Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 iunie 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.86/30-06-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-07-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 08-06-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 iunie 2022

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8.29.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 8 iunie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Dispozițiile regulamentare le cunoașteți.

 
Florin Piper-Savu - declarație politică intitulată Copiii, cea mai prețioasă avere a națiunii noastre;

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin Piper-Savu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

 

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează "Copiii, cea mai prețioasă avere a națiunii noastre".

An de an, pe 1 iunie, mai mult decât în fiecare zi, sărbătorim drepturile copiilor și datoria pe care o avem de a le oferi o creștere și dezvoltare armonioasă, într-un climat stabil, în care calitățile și aptitudinile lor să se manifeste deplin.

Ultimul studiu intitulat "Bunăstarea Copilului din Mediul Rural", realizat în perioada aprilie - mai 2022 și declarat reprezentativ în rândul părinților, copiilor și adolescenților din acest mediu, ne arată o realitate dură:

  • 2 din 10 copii spun că familia nu le asigură suficientă mâncare;
  • 1 din 10 copii nu frecventează în prezent nicio instituție de învățământ;
  • 1 din 5 copii spune că violența este prezentă în școala lui;
  • 28% dintre părinți n-ar ști ce să facă dacă propriul copil ar fi victima unui abuz;
  • mai mult de 1 din 3 adolescenți lipsesc de la școală pentru că trebuie să lucreze în gospodărie;
  • 47% dintre adolescenți spun că nu le place școala;
  • 30% dintre adolescenți se simt expuși unor riscuri în comunitate, cel mai frecvent motiv fiind violențele comise de persoane în stare de ebrietate;
  • 34% dintre minori au încercat alcoolul și 43% dintre ei consumă alcool cel puțin o dată pe lună.

Acești copii și adolescenți din mediul rural își doresc doar să fie sănătoși, să se simtă iubiți, îngrijiți de părinți și o casă mai mare.

Destinele acestor copiii ne privesc pe toți, ei sunt parte din viitorul nostru și reprezintă cea mai prețioasă avere a națiunii noastre, iar modul în care aceștia vor crește și vor evolua, devenind la rândul lor adulți, reprezintă garanția stabilității și siguranței generațiilor viitoare.

Este de datoria noastră, a tuturor - guvernanți, parlamentari, autorități locale, educatori, angajați din sistemul de protecție socială, organizații neguvernamentale și familie - să asigurăm fiecărui copil acces la educație de calitate, servicii de sănătate și protecție socială. Declarația Universală a Drepturilor Omului a proclamat că "omenirea datorează copilului ce este mai bun din ceea ce ea poate oferi", iar liderii mondiali, în urmă cu peste 33 de ani, au făcut o promisiune copiilor - siguranță, educație și susținerea dreptului de a vorbi și de a fi auziți.

Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" este un pachet necesar și așteptat de foarte multe familii din România care se luptă din greu să le ofere copiilor un viitor mai bun. Statul trebuie să facă mai mult decât să ofere egalitate la nivel formal, trebuie să se asigure că toți copiii, indiferent de mediul din care provin, au șanse egale de reușită școlară, iar acest lucru se poate face atât prin programe sociale, cât și educaționale. Copiii sunt viitorul, dar viitorul depinde de educația lor.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dan-Cristian Popescu - declarație politică având titlul Cum să guvernezi eficient în perioadă de criză;

Domnul deputat Dan-Cristian Popescu, vă rog.

 

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Declarația politică se intitulează "Cum să guvernezi eficient în perioadă de criză".

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

La șase luni de la venirea Partidului Social Democrat la guvernare, putem spune fără echivoc că situația oamenilor începe să se îmbunătățească, în special datorită pachetelor de măsuri luate pentru și în folosul oamenilor.

Nu, nu ne lăudăm cu acest lucru. Este o normalitate pentru un partid aflat la guvernare și este o necesitate după eșecul lamentabil al Coaliției de dreapta, impusă pe nedrept, fără a se ține cont de votul populației. Este o evaluare realistă a primelor șase luni de guvernare, un raport onest în fața oamenilor.

Partidul Social Democrat a intrat la guvernare să scoată țara din haosul total în care ajunsese captivă. Stabilizarea situației, traversarea crizelor multiple, suprapuse, refacerea echilibrelor economice, a încrederii și a bunăstării oamenilor, acestea au fost și rămân obiective esențiale ale Partidului Social Democrat.

În doar șase luni, Partidul Social Democrat a promovat trei pachete de măsuri sociale și economice de "Sprijin pentru România". Peste 12 milioane de români beneficiază de aceste măsuri, iar sute de mii de companii, de scheme de sprijin pentru dezvoltare. Și nu ne oprim aici. Partidul Social Democrat lucrează la un nou plan de măsuri, menit să asigure o și mai mare securitate alimentară și să protejeze cetățenii față de creșterea prețurilor la alimente. Care să conducă la independența energetică a țării. Care să continue să sprijine masiv companiile românești.

Vreau să menționez câteva dintre realizările Partidului Social Democrat din aceste prime șase luni de guvernare:

  1. Pachetul social - creșterea salariului minim, a alocațiilor, pensiilor și sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici pentru perioada de iarnă;
  2. Plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale pentru populație și companii;
  3. Sprijinirea companiilor românești - programe de sprijin de aproape 4 miliarde de euro;
  4. Siguranța alimentară - 500 de milioane de euro pentru produse agricole cultivate în România, plus primă de 10% pentru procesarea materiei prime în țară;
  5. Creșterea salariilor în agricultură și industria alimentară - salariul minim de 3.000 de lei, scutirea de impozit și reducerea contribuțiilor sociale pentru toate salariile din acest sector. Aceste măsuri au trei obiective principale - oprirea exodului forței de muncă din acest sector, consolidarea independenței alimentare a României și protejarea angajaților din acest sector împotriva creșterii prețurilor;
  6. Investiții în infrastructura rutieră și feroviară - deblocarea marilor proiecte de investiții;
  7. Investiții masive în Portul Constanța, transformat în punct naval strategic pentru comerțul european;
  8. Deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră prin adoptarea Legii offshore care asigură mai mulți bani și gaze naturale pentru România;
  9. Gestionarea eficientă a pandemiei - testarea extinsă, asigurarea medicamentelor, redeschiderea școlilor și a economiei;
  10. Absorbția fondurilor europene - realizarea la timp a jaloanelor PNRR aflate în sarcina miniștrilor PSD;
  11. Creșterea voluntară a salariului minim. Din această lună orice companie poate crește salariul minim cu 200 de lei, fără să plătească în plus niciun leu la stat. Este o altă măsură pentru companiile private și angajații lor, dintre cele susținute de Partidul Social Democrat, aferente programului "Sprijin pentru România".
  12. Voucherele pentru alimente. A început emiterea cardurilor sau a voucherelor de 250 de lei, sprijin pentru persoanele cu venituri mici. De această măsură din pachetul "Sprijin pentru România" vor beneficia 3 milioane de români aflați în situații de deprivare materială sau risc de sărăcie, ca de exemplu:
    • toți pensionarii ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei;
    • persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei;
    • familiile cu cel puțin doi copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei;
    • familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei;
    • și familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social.
  13. Eliminarea discriminării de salarizare care efectiv bloca proiectele cu finanțări externe, inclusiv europene.

Cum am spus, nu este un motiv de laudă că sprijinim românii și companiile românești. Este datoria noastră, este ceea ce își propune mereu Partidul Social Democrat. Este ceea ce vom face în continuare, prin măsuri bine gândite, pentru că Partidul Social Democrat este un partid cu și despre români.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Circumscripția electorală 42 București, Dan-Cristian Popescu.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Laurențiu-Daniel Marin - declarație politică intitulată Autoritățile statului trebuie să sancționeze abuzurile furnizorilor de energie!;

Domnul deputat Laurențiu-Daniel Marin, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

 

Domnul Laurențiu-Daniel Marin:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Autoritățile statului trebuie să sancționeze abuzurile furnizorilor de energie!".

Stimați colegi,

Partidul Social Democrat a atras atenția de la început asupra vulnerabilităților măsurii de compensare de către stat a facturilor la energie pentru români și a riscului ca unii furnizori să profite și să crească artificial prețurile. Această situație a fost confirmată în ultimele luni de verificările realizate de specialiștii Autorității Naționale de Reglementare în Energie - ANRE. Un document prezentat în mass-media arată că au fost constatate mai multe cazuri în care furnizorii de energie au mărit artificial prețurile la energie, cu scopul de a obține compensații mai mari de la stat.

