dezvoltarea României.

România are nevoie în momentul de față de mobilizarea oricărei resurse de care dispune, întrucât războiul de la granițe se resimte tot mai mult prin prețurile crescute care afectează nivelul de trai al românilor.

Acum, mai mult ca oricând, noi, românii, trebuie să dăm dovadă de solidaritate, să sprijinim și să susținem firmele românești. Doar folosind la maximum resursele din interiorul țării putem să ne asigurăm că România va ieși mai puternică din această perioadă de criză!

Vă mulțumesc.

Deputat Romulus-Marius Damian, Caraș-Severin.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul deputat Florian-Claudiu Neaga, Grupul PSD, este în sală? Nu.

Mergem mai departe.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Ștefan-Iulian Lőrincz este?

Doamna deputat Cristina Camelia Rizea?

Domnul deputat Mihai-Laurențiu Polițeanu?

Domnul deputat Beniamin Todosiu? Nu.

Grupul parlamentar AUR - colegii înscriși au luat cuvântul.

Grupul minorităților naționale - au luat cuvântul cei înscriși.

Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Coarnă este în sală?

Domnul deputat Ciprian Ciubuc?

 
Anamaria Gavrilă - declarație politică având titlul Conducătorii nepricepuți cresc taxele;

Doamna deputat Anamaria Gavrilă, vă rog.

 

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În lipsa unor argumente puternice, economice și sociale, care să ajute la adoptarea impozitării progresive, domnul Ciolacu ne jignește din nou inteligența și ne ceartă pentru că nu vrem o țară precum afară.

Dar ce înseamnă o țară ca afară? În Luxemburg, un angajat câștigă un salariu minim de cinci ori mai mare decât în România, adică echivalentul a 11.000 RON și ia acasă un salariu net de 10.000 RON, adică plătește taxe în total de 9%; în Germania, la același salariu, iei acasă 8.900 de lei, adică plătești taxe de 19%; iar în Franța iei acasă 8.400 RON, adică plătești taxe de 24%. În România, la un salariu brut de 11.000 de lei, iei acasă 6.400 de lei, ceea ce înseamnă că plătești taxe în total de 42%.

Mai mult, un angajat care lucrează în Luxemburg, în Germania sau în Franța se bucură de o suită de deduceri fiscale, de la asigurări, costuri pentru sprijinirea părinților, creșterea copiilor, dobânzile la creditele personale și creditele imobiliare, chiar costul pentru transport la locul de muncă, chiar taxe profesionale, cărți și materiale de studiu pentru pregătirea profesională, inclusiv îmbrăcămintea pentru locul de muncă.

Românii nu se bucură de aceleași deduceri fiscale.

În concluzie, domnule Ciolacu, românii au un salariu minim de 5 ori mai mic decât cei de afară, nu se bucură de deduceri fiscale, au aceleași costuri la alimente și energie și îmbrăcăminte însă precum cei din afară.

V-am rugat de multe ori, domnule Ciolacu, să evităm să comparăm România cu străinătatea atunci când nu trebuie. Ați mai certat românii, de multe ori, că nu respectă standardele de afară și acasă și v-am spus că asta deschide o mare rană pentru acești oameni.

V-am rugat să vă preocupați de lucruri importante. Fiscalitatea din România este deja foarte mare. Este o problemă de care se plânge toată lumea. Dumneavoastră nu ați auzit? Preocupați-vă de programe și politici economice care să crească productivitatea, să crească producția autohtonă și să crească competitivitatea pentru produsele locale, pentru produsele românești! Creșterea taxelor o poate face orice nepriceput.

Mulțumesc mult.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Am epuizat lista colegilor înscriși la cuvânt care sunt prezenți în sală.

Prin urmare, anunț că au depus declarații în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD - Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Ioan Mang, Vasilică Toma, Radu-Marcel Tuhuț, Mirela Elena Adomnicăi, Oana-Gianina Bulai, Mihai Weber, Silviu Nicu Macovei, Cristina-Elena Dinu, Claudiu-Augustin Ilișanu, Ilie Toma, Eugen Neață, Alexandra Presură.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus declarații în scris - Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Gabriel Andronache, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Alexandru Popa, Valentin-Ilie Făgărășian, Elena Hărătău, George Șișcu, Cristina Trăilă, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă, Cosmin Șandru, Florian-Emil Dumitru, Angelica Fădor.

Din partea Grupului parlamentar al USR - Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Radu Tudor Ciornei.

Din partea Grupului parlamentar AUR - Dumitru-Viorel Focșa, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy, Gianina Șerban.

Iar din partea deputaților neafiliați - Bogdan-Alexandru Bola și Nicolae Giugea.

Acestea fiind spuse, stimați colegi, declar ședința dedicată declarațiilor politice închisă.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică despre statisticile îngrijorătoare privind decesele cauzate de accidentele rutiere în România;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

România este pe primul loc din Uniunea Europeană în privința numărului de decese provocate de accidentele rutiere, iar Suceava, județul pe care îl reprezint în Parlament, s-a situat, anul trecut, pe primul loc, la nivel național, în acest clasament al morții.

De asemenea, Suceava este în top 5 atât la numărul de accidente, cât și în privința persoanelor accidentate. Pe primele 4 locuri sunt municipiul București, Iași, Cluj și Constanța.

În fiecare an, populația unei comune de nivel mediu dispare în urma deceselor provocate de accidentele rutiere.

Datele deosebit de îngrijorătoare m-au determinat să am această intervenție.

Putem da vina pe condițiile meteo, întuneric sau pe consumul de alcool la volan, dar nu acestea sunt cauzele principale care produc aceste accidente.

Cu certitudine, o cauză majoră a acestui număr mare de accidente și decese este starea proastă a infrastructurii rutiere din România. Lipsa autostrăzilor nu e doar o problemă care afectează dezvoltarea economică a unei regiuni, dar și o chestiunea care ne pune viața în pericol. Nu e deloc întâmplător că, în clasamentul celor mai multe decese provocate de accidentele rutiere, sunt multe județe din Moldova, precum Suceava, Bacău sau Iași, care nu dispun de drumuri sigure.

Dar, dincolo de starea drumurilor, cred că mai este o altă cauză majoră care determină aceste cifre statistice nefaste. La o analiză mai aprofundată asupra rapoartelor Institutului Național de Statistică, observăm că numărul cel mai mare de accidente rutiere și de persoane vătămate în astfel de accidente au loc în interiorul localităților, nu pe șoselele sau drumurile județene sau naționale.

Așadar, trebuie să vedem de ce avem atât de multe incidente rutiere în interiorul localităților, în plină zi și în absența unor cauze obiective, precum condițiile meteo sau starea proastă a drumurilor.

În opinia mea, una dintre cauze este conduita șoferilor, care se abat mult de la regulile de circulație, în absența autorităților care ar trebui să supravegheze respectarea lor. Cei care se deplasează zilnic cu mașina la serviciu, pe străzile din București sau din alt oraș mare din România, vor vedea, cu certitudine, mulți șoferi care nu respectă culorile semaforului sau regulile de prioritate față de pietoni sau față de celelalte autoturisme sau mijloace de transport.

Observ deseori că agenții de circulație în loc să fie prezenți în trafic în orele de vârf, preferă, pentru a-și face numărul de amenzi, să stea la pândă noaptea în anumite zone puțin circulate, unde șoferii au tendința de a apăsa mai tare pe pedala ce accelerație. Dar nu îi prea vedem pe domnii agenți, în timpul zilei, la orele de vârf, acolo unde au loc încălcări frecvente ale regulilor de circulație, prin care este pusă în pericol siguranța pietonilor sau a altor șoferi și care provoacă probleme în desfășurarea traficului rutier.

De aceea, abordarea noastră de până acum, de a crește severitatea amenzilor de circulație, nu a produs niciodată o scădere a numărului de accidente rutiere. Degeaba avem sancțiuni mari dacă legea nu este aplicată. Degeaba vom crește amenzile dacă agenții de circulație nu sunt prezenți fizic sau prin mijloace video în zonele și în intervalele orare în care se produc frecvent accidente cu vătămări de persoane.

O soluție ar fi instalarea de camere video în toate aceste puncte nevralgice din orașe sau din afara lor, iar amenda să fie aplicată și trimisă posesorului auto, identificat după numărul de înmatriculare al vehiculului. Este necesar ca șoferii, care încalcă frecvent regulile și pun în pericol siguranța celorlalți, să devină conștienți că absența fizică a agenților de circulație nu înseamnă că pot face tot ce îi taie capul, că pot fi supravegheați de camerele, existente în toate marile capitale ale lumii, prin care e monitorizat traficul rutier care.

În orice caz, trebuie să deschidem o dezbatere publică împreună cu Poliția, cu Ministerul de Interne și cu alți experți pentru a găsi alte mijloace, în afară de mărirea amenzilor, prin care să descurajăm conduita inadecvată a unor șoferi care, iată, ne-a adus pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește decesele în urma unor accidente rutiere.

  Adrian Alda - declarație politică: Majorarea salariului minim în agricultură a stopat migrația muncitorilor sezonieri;

Domnul Adrian Alda:

"Majorarea salariului minim în agricultură a stopat migrația muncitorilor sezonieri"

Muncitorii de la sate și din multe orașe mici din România au făcut parte, până anul acesta, dintr-un mecanism masiv de migrație sezonieră către Vestul Europei. În fiecare primăvară și vară, câteva zeci de mii de români emigrau, la fel ca și o parte dintre cetățenii bulgari, maghiari sau polonezi, pentru a culege recolte, jucând astfel un rol-cheie în lanțul alimentar de pe continent, dar favorizându-l, în special, pe cel al țărilor mult mai dezvoltate din Uniune.

Statisticile europene certifică faptul că Vestul are nevoie, an de an, de aproximativ un milion de muncitori sezonieri. Franța angajează temporar 200.000 de oameni, până la finalul lunii mai, în timp ce Spania caută între 70.000 și 80.000 de persoane. Concomitent, Italia speră să adune circa 250.000 de muncitori sezonieri, Marea Britanie primea în mod obișnuit între 70.000 și 80.000 de angajați pentru sezon și Germania alți 300.000 de lucrători.

În 2022, numărul muncitorilor români care au ales să plece afară, departe de familii și locurile natale, pentru lucrările agricole din Vestul continentului a început să se reducă notabil. Și asta deși pandemia a scăzut suficient de mult în intensitate, încât majoritatea statelor membre UE au decis să suspende definitiv restricțiile privind transmiterea COVID-19.

De asemenea, deși angajatorii străini au început să ofere condițiile de lucru și cazare mai bune ca până acum pentru muncitorii sezonieri din agricultură, nici acest aspect nu a avut vreo contribuție de impact privind opțiunea majorității românilor de a rămâne în țară. Hotărârea lor de a nu mai părăsi România pentru servicii temporare are la bază efectele benefice, generate de Legea de majorare a salariului minim din agricultură, act normativ recent intrat în vigoare și parte componentă a Programului "Sprijin pentru România".

Trebuie să vă mărturisesc că mă bucură, dar mă și surprinde destul de mult viteza de decizie a oamenilor în această privință, probată de semnalele de succes pe care încep să le dea eforturile de a recruta local forță de muncă pentru agricultura noastră internă.

De asemenea, migrația circulară, care se referă la mișcările transfrontaliere temporare, ce au caracter repetitiv, formal sau neformal, de obicei, cu scopuri de muncă, și care i-a implicat pe migranții români, a scăzut și ea în intensitate. Aceste auspicii pot determina, pe viitor, chiar decelerarea migrației permanente sau întoarcerea definitivă acasă a tot mai multor români, grație eforturilor guvernamentale susținute de reducere a decalajelor salariale nu doar pentru forța de muncă angrenată în construcții și agricultură sau IT, ci și pentru noi posibile domenii ocupaționale.

Așadar, românii, care până acum au ales să devină lucrători sezonieri în străinătate, nu vor mai fi nevoiți să revină în țară pentru multă vreme, maximum 10 luni în multe cazuri, ci au devenit beneficiarii unui flux continuu de activități în agricultura internă, muncă favorizată datorită seriei de programe de susținere oferite investitorilor în agricultură pentru mai multe culturi de către actuala conducere PSD a MADR.

La majorarea salariului minim brut în domeniul agricol la 3.000 de lei se mai adaugă și scutirea de CASS și reducerea CAS pentru toate veniturile salariale din acest sector vital pentru viitorul nostru, al tuturor românilor. Cu alte cuvinte, deși drepturile salariale nu le depășesc încă pe cele oferite de țările din Vest, grație compensațiilor auxiliare și a continuității lucrului în agricultură și pe perioada de iarnă, în ferme și în solarii, oamenii se simt mai motivați să rămână să lucreze acasă. În plus, acest domeniu de activitate oferă, în acest fel, mai multă predictibilitate, stabilitate și asigură o producție mai sustenabilă.

Trebuie să mai subliniez și faptul că această lege, care își produce deja efectele, a mai impus și ca perioadele lucrate în sectorul agricol să constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizația de șomaj și la indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, ambele acordate în conformitate cu legislația în vigoare. Mai mult, prin acest act normativ se vor acorda și facilități fiscale persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și venituri asimilate salariilor, grație unor contracte încheiate cu angajatori care desfășoară activități în sectorul agricol și în industria alimentară. De altfel, această măsură a Guvernului aduce mai mulți bani și la bugetul de pensii din România.

În contextul migrației circulare, durata scurtă a contractelor de prestări servicii în agricultură, în special pentru desfășurarea acestora în perioadele din afara sezonului cald, constituie un motiv de îngrijorare, pentru că afectează direct capacitatea migranților de a contribui la dezvoltarea țărilor de origine. Altfel spus, și această perspectivă destul de neproductivă până în prezent, atât pentru România, precum și pentru vecinele sale, începe să se diminueze datorită suportului pe care MADR îl oferă expansiunii agriculturii.

În concluzie, sunt de salutat eforturile susținute ale Guvernului pentru ca toate punctele cuprinse în Programul "Sprijin pentru România" să fie aplicate echitabil, eficient și la termenele stabilite, astfel încât românii să poată avea un an de reechilibrare financiară și socială, depășind cu bine crizele provocate de scumpiri, facturi, inflație și războiul de la granița de Est.

  Florin-Alexandru Alexe - declarație politică având tema Oprim risipa alimentară! Oprim irosirea resurselor!;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Oprim risipa alimentară! Oprim irosirea resurselor!"

Risipa alimentară este o problemă majoră care are consecințe asupra tuturor, având efecte atât asupra economiei, cât și asupra mediului. Țara noastră aruncă anual 5 milioane de tone de alimente, ocupând astfel locul 9 în clasamentul risipei, la nivelul UE.

Prin implicarea în lupta împotriva risipei alimentare, am reușit să pun pe agenda publică tema irosirii resurselor. Legea privind diminuarea risipei alimentare, inițiată și adoptată în primul meu mandat de parlamentar, a reprezentat primul pas către asumarea luptei împotriva risipei alimentare de către societatea românească.

În mandatul actual de parlamentar, împreună cu alți parlamentari am lucrat la o nouă lege, capabilă să răspundă provocărilor prezentului. Le sunt recunoscător tuturor colegilor care s-au alăturat demersurilor noastre și sunt bucuros că printre inițiatori se numără reprezentanți ai tuturor partidelor democratice din Parlamentul României. Am inițiat noua lege alături de Diana Buzoianu, Bogdan-Gruia Ivan și Zoltán Miklós, parlamentari preocupați de stoparea irosirii resurselor.

Prin adoptarea noii legi vom avea instrumente concrete de luptă împotriva risipei alimentare. Va fi creată o platformă online gestionată de Ministerul Agriculturii, în care vor fi raportate datele privind risipa alimentară de către operatorii economici. În scopul popularizării cauzei, vor fi redactate pentru operatorii economici materiale informative, de către Ministerul Agriculturii, pentru lupta împotriva risipei alimentare. Autoritățile administrației publice vor avea pentru prima dată în legislație obligația să ia măsuri împotriva risipei alimentare, atunci când din activitatea lor rezultă surplusuri de produse alimentare.

Obiectivul noului proiect de lege este înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei alimentare până în anul 2030, țintă asumată de țara noastră la nivel internațional. Vom avea o strategie națională împotriva risipei alimentare, actualizată cel puțin o dată la 5 ani.

În România, peste 150.000 de copii merg în fiecare seară flămânzi la culcare. În același timp, aruncăm anual 2,55 milioane de tone de mâncare. Avem nevoie de un mecanism prin care alimentele aflate în stare bună de consum să ajungă la oamenii aflați în nevoie, iar în acest scop vom realiza un cadru legislativ clar.

Risipa alimentară globală generează 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, un impact imens asupra climei și asupra societății, în ansamblul ei. Schimbările climatice în țara noastră conduc la județe întregi în procese de deșertificare, fenomene meteorologice extreme și dăunători noi cu care se confruntă agricultorii români.

Aruncând atât de multă mâncare la gunoi, românii își irosesc o mare parte din venituri. În medie, un cetățean român câștigă aproximativ 4.000 de lei și cheltuie pe mâncare, în medie, o treime din această sumă. Între 30% și 50% din mâncarea pe care o cumpără o aruncă, apoi, la gunoi în fiecare lună. Lunar, aruncă la gunoi între 400 de lei și aproximativ 670 de lei. Rezultă în jur de 5.000 de lei irosiți pe an.

Printr-o strânsă colaborare între clasa politică, societatea civilă și mediul de afaceri, am convingerea că putem spune stop risipei alimentare. Fac un apel către parlamentari, organizații neguvernamentale și companii să lucrăm împreună pentru găsirea celor mai bune soluții pentru stoparea risipei resurselor. Împreună putem să realizăm și să susținem cea mai bună formulă a legii privind prevenirea și reducerea risipei alimentare. Împreună putem lupta cu sărăcia!

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică: S-a dat liber la vânătoare!;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"S-a dat liber la vânătoare!"