Conform documentului, au fost identificate cazuri în care pentru aceeași cantitate de energie electrică s-a solicitat compensarea de două ori. Această situație confirmă, dacă mai era nevoie, că soluția corectă era cea propusă de Partidul Social Democrat, respectiv de reglementare a pieței energiei.

Consider că autoritățile statului trebuie să intervină de urgență, deoarece aspectele constatate de ANRE la unii furnizori de energie au caracter penal și trebuie sancționate cu severitate. Este inadmisibil ca în această perioadă dificilă pentru cetățenii României, unii furnizori de energie să încerce să obțină sume necuvenite din banii publici. Aceasta în condițiile în care prin creșterea artificială a prețurilor la energie este afectată puternic economia românească. Menționez că ultimul raport al Institutului Național de Statistică precizează că prețurile la energie electrică înseamnă 40% din inflație, adică din creșterea prețurilor la bunuri și servicii.

Stimați colegi,

Un aspect care vizează activitatea furnizorilor de energie mi-a fost semnalat de cetățenii județului Vrancea. Aceștia au relatat că în ultima perioadă au primit cu o întârziere de două luni facturile la energie electrică. Consider că nu este corect ca un furnizor să oblige o familie să plătească, practic, două facturi la electricitate într-o singură lună. Este o situație care trebuie verificată de ANRE, iar furnizorii trebuie să respecte contractele cu clienții și să transmită lunar facturile pentru energia electrică.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Vrancea, Laurențiu Marin.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Christine Thellmann - declarație politică având titlul Proiectele pentru dezvoltarea României prin Programul național de investiții «Anghel Saligny» au luat startul!;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Christine Thellmann, vă rog.

 

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineața, stimați colegi!

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Proiectele pentru dezvoltarea României prin Programul național de investiții «Anghel Saligny» au luat startul!".

Stimați colegi,

Prin adoptarea Programului național de investiții "Anghel Saligny", 65 de miliarde de lei vor ajunge să îmbunătățească calitatea vieții tuturor oamenilor din România, prin proiecte de investiții.

Prin implementarea acestor proiecte, aproape toți românii vor avea, în sfârșit, acces la apă potabilă, gaz și toalete racordate la canalizare. Satele românești, orașele, comunitățile noastre vor beneficia de facilitățile secolului în care trăim, care fac viața fiecărui român mai confortabilă și mai civilizată. Prin modificarea legislativă pe care am adoptat-o săptămâna trecută în Parlament, de aceste proiecte vor beneficia autoritățile publice locale, prin înființarea sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sisteme de captare a apelor pluviale. Vor putea beneficia inclusiv localitățile foarte mici, adică UAT-urile cu o populație de sub 2.000 de locuitori.

Le urez mult succes tuturor reprezentanților administrației locale în accesarea fondurilor puse la dispoziție prin acest program și în realizarea proiectelor pentru dezvoltarea acestor localități!

Aceste investiții vor face viața oamenilor mai ușoară și vor aduce mai mult confort în fiecare casă.

Stimați colegi, vă îndemn să îi sprijinim pe colegii noștri din administrația locală să se mobilizeze și să atragă cât mai multe proiecte pentru comunitățile lor. Consider că misiunea noastră nu se încheie după votul acestor legi, ci, dimpotrivă, abia după aceea începe. Trebuie să fim în comunitate, alături de colegii de acolo, să vedem cum funcționează în practică legile votate de noi, iar acolo unde este cazul, să venim cu îmbunătățiri.

De aici înainte se va vedea exact cine se află în funcții publice în slujba comunității și cine nu. Bani pentru proiecte sunt. Pot fi accesate atât fonduri naționale, cât și extrabugetare. Numai cine nu vrea nu face nimic. Astfel, pot fi realizate investiții până și în cel mai mic cătun din țară.

Acum, România începe să-și construiască un viitor mai sigur.

Deputat Christine Thellmann, PNL, Sibiu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Rodica-Luminița Barcari - declarație politică intitulată Consumul de droguri în rândul tinerilor a crescut alarmant!;

Doamna deputat Rodica-Luminița Barcari.

Vă rog.

 

Doamna Rodica-Luminița Barcari:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Vă voi vorbi astăzi despre un subiect îngrijorător - consumul de droguri în rândul tinerilor!

Ultimele date statistice relevă faptul că țara noastră numără 1,2 milioane de consumatori ocazionali sau dependenți, la nivel național, însă în realitate numărul acestora este mult mai mare. Peste 16% dintre tineri au consumat măcar o dată droguri, consumă ocazional sau sunt deja dependenți. În Capitală, unul din patru bucureșteni cu vârste cuprinse între 12 și 65 de ani a încercat măcar o dată să consume stupefiante.

Săptămâna trecută mai mulți tineri care au participat la Festivalul Saga din București au fost duși în stare gravă la spitale din Capitală, după ce au consumat droguri. Doi dintre aceștia au decedat în urma supradozajului. În cele trei zile de desfășurare a Festivalului Saga, care a avut loc pe Arena Națională din București, jandarmii și polițiștii de la Crimă Organizată au constatat 129 de infracțiuni, dintre care 119 au fost referitoare la trafic și consum ilicit de droguri.

Ne confruntăm cu o situație alarmantă. Proiectele desfășurate în teritoriu, împărțirea de pliante, evenimentele din școli în timpul cărora elevii află despre pericolul pe care îl presupune consumul de droguri se dovedesc a fi insuficiente, astfel încât s-a înregistrat o creștere a consumului în România, precum și o scădere a vârstei consumatorilor, de la an la an.

În acest context, singura țară din Europa care nu deține în regim public niciun spital de dezintoxicare este România. Consumatorii de droguri, la fel ca și alcoolicii, sunt internați în secțiile de psihiatrie ale spitalelor publice, unde nu primesc cel mai eficient tratament, deoarece nu avem personal medical specializat strict pe consumul de stupefiante. Secțiile de psihiatrie ale spitalelor nu pot dedica resurse exclusiv pentru primirea și îngrijirea dependenților de stupefiante, deși aceștia au nevoie de atenție permanentă, complexă și de echipe medicale specializate.

Puși în fața unui fenomen amplu și anevoios, atât pentru pacienți, cât și pentru echipele medicale, cum este acela al tratării dependenței de droguri, devine imperios necesară existența unor unități medicale de stat dedicate.

De asemenea, prevenirea consumului de stupefiante necesită eforturi conjugate din partea tuturor - părinți, școală, Biserică, autorități locale, ONG-uri, instituții abilitate care să lupte conjugat împotriva acestui flagel social.

În Parlament voi susține proiectele de lege care să sprijine toate aceste eforturi, precum este și inițiativa colegilor mei liberali, legată de mărirea pedepselor pentru trafic și consum de stupefiante.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Ialomița, Rodica-Luminița Barcari.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică având titlul Drogurile distrug vieți și dărâmă o societate;

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, vă rog.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Drogurile distrug vieți și dărâmă o societate".

Din păcate, vedem cu toții în spațiul public faptul că în România, în ultimul timp, a crescut frecvența consumului de droguri, iar tragediile provocate de acest fenomen vin tot mai mult în atenția mass-media și, din păcate, avem un fenomen întreg, la nivel social, care tinde să devină o problemă majoră pentru România.

Și spun aceste lucruri deoarece cred că, până la urmă, ar trebui să tragem o linie roșie și să înțelegem că nicidecum cu drogurile nu este ceva de joacă. Drogurile nu sunt o formă de divertisment și drogurile nu reprezintă o alternativă la realitate.

În fapt, drogurile înseamnă moarte. Iar tot ceea ce presupune acest sistem de trafic, distribuție, răspândire și consum de droguri nu face decât să aibă o singură finalitate - distrugerea unor destine, distrugerea unor vieți de oameni tineri, oameni care cad în această patimă a consumului de droguri, probabil cel mai mare flagel al lumii contemporane.

Și, din păcate, trebuie să recunoaștem că adesea este tratată superficial această problematică, inclusiv de stat, de autorități, de reprezentanții instituțiilor din România, de societatea civilă și de oricine ar putea să intervină în ceea ce înseamnă prevenirea și combaterea consumului de droguri.

Și, nu în ultimul rând, toleranța față de droguri este o toleranță față de crimă, pentru că drogurile funcționează pe un sistem criminal, un sistem care nu face decât să împrăștie rău în jurul său.

Această toleranță pe care am auzit-o de multe ori din partea unora și pe care n-am înțeles-o niciodată - unii le împart în droguri ușoare și droguri tari. Nu există așa ceva! Toate drogurile sunt droguri și toate drogurile ucid, aceasta este realitatea.

De aceea, cred că societatea românească ar trebui să se aplece cu mult mai multă atenție asupra acestui fenomen, un fenomen care stă la baza multor derapaje pe care le putem vedea în societate, la baza declinului moral, la baza degradării fizice a oamenilor, la baza unui dezastru social a cărui amplitudine este una de nebănuit.

Decăderea unei societăți de multe ori este accelerată, dacă nu chiar aprinsă de acest flagel al consumului de droguri.

Ca atare, România nu poate să stea impasabilă la tragedia provocată de droguri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Beniamin Todosiu - declarație politică intitulată Pachetul de legi privind siguranța națională va instaura în România «dictatura epoleților»;

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Beniamin Todosiu, vă rog.

 

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul "Pachetul de legi privind siguranța națională va instaura în România «dictatura epoleților»".

Parlamentul României va decide în curând dacă va aproba pachetul de legi privind siguranța națională. În forma actuală, pachetul legislativ înseamnă instaurarea în România a unui "regim socialist cu epoleți" și transformarea țării în Republica Securistă România.

Suntem în fața unui demers politic cinic, care folosește invazia Federației Ruse în Ucraina pentru a legaliza puterea, influența și controlul serviciilor asupra societății românești. Dovada acestui grav derapaj politic și democratic este faptul că pachetul de legi a fost ținut secret și nu a fost lansat de la bun început în procedura de transparență publică. Astfel, pe modelul rusesc, România riscă să devină un stat la cheremul serviciilor secrete, care vor putea exercita o dominație absolută asupra vieții publice românești.

Aceste legi vor obliga civilii și firmele să coopereze cu serviciile secrete, iar acest lucru înseamnă doar revenirea la practicile fostei Securități. În 1989, Securitatea avea peste o jumătate de milion de informatori, unii dintre ei racolați prin mijloace de constrângere și intimidare. Nu exista viață publică sau chiar privată, în România comunistă, care să nu fie sub controlul Securității. În 2022, Serviciul Român de Informații poate primi, printr-o lege, o pârghie de constrângere și control asupra politicienilor, instituțiilor statului, justiției, jurnaliștilor și întregii societăți civile. Cred că sunteți cu toții de acord că avem obligația morală să luptăm, cu pârghiile democratice conferite de funcția de demnitate publică pe care o deținem, pentru a îndrepta aceste legi și pentru a veghea la respectarea Constituției, a principiilor statului de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

Aceste legi vor consolida, de asemenea, legătura Președinte - SRI, după modelul rusesc, prin acordarea pentru ofițerii SRI a unei imunități speciale în fața justiției, pe care o poate ridica doar președintele României. Președintele va avea dreptul exclusiv de a demite directorul SRI, drept care până acum era al Parlamentului României. Serviciile primesc astfel puteri sporite și ies de sub controlul civil care este exercitat constituțional de Parlament.

Concluzia este tristă, dragi colegi - Guvernul PNL-PSD vrea să intre în istorie drept Guvernul care a schimbat România dintr-o țară democratică și pro-europeană într-un stat cu epoleți, guvernat pe principii securiste specifice unor țări precum Rusia sau Belarus. Această realitate trebuie știută de partenerii noștri din NATO și din Uniunea Europeană, iar, dacă este nevoie, trebuie cerut sprijinul instituțiilor europene și Comisiei de la Veneția, pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români.

Am speranța că fiecare dintre dumneavoastră se va apleca cu luciditate și seriozitate asupra pachetului de legi privind siguranța națională și se va opune instaurării în România a "dictaturii epoleților".

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Alin-Gabriel Apostol - declarație politică având ca temă pensiile speciale;

Domnul Alin Apostol?

Vă rog.

Luați sacoul pe dumneavoastră, domnule deputat!

Luați sacoul pe dumneavoastră, sunteți în Parlamentul României!

Nu mă auziți? (Vociferări.)

Aveți dreptul să...? (Vociferări.)

   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

...să mă prezint cum...

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Așa este, aveți dreptul acesta.

 
 

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dragi români,

România Specialilor, asta a ajuns România după 32 de ani. Speciali împânziți peste tot în instituțiile acestui stat. Speciali creați și hrăniți de PSD, PNL și UDMR. De 32 de ani. Specialii sunt niște prădători ai banului public.

Este clar că PSD și PNL trag cu dinții să-i protejeze și să-i prolifereze. Parlamentarul special, primarul special, baronul special, funcționarul special sunt doar câteva subspecii foarte atent protejate de toată clasa politică ce a condus România și, mai nou, și de către AUR.

Vi se pare normal să existe pensii speciale de zeci de mii de lei în România? Vi se pare normal că un parlamentar primește pensie specială de 2.000 lei pentru doar 4 ani de muncă? Pensia medie specială a unui parlamentar este de 5.300 de lei, pe când pensia medie a unui român este de 1.679 de lei și a contribuit la ea cu 40 de ani de muncă. Vi se pare normal? Drept? Moral?

Știați că în administrația publică sunt sute de sporuri care umflă artificial salariile și pensiile din România, ale unor speciali? De exemplu, există la CCR sporul de "suprasolicitare neuropsihică". Sunteți de acord ca senatorii să primească spor de antenă?

Specialii nu lipsesc nici din consiliile de administrație. Au împânzit cu miile companiile și agențiile publice din România, oameni promovați politic, fără nicio evaluare profesional meritocratică. Și de acolo Specialii se înfruptă cu nesaț, susținuți de cei care ne-au condus și continuă să ne conducă.

Vi se pare normal ca aproape toată clasa politică - PSD, PNL, UDMR și AUR să-i protejeze? Dacă nu, alăturați-vă eforturilor USR de a construi o altfel de Românie. O Românie fără Speciali.

Vă mulțumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de București.

 
Lilian Scripnic - declarație politică intitulată Orașul Tecuci - singura localitate din România fără buget aprobat;

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Lilian Scripnic.

 

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin declarația mea de astăzi doresc să trag un semnal de alarmă față de situația critică în care se află orașul Tecuci. Nu cred că, după 32 de ani de democrație și administrație publică în România, ne-am fi putut imagina că într-un oraș de circa 31.000 de locuitori administrația locală ar fi putut ajunge la terifianta "performanță" de a nu fi în stare să adopte un buget local. Este revoltător modul în care aleșii locali ai acestui oraș s-au îndepărtat de la menirea lor de a-și face datoria față de cetățeni. Ei nu înțeleg că jurământul pe care îl depun la preluarea mandatului nu reprezintă doar niște vorbe în vânt.

Suntem la jumătatea anului și consilierii locali nu au reușit să aprobe Proiectul de Hotărâre privind aprobarea bugetului inițial centralizat de venituri și cheltuieli și Programul de investiții publice pe grupe de investiții și surse de finanțare ale UAT municipiul Tecuci, pe anul 2022. Până acum orașul a funcționat în mod de avarie, cu 8% din bugetul pe anul 2021. De luna aceasta nu se mai pot face plățile pentru lucrările de investiții, pentru asfaltare, pentru iluminat public, salubrizare, pentru funcționarea Poliției Locale, pentru reabilitarea și modernizarea unor școli. Sunt în pericol de neplată prestațiile sociale către persoanele cu dizabilități și însoțitorii acestora, către asistații sociali, precum și bursele elevilor. Programul "Masă caldă în școli" nici măcar nu s-a putut derula. Ceea ce este și mai grav este faptul că se pot pierde eventualele finanțări din PNRR.

Îmi exprim indignarea față de felul în care Primăria și consilierii locali ai orașului Tecuci pun mai presus orgoliile de partid și ambițiile politice mărunte. Oare ce doresc să demonstreze cu acest blocaj? Că sunt mari politicieni? Că sunt maeștri ai luptelor politice și buni combatanți pe scena politică? Dacă nu reușiți să asigurați un buget acestui oraș, cum veți putea oare face față provocărilor ce vor fi în toamna și iarna care urmează, cu prețuri în creștere la energie?