Cu 166 de voturi pentru, 59 contra și 26 de abțineri, modificările aduse Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic au fost adoptate în Parlament, săptămâna trecută. În ciuda faptului că toți experții din domeniu și ONG-urile de profil au solicitat stoparea acestei inițiative legislative, în ciuda faptului că până și USL-istul președinte al României a solicitat reexaminarea proiectului de lege, majoritatea colegilor din Comisia de Mediu a Camerei Deputaților a apăsat pe trăgaci și a votat ca împușcarea păsărilor migratoare să se facă fără a mai fi nevoie de autorizații speciale sau cote maxime.

De ce am votat eu împotrivă? Deoarece Ministerul Mediului nu a putut arăta nici măcar un studiu de impact privind o astfel de măsură. Deoarece reprezentanții Ministerului Mediului nu au venit cu un punct de vedere clar și motivat, însă au susținut tacit punctele de vedere ale vânătorilor. Deoarece se vrea și reducerea perioadei de pregătire a viitorilor vânători, de la un an la șase luni, fără nicio justificare. Deoarece dubla măsură cu care văd că tot lucrează acest Minister, care numai pentru protecția Mediului nu lucrează, devine tot mai evidentă. Vă dau un exemplu: la inițiativa mea și a colegilor privind Legea Pescuitului, în care cerem cote stricte în lege, și nu prin Ordine anuale de ministru, pentru a putea proteja real resursa acvatică și a nu lăsa influența grupurilor de interese să distrugă totul, Minsterul Mediului s-a opus. A zis că suntem proști și că nu așa se face o lege. În cazul vânătorii păsărilor migratoare, același Minister vine și spune că Ordinul anual dat de ministru, prin care se prevăd limitele la vânătoare, nu este de ajuns și trebuie trecut în Lege că nu se mai impun limitări, iar vânătoarea se face la liber...

Această dublă măsură, în funcție de unde și de cum bate vântul grupurilor de interese, lipsa oricăror studii care să ne arate că uciderea fără limite a păsărilor migratoare reprezintă o soluție... pentru orice, mi se pare aberantă. La fel cum nu pot să fiu de acord cu afirmația inițiatorului acestui proiect: "Unicul protector al faunei este vânătorul".

Vânătorii au susținut că eliminarea acestor păsări ajută la protejarea faunei și agriculturii. Adică unele păsări migratoare sunt privite ca dăunători. Știți cine a mai avut o astfel de viziune? Partidul Comunist Chinez, când, în anii '50, a ordonat omorârea tuturor vrăbiilor pentru că diminuau producția la hectar. Urmarea? Zeci de milioane de păsări moarte, urmate de invazia a zeci de milioane de insecte, care nu mai aveau un prădător natural, care au distrus recoltele și pădurile Chinei. Și a urmat o foamete îngrozitoare care a ucis milioane de oameni.

Cam pe logica asta s-a mers, săptămâna aceasta, în Comisia de Mediu a Camerei Deputaților. Din nou, am fost prea puțini cei care am votat împotrivă.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică având ca obiect Voucherele sociale vor ajunge la românii defavorizați;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Voucherele sociale vor ajunge la românii defavorizați"

Începând cu 1 iunie 2022, românii aflați într-o situație precară din punct de vedere financiar vor beneficia de voucherele sociale oferite prin Programul guvernamental "Sprijin pentru România".

Având o valoare nominală de 250 de lei, programul de distribuire a acestor vouchere face parte din cea mai importantă inițiativă de acest gen, derulată până acum, din perspectiva numărului de beneficiari. Peste 2,5 milioane de români vor primi aceste tichete cu care vor putea achiziționa produse alimentare în valoare de 3,1 miliarde de lei.

De asemenea, o premieră este reprezentată de sursa multiplă de finanțare, atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, precum și din viitoarea perioadă de programare 2021-2027, prin Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS). Pe lângă sursele de finanțare multiple, efortul prin care am ajuns la aceste rezultate se datorează și mobilizării excepționale a oamenilor din ministere și companii private și de stat. Începând cu identificarea beneficiarilor din categorii vulnerabile diferite, contractarea și, evident, producția unui număr atât de mare de carduri, sincronizarea și validarea listelor de beneficiari între Ministerul Muncii și ANAF, distribuția la nivel național și încărcarea o dată la două luni a acestor carduri, toate acestea reprezintă un exemplu de solidaritate și de mobilizare la nivelul Guvernului.

Printre cei peste 2,5 milioane de beneficiari care primesc tichete sociale, conform O.U.G. nr.63/2002, se află pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale și beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare; persoanele fără adăpost, așa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Guvernul României, condus de premierul Nicolae Ciucă, va depune toate eforturile necesare pentru a veni în sprijinul românilor afectați de această grea perioadă. Nimeni nu trebuie lăsat în urmă. Cetățenii noștri vulnerabili au nevoie de ajutor, iar PNL se va asigura că vor beneficia de acesta!

  Oana-Gianina Bulai - intervenție intitulată Copiii de azi sunt viitorul de mâine;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Copiii de azi sunt viitorul de mâine"

Copiii au un loc special în viața noastră, ei fiind adevăratele noastre comori. Prin prezența lor, prin spiritul lor inocent și plin de viață, fiecare familie se îmbogățește. Zâmbetele și vioiciunea lor fac viața noastră, a tuturor, mai frumoasă. Fiecare dintre noi încearcă să facă tot ce îi stă în putință să își sprijine copilul să se dezvolte și să își construiască un viitor, oferindu-i tot ce este posibil.

Rolul nostru este acela de a investi în educația lor, de a-i proteja și de a le asigura un viitor cât mai bun. Pentru copiii noștri, pentru viitorul nostru, avem datoria să ne gândim mereu la cum să asigurăm un mediu sigur, în care aceștia să crească. De asemenea, este obligația noastră să găsim o soluție pentru ca orice copil să se bucure de această minunată perioadă a vieții.

Cu toții vrem ca viitorii reprezentanți ai societății să fie oameni de bine, demni de laudă, să ne facă cinste. Important este să înțelegem că deciziile pe care le luăm trebuie să fie pentru binele copiilor noștri.

Din păcate, nu toți copiii au parte de cele necesare, așa cum ar fi trebuit să fie într-o țară civilizată. Ziua Copilului, pe lângă bucuria pe care o aduce, este o ocazie pentru noi de a ne întoarce privirea și de a transmite un gând și către copiii care sunt mai puțin norocoși, deoarece nu toți copiii merg la școală, nu toți copiii sunt într-o familie stabilă și sunt capabili să se bucure de drepturile lor.

În această zi avem o datorie morală de a încerca să găsim soluții pentru toți copiii care nu sunt în măsură să se uite la viitor cu speranță și să creadă că pot face ca visele lor să devină realitate.

O națiune care crede că viitorul nostru sunt copiii, trebuie să accentueze și să crească sprijinul acordat acestora.

Atât din funcțiile deținute în administrație, cât și în proiectele personale pe care le-am dedicat copiilor, în centrul activităților mele au stat întotdeauna preocuparea și grija pentru tineri. Dovada cea mai clară este Proiectul "Viitorul ești tu!", care este investiția mea în tineri, cei pe care îi consider cea mai importantă resursă a unei națiuni.

Țelul meu este ca fiecare tânăr să își descopere misiunea și să devină eroul propriei povești de succes.

Vreau ca acum, în preajma zilei de 1iunie, să doresc tuturor copiilor, oriunde ar fi, o zi fericită, iar părinților putere de muncă și sănătate pentru a-i putea sprijini!

  Virgil Alin Chirilă - declarație politică: Este necesar ca pensiile să crească, începând cu data de 1 ianuarie, și mai ales pensiile mici, unde efectele inflației se resimt cel mai dureros;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Este necesar ca pensiile să crească, începând cu data de 1 ianuarie, și mai ales pensiile mici, unde efectele inflației se resimt cel mai dureros"

În momentul intrării la guvernare, PSD a declarat ferm că acel procent de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, introdus cu atâta cinism de USR în Planul Național de Redresare și Reziliență al României, va trebui eliminat. Astăzi, același USR acuză creșterea prețurilor la alimente și la energie, care lovește puternic în puterea de cumpărare a românilor, deci și a pensionarilor. Carevasăzică, cei care au decis înghețarea pensiilor pe o durată de 49 de ani, plâng acum pe umărul pensionarilor că le scade puterea de cumpărare, pentru că au crescut prețurile, iar, potrivit acelui plafon de 9,4% din PIB, pensiile nu ar putea fi nici măcar indexate cu rata inflației, așa cum prevede legea în România.

De aceea, noi am spus tot timpul că acel plafon al pensiilor trebuie eliminat din PNRR. La început am fost singurii care am susținut asta, iar primii care au sărit în sus că nu se poate modifica PNRR au fost chiar cei de la USR. Ulterior, au început, pe rând, și alți lideri politici din România sau din Europa să admită faptul că PNRR poate și chiar trebuie modificat, având în vedere consecințele economice provocate de conflictul militar din Ucraina și sancțiunile impuse Federației Ruse.

Salut cu această ocazie declarația domnului ministru Marcel Boloș, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a admis că PNRR poate și trebuie modificat nu doar în privința eliminării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, dar și în alte privințe, cum ar fi agricultura, unde sunt necesare măsuri pentru a consolida securitatea alimentară a României în contextul crizei globale ce se anunță la unele produse agroalimentare provenite din Ucraina și Federația Rusă.

Deci, în mod cert, procentul de 9,4% din PIB nu va rămâne în PNRR. Am încredere în ministrul Muncii de la PSD și în ministrul Proiectelor Europene că vor reuși să obțină acordul Comisiei Europene pentru modificarea acestei prevederi.

Deci, stimați colegi de la USR, nu vă vom permite să vă bateți joc de viața pensionarilor. Acești oameni nu au muncit o viață întreagă pentru ca la un moment dat să vină un visător de la USR să le înghețe pensiile și să le scadă astfel puterea de cumpărare.

Desigur, ne putem întreba și care e cauza pentru creșterea acestor prețuri care erodează puterea de cumpărare a pensionarilor și a cetățenilor români, în general. Eu nu voi susține ca domnul președinte Iohannis, că doar Putin e de vină pentru acest lucru. Are, desigur, și Putin contribuția sa la aceste consecințe în plan economic provocate de conflictul militar din Ucraina. Dar aș vrea să reamintesc că prețurile au început să crească înainte de conflictul din Ucraina. Au început să crească din cauza crizei la energie, care se manifestă peste tot în Uniunea Europeană. Doar că la noi efectele sunt mai grave din cauza unei liberalizări haotice care s-a suprapus pe această criză. O liberalizare haotică pe care cei de la USR au susținut-o cu frenezie, fără a exista măcar o lege a consumatorului vulnerabil. Iată că această liberalizare a lovit nu doar consumatorii casnici, ci întreaga economie națională. Peste 50% din creșterile de prețuri sunt provocate din cauza acestor majorări la energia electrică și la gazele naturale, care s-au produs imediat după liberalizarea pe care cei de la USR au susținut-o aproape isteric de la această tribună a Parlamentului.

Din acest motiv statul român plătește acum compensări de miliarde de lei pentru a ține facturile la un nivel suportabil pentru populație și pentru economie, din acest motiv puterea de cumpărare a pensionarilor s-a deteriorat rapid și din acest motiv plafonul de 9,4% din PIB, pus de USR în PNRR, nu poate rămâne și nu va rămâne în PNRR. Și, dincolo de orice discuție, avem o lege în România care prevede că pensiile trebuie indexate anual cu rata inflației, ceea ce impune în mod necesar eliminarea plafonului de 9,4% din PIB.

Este necesar ca pensiile să crească, de la 1 ianuarie, și mai ales pensiile mici, unde efectele inflației se resimt cel mai dureros.

  Ciprian Ciubuc - declarație politică: Susțin pe deplin Declarația de la Snagov 2, din data de 25 aprilie 2022, propusă de Asociația Obștească Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale «SIRIUS» din Republica Moldova și înregistrată la Camera Deputaților, Senat și la toate grupurile parlamentare din Parlamentul României;

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Susțin pe deplin Declarația de la Snagov 2, din data de 25 aprilie 2022, propusă de Asociația Obștească Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale «SIRIUS» din Republica Moldova și înregistrată la Camera Deputaților, Senat și la toate grupurile parlamentare din Parlamentul României"

Doresc să abordez un subiect extrem de important pentru mine și pentru toți românii și cetățenii români care doresc reunirea dintre România și Republica Moldova pentru o revenire istorică, corectă și legitimă la România Mare.

Ce-i drept, nu chiar deplină.

În data de 28 aprilie a.c., la Camera Deputaților și la Senat, pentru toate grupurile parlamentare, a fost înregistrat și propus spre semnare textul Declarației Snagov 2, prin intermediul căreia se cere de a lichida parțial consecințele ilegale ale Pactul Ribbentrop-Molotov și protocoalele secrete care l-au însoțit. Această declarație a fost o consecință a faptului că, în data de 25 februarie 2022, Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale "SIRIUS" din Republica Moldova a înaintat o cerere în atenția Camerei Deputaților și a Senatului României privind lichidarea parțială a consecințelor ilegale ale Pactului Ribbentrop-Molotov, precum și alte acțiuni de ordin legislativ, necesare readucerii teritoriului de astăzi al Republicii Moldova în componența României.

Asociația consideră că o consecință directă a faptului că s-a produs o cedare ilegală de teritoriu, prin trădare și complot și o ocupație sovietică forțată, este lipsirea de efecte juridice directe a oricăror probleme legate de apartenența teritoriului și a cetățenilor lăsați pe teritoriile ocupate de URSS, iar o altă consecință logică ar putea consta în faptul că prevederile Constituției României din 1965 au produs efecte juridice asupra teritoriilor menționate, dar și a cetățenilor români care au rămas să locuiască în acest areal. Se poate concluziona faptul că și în prezent Constituția României își produce efectele juridice asupra teritoriilor ce i-au aparțin și a populației cu cetățenie română și a descendenților acestora.

Argumentele care stau la baza acestei solicitări sunt multiple, dar aș dori să le enumăr doar pe cele pe care le consider foarte importante:

- Faptul că URSS a denunțat Pactul Ribbentrop-Molotov în 24 decembrie 1989, precum și protocoalele secrete care i-au succedat și le-au declarat nule și neavenite încă din momentul semnării acestora, 23 august 1939, lipsind aceste documente, în totalitate, de a produce efecte juridice;

- România nu a renunțat oficial niciodată la teritoriile ocupate de URSS. De asemenea, un alt aspect deosebit de important constă în faptul că nu a retras cetățenia română a cetățenilor români rămași pe teritoriile ocupate de URSS și nici nu a aprobat renunțarea acestora la cetățenia română, deoarece nu au fost înregistrate cazuri de renunțare și la această cetățenie;

- Parlamentul României nu a adoptat un act normativ care să fie constituțional, pentru a recunoaște în mod oficial Legea nr. 691/1991 prin care Parlamentul de la Chișinău a aprobat Declarația de Independență a Republicii Moldova, document care totalmente contravine prevederilor art.1 din Constituția României, și astfel teritoriul pe care astăzi se mai află pretinsa Republica Moldova este teritoriul legitim al României.

În textul Declarației denumite Snagov 2 se constată că situația descrisă în textul Cererii din data de 25 februarie 2022 și în analiza situație legislației din pretinsa Republica Moldova, intitulată Trei Fețe ale Republicii Moldova, prezentată de Asociația obștească Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale SIRIUS este una reală și extrem de gravă, raportat la nerespectarea prevederilor constituționale cu referire la asigurarea și apărarea integrității teritoriale a României, nu au fost și nu sunt garantate și respectate drepturile și libertățile românilor și ale cetățenilor români din Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât 95% din populație este formată din cetățeni români și etnici români.

În situația de război din Ucraina, se cere de urgență lichidarea consecințelor ilegale ale Pactul Ribbentrop-Molotov și pentru România, dar și susținerea acțiunilor solicitate de către asociația obștească, care a înaintat această solicitare extrem de importantă. În acest sens, se propune parlamentarilor să întreprindă acțiunile necesare pentru reîntregirea poporului român și pentru stabilirea integrității teritoriale a României, prin realizarea prevederilor Declarației Parlamentului României din 27 martie 2018.

Doresc să subliniez faptul că Parlamentul României a condamnat, prin adoptarea Declarației la 24 iunie 1991, Pactul Ribbentrop-Molotov ca fiind "ab initio nul și neavenit". În plus, în ședința solemnă ținută cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu România, care a avut loc în data de 27 martie 2018, Parlamentul României a considerat ca fiind pe deplin legitimă dorința cetățenilor români și a cetățenilor moldoveni de unificare a celor două țări, având în vedere faptul că această dorință este normală în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române. Se mai indică, în Declarație, că parlamentarii au obligațiunea de a respecta prevederile Constituției, care îi obligă, fără echivoc, să susțină, dar și să accepte cererea formulată de asociația obștească, prin prisma faptului că trebuie asigurată egalitatea cetățenilor români în fața legislației României, dar și ca urmare a obligativității statului român de a asigura și apăra integralitatea teritoriului, dar și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor români.

În concluzie, în calitatea mea de deputat în Parlamentul României, născut în Republica Moldova, dar și de cetățean român, doresc să sprijin pe deplin această declarație și Cererea din 25 februarie 2022 a Asociației Obștești Centrul de Protecție a Drepturilor Fundamentale "SIRIUS", subsemnez și îndemn toți deputații și senatorii din Parlamentul României să susțină și să semneze această declarație numită Snagov 2 și să procedăm în cadrul Parlamentului României la elaborarea și adoptarea tuturor actelor normative necesare pentru a readuce Republica Moldova pe teritoriul României, așa cum a fost până la 28 iunie 1940.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

  Cristina Burciu - declarație politică: Digitalizarea administrației publice și eliminarea birocrației, apreciate în Raportul de țară al Comisiei Europene;

Doamna Cristina Burciu:

"Digitalizarea administrației publice și eliminarea birocrației, apreciate în Raportul de țară al Comisiei Europene"

Comisia Europeană a dat publicității în aceste zile Raportul de țară pentru România, în care au fost analizate principalele provocări socio-economice din țara noastră.

Unul dintre pilonii acestui semestru european este dedicat cercetării, dezvoltării și inovării. În acest context, a fost felicitată inițiativa Guvernului României de a apela la instrumentul "Policy Support Facility" al Programului-cadru "Orizont Europa", în vederea creșterii performanțelor sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare, în ideea sprijinirii integrării organizațiilor naționale în Spațiul European de Cercetare (ERA).