Stimați aleși locali ai orașului Tecuci, ați uitat complet de ce v-au votat cetățenii! Nu cred că îi mai reprezentați pe cei care au pus ștampila pe buletinul de vot! Reprezentați alte interese și, dacă nu reușiți să stabiliți un dialog și să găsiți soluții, mai bine prezentați-vă demisiile!

Vă mulțumesc.

Deputat de Galați, Lilian Scripnic.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având tema Ziua Mondială a Mediului - prilej pentru implicarea tinerelor generații;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților, domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi, vă rog.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Tema declarației politice - "Ziua Mondială a Mediului - prilej pentru implicarea tinerelor generații".

Săptămâna trecută am marcat două evenimente importante, care au o legătură intrinsecă cu viitorul nostru, al tuturor: 1 iunie - Ziua Internațională a Copilului și 5 iunie - Ziua Mondială a Mediului.

Copiii reprezintă, indiscutabil, viitorul nostru și lor trebuie să le oferim nu doar dragostea noastră, ci și tot sprijinul. Totodată, nu putem vorbi despre ziua de mâine, fără să ne gândim la mediul înconjurător, mai ales astăzi, când oamenii de știință ne avertizează că nivelul de dioxid de carbon din atmosfera Terrei a crescut până la valori cu peste 50% mai mari decât cele din perioada preindustrială a civilizației umane.

Din acest motiv, aș vrea să reliefez astăzi modul în care prin tineri și împreună cu ei putem să schimbăm în bine mediul înconjurător.

Este bine cunoscut faptul că în țara noastră politicile de mediu implementate în ultimii 30 de ani nu au produs rezultatele scontate, iar o problemă relevantă în acest sens este legată de gestionarea deșeurilor menajere.

Un prim exemplu îl regăsim în județul Maramureș, unde din lipsa unei gropi ecologice de gunoi, autoritățile locale sunt nevoite să transporte, la costuri enorme, deșeurile menajere, chiar și la sute de kilometri, până la cel mai apropiat punct de colectare.

Astfel de situații, coroborate cu lipsa educației în domeniul mediului, ne aduc cu pași mărunți, dar siguri, către agravarea situației ecologice.

Însă, șansa României de a-și îmbunătăți situația la capitolul mediu stă în conștientizarea tinerilor asupra faptului că fără un mediu sănătos și curat, perspectivele de viitor în acest domeniu sunt sumbre.

Implicarea tinerelor generații în acțiuni cu impact direct asupra mediului, precum și acordarea importanței cuvenite educației pentru mediu, reprezintă baza unui viitor solid, sănătos și performant pentru întreaga societate.

Uniunea Ucrainenilor din România, prin organizația sa de tineret, cultivă educația pentru mediu și promovează acțiuni concrete, cu implicarea tinerei generații. În ultimii ani, am reușit să formăm echipe de tineri, din diferite zone ale țării, care să se implice activ în campanii de ecologizare a zonelor verzi și a cursurilor de apă, precum și în campanii de împădurire a zonelor afectate de fenomenul defrișărilor ilegale.

Doamnelor și domnilor deputați, oferind contextul propice tinerilor, printr-o implicare activă în educarea acestora în spiritul protejării mediului înconjurător, susținându-le activitățile și inițiativele, o să reușim să creștem noi generații care pot crea un viitor mai bun.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dumitru Coarnă - declarație politică intitulată Termocentrala Mintia, vândută în bloc, la un preț de 91,23 milioane de euro;

Domnul deputat Dumitru Coarnă.

Vă rog.

 

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică intitulată "Termocentrala Mintia, vândută în bloc, la un preț de 91,23 milioane de euro".

Termocentrala Mintia va fi scoasă la vânzare în bloc, pe data de 15 iulie 2022, licitația publică urmând să plece de la un preț de 91,23 de milioane de euro, exclusiv TVA. Printre condițiile impuse de Ministerul Energiei companiei care va achiziționa termocentrala se află și obligativitatea realizării unei noi capacități energetice de 800 MW/h în bandă pe gaz metan și energie regenerabilă, până la sfârșitul anului 2026.

Într-un comunicat transmis de societatea "Expert Insolvență" SPRL, în calitate de administrator judiciar al Societății Complexul Energetic Hunedoara SA, se precizează că prețul total de pornire al licitației care va avea loc în 15 iulie 2022 este de 91,23 de milioane de euro, exclusiv TVA.

În cazul în care activul nu va fi valorificat, licitația fi va reluată în data de 29 iulie 2022, apoi în 12 august și, ulterior, în 26 august 2022, în aceleași condiții de preț și locație.

Condițiile de valorificare a acestui activ au fost aprobate de adunarea creditorilor Societății Complexul Energetic Hunedoara, în cadrul ședinței convocate de administratorul judiciar la data de 20 mai 2022.

De asemenea, în comunicatul administratorului judiciar se arată că prin implementarea acestei măsuri vor putea fi puse în aplicare demersurile necesare astfel încât să se stopeze poluarea.

Discursul public este evident axat pe ideea că Termocentrala Mintia trebuie să se adapteze noilor standarde europene, prin care se urmărește trecerea de la producția de energie electrică pe bază de cărbune la cea din surse regenerabile.

Termocentrala Mintia face parte din Complexul Energetic Hunedoara și este compusă din terenuri în suprafață de 329,8 ha, construcții, bunuri mobile și echipamentele aferente. Activitatea acesteia a fost oprită în martie 2021 din lipsa cărbunelui, iar personalul a fost disponibilizat.

Se vinde, deci, Termocentrala Mintia pentru suma de 90 de milioane de euro, cu mențiunea că centrala are o putere instalată de 1285 MW/h, compusă din 5 grupuri a câte 210 MW/h și unul de 235 MW/h.

Ce nu se spune este că grupul de 235 MW/h este nou, proaspăt achiziționat, iar unul dintre grupurile de 210 MW/h e recent modernizat și a costat Guvernul României o grămadă de bani. Asta s-a întâmplat până să se închidă termocentrala, costurile plătite pentru modernizare din bugetul public fiind consistente. Iar acum se privatizează. Oare de ce? Prețul de plecare al vânzării este în jur de 90 de milioane de euro și de cumpărat se va cumpăra, probabil, la jumătate, dacă nu cumva pe gratis.

Jocurile de culise nu le cunoaștem. Cert este însă că și această afacere urmează schema clasică, în sensul că Termocentrala Mintia va fi vândută la un preț subevaluat, iar ulterior, noul proprietar o să revândă grupul cel nou de 235 MW/h cu 200, 300 de milioane de euro, iar grupul modernizat de 210 MW/h cu 100, 150 de milioane de euro. În concluzie, noul proprietar va cumpăra Termocentrala Mintia cu 90 de milioane, fiind revândută, probabil, ulterior, cu o sumă de peste 400 de milioane de euro. Profitul, ușor de calculat pentru oricine, va îmbogăți noul cumpărător, în detrimentul statului român.

Concluzia este una singură: companiile străine - iar Guvernul român este în slujba lor.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dan-Constantin Șlincu - declarație politică având subiectul De la 1 iunie au intrat în vigoare noi măsuri pentru creșterea veniturilor românilor;

Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu, PSD, vă rog.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi parlamentari,

De la începutul acestei luni se aplică măsurile de creștere a salariilor în agricultură și în industria alimentară, pentru stimularea acestui sector strategic al economiei naționale. Este esențial să facem tot ce putem pentru asigurarea securității alimentare pe termen lung.

Vreau să subliniez că nu e vorba doar de creșterea salariului minim la 3.000 de lei în acest sector agroalimentar. Toate salariile din acest domeniu vor crește, ca urmare a scutirii sau reducerii unor taxe și impozite aplicate veniturilor salariale. Măsura vizează trei obiective majore.

În primul rând, se urmărește oprirea exodului forței de muncă din acest sector.

Al doilea obiectiv se referă la consolidarea independenței alimentare a României.

Și a treia țintă a acestei măsuri de creștere a veniturilor are în vedere protejarea angajaților din acest sector împotriva creșterii prețurilor.

Concret, salariul minim brut pentru salariații din sectorul agricol și alimentar crește la 3.000 de lei, comparativ cu salariul minim general de 2.550 de lei. Toate salariile din acest sector sunt scutite de plata impozitului pe venit, de 10%. Aceste salarii sunt scutite de plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, de 10%. La toate salariile din sector se aplică o reducere cu 3,75 puncte procentuale a contribuției pentru asigurările sociale și se mai aplică o reducere a contribuției asiguratorii pentru muncă, de la 2,25% la 0,27%.

Este important de știut că tot de la 1 iunie se aplică și măsura de creștere voluntară a salariului minim. Din această lună, orice companie poate crește salariul minim cu 200 de lei, fără să plătească în plus niciun leu la stat. Este o altă măsură pentru IMM-uri, companii și angajații lor, dintre cele susținute de PSD, aferente programului "Sprijin pentru România". Într-adevăr, este o facilitate temporară, valabilă până la sfârșitul anului, din care câștigă și companiile și angajații, însă este necesară în această perioadă de creștere a inflației și de instabilitate economică generată de conflictul din Ucraina.

O altă veste bună este cea referitoare la acordarea voucherelor pentru alimente. A început emiterea cardurilor de vouchere în valoare de 250 de lei, sprijin pentru persoanele cu venituri mici. De această măsură din pachetul "Sprijin pentru România" vor beneficia 3 milioane de români vulnerabili. Nimeni nu trebuie să-și facă nicio grijă dacă va primi cardul cu o mică întârziere. Banii nu se pierd! Contravaloarea voucherelor, 250 de lei la fiecare două luni, va fi încărcată pe toate cardurile, inclusiv pentru luna iunie, pentru fiecare beneficiar în parte. Există resurse pentru acordarea acestui sprijin până în 2027.

Este important de reținut că banii de pe aceste carduri sociale se pot cheltui doar pe alimente și masă caldă.

Așadar, se poate constata că odată cu intrarea PSD la guvernare, după câteva luni sunt luate măsuri concrete pentru majorarea veniturilor și susținerea cetățenilor din categoriile vulnerabile.

Vă mulțumesc.

Deputat Dan-Constantin Șlincu, PSD, Botoșani.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Romeo-Daniel Lungu - declarație politică care prezintă câteva direcții de dezvoltare ale județului Buzău;

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, vă rog.

 

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Efectele pozitive ale intrării PSD la guvernare se văd din plin. S-au luat măsuri bune pentru protejarea cetățenilor de prețuri, sprijinirea companiilor românești, investiții în infrastructura rutieră și feroviară ori absorbția fondurilor europene.

De exemplu, județul Buzău cunoaște dezvoltarea din toate punctele de vedere. În momentul de față sunt deschise numeroase șantiere, atât de modernizare a infrastructurii rutiere, cât și de reabilitare a unor clădiri de patrimoniu ori sanitare. Mai mult, la nivel de municipiu, cele mai importante artere sunt în plină reabilitare, centrul istoric al orașului va avea o nouă față, sistemul de învățământ trece printr-un amplu proces de modernizare, iar planurile autorităților locale nu se opresc aici.

Ieri, la Buzău, a fost semnat primul contract de execuție a unui lot din Autostrada A7. Lotul 2 din tronsonul Ploiești-Buzău, cuprins între localitățile Mizil și Pietroasele va avea 28,35 Km și reprezintă un pas important pentru infrastructura din România. Însemnătatea momentului este dată și de faptul că acesta este primul din totalul celor 13 loturi ale Autostrăzii Moldovei care intră, efectiv, în execuție.

Autostrada A7 va aduce numeroase beneficii, printre care siguranță rutieră și scăderea numărului de accidente grave. Nu este un secret că DN2 București-Suceava, supranumit "Drumul Morții", este cea mai periculoasă șosea din țară, pe care, anual, își pierd viața zeci de români.

Acest prim pas a fost posibil datorită viziunii cu care PSD a venit la guvernare, având în vedere faptul că ministrul social-democrat al transporturilor a reușit să elimine blocajele care apăreau în faza de implementare a proiectelor, printre care întârzierile nefundamentate din evaluarea ofertelor și reducerea termenelor de eliberare a aprobărilor și a avizelor de către autorități.

Și nu este singurul lucru cu care se mândrește Buzăul. El are și singura școală circulară din România și Uniunea Europeană, un model de bună practică pentru educație în spiritul dezvoltării durabile. Este vorba despre Școala Gimnazială nr. 11, prima unitate de învățământ 100% eco care tot ieri a primit vizita celor mai importanți oameni în stat. Școala circulară presupune utilizarea resurselor naturale, precum și reducerea pierderilor și costurilor. Concret, apa meteorică este colectată și reutilizată, energia electrică este produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaice, iar deșeurile sunt colectate selectiv. În plus, când afară sunt peste 0 grade Celsius, căldura este extrasă din pământ cu ajutorul unor pompe de căldură apă-aer.

Se observă astfel că atunci când există dorință și interes pentru bunăstarea cetățeanului, a mediului și a viitorului copiilor există și soluții care, prin cooperarea dintre autoritățile locale și centrale, duc la rezultate care pot fi considerate exemple de bune practici.

Sunt absolut convins că proiectele de dezvoltare a infrastructurii vor continua și vor face ca Buzăul să devină un model din cât mai multe puncte de vedere. Sper ca liderii a tot mai multor unități administrativ-teritoriale să implementeze proiecte ce vor duce la un viitor mai curat pentru copiii noștri, iar noi, de aici, din Parlament, să le oferim susținerea de care au nevoie.

Romeo-Daniel Lungu, deputat, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Viorel Salan - declarație politică intitulată Redresarea turismului - primul semn al revenirii la normalitate în economie;

Domnul deputat Viorel Salan.

Vă rog.

 

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Redresarea turismului - primul semn al revenirii la normalitate în economie".

După doi de pandemie avem acum certitudinea că economia națională își revine. Relansarea turismului românesc a început în acest an. O demonstrează și ultimele date ale Institutului Național de Statistică. Acesta a anunțat recent că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada ianuarie-aprilie 2022, au fost în creștere cu peste 33% față de perioada similară din 2021.

Este prima dovadă că obiectivele asumate acum șase luni prin programul de învestire a actualului Guvern sunt realiste și măsurile adoptate au efectul scontat.

Reprezint în Parlamentul României Hunedoara și aceste vești mă bucură mult, pentru că știu cât de important este turismul pentru județul din care provin.

Desigur, județul Hunedoara deține o listă impresionantă de obiective turistice. Diversitatea destinațiilor pe care le găzduiește este unică în România, dar dintre toate aș dori să mă refer aici la un singur exemplu, Geoagiu-Băi.

Așezarea Geoagiu-Băi, parte componentă a orașului Geoagiu, este o cunoscută stațiune balneară din Hunedoara, devenită stațiune turistică de interes național. Alături de Băile Felix, Buziaș și Herculane se bucură de privilegiul de a fi una dintre cele mai vechi exploatări balneare de pe teritoriul țării, datând din perioada colonizării romane.

Trei sunt atuurile principale ale stațiunii. Apele termale ale izvoarelor de aici, nămolul terapeutic și bioclimatul local.

Pe lângă acestea, există aici și alte atracții turistice deosebite: Băile Termale Romane, Germisara, și totodată Complexul turistic Băile Daco-Romane, ce a găzduit săptămâna trecută deschiderea sezonului estival din acest an.

Stațiunea Geoagiu-Băi s-a dezvoltat în ultimii ani foarte mult.

Cu toate acestea, potențialul turistic al stațiunii încă nu a fost atins. Și de aceea proiectele destinate dezvoltării stațiunii Geoagiu-Băi nu s-au oprit. Vor continua acțiunile de reabilitare și modernizare a rețelei de drumuri din interiorul localității. Va crește eficiența energetică a localității și prin gestionarea inteligentă a energiei în sistemul de iluminat public local.

Rezultatul pozitiv pe care l-am consemnat deja reprezintă și efectul politicilor publice adoptate de către Guvernul actual.

Turismul este parte a acestei viziuni și rămâne un motor economic important ce poate sprijini substanțial creșterea calității vieții oamenilor din comunitățile locale. Pentru că, până la urmă, este vorba despre oameni, despre o viață mai bună pentru ei și familiile lor și despre speranța unui viitor mai sigur.

Viorel Salan, deputat al PSD Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Ion-Marian Lazăr - declarație politică având titlul Calea ferată, de la glorie la agonie;

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Lazăr Ion-Marian.

Vă rog.

 

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Calea ferată, de la glorie la agonie".