De asemenea, raportul de țară al Comisiei Europene a relevat capacitatea responsabililor guvernamentali ai cercetării, inovării și digitalizării de a accesa fonduri europene și scheme de granturi, alături de o bună guvernanță a reformelor, consolidând astfel carierea de cercetător și cooperarea între mediul de afaceri și cel academic.

Remarcăm trendul pozitiv înregistrat în acest an în ceea ce privește intensitatea în inovare, concentrarea fiind mai semnificativă în mai multe regiuni ale țării. Astfel, sectorul tehnologiei informației, precum și cel al comunicațiilor sunt în plină expansiune în regiunile București și Ilfov, precum și în Vest și Nord - Vest, unde se dezvoltă centre de inovare în mod constant și frecvent.

Consider că este important de semnalat că ministrul PNL al cercetării, inovării și digitalizării și-a axat activitatea pe cercetare și inovare, esențiale în viitorul apropiat pentru realizarea dublei tranziții, cea digitală și cea verde. Dincolo de adoptarea tehnologiilor existente, cercetarea și inovarea sunt esențiale pentru furnizarea de tehnologii noi și perturbatoare în domeniul energiei din surse regenerabile și de soluții de stocare a energiei pentru a sprijini tranziția. Alocările financiare adecvate, împreună cu obiectivele de cercetare și inovare clar articulate și obiectivele de finanțare, rămân însă esențiale.

Raportul de țară mai felicită măsurile privind digitalizarea administrației publice, prin abordarea fragmentării și a lipsei de interoperabilitate, precum și prin eliminarea barierelor birocratice inutile.

Este lăudabil că PNRR propune un set ambițios de reforme și investiții și alocă un buget considerabil, prin intermediul căruia va fi asigurată interoperabilitatea, dezvoltarea și implementarea unui cadru unitar pentru sistemul de cloud guvernamental, care conectează până la 30 de instituții publice.

Digitalizarea administrației publice urmează, de asemenea, o abordare sectorială prin măsuri legate de e-sănătate, digitalizarea sistemului de justiție, mediu, ocuparea forței de muncă și protecția socială, implementarea de formulare electronice pentru achiziții publice și o serie de servicii electronice.

În concluzie, provocările cu care se confruntă sistemul de cercetare, inovare și digitalizare, identificate în raportul de țară al Comisiei Europene, vor fi transformate în obiective mobilizatoare, care vor conduce la proiecte viabile, în vederea realizării unor schimbări structurale concrete, ce vor fi în beneficiul tuturor românilor.

  Florian-Emil Dumitru - declarație politică având titlul Oportunități și provocări în ceea ce privește mediul și clima;

Domnul Florian-Emil Dumitru:

"Oportunități și provocări în ceea ce privește mediul și clima"

Una dintre cele mai importante sarcini ale acestei generații este, poate, abordarea provocărilor legate de climă și mediu și asigurarea hranei în cantități suficiente pentru o populație în creștere, fără însă a afecta mediul ambiant și fără ca modificările mediului să afecteze capacitatea de producție.

Noile strategii adoptate la nivelul Comisiei Europene au în vedere transformarea Uniunii Europene într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, competitivă, bazată pe eficiența resurselor, fără emisii de gaze în 2050 și cu o creștere economică decuplată de la folosirea resurselor.

În cadrul Green Deal, Comisia a adoptat în mod special strategia "De la fermă la consumator", Strategia de Biodiversitate, propunerea privind Legea Climei, cât și un nou plan de acțiune privind economia circulară, toate abordând probleme relevante pentru agricultură și zonele rurale.

Astfel, Politica Agricolă Comună (PAC) are un rol important în gestionarea tranziției către sisteme durabile de producție alimentară și consolidarea eforturilor fermierilor europeni pentru a contribui la obiectivele climatice ale UE și a proteja mediul.

În plus, dat fiind că terenurile agricole și forestiere acoperă 80% din teritoriul UE, iar o proporție substanțială a finanțării UE pentru biodiversitate provine din PAC, aceasta va avea un rol major în sprijinirea atingerii angajamentelor UE de biodiversitate până în 2030.

Totodată, Comisia a propus comutarea accentului de la conformitate și reguli către rezultate și performanță. Vechea abordare, bazată în special pe reguli specifice și detaliate stabilite la nivel UE, va fi înlocuită cu un sistem mai flexibil, oferind mai multă libertate statelor membre în a decide cum pot fi îndeplinite mai bine obiectivele comune, și în același timp răspunzând nevoilor specifice ale fermierilor și comunităților rurale.

Prin urmare, România este singura în măsură să analizeze cât mai bine situația din teritoriu, în termeni de puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări, în conexiune cu nevoile specifice, cu privire la aceste obiective și să elaboreze intervenții bazate pe dovezi clare, studii și date, având în vedere contextul național și regional.

În același timp, trebuie să recunoaștem că, în ultimii ani, cunoștințele și percepția noastră asupra mediului s-au extins, devenind tot mai clar că oamenii, economia și mediul se află în interdependență și că e important să depunem eforturi pentru păstrarea și conservarea mediului, întrucât oamenii nu pot trăi bine dacă mediul și economia sunt într-o stare precară. De aceea, este încă nevoie de campanii de informare și de conștientizare a obiceiurilor nocive și propunerea unor alternative care să vizeze înlocuirea acestora cu practici benefice pentru mediu.

Din fericire, mediul natural din România este caracterizat de o stare în general bună de conservare a resurselor naturale, de sol și apă, prin varietatea peisajelor tradiționale și printr-o remarcabilă diversitate biologică. O parte din resurse sunt supuse însă unor factori de presiune cu efecte asupra valorii de mediu și a potențialului lor productiv, cantitativ și calitativ.

Cu toate acestea, relația dintre agricultură și mediul ambiant poate ușor degenera într-una în care producția agricolă să afecteze negativ mediul ambiant, ori pe fondul intensivizării agriculturii în zonele cu potențial de dezvoltare economică, ori pe fondul riscului de abandon al activităților agricole în zonele slab dezvoltate, în zonele greu accesibile sau în zone care se confruntă cu dezavantaje/constrângeri naturale.

Totodată, schimbările mediului natural pot să reducă potențialul agricol al unor zone extinse în zonele în care se accentuează intensitatea sau în care se manifestă din ce în ce mai des modificări ale climei (reducerea cantităților de precipitații, creșterea temperaturilor medii, apariția unor fenomene climatice în alte perioade decât cele normale etc.).

România trebuie să își propună continuarea eforturilor de reducere a efectelor negative pe care producția agricolă le are asupra mediului ambiant, ca urmare a intensivizării agriculturii în zonele cu potențial de dezvoltare economică și ca urmare a abandonului activităților agricole în zonele slab dezvoltate sau în zonele greu accesibile, prin alocarea a peste 35% din alocarea FEADR pentru intervențiile de mediu și climă.

România trebuie să integreze, de asemenea, obiectivele de mediu în programele de investiții sectoriale în vederea creșterii adaptării și atenuării efectelor schimbărilor climatice

Dintre măsurile importante care se iau în acest sens amintesc despre reducerea utilizării pesticidelor, a antibioticelor și a fertilizanților în agricultură, a cantității de îngrășăminte utilizate în agricultură, sporirea ponderii elementelor de peisaj rezervate naturii și standarde mai stricte privind bunăstarea animalelor.

Alte măsuri benefice sunt reducerea subvențiilor dăunătoare mediului și eliminarea treptată, până la interzicere, a tehnologiilor poluante, care pot sprijini alternativele sustenabile și comunitățile afectate de schimbări.

România trebuie să pună accentul și pe rezolvarea anumitor dificultăți identificate în urma evaluării punerii în aplicare a politicilor de mediu, respectiv deșeurile, apele uzate și calitatea aerului, domenii dintre cele mai problematice.

Gestionarea deșeurilor, reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor, calitatea apei, conservarea naturii, calitatea slabă a aerului rămân provocări majore pentru România.

Am convingerea că, deși obiceiurile și preferințele de consum bine înrădăcinate pot fi greu de schimbat, este încă posibil să ne construim un viitor sustenabil.

  Eugen Neață - intervenție intitulată Ne pregătim pentru Ziua Internațională a Copilului;

Domnul Eugen Neață:

"Ne pregătim pentru Ziua Internațională a Copilului"

La mijlocul acestei săptămâni avem de sărbătorit Ziua Internațională a Copilului. Dincolo de caracterul festiv al acestei zile, putem vedea, cu adevărat, întreaga noastră responsabilitate față de copiii acestei lumi. Ca oameni, ca părinți, ca dascăli, ca lucrători în domenii vitale, cum sunt sănătatea și cultura, ca politicieni și ca funcționari publici. Fiecare specializare profesională, fiecare aspirație umană, fiecare pricepere și talent îi are printre beneficiari pe copii, acum sau în viitor, când vor fi la rândul lor adulți și își vor asuma, prin faptele lor, viitorul acestei omeniri.

Copiii învață să fie adulți nu numai la școală, lecție cu lecție, ci și prin modelele care suntem noi pentru fiecare dintre ei. La noi văd în primii ani de viață, nu puțini, și cum se poartă oamenii mari între ei, și cum își fac meseria, și cum vorbesc, și cum gândesc, și cum râd și cum suferă, și cum îi ajută pe cei care au nevoie de sprijin, și cum primesc sprijinul altora dacă nu se pot ajuta singuri. Despre toate acestea este vorba în fiecare an de Ziua Internațională a Copilului. Mai este vorba și despre drepturile fundamentale ale copiilor. Despre dreptul la viață, și nu la orice viață, dreptul la educație, la cultura, la condiții decente de viață, la pace și la fericire.

Unele drepturi cad în sarcina familiei, altele în sarcina statelor ai căror cetățeni sunt copiii despre care vorbim. Sunt însă drepturi ale copiilor pe care trebuie să le protejăm fiecare dintre noi, din poziția socială sau profesională pe care o ocupăm, și ar fi foarte bine să știm acest lucru ori de câte ori se află în fața noastră un copil. Copiii sunt aceiași și când sunt ai noștri, și când sunt ai altora. Și când pielea lor are o culoare, și când are alta. Și când vorbesc o limbă, și când vorbesc altă limbă decât vorbim noi. Copiii sun doar copii. Și nimic altceva. Nu sunt nici mijloc de presiune, nici paravan pentru adulții care nu mai au alte mijloace de apărare pentru faptele lor și nici subiect de discuții sterile, fără de sfârșit.

Să ne pregătim cum se cuvine pentru Ziua Internațională a Copilului. Să reflectăm, cu sinceritate și cu înțelepciune, la soarta copiilor pe acest pământ și la obligațiile pe care le avem față de copiii noștri, față de copiii acestei națiuni și față de copiii întregii lumi, care nu sunt altceva decât viitorul nostru, al tuturor.

  Angelica Fădor - intervenție având tema Copilăria este inima tuturor vârstelor;

Doamna Angelica Fădor:

"Copilăria este inima tuturor vârstelor"

"Este foarte clar că salvarea copiilor din întreaga lume nu reprezintă o imposibilitate inerentă. Acest lucru devine imposibil doar dacă refuzăm să-l realizăm" - Eglantyne Jebb.

De-a lungul istoriei, ideea de a acorda protecție copiilor a fost mai mult o preocupare a părinților, societatea neconsiderând-o neapărat o prioritate.

Ideea elaborării unui document internațional care să cuprindă drepturile copilului îi aparține lui Eglantyne Jebb, cea care a luat decizia de a se dedica salvării și îmbunătățirii vieții copiilor din întreaga lume și a fondat prima organizație Salvați Copiii, în 1919, la Londra.

Tot ea a conceput și a promovat adoptarea, în 1924, de către Liga Națiunilor a Declarației Drepturilor Copilului. Acest prim document internațional a fost mijlocul prin care comunitatea internațională a afirmat urgența protecției copiilor împotriva abuzurilor și neglijenței, statele membre fiind chemate să își asume responsabilitatea și să aloce resurse pentru această cauză.

Treizeci și cinci de ani mai târziu, Organizația Națiunilor Unite a adoptat o formă extinsă a acestei Declarații, pe 20 noiembrie 1959, această dată fiind declarată ca "Ziua Mondială a Copiilor". Multe țări sărbătoresc și azi "Ziua copilului" la această dată, dar și mai multe, ca și România, pe 1 iunie.

Am făcut acest scurt istoric pentru a conștientiza, încă o dată, cauzele care au condus la necesitatea elaborării unei astfel de Declarații: războiul, exploatarea prin muncă a copiilor, lipsa accesului la educație, foametea sau boala. Sunt părți de lume în care și azi copiii trăiesc astfel de lucruri, chiar foarte aproape de granița României.

Calitatea vieții copiilor trebuie să fie o preocupare constantă a adulților, a fiecăruia dintre noi, așa cum este prevăzut și în Declarație: "dată fiind lipsa sa de maturitate fizică și intelectuală, copilul are nevoie de protecție și îngrijire speciale, inclusiv de o protecție juridică adecvată, atât înainte, cât și după nașterea sa".

Astfel, Ziua copiilor trebuie să rămână, pe lângă un motiv de a sărbători, o zi în care întreaga lume să fie mai atentă și mai implicată în ceea ce privește problemele copiilor. Un bun prilej pentru a lua măsuri în ceea ce privește viața copiilor care sunt exploatați și discriminați.

Nu doresc să închei această declarație fără a le ura mult succes copiilor pentru care perioada următoare va fi una a examenelor!

La mulți ani, dragi copii! Să ne bucurăm cu toții de această zi, iar noi, adulții, să ne amintim că, așa cum spunea Lucian Blaga, "copilăria este inima tuturor vârstelor"!

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică: Dialogul cu cetățenii din afara granițelor este vital!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Dialogul cu cetățenii din afara granițelor este vital!"

Statul român are datoria sacrosanctă de a-și proteja cetățenii, indiferent dacă se află pe teritoriul României sau în afara acesteia. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat desfășurarea unei noi reuniuni din cadrul Programului "Dialog cu diaspora pe teme consulare - 2022", cu reprezentanții comunității românești și ai mediului asociativ românesc din Republica Elenă și Republica Bulgaria.

Programul "Dialog cu diaspora pe teme consulare" a fost demarat în anul 2015, la inițiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, și a fost reluat în anul 2021, prin acțiuni de informare dedicate cetățenilor din afara granițelor cu privire la proiectele derulate de MAE pe linia modernizării activității consulare, în vederea asigurării asistenței și protecției cetățenilor români aflați în străinătate. Pe 28 mai a fost organizată o întâlnire în format hibrid la Salonic.

Reamintesc că, prin programul de guvernare 2021-2024, România s-a angajat să sporească acordarea de asistență consulară performantă în beneficiul cetățenilor români din afara granițelor. Astfel, MAE este mandatat să continue aplicarea deciziei guvernamentale din decembrie 2020, de extindere a rețelei de oficii consulare în baza calendarului multianual aprobat.

Așadar, MAE va urmări cu prioritate înființarea unor oficii consulare de carieră în regiuni în care sunt prezente importante comunități românești, situate la distanțe considerabile față de misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră deja existente, fără a exclude ca factori determinanți rațiuni de natură politică, economică sau culturală.

În cadrul reuniunii de săptămâna trecută, reprezentanții mediului asociativ românesc din Republica Elenă au adus în atenție o serie de aspecte referitoare la serviciile consulare prestate prin intermediul sistemelor informatice integrate în platforma E-Cons și la programarea aferentă unor servicii consulare pe perioada estivală. Totodată, participanții au prezentat situația generată de nerecunoașterea de către autoritățile locale elene a unor documente eliberate de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din Republica Elenă, au subliniat necesitatea continuării procesului declanșat de MAE în vederea debirocratizării serviciilor consulare, necesitatea unor adaptări legislative și extinderea măsurii, deja puse în aplicare de MAE, de transmitere a documentelor prin poștă/curier rapid, precum și aspecte legate de relațiile de muncă și protecție socială. Reprezentanții comunității românești din Republica Bulgaria au semnalat întârzierile înregistrate la punctul de trecere a frontierei la Ruse și faptul că nu se aplică întotdeauna procedura simplificată de control al documentelor de călătorie, în condițiile în care unii cetățeni români dețin inclusiv permise de ședere eliberate de către autoritățile bulgare.

Toate aceste aspecte problematice vor trebui analizate de MAE în cel mai scurt timp, pentru a ne asigura că cetățenii noștri, care sunt totodată cetățeni europeni, beneficiază de toate privilegiile acestui statut!

  Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică: Doamnă Novák, domnule Hunor: Transilvania este România!;

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

"Doamnă Novák, domnule Hunor: Transilvania este România!"

Suntem singura țară din Uniunea Europeană care tolerează afronturile la care este supusă, în mod repetat, atât de reprezentanții celei mai mari minorități conlocuitoare, cât și de reprezentanții la vârf ai statului vecin, care îi privește pe toți reprezentanții acestei minorități ca pe propriii cetățeni. Evident, mă refer la etnicii maghiari și la statul maghiar.

De ce tolerăm?

Din ignoranță, din teamă, din trădare.

Din ignoranță, pentru că, încă din decembrie 1989, Ungaria și-a manifestat tendințele secesioniste asupra Ardealului, iar cine nu vede sau nu crede această realitate este cel puțin un ignorant.

Din teamă, pentru că după 1989 cei mai mulți dintre liderii noștri politici s-au gândit doar la ce să facă și cum să facă pentru a nu deranja pe nimeni și a-și păstra locul pe scaun.

Din trădare, pentru că țara a avut un preț pentru mulți dintre cei care s-au perindat la conducerea ei.

Astăzi, din prostie, teamă sau trădare, niciun oficial de rang înalt nu a luat poziție împotriva vizitei, cu caracter secesionist-separatist, în Transilvania, a doamnei președinte al Ungariei, Katalin Novák.

Din prostie, pentru că pur și simplu nu înțeleg interesul teritorial al Ungariei în România, dar și rolul destabilizator pe care îl joacă vecinii noștri de la nord în interiorul Uniunii Europene.

Din teamă, pentru a nu deranja firul invizibil care leagă Budapesta de Paris și Berlin, via Moscova.

Din trădare, pentru că România nu înseamnă absolut nimic pentru mulți dintre cei care ne conduc, în special pentru etnicii maghiari din Guvern.

Vizita doamnei Novák în România este o declarație secesionistă, care sună așa: "Nu contează cum, noi vrem Transilvania!"

Este de datoria noastră, a tuturor românilor iubitori de neam și de țară, să îi întoarcem afrontul și să îi amintim două lucruri: primul - în 1919 am ajuns până la Budapesta și am eliberat-o; al doilea - Ria, ria, aici e România!

  Gabriel Andronache - intervenție intitulată La 1 iunie celebrăm viitorul națiunii noastre!;

Domnul Gabriel Andronache:

"La 1 iunie celebrăm viitorul națiunii noastre!"

Copiii sunt viitorul României! O afirmație, un slogan sau un adevăr?! Evident, este adevărul pur și simplu, deoarece generațiile anilor 2008 - 2022 vor reprezenta cea mai mare parte a populației active pentru următoarele decenii din România. De aceea, respectarea drepturilor copiilor care formează generațiile menționate mai sus este esențială, chiar vitală.

La nivel internațional, mecanismul de protecție a fost construit prin demersuri succesive, începând cu Declarația de la Geneva din 1924 privind drepturile copilului, urmată de Declarația drepturilor copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1959, culminând cu Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 și ratificată de România în 28 septembrie 1990, țara noastră fiind printre primele state care au implementat în legislația națională acest document programatic.

Această Convenție "cuprinde întregul spectru al drepturilor omului - civile, politice, economice, sociale, culturale - și prevede o dezvoltare completă a potențialului copilului într-o atmosferă de demnitate și justiție. Totodată, în acest document, drepturile copilului sunt clare, concrete și accesibile înțelegerii, iar prin aceasta este satisfăcută o primă condiție în procesul respectării lor. Convenția cu privire la Drepturile Copilului este tratatul în domeniul drepturilor omului cu cea mai largă ratificare din istorie. Pe măsură ce Convenția a fost aplicată, s-a constatat că protejarea drepturilor copilului necesită extinderea anumitor prevederi ale acesteia, astfel, până în prezent, au fost elaborate și aprobate trei protocoale facultative.

Mai mult, în sprijinul acestui demers nobil, în 1993, Guvernul României adoptă Hotărârea nr. 103/18.03.1993 prin care se înființează Comitetul Național pentru Protecția Copilului.

După mai mulți ani de dezbateri în societatea civilă, dar și în Parlamentul României, autoritatea legislativă a făcut un pas important în ceea ce privește protecția drepturilor copilului în România și a adoptat, în anul 2018, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, prin care este numit un Avocat al Copilului. Așadar, cu acea ocazie, România se înscria în rândul țărilor europene care aveau o instituție independentă, cu un departament specializat destinat copiilor.

Ce reprezintă, în fond, în afara enunțurilor declarative, Ziua Copilului? Ați întrebat copiii din familia dumneavoastră sau pe copiii din apropiere ce cred că înseamnă 1 iunie - Ziua copilului? Invariabil, răspunsurile lor inocente se îndreaptă către dragostea din familie, mici bucurii împărtășite cu cei dragi, fericire, jocuri în natură, aventură, amintiri plăcute, precum și cadouri primite sau oferite. În contextul socio-politic, pe care îl traversăm în aceste zile, veți întâlni și copii care își îndreaptă gândurile și faptele pline de generozitate pură către acei copilași care nu au parte de clipe de bucurie și de fericire, copilași care trec prin momente mai puțin fericite, chiar tragice.

Vă îndemn, cu această ocazie, să sprijiniți, prin orice mijloace, atât copiii care au nevoi speciale, cât și copiii care doresc să se implice emoțional și material pentru alinarea suferințelor celor de aceeași vârstă cu a lor.

Pentru noi, oamenii maturi, 1 iunie reprezintă ziua în care fiecare dintre noi retrăiește clipe minunate din copilărie, când ne simțim din nou copii pentru câteva momente. Totodată, 1 iunie este un reper care trebuie să ne mobilizeze ca, mereu, prin activitatea noastră legislativă, dar și de decidenți politici, să găsim acele resorturi și mecanisme, atât legislative, cât și personale, care să contribuie la o dezvoltare armonioasă a copiilor din țara noastră, a viitorului națiuni noastre!

  Elena Hărătău - intervenție referitoare la Ziua copilului în țara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri;

Doamna Elena Hărătău:

"Ziua copilului în țara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri"

Marcăm, în acest an, Ziua copilului sub cele mai întunecate auspicii. Acestea sunt războiul, care este chiar lângă noi, și criza economică mondială, care nu ne va ocoli.

Primele victime sunt copiii, pe care îi aniversăm astăzi.

Am văzut cu toții, în ultimele luni, drama copiilor din Ucraina. Statisticile, pe care nu le citez astăzi, vorbesc de sute de mii de copii care au fost forțați să plece în pribegie. Au plecat doar cu mamele, pentru că tații au fost luați la război. Mulți dintre acești copii nevinovați au venit, împreună cu mamele, în țara noastră. I-am ajutat, cu inima deschisă, cu gândul cel bun, am fost alături de suferința lor, i-am protejat cum am știut noi mai bine.

A fost deopotrivă atitudinea conducerii statului român, a organismelor sale centrale și locale, a Bisericii, a organizațiilor nonguvernamentale. Dar, mai presus de asta, a fost voința românilor de a-și ajuta semenii, vecinii, într-un moment de viață și de moarte pentru ei.

Să nu uităm că la fel s-a întâmplat și acum 83 de ani, în septembrie 1939, când Polonia a fost ocupată de Germania lui Hitler, apoi de Uniunea Sovietică a lui Stalin, care - nu-i așa? - nu se simțea în siguranță. Zeci de mii de polonezi au fost atunci ocrotiți de poporul și statul român, reușind astfel să își salveze viețile și minima agoniseală cu care au putut pleca din țara lor.

Revenind în prezent, sunt convinsă că acești copii ucraineni ocrotiți astăzi de noi, care peste 30 de ani vor face parte din generația care va conduce Ucraina, nu vor uita niciodată cum au fost ajutați în România, că au primit adăpost, hrană, jucării și școală.

Le vor aminti asta și mamele lor, care sunt adevărate eroine. Văzându-le cum pleacă în lumea largă cu copiii alături, m-am gândit la generația de eroine românce de după al Doilea Război Mondial. Așa cum spunea Alexandru Paleologu, undeva, ele au crescut o generație de copii rămași fără tați, aruncați atunci în pușcăriile comuniste. Iar acei copii de atunci, care nu au apucat să se bucure vreodată de Ziua copilului, au transmis mai departe, generațiilor viitoare, valorile fundamentale ale poporului român: credința în Dumnezeu și iubirea de neam, atât de urâte de comuniști.

Trebuie ca astăzi, de Ziua copilului, să ne amintim de zecile și sutele de orfani alungați de război la noi, în România. Cine le poate explica celor pe care, la cea mai fragedă vârstă, viața i-a lovit crunt de două ori, că există o Zi a copilului? Zi în care ei ar trebui să se joace și să râdă...

Au fost și voci, în această perioadă, care au acuzat atât statul, cât și pe românii care și-au ajutat semenii, adică pe mamele și copiii din Ucraina, că au făcut aceasta în detrimentul copiilor nevoiași din România.

Adevărul este însă că toți copiii noștri aflați în dificultate au fost sprijiniți exact în aceeași măsură ca și înainte de migrația declanșată de războiul pornit de Rusia. Pot depune mărturie pentru aceasta conducerea statului român, organismele sale centrale și locale, Biserica, organizațiile nonguvernamentale. Dar, mai presus de toate, pot depune mărturie românii cu inimă mare și drag de toți copiii din lume.

Criza economică mondială, care ne este anunțată zilnic pe toate canalele, nu ar trebui să-i afecteze pe copii. Este de datoria noastră să îi restrângem cât mai mult efectele. Ba chiar să ne sacrificăm pentru copii, să nu îi transformăm în victime colaterale ale unui alt fel de război.

Copiii nu trebuie însă să știe de auspiciile întunecate ale Zilei lor din acest an. De aceea, noi, adulții, care suntem vinovați de toate nenorocirile din lume, am face bine să ne oprim măcar astăzi din nebunia aceasta, pentru binele copiilor pe care îi sărbătorim astăzi.

Și, în final, nu cred că există cuvinte mai pline de încărcătură emoțională și de respect la adresa copiilor decât cele rostite de Regele Mihai, în anul 2011, chiar de la această tribună a Parlamentului României: "Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri".

Dumnezeu să-i ocrotească pe toți copiii lumii!

  Claudiu-Augustin Ilișanu - declarație politică: Prioritatea noastră este să oferim stabilitate economică în contextul instabil regional și european, ceea ce PSD a făcut prin proiecte și pachete sociale cu efect pozitiv în viața românilor;

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

"Prioritatea noastră este să oferim stabilitate economică în contextul instabil regional și european, ceea ce PSD a făcut prin proiecte și pachete sociale cu efect pozitiv în viața românilor"

Pentru un cadru coerent de dezvoltare și răspuns la nevoile urgente, pledăm în continuare pentru renegocierea PNRR și includerea în acesta a unor noi puncte și domenii esențiale în contextul crizelor actuale, precum agricultura, dar și creșterea procentului din PIB alocat sistemului public de pensii.

România traversează, de mai bine de un an, circumstanțele unor crize multiple, accelerate de pandemia gestionată deficitar și neprofesionist de guvernele precedente și la care s-a adăugat criza economică generată de războiul din Ucraina. Partidul Social Democrat are o contribuție esențială pentru echilibrarea economiei și sprijinirea concretă a românilor, prin pachete sociale eficiente care trebuie să își facă simțit impactul pozitiv în societate în favoarea cetățenilor. Lupta noastră pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, pentru sprijinirea firmelor românești și a cetățenilor cu venituri mici sunt obiectivele care fac parte din politica PSD de a fi alături de cetățenii pe care îi reprezintă.

În ceea ce privește pensionarii, pe lângă sprijinul financiar acordat celor cu venituri mici, între obiectivele noastre sociale urgente pentru seniori se află majorarea pensiilor, reglementată deja de un cadrul legislativ clar, care nu trebuie să mai fie amânat. Acest obiectiv primează, iar cadrul PNRR trebuie să fie pus în corelare cu acest obiectiv, pentru că PSD pledează ferm pentru renegocierea PNRR și ajustarea unor proiecte urgente pentru România în contextul actual. Referindu-ne la Planul Național pentru Redresare și Reziliență trebuie să spunem că în contextul războiului din Ucraina absența domeniului agriculturii din PNRR nu este o neglijență, ci un act de lipsă de viziune, de responsabilitate și de nepăsare atât pentru economia țării, cât și pentru stabilitatea sistemului alimentar și siguranța alimentară a cetățenilor. Este total inadecvat să vedem că în PNRR agricultura nu apare decât într-un cadru vag la consolidarea competențelor și formarea profesională educativă aliniată la nevoile pieței muncii, fiind vorba de crearea unor consorții de învățământ, campusuri profesionale și transformarea unor școli agricole în centre de profesionalizare.

După războiul din Ucraina și tendințele acestei crize globale a prețurilor, alimentelor și a cerealelor, care pare că nu va evita Europa, este clar că România trebuie să-și readapteze urgent viziunea pentru a oferi soluții eficiente pentru protejarea producției agricole și a siguranței alimentare. Viziunea noastră, a PSD, a fost permanent aceea că agricultura este un domeniu esențial, care trebuie să se regăsească în PNRR sub forma mai multor componente, mai ales în ceea ce privește necesitatea proiectelor de irigații.

Ceea ce noi am sugerat a fost ignorat la momentul respectiv, însă timpul a dovedit că specialiștii PSD au avut dreptate, iar agricultura și în special irigațiile trebuiau să fie parte esențială din PNRR. Contextul regional instabil de la granițele României și crizele pe care le traversăm odată cu războiul din Ucraina necesită o ajustare urgentă a Planului Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să îl adapteze la noile nevoi și circumstanțe de criză.

Ca stat din proximitatea unei zone de război, România trebuie să-și apere interesele economice și de securitate națională, și, printr-o comunicare abilă, să aibă câștig de cauză în negocierea ce trebuie să o ducă cu Comisia Europeană pentru includerea în PNRR a unor puncte esențiale, cum ar fi creșterea tehnologizării agricole, sisteme de irigații și investiții în depozite de alimente, de care economia României are nevoie pentru stabilitate și dezvoltare în perioada imediat următoare.

  Ioan Balan - declarație politică având tema În Moldova avem nevoie de industrie puternică!;

Domnul Ioan Balan:

"În Moldova avem nevoie de industrie puternică!"

Chiar dacă Moldova a fost ocolită multă vreme de investițiile străine directe, moldovenii au reușit, prin propriile forțe, să dezvolte o economie locală puternică, bazată pe întreprinderi mici și mijlocii foarte competitive. La Suceava avem structuri de turism private care pot oricând să concureze cu structuri similare din state dezvoltate. Avem mici producători de produse alimentare din legume, fructe, carne sau brânzeturi care sunt apreciate pe cele mai pretențioase piețe din lume. Avem mici producători de textile și de articole vestimentare care concurează cu marile case de producție din lume. Avem producători locali de produse artizanale, tradiționale, inegalabile și extrem de căutate în toată lumea.

Așadar, avem zeci de mii de oameni harnici, în Moldova, care au reușit să pună pe picioare o economie locală cu care să ne putem mândri nu numai în țară, ci și peste hotare. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre întreprinzătorii moldoveni au fost și sunt afectați de evoluțiile prețurilor energetice, de blocajele apărute pe lanțurile de aprovizionare, de agresiunea brutală a Rusiei asupra poporului ucrainean.

Cu ajutorul Guvernului și al fondurilor europene nerambursabile, care vor fi direcționate către firmele românești, am convingerea că antreprenorii moldoveni vor trece cu bine și peste această perioadă dificilă.

Pe lângă economia locală moldovenească cu care eu, personal, mă mândresc, bazată, în principal. pe întreprinderi mici și mijlocii, Moldova are nevoie de o industrializare puternică, de investiții străine strategice de mari dimensiuni, capabile să pună în valoare toate resursele regiunii, atât resurse naturale, cât și resurse umane. Trebuie să punem capăt acestui lanț al slăbiciunilor în care exportăm materii prime și importăm produse finite, realizate chiar cu resursele noastre naționale. Trebuie să-i încurajăm, prin locuri de muncă bine plătite, pe tinerii absolvenți ai universităților și școlilor din Moldova să rămână acasă, în țara lor, și să-și construiască aici un viitor.

Moldova are tot ceea ce-i trebuie pentru a se dezvolta ca punct industrial strategic al țării. Până acum, piedica majoră era reprezentată de lipsa autostrăzilor. Dacă se va menține actualul ritm de realizare pentru autostrăzile Moldovei, infrastructura de transporturi va fi chiar un avantaj competitiv pentru dezvoltarea industrială a țării lui Ștefan. Îmi exprim speranța că toată diplomația românească, în special însărcinații cu afaceri economice, vor prezenta mediilor de afaceri din statele dezvoltate ce oportunități uriașe prezintă Moldova pentru economia europeană și îi vor convinge să participe la industrializarea acestei părți de țară.

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică: Parteneriat strategic între statul român și multinaționale;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Parteneriat strategic între statul român și multinaționale"

O Românie cu o economie puternică nu poate fi construită în afara sistemului Uniunii Europene și al spațiului Occidental. Fără investițiile și know-how-ul adus de companiile mutinaționale este clar că nu putem avea pretenția la competitivitate pe piețele internaționale. De altfel, domeniile noilor tehnologii, în care România este acum foarte apreciată, reprezintă simbioza eficientă între dinamica multinaționalelor și facilitățile pe care statul român le-a acordat de-a lungul anilor. Însă, este absolut necesar pentru sănătatea economiei să existe un echilibru clar între stat și companiile private străine, o predictibilitate legislativă și o relație bazată pe încredere.

Nu trebuie să uităm, totodată, faptul că în companiile multinaționale, mai ales în filialele de pe teritoriul României, cei mai mulți angajați sunt români. De aceea, sunt de părere că rezultatele muncii românilor, indiferent că lucrează la o firmă cu capital românesc sau la o multinațională, trebuie să se vadă în primul rând în economia țării. Relația corectă de până acum între stat și multinaționale, mai ales din domeniul IT, cel mai dinamic, a fost în ceea ce privește scutirile de impozite. Însă, ceea ce nu este corect și nici echitabil se referă la exportul de capital din țara noastră. De altfel, problema exportului profitului pentru impozite mai mici în țara gazdă a devenit o problemă la nivel european. Dezbaterile sunt foarte aprinse asupra acestui subiect nu doar la noi în țară!

Este normal ca o multinațională să fie sprijinită de avocați și analiști financiari ce propun și aplică optimizări pentru exportarea capitalului, însă susțin poziția președintelui PSD, Marcel Ciolacu, în această privință. Relația echitabilă între statul român și multinaționale trebuie să se manifeste în ambele sensuri, mai ales atunci când interesele românilor trebuie să fie deasupra acestor discuții!

Cum putem face asta? Legi clare și predictibile, discuții și negocieri cu partenerii economici pentru constituirea unui sistem de impozitare transparent și lipsit de favoritisme.

De cealaltă parte, multinaționalele să implementeze o filosofie clară de respect față de angajatul român, și, nu în ultimul rând, să devină partener în construcția unui mediu economic cât mai stabil.

Din punctul meu de vedere, un stat puternic și stabil nu poate fi construit fără o economie puternică și stabilă. De aceea e foarte important să depășim vechea gândire și să construim un sistem de parteneriat durabil, bazat pe dialog și încredere.

  Ioan Mang - declarație politică referitoare la Bilanțul PSD după primele 6 luni de guvernare;

Domnul Ioan Mang:

"Bilanțul PSD după primele 6 luni de guvernare"

S-au împlinit șase luni de când PSD a intrat la guvernare într-o coaliție largă cu PNL și UDMR. Nu a fost a decizie ușoară atunci, însă timpul ne-a dovedit că a fost una necesară, mai ales din perspectiva bunei guvernări, în interesul românilor și al României.