Dragi colegi, din păcate un nou proiect de ordonanță de urgență elaborat de actuala majoritate parlamentară mi-a atras atenția în mod neplăcut. Proiectul care, din nefericire, nu face obiectul unei dezbateri publice reale vizează în principal modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Prin intermediul acestui proiect se urmărește, printre alte măsuri, reconfigurarea cadrului legal necesar închiderii de către Guvern a liniilor de cale ferată la propunerea ministerului de resort și cu avizul Ministerului Apărării Naționale și al autorităților administrației publice locale.

Se dorește ca adoptarea acestei măsuri să se realizeze exclusiv în baza unor studii de specialitate care vor viza în principal aplicarea criteriul eficienței economice, fără însă a se cuantifica în mod exhaustiv eventualele consecințe sociale negative la nivel local, județean și regional, ce pot fi generate pe termen mediu și lung.

Nu pot să nu remarc că în spatele acestui demers legislativ se ascunde atât incapacitatea partidelor aflate la guvernare de a susține măsuri concrete de reabilitare a unor secții de cale ferată care nu fac parte din principalele coridoare de transport feroviar, cât și o serie de probleme sistemice care trenează de ani de zile.

Totodată, opțiunea luată în calcul de guvernanți privind conservarea sau dezafectarea unor rute feroviare este cu atât mai evidentă cu cât se are în vedere inclusiv posibilitatea preluării sau menținerii în exploatare a unor secții de cale ferate prin implicarea financiară a autorităților administrației publice locale.

Totuși ceea ce nu se înțelege în majoritatea guvernamentală este faptul că în spatele unor cifre seci care ar putea reieși din studiile de specialitate ce se vor întocmi se află cetățenii acestei țări și greutățile cu care aceștia se confruntă zi de zi.

În acest sens, o temă de reflecție pentru actualii guvernanți ar trebui să o reprezinte ultimul incident produs la sfârșitul anului trecut, când în gara Timișoara peste 100 de navetiști au protestat spontan împotriva sistării operării cursei feroviare Timișoara-Nerău. Urmare a acestei situații operatorul feroviar de stat SNTFC "CFR Călători" SA a preluat deservirea acestui traseu.

În final, mă văd nevoit să reamintesc că angajamentele asumate de statul român privind Pactul verde european nu presupun închiderea unor secții de cale ferată, ci mai degrabă se susține creșterea conectivității și transferarea mai multor pasageri și mărfuri către transportul feroviar și cel naval, asigurându-se astfel o reducere a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă.

Mulțumesc.

Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Dan Tanasă - declarație politică intitulată Discriminarea doamnei profesor Maria Peligrad de către primarul UDMR din Sfântu Gheorghe - un gest xenofob impardonabil;

Domnul deputat Dan Tanasă.

Vă rog.

 

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Discriminarea doamnei profesor Maria Peligrad de către primarul UDMR din Sfântu Gheorghe - un gest xenofob impardonabil".

Autoritățile locale din Sfântu Gheorghe acordă anual titlul "Pro Urbe", distincție instituită de Consiliul Local Sfântu Gheorghe, reprezentanților de seamă ai comunității, iar anul acestea Forumul Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș a nominalizat-o pe președinta Fundației "Mihai Viteazul", doamna profesor Maria Peligrad. Propunerea Forumului Civic a trecut inițial de votul majorității membrilor Comisiei pentru învățământ, cultură și știință din cadrul Consiliului Local. Cu toate acestea, printr-un gest sfidător și abuziv, propunerea a fost ulterior respinsă în ultima clipă, în plenul ședinței din data de 28 aprilie, chiar de către aceiași consilieri locali care au fost de acord cu doar câteva zile în urmă.

Motivul invocat de către primarul UDMR din Sfântu Gheorghe pentru acest gest dezgustător este unul halucinant. Acesta justifică retragerea premiului de implicarea doamnei Peligrad în dosarul din justiție prin care Forumul Civic a obținut anularea Hotărârii de Guvern prin care steagul secuiesc al municipiului a fost adoptat. Motivarea instanței de judecată care a anulat acest simbol local, la solicitarea Forumului Civic, este aceea că românii nu sunt reprezentați pe acest simbol local. Drept urmare, groful UDMR Antal Árpád a decis să acționeze ca un demn urmaș al lui Horthy și a blocat acordarea premiului distinsei doamne profesor Maria Peligrad, un intelectual deosebit și membru de bază al societății civile românești din județul Covasna.

Din păcate, ni se demonstrează din nou faptul că grofii UDMR nutresc un dispreț profund față de puținii români care au mai rămas încă în județul Covasna, pe care îi consideră intruși, populație nedorită și doar tolerată.

Așadar, ne întrebăm cu ce este vinovată doamna Peligrad că Guvernul României și clasa politică din ultimii 32 de ani s-au făcut preș în fața UDMR-ului, pas cu pas alimentând ambițiile revizioniste și autonomiste ale acestora? Care este vina doamnei Peligrad că Guvernul a devenit sluga UDMR și a emis o hotărâre prin care se instituia un steag secuiesc drept simbol local al unui oraș în care românii reprezintă o comunitate importantă? Prin gestul său, groful aflat la conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe nu a discriminat în mod dezgustător un om remarcabil, care timp de aproape 40 de ani și-a dedicat activitatea în folosul societății civile din județele Covasna și Harghita, ci întreaga națiune română, pentru că ofensa adusă doamnei Peligrad este o ofensă adusă națiunii române, pentru care doamna Peligrad lucrează de peste 40 de ani.

În calitate de demnitar al statului român condamn cu vehemență acest nou gest xenofob al grofului aflat la conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe. UDMR a dovedit din nou că este nu doar o promotoare a terorismului, ci și o formațiune profund antiromânească, promotoare a urii interetnice, animată exclusiv de visul Ungariei Mari.

În egală măsură condamn cu vehemență și atitudinea slugarnică a PSD și PNL, complici ai UDMR în derularea acțiunilor mult prea evidente de epurare etnică a românilor din județul Covasna. Din păcate, în lipsa unor politici publice coerente, românii din sud-estul Transilvaniei vor fi alungați, reduși numeric și intimidați spre tăcere pentru totdeauna, în cele din urmă dispărând cu totul, spre satisfacția acestor politicieni șovini care acționează împotriva României pentru ca Transilvania să fie din nou ocupată de Ungaria.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică având ca subiect informarea privind introducerea unui proiect de lege pentru interzicerea segregării copiilor și elevilor la toate nivelurile de învățământ din țara noastră;

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi am depus la Biroul permanent al Camerei Deputaților un proiect de lege pentru interzicerea segregării copiilor și elevilor la toate nivelurile de învățământ din țara noastră.

Proiectul de lege pe care l-am inițiat modifică și completează Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și Legea educației naționale nr. 1 din 2011.

Stimați colegi deputați,

Segregarea este o formă de discriminare, de separare fizică săvârșită în cadrul unei unități de învățământ prin care se restrâng drepturile fundamentale ale omului, în speță ale copilului, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, boală cronică necontagioasă.

Din păcate, potrivit unui studiu recent finalizat, din cele peste 900 de unități școlare care au constituit obiectul studiului, în peste 600 s-au constatat cazuri de segregare școlară, de separare a acestor copii, în bănci, în corpuri de clădire diferite, în clase.

În opinia mea, art. 32 din Constituția României trebuie respectat în integralitatea sa, articol care le garantează tuturor copiilor dreptul și accesul la educație într-un mod nediscriminatoriu.

Pe această cale fac un apel către dumneavoastră să susțineți proiectul de lege pe care l-am inițiat și sper eu ca după ce va trece de plenul Camerei Deputaților să treacă și la Senat și să îndreptăm cumva această mare problemă, s-o înlăturăm, pentru că, da, așa este, toți copiii acestei țări, inclusiv cei care aparțin etniei rome, trebuie să aibă șanse egale la educație, la dezvoltare. Toți copiii acestei țări trebuie să devină adulți responsabili, să fie pe picioarele lor, iar datoria noastră, în calitate de for legislativ, este să sprijinim tot acest proces.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată Guvernul nu a cumpărat vaccinuri împotriva crizei economice;

Domnul deputat Mihai Lasca.

Vă rog.

 

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea de azi se intitulează "Guvernul nu a cumpărat vaccinuri împotriva crizei economice".

Stimați colegi,

De la începutul mascaradei pLandemiei, o grămadă de specialiști neagreați de Guvern au avertizat asupra faptului că așa-zisa "pandemie" nu este gestionată corect și va cauza o criză reală economică.