Înainte de orice, participarea PSD la actul guvernării a adus România pe drumul stabilității, un factor esențial în aceste vremuri tulburi, când societatea noastră se confruntă cu crize multiple, dar și cu un război la granițele estice. Nu e puțin lucru că, după luni de zile de gâlceavă și scandal, astăzi guvernarea nu își mai irosește timpul și energiile pe jocuri politice meschine, ci rămâne concentrată pe asigurarea unei guvernări eficiente. PSD a intrat la guvernare să scoată țara din haosul în care ajunsese captivă din cauza orgoliilor USR și PNL. Stabilizarea situației, traversarea crizelor multiple suprapuse, refacerea echilibrelor economice, a încrederii și a bunăstării oamenilor! Acestea au fost și rămân obiective esențiale ale PSD!

În cele șase luni de când PSD este la guvernare, am reușit să impunem mai multe programe și măsuri bune pentru țara noastră, dar mai ales pentru români. PSD a promovat trei pachete de măsuri sociale și economice de sprijin pentru România, prin care peste 12 milioane de români și sute de mii de companii beneficiază de ajutor și sprijin pentru a traversa cu bine această perioadă. Dacă PSD nu era la guvernare, aceste măsuri și aceste rezultate bune nu existau! Din contră, cunoscând "viziunea" progresistă de "dreapta" sunt convins că, astăzi, românilor nu li se dădea niciun ajutor, din contră, în numele austerității, "progresiștii" ne puneau să strângem cureaua și să plătim din buzunarele noastre incompetența și prostia lor!

Desigur, unii ne critică pentru faptul că nu am făcut totul, că încă mai sunt probleme de rezolvat. Tuturor acestor critici de dragul criticii trebuie să li se aducă aminte că nu putem noi rezolva în șase luni ceea ce au stricat alții în doi ani de zile.

Chiar dacă încurajatoare, rezultatele economice bune nu sunt însă și suficiente! Tocmai de aceea, PSD lucrează la un nou plan de măsuri menit să asigure o și mai mare securitate alimentară și să protejeze cetățenii față de creșterea prețurilor la alimente. De asemenea, vrem să sprijinim masiv companiile autohtone și să asigurăm independența energetică a țării. Totodată, dezvoltarea comunităților locale, prin PNRR și Programul național "Anghel Saligny", rămâne un obiectiv cheie al guvernării noastre.

Nu în ultimul rând, pentru un partid social-democrat, refacerea echității sociale este un alt obiectiv major. Trebuie să găsim un echilibru corect între muncă și capital. În viziunea PSD, acest echilibru se poate realiza doar prin reducerea poverii fiscale pe salariile mici, prin acordarea deducerilor fiscale, simultan cu o creștere a impozitării capitalului, fără ca acest lucru să afecteze dezvoltarea ulterioară a unei afaceri.

În aceste luni, am dovedit din nou că suntem un partid responsabil, care știe să guverneze, să facă investiții importante și să se gestioneze domenii-cheie ale economiei și societății (sănătate, finanțe, solidaritate socială etc.). Am dovedit că ne ținem cuvântul dat și nu lăsăm pe nimeni în urmă. În lumina a ceea ce am realizat până acum, privesc cu optimism și speranță către următoarele 6, 12, 18, 24 luni de guvernare.

  Marian Crușoveanu - intervenție intitulată Cazinoul din Constanța va redeveni curând bijuteria Mării Negre;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Cazinoul din Constanța va redeveni curând bijuteria Mării Negre"

După un periplu ce nu-și mai anunța sfârșitul, o continuă pasare a responsabilității instituționale între autoritățile centrale și locale, Cazinoul din Constanța este pe cale de a redeveni bijuteria litoralului românesc de altădată. Potrivit Companiei Naționale de Investiții, lucrările de restaurare a Cazinoului au trecut de 55%, iar termenul pentru finalizarea întregului proces de reabilitare este martie 2023. De foarte mulți ani, prea mulți ani, această operă de artă, devenită simbol al orașului Constanța, a suferit de nepăsare și incompetență. Renovarea începută în anul 2020 a scos la suprafață situația critică în care se afla clădirea, firma care a câștigat licitația descoperind, în timpul decopertării, că structura Cazinoului este mult mai afectată decât se credea inițial.

Istoria Cazinoului din Constanța este la fel de tumultoasă precum cea a regiunii și a țării însăși. Admirată de toții regii României, clădirea în stil Art-Nouveau avea menirea de a reprezenta stăpânirea românească în Dobrogea. În 1904, Primăria Constanța l-a angajat pe reputatul arhitect Petre Antonescu să ridice un edificiu demn de aspirațiile orașului, însă acesta nu a apucat decât să toarne fundația la câțiva metri sub nivelul mării. Planurile inițiale ale lui Petre Antonescu, de a construi o clădire în stilul tradițional românesc, au fost abandonate, iar noua conducere a orașului l-a angajat pe franco-elvețianul, de 32 de ani, Daniel Renard pentru a duce la capăt această sarcină. Cazinoul a fost finalizat în 1910 și inaugurat anul următor, în 1911. Istoria sa a fost una dinamică, cu multe aspecte tragice. Admirat de țarul Nicolae al II-lea în 1914, în timpul Primului Război Mondial, Cazinoul a fost folosit pe post de spital militar și a suferit bombardamentele aviației germane, precum și devastările provocate de trupele germano-bulgare care au pătruns în Constanța. Refăcut în anul 1928, Cazinoul va fi supus, încă o dată, atacurilor avioanelor inamice, de data aceasta din partea celor sovietice. În timpul regimului comunist, în Cazino a funcționat un restaurant la parter și un cinematograf la etaj, iar toți invitații speciali ai lui Gheorghe Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu au vizitat simbolul Constanței.

Ultima renovare a avut loc în 1986. De atunci și până astăzi Cazinoul a intrat într-un amplu proces de degradare. În 2018, după anularea celei de-a treia licitații, la Constanța, a venit o echipă de experți din partea Europa Noastră și a Institutului Băncii Europene de Investiții, după ce Cazinoul a intrat pe lista celor mai periclitate 7 situri din Europa, 7 Most Endangered, la nominalizarea Asociației Arche. Programul identifică situri istorice valoroase, dar vulnerabile și contribuie la crearea de strategii necesare salvării lui. După dezbateri publice, întâlniri între autorități, experți și societatea civilă, CNI ajustează suma alocată și lansează cea de-a patra licitație, care este adjudecată de o asociere de firme în frunte cu Aedificia Carpați.

Toți constănțenii așteaptă cu nerăbdare ca aceste lucrări să se finalizeze și să ne putem bucura deplin de această operă de artă. Autoritățile trebuie să știe un lucru clar: inspecțiile trebuie făcute periodic, și lucrările de reabilitare executate oricând este nevoie. Cazinoul nu mai trebuie să se regăsească vreodată în situația de acum câțiva ani!

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: Progrese pentru independența energetică;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Progrese pentru independența energetică"

În urma deciziei Federației Ruse de a invada Ucraina, întreaga comunitate internațională s-a mobilizat politic, economic și militar. Uniunea Europeană a direcționat fonduri pentru ajutor umanitar, dar și, pentru prima oară, pentru achiziționarea și distribuirea de armament soldaților din Ucraina, în vederea apărării propriei populații.

Totodată, mecanismul de extindere a membrilor blocului european a fost reactivat după o lungă perioadă de stagnare. Și NATO și-a asumat perspectiva primirii de noi membri, state până acum neutre, dar care vor să se alăture eforturilor europene de a forma o rețea de apărare rezilientă împotriva țărilor agresive. Tendințele expansioniste ale Kremlinului au provocat o criză umanitară fără precedent, dar și economică și energetică, forțând statele europene democratice să conceapă strategii de obținere a independenței față de gazul rusesc. România s-a alăturat și ea acestei provocări și am încercat să găsim cea mai fezabilă alternativă în acest sens, astfel încât românii să nu resimtă acut tranziția din punct de vedere financiar.

Executivul European a inițiat un plan, "REPower EU", prin care s-ar obține reducerea cât mai rapidă a dependenței de importurile de energie din Federația Rusă și mărirea ponderii consumului de energie regenerabilă la 45% până la finalul deceniului.

Mai precis, se va dubla capacitatea de producție de energie fotovoltaică în următorii cinci ani. Toate clădirile firmelor și instituțiilor publice, inclusiv cele existente, vor fi obligate să-și monteze panouri solare pe acoperișurile lor. Conform datelor publicate de Comisia Europeană, consumul a nouă miliarde de metri cubi de gaze naturale va fi într-adevăr înlocuit până în 2027, urmând ca, din 2029, obligativitatea să fie extinsă și pentru clădirile rezidențiale private, dar numai pentru cele nou construite, nu și pentru cele vechi. Pentru realizarea acestor obiective va fi nevoie de reforme integrale și de investiții, acțiuni cu care Guvernul României deja operează și în care ne-am perfecționat deja în contextul pandemiei de COVID-19.

Țara noastră tocmai a adoptat Legea offshore, ce oferă o perspectivă optimistă prin care România poate să devină un exportator și un partener regional important în acest sens. Așadar, infrastructura energetică va suferi modificări, în vederea modernizării și inovării, pentru a atinge standardele europene. Este nevoie de aceste schimbări, întrucât Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz tocmai a anunțat semnarea unui acord cu Fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări (3SIIF) la Forumul Economic Mondial de la Davos, ce vizează dezvoltarea unor proiecte de investiții de 626 milioane euro în infrastructura de gaze naturale pregătită pentru hidrogen în România. Transgaz a susținut că rezervele interne extinse de petrol și gaze naturale ale României construiesc o premisă pentru desfășurarea unor proiecte ambițioase. Investițiile suplimentare în infrastructura de transport a gazelor naturale vor avea rolul de a stimula dezvoltarea economică în regiunea celor "Trei Mări", sprijinind în același timp securitatea energetică europeană și tranziția energetică în această regiune.

O guvernare inteligentă și asumată înseamnă găsirea de oportunități pentru progres și dezvoltare în fiecare situație. Am reușit până acum să demonstrăm că putem valorifica și situațiile de criză în care economia este cea mai puternic afectată. Vom urma aceeași direcție de acțiune și în perioada următoare, investind constant și progresiv. Cu ajutorul românilor și pentru români, vom reuși să ne atingem obiectivele prevăzute în programul de guvernare.

  Ștefan Mușoiu - declarație politică: PSD investește în dezvoltarea resursei umane pentru reziliență socială și economică;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"PSD investește în dezvoltarea resursei umane pentru reziliență socială și economică"

Bilanțul primelor șase luni de guvernare a PSD, alături de PNL și UDMR, a constituit și prilejul lansării planurilor de măsuri strategice pe care partidul din care fac parte le va impune, pe viitor, pentru redresarea României. Voi enunța doar generic aceste ținte ale PSD, care se vor axa, în special, pe combaterea creșterii prețurilor și descurajarea speculei, pe definitivarea planului integrat pentru securitatea alimentară a țării și susținerea agricultorilor și procesatorilor, pe finanțarea instalațiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului, pe semnarea tuturor contractelor pentru "Autostrada Moldovei"- A7, cât și pe exploatarea cuprului și a grafitului pentru fabricarea națională de semiconductori și baterii electrice. Dar o atenție deosebită va primi, din partea PSD, și dezvoltarea resursei umane pentru reziliență socială și economică, aspect deosebit de important nu doar din punct de vedere financiar, ci mai ales uman.

Am auzit, la fel ca majoritatea dumneavoastră mai mereu o serie de critici privind înființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de șanse și am observat, constant, că vorbitorii, în termini deloc laudativi privind portofoliul acestei instituții, omit, fie din nepăsare, fie cu rea-voință, subiectul principal vizat de această arie decizională, respectiv românul și evoluția sa atât de necesară și în plan intern, dar și extern. În timp ce opoziția noastră vrea cu orice chip să desființeze acest palier decizional necesar emancipării noastre ca popor, alte state dezvoltă o serie de politici pentru un astfel de scop esențial viitorului lor ca națiuni. Așadar, de aici rezultă, fără niciun fel de echivoc, că nevoia de gândire inovativă și de identificare a unor soluții din partea tuturor țărilor este rezultatul premisei de a asigura reziliența societală, mai ales în contextele generate de crizele suprapuse prin care suntem forțați să trecem.

Iar pentru această dimensiune cheie, PSD va pune accentul, cât va fi la guvernare, pe mai multe laturi de dezvoltare a rezilienței sociale, respectiv pe extinderea programelor de susținere a elevilor vulnerabili din mediul rural, pe implementarea unui sistem de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulți copii și, mai ales, pe cultivarea și profesionalizarea resursei umane, necesară sistemului de sănătate, dar și altor domenii fundamentale de activitate.

Noi, cei de la PSD, ne-am gândit că trebuie dezvoltate în acest sens parteneriate cu mediul privat și universitar în definirea unor noi politici publice și indicatori de reziliență societală, care să acopere nu doar planul de apărare și securitate, ci și componentele de ordin economic și social. Însă, un cuvânt de spus în acest sens vor avea și partenerii noștri de guvernare.

O altă veste bună, care trebuie făcută publică, este că guvernarea actuală face pași concreți privind corelarea priorităților naționale cu oportunitățile regionale prin procesul de programare a fondurilor europene (Mecanismul pentru redresare și reziliență RRF și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027). Prin eforturile noastre conjugate ne dorim ca cele 67 miliarde de euro din fondurile de coeziune, PNRR sau Fondul pentru Tranziție Justă, să devină cu adevărat o pârghie importantă pentru atragerea investitorilor străini în domeniile strategice pentru România.

Ținând cont de schimbările majore de paradigmă economică globală, atât prin procesul de producție, cât și de consum, România trebuie să asigure intern o amplă operațiune de transformare economică pentru a deveni o piață și mai atractivă pentru partenerii economici din Uniunea Europeană și SUA. În acest sens, o componentă cheie o reprezintă dezvoltarea unor activități cu valoare adăugată mai mare și creșterea competitivității economiei românești prin inovare și adoptarea tehnologiilor emergente.

Contextul actual, influențat de suprapunerea crizelor de scurtă și lungă durată, cu transformările profunde la nivelul economiei mondiale, sugerează anumite componente complementare de reziliență societală atât la nivel global, cât și inter. În speță, integrarea noilor tehnologii și a inovației, acțiune climatică și consolidarea arhitecturii de securitate regională. Pe acest fond, oportunitățile de relocare a producției de semiconductori pentru securizarea lanțurilor de fabricare în acest domeniu ar putea permite României atragerea unor noi investiții de tip greenfield sau brownfield, sau scalarea expunerii investiționale a companiilor multinaționale deja active pe piața românească, în acest sector. În această perspectivă, o altă prioritate a programului PSD de guvernare destinat viitorului o reprezintă exploatarea cuprului și a grafitului pentru fabricarea națională de semiconductori și baterii electrice.

Așadar, toate măsurile pe care PSD le are în vedere pentru viitor sunt rezultatul nemijlocit al unei cartografieri realiste și deosebit de aplicate a principalelor poziții și abordări de politici publice, ca răspuns direct la toate noile componente-cheie de schimbare de paradigmă universală.

PSD va miza pentru România pe dezvoltarea unui dialog structurat și pe diplomație economică, identificând proiectele pe care dorește să le realizeze în colaborare cu partenerii europeni și americani, în toate sectoarele de bază, cum ar fi energia, infrastructura, industria aeronautică, industria de apărare ș.a.. Aceste eforturi pot fi un complement excepțional pentru parcursul european al României, întărindu-i dinamica de convergență economică și dezvoltând proiecte investiționale cu valoare adăugată mare în economia națională.

  Vasile Nagy - declarație politică având ca obiect Prețurile și inflația;

Domnul Vasile Nagy:

"Prețurile și inflația"

O economie este permanent supusă unor șocuri în mare măsură imprevizibile, care afectează și evoluțiile prețurilor.

În același timp, politica monetară poate influența evoluțiile prețurilor numai cu un decalaj considerabil, care variază și, la fel ca majoritatea relațiilor economice, prezintă un grad ridicat de incertitudine.

În acest context, ar fi imposibil pentru orice bancă centrală să mențină permanent inflația la un anumit nivel-țintă sau să o readucă la nivelul dorit, într-o perioadă foarte scurtă. Prin urmare, politica monetară trebuie să acționeze într-o manieră anticipativă și poate menține stabilitatea prețurilor numai pe perioade mai îndelungate.

Inflația și deflația reprezintă fenomene economice importante, care pot avea consecințe negative asupra economiei. În esență, inflația este definită ca o creștere generală a prețurilor bunurilor și serviciilor pe o perioadă îndelungată, care conduce la scăderea valorii banilor și, prin urmare, a puterii de cumpărare a acestora.

Este important să facem distincția între variațiile prețurilor oricăror bunuri sau servicii considerate individual și cele ale nivelului general al prețurilor.

Majorările de prețuri determinate de schimbări calitative nu pot fi considerate factori generatori de inflație, deoarece nu reduc puterea de cumpărare a banilor. În cazul în care calitatea unui produs se îmbunătățește în timp, iar prețul se majorează, unele variații ale prețurilor sunt rezultatul acestei ameliorări calitative.

Stabilitatea prețurilor permite populației să identifice cu ușurință variațiile la nivelul prețurilor bunurilor în raport cu alte bunuri, ținând seama de faptul că astfel de variații nu sunt eclipsate de fluctuațiile nivelului general al prețurilor.

Inflația poate fi interpretată ca un impozit disimulat pe deținerea de numerar. Cu alte cuvinte, deținătorii de numerar înregistrează o scădere în termeni reali a lichidităților deținute și, implicit, a avuției lor financiare odată cu majorarea prețurilor, situație similară unei impozitări.

Categoriile sociale cele mai sărace suferă adesea cel mai mult de pe urma inflației sau a deflației, deoarece au posibilități limitate de protecție împotriva acestora.

Pentru un nivel dat al prețurilor, atunci când costurile materiilor prime, cum ar fi cotația petrolului, cresc, întreprinderile sunt constrânse să reducă numărul de angajați și producția. Rezultat al unor efecte legate de ofertă, acest tip de inflație este denumit adesea inflație prin costuri.

Mai mulți factori pot conduce la majorarea prețurilor consumurilor intermediare dacă oferta de materii prime, cum ar fi petrolul, nu corespunde așteptărilor sau dacă cererea mondială de materii prime crește.

Inflația este o masură politica deliberată, inițiată de persoane ce recurg la ea deoarece o consideră o alternativă mai puțin rea decât șomajul. Însă adevărul este că, pe termen lung, inflația nu vindecă șomajul.

Majorarea salariilor reale necorelate cu sporirea productivității va determina, de asemenea, scăderea ofertei agregate și a gradului de ocupare a forței de muncă. Aceste majorări pot fi rezultatul unei diminuări a ofertei pe piața forței de muncă, ca urmare a unei decizii guvernamentale, având ca efect reducerea stimulentelor pentru ocuparea forței de muncă.

Există o serie de factori și șocuri care, pe ansamblu, pot influența nivelul prețurilor pe termen scurt. Printre aceștia se numără evoluția cererii agregate și a componentelor sale, inclusiv evoluția politicii fiscale.

Alte variații pot fi cele aferente prețurilor consumurilor intermediare, costurilor și productivității, cursurilor de schimb și economiei mondiale. Toți acești factori afectează activitatea economică în termeni reali și evoluția prețurilor pe termen mai scurt.

Pe termen lung, prețurile sunt flexibile și pot reacționa pe deplin la variațiile înregistrate de cerere și ofertă. Cu toate acestea, pe termen scurt, multe prețuri individuale sunt rigide și se vor menține constante o perioadă.

Pe termen mai lung, măsurile de politică monetară stabilesc dacă rata inflației poate să crească sau să se mențină la niveluri scăzute.

Altfel spus, o bancă centrală care controlează masa monetară și rata dobânzii pe termen scurt deține controlul suprem asupra ratei inflației pe termen mai lung.

O reacție prea agresivă din partea politicii monetare, în sensul refacerii stabilității prețurilor într-o perioadă foarte scurtă, riscă să fie foarte costisitoare din punct de vedere al volatilității producției și a ocupării forței de muncă, ceea ce, pe termen lung, poate afecta și evoluțiile prețurilor.

În astfel de cazuri, este unanim recunoscut faptul că o reacție progresivă a politicii monetare este adecvată atât pentru evitarea unui grad ridicat și inutil de volatilitate a activității economice reale, cât și pentru menținerea stabilității prețurilor pe termen mai lung.

Rata inflației era la 10,15% în luna martie, la 13,8% în luna aprilie, la 14,2% în luna mai și va crește la 15% la jumătatea anului 2022, un nivel record al ultimilor 18 ani.

Asigurarea de fonduri care să suplimenteze veniturile familiilor sărace ar fi una dintre cele mai bune soluții pentru stabilizarea inflației.

Lupta cu inflația nu are soluții miraculoase, doar rezolvări de bun-simț economic.

  Florian-Claudiu Neaga - declarație politică: Programul național pentru prevenirea și tratamentul obezității - prioritate pentru sănătatea publică din Romania;

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Programul național pentru prevenirea și tratamentul obezității - prioritate pentru sănătatea publică din Romania"

Aș dori să atrag atenția asupra unui nevoi urgente, cu un impact major asupra sănătății românilor, necesitatea unui program pentru prevenirea și tratamentul obezității.

Potrivit unui raport din mai 2022 al Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 34% dintre români suferă de supraponderabilitate, în timp ce, la nivel mondial, peste 800 milioane de adulți și 250 milioane de copii, suferă de obezitate. Incidența obezității este în creștere, iar pandemia a înrăutățit situația.

Situația este îngrijorătoare, de aceea consider că trebuie să pornim de la un interes sporit pe acest subiect din partea Guvernului, a Ministerului Sănătății, Ministerului Educației, a Comisiilor de Sănătate din Parlament, a organizațiilor medicilor și pacienților din domeniul sănătății, și trebuie să începem cu o informare corectă a populației, astfel încât să venim cu măsuri pentru a corecta comportamentul alimentar al familiilor. Combaterea obezității trebuie inclusă în Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 ca obiectiv principal în cadrul ariei strategice legate de sănătatea publică.

O inițiativă foarte importantă pentru sănătatea românilor s-a materializat la Palatul Parlamentului, pe 17 mai 2022, prin lansarea Coaliției Naționale pentru Combaterea Obezității, cu sprijinul Comisiei pentru Sănătate din Senatul României. Propunerea a venit din partea reprezentanților celor mai importante societăți medicale și organizații cu preocupări în domeniul obezității, iar noua platformă creată va iniția politici publice pentru combaterea obezității, asupra căreia Coaliția atrage atenția, că este o boală cronică care trebuie abordată ca atare.

Datele statistice arată că va fi o adevărată luptă pentru a conștientiza publicul larg că obezitatea nu înseamnă doar aspectul unei persoane, ci o afecțiune foarte gravă, dacă avem în vedere bolile cu care este asociată și complicațiile la care duce. Succesul în combaterea obezității va însemna o populație mai sănătoasă și o degrevare importantă a solicitării sistemului medical. Obezitatea înseamnă apariția unor afecțiuni medicale severe ale pacienților și costuri mari pentru sistemul de sănătate.

Cifrele privind incidența obezității denotă o situație foarte gravă. 31,4 la sută dintre românii cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani suferă de obezitate, ceea ce înseamnă peste 4 milioane de persoane. Iar 6 din 10 adulți au probleme cu greutatea. Și mai îngrijorător este că se constată o creștere accelerată a incidenței la copii, iar estimările sunt că, până în 2030, România va avea aproape 500.000 de copii cu obezitate, iar nevoia de educație în acest domeniu este esențială. Este nevoie de educarea copiilor în acest domeniu, fiindcă ei sunt viitorul. Este nevoie de o curriculă care să includă nutriția, și mai ales sportul, dar, în plus, trebuie să venim cu soluții actuale, propuse chiar de elevi, precum educarea prin intermediul unor mijloace moderne de comunicare: experiențele VR, aplicațiile mobile, grupurile specializate pe rețelele de socializare și blogurile de consiliere cu participarea experților în sănătate. Astfel de mijloace contemporane trebuie avute în vedere atunci când elaborăm un program pentru un stil de viață sănătos, care să ajungă să fie acceptat, pentru educarea copiilor și tinerilor.

În același timp, studiile arată că românii nu au o percepție corectă asupra a ceea ce înseamnă obezitate. Doar 1 din 4 persoane din mediul urban care se confruntă cu obezitatea recunoaște și conștientizează afecțiunea și riscurile asociate acesteia. Ceea ce înseamnă că nu o recunosc ca pe o boală care le poate afecta grav starea de sănătate.

Este important să avem cât mai repede un plan național de prevenire și tratament al obezității, prin care să luăm măsuri concrete, astfel încât să venim cu soluții și să protejăm sănătatea copiilor noștri, și nu numai!

  Nicolae Giugea - declarație politică având ca titlu O economie puternică se bazează pe agenți economici puternici!;

Domnul Nicolae Giugea:

"O economie puternică se bazează pe agenți economici puternici!"

În urmă cu numai câțiva ani, un raport al Băncii Naționale a României scotea în evidență faptul că România este economia cu cei mai vulnerabili operatori economici din Uniunea Europeană, cu cea mai slabă capitalizare privată, cu afaceri bazate preponderent pe utilizarea intensivă a factorului de producție muncă. Tot în analiza Băncii centrale se spunea că mai bine de 80% dintre firmele românești nu ar putea să reziste la anumite șocuri economice interne sau externe, fiind foarte vulnerabile să intre în insolvență sau chiar în faliment. Din păcate, acel raport nu a fost citit de niciun responsabil în treburile economice ale țării, iar, anul acesta, șocul prețurilor produselor energetice și inflația puternică vor șubrezi și mai puternic firmele românești.

Ani de zile s-au făcut promisiuni deșarte cu privire la schimbarea modului de stimulare a creșterii economice din România, de la un model socialist defect, încă susținut de PSD, bazat pe stimularea consumului și al importurilor, către un model sănătos și competitiv, bazat pe stimularea ofertei interne, a producției naționale și a antreprenoriatului românesc. Din păcate, constatăm că și în această perioadă dificilă firmele românești sunt lăsate singure ca să facă față unei concurențe teribile care vine din țările dezvoltate și unde firmele străine sunt susținute prin toate mijloacele de către statele lor. La noi, firmele și angajații sunt constant amenințați cu impozite și taxe noi.

Nu înțeleg de ce în România patriotismul economic provoacă rușine în rândul unor decidenți români, căci și cea mai puternică economie a lumii, cea din Statele Unite, dar și cele ale Germaniei, Franței sau Marii Britanii, s-a clădit și consolidat pe un puternic sentiment de patriotism economic. Este trist faptul că produsele românești, deși sunt extrem de bine apreciate pe piețele din străinătate, autoritățile noastre nu fac nici cel mai mic efort pentru a le susține prezența și competitivitatea prin exporturi.

"Fabricat în România" ar trebui să stârnească un sentiment de mândrie în fiecare dintre noi, pentru că, în ciuda publicității agresive pentru unele produse fabricate în străinătate, produsele românești sunt de foarte bună calitate și chiar mai ieftine. Atâta vreme cât autoritățile române nu înțeleg că baza creșterii standardului de viață îl reprezintă o economie privată puternică, bazată pe firme românești puternice, capabile să producă și să aibă din ce plăti impozite către stat, să nu avem speranțe că vom avea un nivel de bunăstare ca în țările occidentale.

  Daniela Oteșanu - declarație politică: În timp ce PSD caută și vine cu soluții pentru sprijinirea cetățenilor și companiilor să depășească această perioadă economică dificilă, ies la iveală tunurile date de USR cât a fost la guvernare!;

Doamna Daniela Oteșanu:

"În timp ce PSD caută și vine cu soluții pentru sprijinirea cetățenilor și companiilor să depășească această perioadă economică dificilă, ies la iveală tunurile date de USR cât a fost la guvernare!"

Românii trebuie să afle nu doar de pachetele de măsuri și programele adoptate de PSD în primele 6 luni de zile ale actualei guvernări, ci și de grozăviile și găurile negre lăsate de fosta guvernare, în special la ministerele conduse de USR.

În timp ce PSD a venit cu soluții încă de la începutul guvernării, condiționând formarea actualei coaliții de creșterea salariului minim, a alocațiilor și a pensiilor, a sprijinului financiar pentru categoriile vulnerabile de populație, a plafonării și compensării prețurilor la energie electrică și gazele naturale, a susținerii companiilor românești și, în special, a fermierilor și producătorilor români din domeniul agroalimentar, a investițiilor în infrastructura rutieră și feroviară, prin deblocarea proiectelor majore, în fiecare zi ies la iveală tunurile pregătite de miniștrii USR.

USR a bătut toate recordurile la irosirea banului public strâns din taxele și impozitele plătite de români. După ce miniștrii USR au dat o gaură de trei sferturi de miliard de euro pe achiziții supradimensionate de vaccin, ministrul Ghinea a prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență proiecte de piste de biciclete de aproape o jumătate de miliard de euro, din care mai mult de jumătate sunt luați pe datorie și vor trebui rambursați de România. În același timp, Ghinea de la USR nu a pus nici măcar un euro în acest program pentru irigații, pentru consolidarea securității alimentare, în contextul pandemiei și al conflictului din Ucraina!

La fel ca terenurile de fotbal în pantă, propuse de Udrea în guvernarea PDL, Ghinea de la USR a propus mii de kilometri de piste de biciclete prin coclauri, la prețuri de până la 200.000 euro/km. În Componenta C10 din PNRR, Ghinea de la USR a alocat 180 de milioane de euro pentru piste de biciclete, la nivel local sau metropolitan. Standardul de cost maxim este de 200.000 euro/km. Din acești bani, 50 de milioane de euro sunt pentru construcția de piste de biciclete la comune, în timp ce doar de 40 milioane de euro sunt pentru municipiile reședință de județ, unde există trafic rutier intens, iar mersul pe bicicletă ar putea ajuta la descongestionarea aglomerării.

În Componenta C11 din PNNR, Ghinea de la USR a alocat 247,5 milioane de euro pentru construcția a 3.000 de kilometri de piste de biciclete, prin pădure, pe câmp, în pustietate, unde ai nevoie de mașină pentru a putea ajunge. În acest caz, banii vor fi alocați din împrumuturi acordate de Comisia Europeană în baza PNRR. Deci banii vor trebui returnați de români. Deci, aceste piste nu reduc poluarea, nu reduc traficul în marile metropole, nu aduc beneficii economice și, în orice caz, nu sunt prioritare, în raport cu alte probleme stringente ale României, cum ar fi fost, de pildă, finanțarea sistemelor de irigații pentru creșterea producției de produse agroalimentare în țara noastră.

Așadar, acum, PSD se luptă pe toate fronturile, prin miniștri și europarlamentari, să convingă Comisia Europeană de necesitatea optimizării Planului Național de Redresare și Reziliență pentru a putea crește pensiile, pentru a obține fonduri necesare dezvoltării agriculturii, pentru că cei de la USR au făcut un program pe picior, prin care au prevăzut să nu se mai majoreze pensiile pentru următorii zeci de ani, să nu se aloce nimic pentru agricultură, dar, în schimb, România să se împrumute zeci de milioane de euro pentru construcția de piste de biciclete prin câmp înafara localităților.

  Silviu-Titus Păunescu - declarație politică: Adevăratul raport de țară;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Adevăratul raport de țară"

În caz că nu știați, în exercițiul financiar 2014 - 2020, România putea atrage și absorbi 12 miliarde de euro din fondurile europene, bani care, astăzi, riscă să fie pierduți doar pentru că guvernele și administrația nu și-au făcut treaba pentru care au fost angajate prin votul românilor, dar pentru care sunt și plătite din taxele și impozitele acelorași cetățeni! Iar, între 2014 și 2018, PSD-ul a avut șapte prim-miniștri - Victor Ponta, trei mandate, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Mihai Fifor și Viorica Dăncilă, iar, prin sateliții săi, UNPR și ALDE, încă doi, Gabriel Oprea, două mandate și Sorin Câmpeanu!

Care este, astăzi, realitatea? O simțim cu toții și o vor simți, din nefericire, și generațiile următoare:

România se împrumută cu 1.000 de euro pe secundă, dar își "permite" să piardă 12 miliarde de euro, iar ceea ce se vede în oglinda vieții de zi cu zi este tragic: inflația - 13,8% în aprilie 2022, dobânzi la împrumuturi pe termen lung - 8,1%, cele mai mari din UE, datoria externă - peste 50%, față de 35% acum doi ani, investițiile - au scăzut cu 7% față de anul trecut, ROBOR a ajuns la 5,9 % la sfârșitul lui mai, iar gradul de colectare la bugetul de stat - 29-30%!

Educația a ajuns la un minimum de calitate! O recunoaște chiar ministrul educației, domnul Sorin Cîmpeanu, atunci când afirma că "învățământul online a fost o catastrofă educațională", dar cine este de vină pentru acest lucru, uită să specifice!

Pachetele de măsuri de ajutorare a populației sunt praf în ochi și nu numai că nu compensează nici măcar inflația, dar se bazează pe împrumuturi!

Acesta este adevăratul raport de țară, nu minciunile înșirate în pseudorapoartele de țară ale PSD și PNL! Vă dați oare seama că singurul mediu concurențial a fost cursa contra cronometru pentru cine prezintă mai repede aceste rapoarte?! Nimeni din coaliția de guvernare n-a alergat pentru a îmbunătăți viața românilor, cât s-a alergat pentru a se fura startul la prezentarea acestor minciuni!

Dar, din 2024, o nouă generație politică va veni la guvernarea țării și se va face #dreptatepentruRomânia!

  Alexandra Presură - declarație politică intitulată PSD la guvernare - competență, responsabilitate și acțiune eficientă;

Doamna Alexandra Presură:

"PSD la guvernare - competență, responsabilitate și acțiune eficientă"

Prezentarea bilanțului primelor șase luni de participare a PSD la guvernare, într-o perioadă extrem de dificilă pentru populație și mediul de afaceri, ne oferă multiple motive de satisfacție, dar și argumente pentru implicarea sporită a miniștrilor PSD în îndeplinirea angajamentelor asumate la învestire.

Prin această declarație doresc să evidențiez câteva dintre acțiunile guvernamentale propuse de PSD, acțiuni care au schimbat direcția de guvernare și care dau încredere că putem depăși crizele cu care ne confruntăm.

PSD a decis să intre la guvernare pentru că situația țării devenise dramatică. Societatea românească traversa o profundă criză de încredere. Nu se întrezărea nicio perspectivă de ieșire din criza sanitară și nici din criza economică. Măsurile de răspuns erau sporadice și, de cele mai multe ori, inadecvate situației reale, ca să nu spunem chiar contrare.

De aceea, cu toate riscurile politice, PSD a decis să se angajeze în lupta cu situația economică și socială dificilă. Împreună cu partenerii din Coaliție acționăm să readucem țara pe drumul cel bun. Rezultatele din primele șase luni ne arată că acționăm în direcția corectă.

PSD a adus la guvernare o viziune realistă de răspuns la crize, dar și competență și responsabilitate în actul de guvernare.

Dați-mi voie să subliniez doar cele zece realizări majore care au schimbat imaginea asupra actului de guvernare și care au dat speranța unui trai mai bun:

  1. Pachetul social promovat la început de an, care a inclus majorarea alocațiilor, pensiilor și ajutorul financiar pentru iarnă acordat pensionarilor cu venituri mici;
  2. Plafonarea prețurilor la energie și gaze;
  3. Programe de sprijin financiar pentru companiile românești, în valoare de 4 mld. euro;
  4. Sprijinirea fermierilor români și a procesării materiilor prime în țară - 500 mil. euro;
  5. Reluarea traiectoriei de creștere salarială;
  6. Investiții masive pentru transformarea portului Constanța în punct strategic;
  7. Deblocarea și adoptarea legii offshore;
  8. Amânarea cu nouă luni a ratelor la bănci;
  9. Gestionarea profesionistă a pandemiei, care a permis deschiderea școlilor, funcționarea economiei și reluarea vieții cetățenilor în condiții normale;
  10. Adoptarea, în timp util, a jaloanelor din PNRR.