Iată că acum, după 2 ani de manipulări prin frică, criza economică lovește România după ce Guvernul Cîțu mințea frumos românii la televizor că avem cea mai mare creștere economică. Deși acum Guvernul este condus de PNL și PSD, cele mai mari partide politice, nu este capabil să găsească leac crizei economice, în schimb, până nu demult, se rosteau "prostii cu fală", de genul: "Ne vaccinăm și scăpăm".

Criza economică îi afectează pe toți, indiferent de câte doze și-au injectat sau nu, pentru că, nu-i așa?, la pompă sau la magazin ți se cer bani pentru combustibil și mâncare, și nu coduri QR! Este evident care a fost scopul impunerii codului QR, respectiv acela de a subjuga și controla abuziv oamenii, iar criza economică actuală este rezultatul slugărniciei celor din Guvern, care au cheltuit banii românilor pe vaccinuri atât de eficiente încât nimeni nu mai vrea să audă de doza patru.

În schimb, acum Guvernul nu aude strigătele românilor în ceea ce privește scumpirile care le afectează nivelul de trai. Thomas Jefferson, al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii, a spus: "Când Guvernul se teme de popor este libertate, când poporul se teme de Guvern este tiranie!".

Acum în România este o tiranie guvernamentală fără precedent în ultimii 30 de ani, care va ajunge în cel mai scurt timp să dea socoteală poporului român.

Acum 3 luni, în toată presa din România era prezentată știrea șoc cum că benzina s-a scumpit până la 11 lei pe litru la o benzinărie din județul Bihor. Acum este 9 lei peste tot în țară, aproape dublu față de prețul dinaintea pLandemiei programate și Guvernul tace mâlc, fiind complice la jaful comandat de stăpânii din afară.

Poporul român nu va uita că România a avut prima sondă de petrol din lume, în 1857, cu 2 ani chiar înaintea Statelor Unite ale Americii, iar în 1937 România deținea locul 7 în lume privind rezervele mondiale de petrol, după URSS, SUA, Irak, Iran, Venezuela și Indiile Olandeze.

Câtă vreme România va fi condusă de un Guvern trădător și obedient poporul român va avea de suferit, vor avea de suferit generațiile următoare pentru că, după cum spunea geniul Mihai Eminescu: "Greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați". Una din greșelile criminale împotriva românilor a fost intrarea în Uniunea Europeană.

Viitorul României aparține Patrioților!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca, Partidul PPR.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică având titlul Acordul privind salariul minim european;

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, Grupul PSD.

Vă rog.

 

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi privește acordul salariului minim european.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Potrivit Eurostat, unul din zece lucrători europeni este în risc de sărăcie. Cetățenii României au nevoie să ducă un trai decent. Partidul Social Democrat a susținut mereu principiul și necesitatea introducerii salariului minim european. Mă bucur că eforturile PSD, alături de cele ale partenerilor social-democrați europeni privind salariul minim european au dat rezultate. Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la Directiva privind salariile minime europene adecvate propusă de Comisia Europeană. Acest acord prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. Mai mult decât atât, se urmărește creșterea transparenței privind modalitatea de stabilire a acestui salariu minim european.

Să nu uităm faptul că încă de acum doi ani PES activists România a inițiat o petiție, susținută de peste 20.000 de persoane, pentru un salariu minim european, depusă oficial la Parlamentul European, pe care a semnat-o, în numele PSD, președintele partidului, domnul Marcel Ciolacu.

Directiva Europeană protejează salariul minim. Munca cetățenilor români trebuie respectată. Statele Uniunii Europene vor trebui să pună în aplicare un cadru solid pentru stabilirea și actualizarea salariilor minime, care include criterii clare pentru stabilirea acestui salariu minim, inclusiv puterea de cumpărare, luând în considerare costul vieții, nivelul, distribuția și rata de creștere a salariilor, precum și productivitatea națională.

Vă mulțumesc.

Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Brașov.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Radu-Marin Moisin - declarație politică având tema Starea spațiului Schengen în anul 2022;

Domnul deputat Radu-Marin Moisin, PNL.

Vă rog.

 

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi are ca temă "Starea spațiului Schengen în anul 2022".

Spațiul Schengen le permite cetățenilor europeni să locuiască, să lucreze și să călătorească în altă țară europeană fără a fi supuși controalelor la frontierele interne. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen în timp ce lucrează în alta și în fiecare zi aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează frontierele interne.

Atât criza refugiaților din 2015, cât și pandemia de COVID-19 au pus presiune asupra spațiului Schengen, întrucât statele membre au introdus, în acele momente de cumpănă, controale la frontierele interne, cauzând astfel probleme de circulație a persoanelor, precum și de aprovizionare în interiorul Uniunii Europene.

Deși Comisia a încercat să diminueze impactul controalelor la frontiere și să îmbunătățească gestionarea acestora, a decis că sunt mai mult decât necesare anumite îmbunătățiri pentru a ne asigura de faptul că spațiul Schengen este sigur și poate face față provocărilor viitoare și, în consecință, s-a adoptat Strategia pentru spațiul Schengen, cel mai mare spațiu al libertății de circulație din lume.

Principalele acțiuni pe care le prevede această strategie sunt menite să asigure reziliența spațiului la orice provocare: asigurarea unei gestionări eficace și moderne a frontierelor externe ale UE; consolidarea spațiului Schengen pe plan intern, dar și îmbunătățirea guvernanței pentru a promova încrederea între statele membre și o mai bună pregătire pentru situații de criză.

De asemenea, strategia adoptată în 2021 presupune și finalizarea extinderii spațiului Schengen, prin admiterea României, Bulgariei și Croației, astfel încât și aceste state europene să beneficieze pe deplin de sistemul liberei circulații.

Totodată, această strategie prevede ca până în anul 2023 frontierele externe ale Uniunii Europene să devină mai bine protejate, astfel încât sistemele de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației, precum și pentru asigurarea respectării regulilor ar trebui să devină interoperabile, să le ofere polițiștilor de frontieră informațiile de care au nevoie pentru a ști cine traversează frontierele Uniunii, eliminând lacunele existente în prezent.

De asemenea, sistemul de intrare/ieșire va avea un rol cheie în înregistrarea intrării și a ieșirii cetățenilor, înlocuind astfel ștampilarea manuală a documentelor. Sistemul nu doar că va îmbunătăți calitatea controalelor, ci va reuși să detecteze orice încercare de fraudare a documentelor de identitate.

Comisia a publicat recent primul raport asupra strategiei care monitorizează în primul rând progresele înregistrate la sfârșitul anului trecut, identifică problemele întâmpinate și promovează măsuri comune adecvate și, în al doilea rând, identifică prioritățile pentru perioada 2022-2023.

Desigur, primul raport după adoptarea Strategiei pentru spațiul Schengen evidențiază și unul dintre cele mai imperioase aspecte, ce necesită o atenție deosebită, întrucât reiterează importanța finalizării extinderii spațiului Schengen și invită Consiliul să adopte deciziile care să permită României, Croației, și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spațiu.

Mulțumesc.

Radu Moisin, deputat de Cluj.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Gianina Șerban - declarație politică intitulată Guvernul acționează împotriva României! Din nou;

Doamna deputat Șerban Gianina.

Vă rog.

 

Doamna Gianina Șerban:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Guvernul acționează împotriva României! Din nou".

În plină criză economică, Guvernul României a emis Proiectul de Ordonanță de urgență pentru scăderea capacităților de producție a energiei electrice și, implicit, punerea la pământ a industriei miniere. În următorii 8 ani, capacitatea de producție a energiei electrice pe bază de carbune, lignit și huilă trebuie să dispară, ceea ce înseamnă 16,9% din întreaga producție a României, conform ANRE.

Dacă proiectele de investiții în creșterea sau înlocuirea acestor capacități sunt doar teorii puse pe hârtie care nu au vreun termen de realizare, pentru punerea la pământ a acestor centrale ce funcționează pe bază de cărbune este un termen fix: 31 decembrie 2030.

Acest proiect de ordonanță de urgență vine să rezolve una din chestiunile asumate prin PNRR, un plan bine pus la punct, dar nu pentru români. Acum pot înțelege toți românii de ce acest PNRR a fost ascuns de ochii lumii.