Primele șase luni de guvernare demonstrează că, oricât de gravă este realitatea economico-socială, dacă se guvernează cu competență și responsabilitate, în interesul cetățenilor, se pot reduce efectele negative ale crizei economico-sociale și se poate da speranța unui viitor mai bun.

Știm că, în această perioadă, costul vieții, creșterea prețurilor și nivelul de trai continuă să fie principala sursă de îngrijorare a tuturor. Dificultățile continuă să existe. De aceea, în continuare va fi nevoie de timp, de muncă în echipă și de perseverență în actul de guvernare.

Bilanțul celor șase luni nu reprezintă decât un angajament că PSD va participa la actul de guvernare cu aceeași responsabilitate, pentru ca românii să aibă suficiente venituri, locuri de muncă mai bine plătite, un trai mai bun oferit de o economie românească puternică.

La fel ca până acum, miniștrii PSD vor avea un aliat în reprezentanții PSD din Parlament, în promovarea și implementarea rapidă a programelor asumate. Împreună vom schimba, cu siguranță, fața economiei românești și viața cetățenilor.

  Cosmin Șandru - declarație politică cu referire la Colterm, compania locală de termoficare din Timișoara;

Domnul Cosmin Șandru:

Din nefericire pentru timișoreni, ceea ce era de așteptat s-a întâmplat. Primăria municipiului Timișoara, administrată de Dominic Fritz și colegii săi de la USR, a reușit performanța de a mai încasa o amendă record. Administrația Fondului de Mediu a transmis companiei de termoficare din Timișoara, Colterm, amenda în valoare de 14,5 milioane de euro pentru neachiziționarea, până la data de 30 aprilie 2022, a certificatelor de poluare aferente anului 2021.

Colterm a fost din nou sancționat pentru că nu a cumpărat cea mai mare parte din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, 153.443 de certificate, aferente anului trecut, pe care era obligată să le achiziționeze în integralitatea lor. Compania de termoficare a cumpărat doar o parte dintre certificate, pentru 2 luni și 6 zile, între 25 octombrie și 31 decembrie 2021, perioadă în care era deja în insolvență, respectiv 79.306 de certificate EUA.

Nici în urmă cu un an, administrația lui Dominic Fritz nu a cumpărat aceste certificate pentru anul anterior, iar atunci AFM a amendat Colterm cu 21 milioane de euro. Cele două amenzi se adaugă unor datorii de peste 300 de milioane de lei la diferiți furnizori și ANAF. De neînțeles este faptul că primarul Fritz nu consideră a fi de datoria sa să achiziționeze aceste certificate, deși Colterm, societatea care furnizează apă caldă și încălzire timișorenilor, aparține Consiliului Local Timișoara.

Administratorul judiciar a transmis Primăriei Timișoara, cu mai multe zile înainte de expirarea termenului, o adresă în care reafirmă urgentarea cumpărării certificatelor de poluare aferente anului 2021, întrucât neachiziționarea lor va atrage o nouă amendă din partea Administrației Fondului de Mediu, iar asta ar declanșa procedura de faliment a Colterm. Evident, primăria nu a reacționat nici la această adresă. Mă întreb dacă nu cumva cineva chiar dorește falimentarea societății de termoficare din Timișoara. Este singura explicație pe care o găsesc. Nu poți să negi evidența și să afirmi că nu cumperi acele certificate dacă legea te obligă să o faci. Cred că situația se va clarifica după finalizarea anchetelor deja începute în acest caz.

Pentru timișoreni însă, costurile sunt foarte mari. În această iarnă ei au răbdat de frig în apartamente, iar copiii nu au putut merge la școală pentru că în clase temperatura era foarte scăzută. Mai mult, aceste amenzi nu vor fi plătite nici de Dominic Fritz, nici de specialistul Colterm, Ruben Lațcău, așa cum ar trebui, ci tot de timișoreni. În acest ritm, specialiștii în administrație, de la USR, vor introduce un nou impozit, în Timișoara, pentru a colecta bani de amenzi.

  Gianina Șerban - intervenție intitulată Ziua mondială a mediului înconjurător, un semnal de alarmă pentru protecția planetei!;

Doamna Gianina Șerban:

"Ziua mondială a mediului înconjurător, un semnal de alarmă pentru protecția planetei!"

Săptămâna aceasta este una mai specială, întrucât duminică, 5 iunie, este Ziua Mondială a Mediului Înconjurător. Anual, această zi este sărbătorită ca o zi în care ar trebui să conștientizăm importanța acestuia și să luăm măsurile necesare, aici și acum.

Nu este timp de pierdut, iar dacă până acum toți cei care aveau factorul decizional doar promiteau, acum este timpul să acționăm.

Trebuie să avem campanii de conștientizare, trebuie să ieșim la acțiuni de ecologizare a zonelor afectate, trebuie să salvăm pădurile prin stoparea tăierilor ilegale și reîmpădurirea acestora, trebuie să colectăm deșeurile pe cât de mult selectiv, să le reciclăm și valorificăm, să utilizăm mijloace de transport nepoluante, trebuie să avem o educație ecologică cât mai bună și trebuie ca fiecare dintre noi să contribuie la protejarea mediului atât cât poate, pentru că doar așa, cu pași mici, dar constanți, vom avea un mediu verde, curat și sănătos pentru noi și copiii noștri.

Un singur lucru trebuie să avem în vedere: faptul că, fără un mediu înconjurător cât mai propice, nu ne putem desfășura activitățile zilnice, starea noastră de sănătate va fi serios afectată, iar schimbările climatice, pe care cu toții le resimțim deja, vor distruge, prin furtuni violente, viituri și fenomene meteorologice extreme, ceea ce noi am creat. Așadar, eu, Gianina Șerban, deputat AUR de Ilfov, membru în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, voi acționa constant, așa cum am făcut-o și până acum, atât în teren, în județul pe care îl reprezint, cât și legislativ.

Cu puțin mai mult optimism, această sărbătoare a mediului aș vrea să o intitulez "Săptămâna mediului". Cu siguranță, mediul înconjurător merită mult mai mult!

  Ilie Toma - declarație politică: PSD nu vinde iluzii românilor!;

Domnul Ilie Toma:

"PSD nu vinde iluzii românilor!"

Partidul Social Democrat este singurul partid care nu a fugit de responsabilitatea guvernării. În plină criză sanitară, economică și politică, PSD a trecut la fapte și a refuzat să vândă iluzii românilor.

Soluțiile nu s-au găsit niciodată în discursuri fantasmagorice, în minciuni născocite de mintea unora care nu cunosc realitatea, în avida dorință de putere sau în setea de a-i amăgi pe cei care își pun speranța în cei pe care i-au votat.

Au trecut 6 luni de când PSD a intrat la guvernare. Sunt 6 luni de când PSD depune eforturi reale de stabilizare socio-economică a României într-o perioadă extrem de dificilă, în care economia a fost supusă unor multiple presiuni externe, determinate de inflația globală, de criza energetică, de războiul din Ucraina și de efectele economice post-pandemie.

Măsurile PSD din această perioadă s-au concentrat pe susținerea categoriilor sociale cele mai vulnerabile și pe sprijinirea economiei naționale.

Cei care vor să confiște democrația din România, extremiști deghizați în naționaliști care promovează zilnic discursuri cu îndemnuri la ură și intoleranță, nu fac altceva decât să-i îndemne pe români la acțiuni violente și dușmănoase. Chiar dacă au petrecut ceva timp în Parlamentul României, aceștia nici acum nu sunt capabili să înțeleagă că nu poți privatiza un sistem de sănătate, nu poți amaneta pensii și salarii sau că nu poți lăsa milioane de români să fie aruncați în sărăcie.

În ciuda tuturor piedicilor și comentariilor, PSD guvernează pentru români! Cele mai importante 10 realizări în cele 6 luni de guvernare:

  • Pachetul social - creșterea salariului minim, a alocațiilor, pensiilor și sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici pentru perioada de iarnă;
  • Plafonarea prețurilor la energie și la gazele naturale pentru populație și companii;
  • Sprijinirea companiilor românești - programe de sprijin de aproape 4 miliarde de euro;
  • Siguranța alimentară - 500 de milioane de euro pentru produse agricole cultivate în România, plus primă de 10% pentru procesarea materiei prime în țară;
  • Creșterea salariilor în agricultură și industria alimentară;
  • Investiții în infrastructura rutieră și feroviară;
  • Investiții masive în portul Constanța, transformat în punct naval strategic pentru comerțul european;
  • Deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră (adoptarea Legii offshore);
  • Gestionarea eficientă a pandemiei - asigurarea medicamentelor, redeschiderea școlilor și a economiei;
  • Absorbția fondurilor europene - realizarea la timp a jaloanelor PNRR aflate în sarcina miniștrilor PSD.

Sunt fapte! Nu ne culcăm pe lauri, pentru că provocări încă sunt multe, probleme apar zilnic și se impun noi și noi soluții.

În perioada următoare se vor adopta noi măsuri de sprijin economico-social pentru românii cu venituri mici, pensionari și categorii vulnerabile. Combaterea creșterii prețurilor și descurajarea speculei, securitatea alimentară, susținerea agricultorilor, fermierilor și procesatorilor, finanțarea instalațiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului, aplicarea de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulți copii, atragerea de bani europeni sunt câteva dintre priorități.

PSD nu se va abate de la convingerile și valorile sale, chiar dacă acestea sunt contestate din nevoia continuă a unora de a minimaliza orice faptă realizată în interesul oamenilor.

Bunăstarea românilor și a țării ar trebui să fie preocuparea tuturor, mai ales a celor aflați în Parlamentul României.

  Vasilică Toma - declarație politică: Autostrada Moldovei este prioritatea guvernării social-democrate!;

Domnul Vasilică Toma:

"Autostrada Moldovei este prioritatea guvernării social-democrate!"

Acum 6 luni, intram la guvernare într-unul dintre cele mai grele momente pentru România. Am avut și continuăm să avem numeroase provocări, însă cred că, atât timp cât există voință, bunăcredință și determinarea de a gândi și implementa măsuri corecte și necesare, se dovedește că statul poate să fie partenerul de încredere al fiecărui cetățean din această țară!

În spiritul dialogului și al consultării permanente cu dumneavoastră, este firesc ca fiecare reprezentant al acestei guvernări să prezinte atât rezultatele activității sale, cât și prioritățile pentru următoarea perioadă.

Astfel, în cele 6 luni de guvernare social-democrată, axându-ne pe nevoile imediate ale cetățenilor, cele mai importante măsuri pe care le-am luat au fost următoarele:

  • Pachetul social - majorarea alocațiilor, pensiilor și sprijinul financiar acordat pensionarilor cu venituri mici;
  • Plafonarea prețurilor la energie și gaze;
  • Programe de sprijin financiar pentru companiile românești;
  • Sprijinirea fermierilor români, prin alocări de 500 milioane euro și acordarea primei de 10% pentru procesarea materiilor prime în țara noastră;
  • Reluarea traiectoriei de creștere salarială prin majorarea salariului minim brut în agricultură și industria alimentară la 3.000 de lei, creșterea voluntară a salariului minim general cu 200 de lei scutiți de taxe și acordarea unui sfert din diferența de salariu cuvenită angajaților din sistemul public;
  • Transformarea portului Constanța în punct strategic pentru comerțul european cu cereale, în contextul războiului din Ucraina;
  • Deblocarea și adoptarea legii offshore pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră și asigurarea independenței energetice a țării;
  • Amânarea, cu 9 luni, a ratelor la bănci pentru toți românii și firmele românești afectate de creșterea dobânzilor;
  • Gestionarea profesionistă a pandemiei, care a permis deschiderea școlilor, redarea accesului pacienților la servicii medicale, funcționarea economiei și reluarea vieții cetățenilor în condiții normale;
  • Adoptarea în timp util, de către miniștrii social-democrați, a jaloanelor din PNRR.

Pentru următoarea perioadă, continuăm să ne concentrăm asupra priorităților fiecăruia dintre dumneavoastră prin:

  • Noi măsuri de sprijin economico-social pentru românii cu venituri mici, pensionari și categorii vulnerabile;
  • Protejarea nivelului de trai al populației prin combaterea creșterii prețurilor și descurajarea speculei;
  • Plan integrat pentru securitatea alimentară a țării și susținerea agricultorilor, fermierilor și procesatorilor;
  • Finanțarea instalațiilor de energie verde pentru infrastructura critică a statului;
  • Semnarea tuturor contractelor la autostrada Moldovei - A7 (320 de km.);
  • Dezvoltarea resursei umane din sănătate, în parteneriat cu mediul universitar;
  • Extinderea programelor de susținere a elevilor vulnerabili din mediul rural;
  • Sistem de deduceri fiscale pentru familiile cu mai mulți copii;
  • Exploatarea superioară a cuprului și grafitului pentru semiconductori și baterii electrice produse în țară;
  • Administrațiile social-democrate, campioane la proiecte finanțate din bani europeni.
  Daniel Tudorache - declarație politică despre necesitatea adaptării legislației privind modul de organizare și funcționare ale anumitor instituții, reconturarea competențelor și atribuțiilor, relațiilor de coordonare și dialog între acestea;

Domnul Daniel Tudorache:

Sezonul estival a marcat, în ultimii ani, printre altele, într-un ritm din ce în ce mai alert, și fenomenul consumului de droguri. Doar anul acesta, conform IPJ Constanța, în perioada 28 aprilie - 4 mai, cu ocazia desfășurării unui festival de muzică în stațiunea Mamaia, polițiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate au constatat 27 de infracțiuni legate de consumul și traficul de droguri, întocmind un număr de 19 dosare de cercetare penală în cadrul cărora sunt cercetate 32 de persoane.

În aprilie 2021 am adresat Ministrului Afacerilor Interne o interpelare având ca obiect politicile și strategia antidrog în România, prin intermediul căreia am atras atenția asupra acestui fenomen și, implicit, asupra incoerenței, lipsei de coordonare și comunicare între instituțiile publice în implementarea strategiei naționale antidrog, precum și asupra fluctuației de personal din conducerea Agenției Naționale Antidrog.

Din păcate, zilele acestea, lipsa de coordonare, colaborare și comunicare dintre instituțiile statului în combaterea consumului și traficului de droguri a compromis operațiunea de filaj a unei grupări traficante de substanțe interzise, situație cel puțin hilară despre care a aflat o țară întreagă.

În vederea destructurării unei rețele de traficanți de stupefiante, oamenii legii de la Antidrog au lăsat, pe o stradă din Sectorul 2 al Capitalei, o mașină goală, în care era montată tehnică de filmare de la distanță în vederea obținerii de probe suplimentare în dosar, prin constatarea unui flagrant constând într-o tranzacție supravegheată. Tot oamenii legii, din cadrul Poliției Locale Sector 2, chiar în timpul operațiunii flagrante, au ridicat mașina, parcată neregulamentar, cel mai probabil. Astfel, operațiunea de destructurare a unei rețele de trafic de droguri întreprinsă de o instituție a statului a eșuat lamentabil, fiind compromisă de o altă instituție a statului care, dacă colaborarea, coordonarea și comunicarea între instituții și oamenii legii ar funcționa, ar fi trebuit să acorde sprijin substanțial unii altora în combaterea fenomenelor ilicite.

Un alt caz halucinant a mai avut loc în toamna anului 2021, în Oradea, unde filorii Serviciului Secret al Ministerului de Interne, pe lângă faptul că au transformat misiunea într-un fiasco de proporții, au fost duși la sediul poliției Oradea și au fost amendați contravențional pentru prezentarea de acte false. Pe scurt, agenții sub acoperire, pentru a nu fi deconspirați, au utilizat acte false, emise pe numele altor persoane, însă filorii SIPI, luați de valul operațiunii, nu și-au dat seama că respectivele documente de identificare sunt și expirate.

Și exemplele pot continua, din nefericire. Astfel de incidente nu mai trebuie să se întâmple, instituțiile statului trebuie să se organizeze, să se reevalueze și, dacă este cazul, să se reorganizeze pentru a-și recăpăta eficiența și pentru a acționa profesionist.

Nu în ultimul rând, poate ar fi necesară și intervenția parlamentului în vederea reanalizării și adaptării legislației privind modul de organizare și funcționare ale anumitor instituții, reconturarea competențelor și atribuțiilor, relațiilor de coordonare și dialog între acestea.

  Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică: Camera Deputaților a aprobat Proiectul de Lege privind Programul Național de Investiții «Anghel Saligny»;

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

"Camera Deputaților a aprobat Proiectul de Lege privind Programul Național de Investiții «Anghel Saligny»"

Am aprobat luni, în Camera Deputaților, alături de colegii mei social-democrați, Proiectul de Lege privind Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", care va reprezenta un sprijin financiar real pentru comunitățile locale, mai ales pentru cele mici.

Personal, am votat și susținut acest proiect, deoarece îmi doresc ca toți cetățenii din județul Alba să aibă acces la servicii esențiale, zonele defavorizate să nu se depopuleze, iar calitatea vieții oamenilor să crească. Investițiile în infrastructura rutieră, în sistemele de apă și canalizare, respectiv în extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale sunt prioritare!

Programul Național de Dezvoltare Locală reprezintă asigurarea nevoilor de bază către un număr considerabil de cetățeni, un drept ce ar trebui să fie garantat tuturor cetățenilor. În 2022, prea multe gospodării nu beneficiază de infrastructura esențială unui trai decent, iar Partidul Social Democrat, inițiatorul acestui concept de dezvoltare locală, are ca obiectiv schimbarea în bine a nivelului de trai la nivelul fiecărei comunități. Dezvoltarea locală nu trebuie să țină cont de culoarea politică și nici de interesele de partid, deși unele partide salvatoare încă nu au înțeles acest lucru.

La propunerea coaliției de guvernare, Guvernul României a suplimentat luna trecută bugetul Programului "Anghel Saligny", suma totală alocată ajungând acum la 65,5 miliarde de lei. Județul Alba primește 167 milioane lei, prin Programul național de investiții "Anghel Saligny", pentru investiții în realizarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de distribuție a gazelor naturale.