Mai mult, pe lângă faptul că energia lipsește și va lipsi din ce în ce mai mult, prețul acesteia astăzi punând mari probleme atât populației, cât și industriei, mai intervine o problemă gravă: închiderea minelor, programată clar prin această propunere de ordonanță de urgență. Se pare, din nou, că Guvernului nu-i pasă de miile de oameni ce își câștigă existența cu greu în subteran. Oare ce vor face aceștia, având în vedere faptul că programele de reconversie socială ori nu există, ori sunt doar alte minciuni puse pe hârtie și înghit sume imense, însă fără rezultate? Cum va învăța un miner să facă o afacere profitabilă din care să trăiască, luând în calcul birocrația cruntă din România? Ce afacere ar putea să dezvolte în Valea Jiului, unde nu mai câștigă nimeni bani din alte activități? Sunt întrebări la care nimeni nu răspunde. Guvernul are doar o țintă: centralele electrice și mineritul trebuie să dispară!

Să nu mai spunem că aceste centrale electrice se întind pe hectare întregi, iar vânzarea lor la kilogram și dezafectarea lor poate fi o altă afacere profitabilă. Dar, din nou, nu pentru români.

Distrugem absolut totul în România, munca a generații întregi!

"Vă mulțumesc", stimați guvernanți! Cu ghilimelele de rigoare.

Gianina Șerban, deputat AUR de Ilfov.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Anamaria Gavrilă - declarație politică intitulată Guvernanții pe contrasens;

Doamna Anamaria Gavrilă.

Vă rog.

 

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineața și mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu vom înceta să atragem atenția. Președintele Agenției Internaționale pentru Energie ne anunța acum o săptămână că vom intra într-o criză mult mai mare decât cea din anii ’70. De ce mult mai mare? Pentru că în anii ’70 ne-am confruntat doar cu o criză a petrolului. Acum ne confruntăm cu o criză a petrolului, a gazului, a energiei și, mulți ar completa, chiar cu o criză a alimentelor.

Președintele Joe Biden a declarat stare de urgență în Statele Unite ale Americii pentru că există un deficit prea mare al capacităților de producție a energiei electrice.

În tot acest timp ce fac liberalii? Domnul Ciucă se ocupă foarte evlavios cu ordonanțe de urgență care să ne închidă minele și să ne închidă termocentralele. Și domnul Popescu scoate la licitație Termocentrala Mintia.

Este inacceptabil că doar doi oameni pot crea atât de multă vulnerabilitate în sistemul energetic național și Parlamentul nu are nimic de spus!

Este inacceptabil ca doar doi oameni să facă Transilvania și Banatul dependente de importurile care vin din Vest și care trec prin Ungaria. Și Parlamentul nu are nimic de spus?!

Termocentrala este scoasă la licitație cu termen pe 15 iulie 2022. Rog parlamentarii să se alăture unui demers de inițiere a unei legi care spune că bunurile din patrimoniul național nu pot fi înstrăinate decât prin lege.

Este mai mult decât corect ca în aceste momente de criză să lăsăm reprezentanții poporului român, să lăsăm poporul român să-și exprime părerea în legătură cu asemenea decizii foarte importante pentru țara și pentru siguranța țării noastre.

Sistemul Energetic Național nu este al lui Ciucă, Termocentrala Mintia nu este a lui Popescu. Sunt ale poporului român. Este timpul ca Parlamentul să ajute, să transparentizăm aceste decizii importante.

Mulțumesc mult.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
Ciprian Ciubuc - declarație politică intitulată Un model funcțional de inițiativă 100% românească în domeniul agriculturii - RodBun Grup S.A. investește 20 de milioane de euro pentru a construi la Brăila cel mai mare parc logistic din agricultura românească;

Domnul deputat Ciprian Ciubuc.

Vă rog.

 

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău să văd sala goală astăzi și de fiecare dată când se citesc declarațiile politice.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Un model funcțional de inițiativă 100% românească în domeniul agriculturii - RodBun Grup S.A. investește 20 de milioane de euro pentru a construi la Brăila cel mai mare parc logistic din agricultura românească".

Astăzi am ales să vă prezint rezultatele unei firme cu capital privat 100% românesc care desfășoară activități în domeniul producției de semințe, al consultanței și serviciilor integrate oferite fermierilor, respectiv firma RodBun Grup S.A. Această societate comercială are doi asociați: Alexandru Iancu și Daniel Muntean, fiecare deținând câte 50% în grupul RodBun, care deține 9 ferme vegetale distribuite la nivel național, situate în județele Călărași, Iași, Vaslui, Brăila, Tulcea, Prahova, Mureș, Dolj și Caraș-Severin, în suprafață totală de peste 10.000 de hectare. Din cele 9 ferme ies două tipuri de produse: marfă de consum și sămânță certificată. RodBun are și trei baze de procesare în județul Brăila, fiind înființată în anul 2001. Compania contribuie la dezvoltarea unei afaceri orientate către satisfacerea dorinței de prosperitate a fermierului român, care se străduiește să integreze componentele farmingului de succes, respectiv vânzarea de produse și servicii, testarea celor mai moderne tehnologii, consultanță, soluții eficiente de valorificare a producției.

În anul 2021, Grupul RodBun ajunsese să lucreze o suprafață de peste 10.000 de hectare cu 500 de angajați, înregistrând afaceri de circa 76 de milioane de euro. Deci se poate și în România, cu românii! Pentru 2022 firma și-a propus să realizeze un nivel de venituri de 100 de milioane de euro. În paralel, compania a dezvoltat pentru micul fermier o rețea națională formată din 70 de fitofarmacii și peste 1.000 de promotori.

Inițial a fost o firmă de distribuție care a adus împreună fermieri și producători, apoi s-a decis de către conducere să se înceapă lucrarea terenului, cultivarea acestuia, colectarea de cereale, producția genetică și stabilirea unei stații de condiționare de sămânță și distribuția acestora. Compania operează silozuri, fabrici de sămânță și magazii de cereale cu o capacitate de peste 150.000 de tone, folosind o flotă de transport compusă din peste 100 de camioane de cereale și mărfuri generale.

Pe raza comunei Spantov, în județul Călărași, undeva în aria de 850 de hectare lucrată de RodBun Grup S.A., sunt sărbătorite de 20 ani "Zilele Câmpului", un eveniment la care participă aproximativ 2.500 de fermieri și parteneri români ai acestei companii

Anul 2007 a fost un an important pentru RodBun Grup S.A., când, ca urmare a traversării unui an secetos, ministrul de atunci al agriculturii, Decebal Traian Remeș, a dat cupoane pentru agricultori și a fost un an foarte bun pentru sămânța certificată, datorită faptului că a început să fie achiziționată pe acte, nu "la negru", cum se întâmpla până atunci.

Din anul 2013 compania a făcut extinderea în locație: o bază mare în Brăila, una în Sighișoara, cu investiții de milioane de euro. Compania RodBun a realizat un parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea pentru promovarea a doi hibrizi de porumb 100% românești, pe care îi va produce la nivel național pe o suprafață totală de peste 2.000 de hectare. În acest sens, s-a încheiat un parteneriat destinat relansării a doi hibrizi de porumb creați de institut în anii 1990 și 1993: "F376" și "Olt". RodBun a gestionat formele parentale ale celor doi hibrizi și a ajuns în prezent să producă la nivel național pe o suprafață totală de 2.000 de hectare. Cele două mărci 100% românești au o calitate certă, probată în ani mulți de cultură, și compania vinde și acoperă aproape o jumătate din cota lor de piață.

Demersul RodBun Grup S.A. este unul consecvent valorilor companiei, respectiv unul de 100% românesc, printre care se numără susținerea agriculturii și a culturilor românești, în contextul concurenței extrem de dure cu companiile multinaționale care astăzi prelucrează și dețin peste 30% din terenurile din România. Compania RodBun le propune fermierilor care cultivă cei doi hibrizi de porumb la standardele de calitate cerute de piață o colaborare, atât pe partea de producție, cât și de comercializare în scopul promovării acestor două mărci importante ale geneticii românești.

Proiectul de la Brăila în care RodBun Grup S.A. investește peste 20 de milioane de euro va fi cofinanțat prin fonduri europene sau prin ajutor de stat. Compania a făcut negocieri în 2021 pentru a aduce în România o tehnologie cu ajutorul căreia se poate crește cu 50% randamentul recoltelor, dar mai are în plan și vrea să extindă parteneriatele cu cercetătorii în domeniul agriculturii pentru a relansa...

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Finalizați, domnule deputat, vă rog!

 
 

Domnul Ciprian