Pentru investițiile în rețelele de apă, canalizare și drumuri, prin Programul Național "Anghel Saligny", alocarea aferentă județului Alba este de 1.173.987.706 lei. Sumele finanțate puse la dispoziție de Guvern demonstrează seriozitatea și angajamentul față de oamenii care ne-au votat.

În ultimii ani, investițiile, prin Programele de Dezvoltare Locală, din zonele rurale au creat un impact pozitiv asupra dezvoltării comunităților, asupra nivelului de trai și a accesului la servicii de utilități publice de calitate. Sunt diferențe ce nu pot fi negate, sunt îmbunătățiri de care se pot bucura toți cetățenii, de la elevi până la adulți și pensionari.

Din acest punct de vedere și din postura de fost primar, mă declar un puternic susținător al acestui program și mă bucur că am avut oportunitatea de a vota, cu toată responsabilitatea, pentru dezvoltarea fiecărei comunități din România.

Nu lăsăm să moară viața de la țară!

  Valentin-Ilie Făgărășian - intervenție intitulată La mulți ani dragi români! Oriunde v-ați afla!;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"La mulți ani dragi români! Oriunde v-ați afla!"

"Unirea este singura temelie statornică a edificiului viitorului nostru: fără dânsa, ce se va clădi va fi clădit pe nisip", spunea Dimitrie C. Brătianu.

În data de 29 mai 2022 am celebrat Ziua Românilor de Pretutindeni, zi în care simțim tot mai mult sufletele românilor din afara granițelor aproape de noi, în unitate.

Îmi doresc ca împreună să construim o Românie mai bună, o Românie prosperă, în care dezvoltarea să fie într-o continuă expansiune. Dorința românilor de a reveni în țară este tot mai mare. Desigur, toate aceste lucruri sunt posibile doar alături de voi! Cu responsabilitate, perseverență, îngăduință și acceptare, vom reuși să îndeplinim acest țel, astfel încât România să devină un stat prosper!

Bogăția culturală, religioasă și lingvistică sunt obiectivele principale de conservare și relaționare ale României, prin care încercăm să aducem cât mai aproape comunitățile de români de casă. Legătura strânsă dintre aceste valori și sufletele românilor plecați în afara țării reprezintă compasiunea și dorința de a fi acasă. În speranța de a-i aduce mai aproape pe români, menținem conceptul că munca în străinătate trebuie să devină doar o alegere, nu o obligație și că există posibilitatea de extindere și apreciere a performanțelor românilor. De asemenea, celor care au decis să muncească peste granițe, trebuie să le apărăm cu cea mai mare putință drepturile și libertățile.

Obiectivul principal pe care încercăm să-l construim între România și diaspora este obținerea unei relații puternice și statornice, avantajoase în ambele direcții, atât din punct de vedere economic, cât și social sau cultural. Cooperarea este convingerea absolută că nimeni nu poate reuși dacă nu încercăm toți. Totodată, observăm îndeaproape dorințele românilor și nevoile pe care statul român le poate oferi.

Dorim pentru România reîntoarcerea diasporei acasă și reușita de construire a unei României în care doriți să vă întoarceți. Îndemn, înainte de toate aceste cuvinte, să fiți uniți și solidari unii cu alții.

Dacă aveți curiozitatea să vizionați câteva confesiuni ale românilor plecați în străinătate, indiferent de locul în care aceștia s-ar afla, povestea este una similară - presiunea financiară, dorința schimbării fiind motivele principale ale plecării. Cu toate acestea, dorul de Patria mamă este omniprezent. Astfel, identitatea românească trebuie protejată atât pe teritoriul țării noastre, cât și dincolo de frontiere.

  Vetuța Stănescu - intervenție politică având tema 29 mai - Ziua românilor de pretutindeni;

Doamna Vetuța Stănescu:

"29 mai - Ziua românilor de pretutindeni"

Ziua de 29 mai reprezintă o zi specială pentru țara noastră. Ziua românilor de pretutindeni ne oferă prilejul de a mulțumi celor care sunt ambasadorii de zi cu zi ai României. Prin profesionalismul lor, dedicarea la locul de muncă și exprimarea identității lor culturale, românii din afara granițelor țării contribuie masiv la imaginea țării în lume.

După cum scrie în Constituție, statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Mai mult, cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român. Prin prevederile constituționale, România are o mare datorie față de românii și cetățenii săi de pretutindeni. Instituțiile statului trebuie să lucreze constant și neobosit pentru salvgardarea drepturilor și intereselor românilor în țările lor de domiciliu sau reședință. Extrem de important este să nu uităm că diaspora reprezintă cel mai mare investitor în statul român. Peste 5,6 miliarde de euro, o cifră record, au fost trimiși în România, anul trecut, de românii din afara țării. Chiar dacă sunt departe, românii susțin țara necondiționat.

Atât puterea legislativă, cât și cea executivă au atribuții clare în ceea ce privește românii din diaspora. În Parlamentul României, atât în Camera Deputaților, cât și la Senat, funcționează comisii pentru românii din afara țării, acestea dezbătând problemele legate de promovarea, păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din afara granițelor țării, probleme privind strategia dezvoltării relațiilor dintre instituțiile statului român și comunitățile de români din afara granițelor țării. În sfera executivă, pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, cu atribuții inerente obiectului său de activitate, mai funcționează, în subordinea SGG, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, precum și un departament pentru Relația cu Românii din afara Granițelor în cadrul Administrației Prezidențiale.

Prin Programul de Guvernare, 2021-2024, privind românii din străinătate, MAE își propune să acorde asistență consulară performantă în beneficiul cetățenilor români din afara granițelor. Guvernul va continua demersurile de consolidare și diversificare a măsurilor de sprijin pentru comunitățile românești din afara granițelor țării, prin oferirea de servicii, asistență și protecție consulară prompte și de înaltă calitate.

De asemenea, Guvernul se va asigura că drepturile cetățenilor români sunt respectate atât în statele membre UE, cât și în state terțe.

De asemenea, se dorește un sprijin intensificat pentru românii din afara granițelor. Va fi stimulat procesul de cartografiere a nevoilor cultural-educative ale minorităților românești din statele vecine și, în acest sens, va fi susținută, printre altele, organizarea de festivaluri românești, anuale, în toate regiunile din țările gazdă cu populații de peste 100.000 de români.

Pe linie educațională vor fi sprijinite demersurile Institutului Limbii Române, de deschidere a noi lectorate de limba română în universitățile din străinătate, precum și cele destinate protejării patrimoniului și expresiilor culturale specifice. Iar, nu în ultimul rând, statul român, prin MAE, va promova reîntoarcerea în România, printre măsuri numărându-se inițierea unui Program EXPAT, care să sprijine cetățenii români cu expertiză din țările UE pentru instalarea pe teritoriul României și adaptarea legislației pentru integrarea acestor experți, precum și adoptarea unui pachet legislativ menit să creeze un cadru favorabil pentru încurajarea cetățenilor români din diaspora care vor să se repatrieze sau care vor să investească în România.

Le urez tuturor românilor departe de casă un sincer la mulți ani!

  Ioan Vulpescu - declarație politică despre criza reală a forței de muncă din anumite sectoare ale economiei românești;

Domnul Ioan Vulpescu:

Subiectul declarației este acela al crizei reale a forței de muncă din anumite sectoare ale economiei românești. Cunoaștem, mai bine sau mai puțin bine, unele dintre sursele acestei crize. Încercăm, ca stat, să oferim soluții pentru unele domenii, în care statul poate interveni, conform legii și conform atribuțiilor sale, dar criza nu poate primi un răspuns adecvat fără participarea tuturor actorilor implicați.

Dezbaterea publică, inclusiv cea politică, este dominată de vechile clișee: reducem sectorul public, dăm afară angajați din așa numitul aparat bugetar, și cei dați afară, obligați de foame, vor accepta condițiile oferite de sectorul privat. Și am redistribuit forța de muncă acolo unde este nevoie de ea! Am ajuns să acuzăm sectorul public pentru că a ajuns să contribuie prea mult la bugetul asigurărilor sociale, adică la pensii și la sănătate, semn că au salarii prea mari. Ceea ce devine aberant!

Avem la granița României un război. Au intrat în România aproape un milion de refugiați. Mulți doar au tranzitat, dar unii vor să înceapă o nouă viață în România. Cum putem să-i ajutăm să se integreze în economia noastră? Sunt unele inițiative în plan local. Sunt și multe astfel de "inițiative", care, legal vorbind, înseamnă "muncă la negru". Lucru care va duce la pierderea unei surse de forță de muncă. Cum poate ajuta statul? Ce legislație trebuie schimbată, dacă este nevoie de asta?

Sectorul privat contribuie mult prea puțin la efortul de selectare și de pregătire a forței de muncă. "Statul este obligat să ne ofere, prin sistemul public de educație, forța de muncă de care avem nevoie! De asta plătim taxe și impozite!". Sună bine, dar doar atât! Ca un sistem de educație să facă asta, trebuie să se sincronizeze cu sistemul economic privat, să cunoască nevoile actorilor economici. Reamintesc, pregătirea școlară durează minimum zece ani. Și nu se reduce totul la abilitățile digitale! Nu există aplicații pe calculator care să pună faianță în locul muncitorului.

Abordarea acestui subiect este, ca de obicei, în societatea românească, tot una conflictuală. Așa ceva nu poate duce la rezultatele așteptate. Iar una dintre sursele eșecului este faptul că prea mulți actori economici, nu doar din zona IMM-urilor, trăiesc de azi pe mâine. Statul poate face diverse lucruri pentru a ajuta sectoarele economice, dar nu poate decide în locul lor, nu poate administra el aceste afaceri, nu poate face planificare în locul lor. Reducerile de taxe și de impozite nu rezolvă prea multe lucruri. Există o limită a reducerilor de la care, paradoxal, ele prejudiciază sectorul privat, prin incapacitarea statului, când este vorba despre resursele necesare intervenției în favoarea sectorului privat.

De aceea este necesară dezbaterea despre sistemul progresiv de impozitare, promovată de PSD, care oferă sectorului privat instrumente pentru promovarea pregătirii și fidelizării forței de muncă. Demonizarea acestei teme nu servește nici sectorului privat, nici societății în ansamblul ei, este doar un reflex ideologic, care, cred unii, reprezintă esența "identității" lor. Este o greșeală pe care o repetă de ani de zile, fără să câștige nimic în plan electoral. Nici acum nu vor câștiga. Dar nici cetățenii nu au ceva de câștigat, în afară de motive, pentru a opta pentru emigrația din motive economice.

  Mihai Weber - declarație politică: Oferirea unei mese calde la școală, o soluție pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar!;

Domnul Mihai Weber:

"Oferirea unei mese calde la școală, o soluție pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar!"

Educația reprezintă șansa pe care fiecare națiune și-o acordă pentru viitor, o componentă fără de care o țară nu poate garanta nici sănătatea, nici securitatea și nici prosperitatea. Însă, pentru ca educația să reprezinte fundația solidă pentru o societate democratică și modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluțiile la provocările actuale, cronice și generate de criza pandemică, precum și strategia pentru adaptarea la viitor. Pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 a forțat trecerea educației în mediul online și, dincolo de catastrofa educațională pe care a cauzat-o, a adus în prim-plan nevoia de accelerare a unei întregi serii de reforme structurale - digitalizarea, personalizarea educației, debirocratizarea, structurarea și adecvarea curriculumului, concentrarea pe competențe-cheie și adaptarea la cerințele actuale ale unei societăți aflate în transformare.

De asemenea, pandemia a făcut și mai vizibile clivajele între diversele medii sociale și a acutizat pierderile din sistem, absenteismul, abandonul școlar etc., motiv pentru care PSD a făcut din combaterea abandonului școlar o prioritate asumată în programul său pentru Educație, în ideea în care România Educată este indispensabilă unei Românii puternice și prospere.

Pentru a atinge acest deziderat însă, trebuie să fim conștienți că niciun copil nu poate învăța cu burta goală. În prezent, se desfășoară un program pilot, derulat în 150 de școli de stat, în care Guvernul finanțează distinct de bugetului Ministerului Educației, masa caldă pentru elevi. PSD consideră că este necesară trecerea la o nouă etapă, respectiv gândirea unui program național, cu accent pe mediul rural - acolo unde doi copii dintr-o sută au abandonat școala, în timpul pandemiei -, care să fie finanțat din fonduri europene, cel puțin pe componenta de construcție a facilităților necesare servirii mesei - cantină, mobilier, veselă, echipamente etc.

În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrânirea populației, trebuie să motivăm și să ajutăm fiecare copil în demersul de a-și maximiza potențialul, iar oferirea unei mese calde la școală se poate constitui ca o soluție, printre altele, pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar.

Dacă suntem cu toții de acord că România trebuie să fie țara în care fiecare cetățean își găsește șansa de a-și îndeplini potențialul, plecând de la accesul echitabil la o educație de calitate, pentru a reduce părăsirea timpurie a școlii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp, a situațiilor de risc, dar și de instrumente flexibile pentru corectarea acestora.

Prin urmare, măsurile care pot contribui la prevenirea fenomenului de abandon școlar și la combaterea analfabetismului funcțional în rândul elevilor sunt nu doar necesare, ci devin imperative, dincolo de orice dispută sau apartenență politică.

  Simina-Geanina-Daniela Tulbure - intervenție ce are ca subiect 29 mai - o zi a mulțumirii pentru românii de pretutindeni;

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"29 mai - o zi a mulțumirii pentru românii de pretutindeni"

Ziua de 29 mai a fost despre românii din afara granițelor țării. Cu toate acestea, Ziua românilor de pretutindeni trebuie să devină o constantă în spectrul decizional. Zilnic, responsabilitatea noastră față de cetățenii și etnicii noștri din diaspora trebuie să se materializeze prin programe, politici și măsuri concrete.

Acesta este raționamentul pe care îmi bazez și eu munca zilnică în Parlament. În numele tuturor celor care, în afara granițelor, departe de casă își clădesc destinele, își ocrotesc familiile și își sprijină, chiar dacă de la distanță, țara de origine. Prin mecanisme variate - de la asistența financiară alocată celor dragi de acasă și până la proiecte antreprenoriale sau acțiuni culturale.

Această zi trebuie să fie, în schimb, și despre mulțumire. Despre recunoștința pe care trebuie să le-o dedicăm acestor oameni, care ne consolidează economia, fac sacrificii remarcabile pentru familiile lor și potențează cu mândrie imaginea țării. Pentru seriozitatea, profesionalismul, dedicarea și talentul de care dau dovadă. Pentru că ei sunt cei mai relevanți ambasadori ai noștri în comunitățile în care s-au stabilit, la dezvoltarea cărora participă în permanență.

Eforturile antreprenorilor români din străinătate, proiectele inovatorilor noștri remarcabili din afara granițelor, cercetările experților noștri din centrele de referință la nivel mondial, perspectivele studenților noștri plecați, munca lucrătorilor noștri loiali și harnici reprezintă un real patrimoniu pentru noi, un real reper în consolidarea soft power-ului românesc și un bastion pe care trebuie să îl purtăm cu mândrie.

Suntem mândri de ei și le mulțumim din suflete pentru munca lor! Ei ne reprezintă cu cea mai mare cinste și suntem datori să dezvoltăm proiecte și politici consistente pentru a-i sprijini. Fiecare zi ar trebui să fie zi a mulțumirii pentru acești oameni. Așa cum spuneam, ei sunt cei mai performanți ambasadori pe care îi avem. Iar munca lor, în interesul statului român, o depășește cu mult pe cea a clasei politice.

  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică referitoare la adoptarea H.G. pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții autostrada Bacău - Pașcani, județele Iași, Bacău și Neamț.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Guvernul României, condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, a adoptat H.G. pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții "autostrada Bacău - Pașcani", județele Iași, Bacău și Neamț. Data de 6 iunie este termenul de primire a variantei finale de proiect tehnic, după care urmează ultimul pas așteptat, și anume licitația de execuție. Finanțarea pentru execuția lucrărilor aferente autostrăzii Bacău-Pașcani va fi asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Acest sector de 77 kilometri din autostrada A7 cuprinde 112 poduri, pasaje, viaducte, structuri casetate, 9 noduri rutiere, 4 parcări securizate, 4 parcări de scurtă durată, un centru de întreținere și coordonare, 50 de spații de încărcare pentru autoturisme electrice și 140 de hectare de perdele forestiere cu rol de protecție. Din cei 77 de kilometri, 30 kilometri vor fi pe teritoriul județului Iași, pe raza localităților Mircești, Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu și Pașcani.

Autostrăzile Moldovei reprezintă o prioritate urgentă pentru Partidul Național Liberal și pentru filiala județeană PNL Iași care, prin reprezentanții săi în Parlamentul României, în Guvern și în administrația publică județeană și locală, fac toate demersurile pentru urgentarea procedurilor care vor rezulta în ducerea la îndeplinire a acestor obiective.

Orice kilometru de autostradă, care va eficientiza rețeaua de transport spre și dinspre Moldova, este un câștig pentru regiunea noastră și județul Iași, inclusiv.

Autostrada A7 nu este în competiție cu celălalt proiect major mult așteptat de ieșeni, respectiv autostrada A8, întrucât cele două urmăresc conectivități regionale diferite și scopuri variate. Avem nevoie de autostrada A7 pentru conexiunea firească dintre regiunea de Nord-Est și regiunea de dezvoltare București - Ilfov, respectiv dintre capitala Moldovei și capitala României. La fel ca A8, autostrada A7 are o deosebită importanță strategică pentru dezvoltarea regiunii de Nord-Est, aceasta fiind cuprinsă integral la finanțare prin PNRR.

Legătura pe cale rutieră între Moldova și Capitală este esențială pentru relațiile economice inter-regionale. Vreau să mulțumesc premierului României, Nicolae Ciucă, pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură rutieră pentru regiunea Moldovei și administrației liberale de la Iași care a dat dovadă de toată deschiderea și a depus toate eforturile necesare pentru urgentarea pașilor birocratici, astfel încât să punem în linie dreaptă cele două autostrăzi mult așteptate de întreaga suflare ieșeană.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 22 iunie 2024, 4:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro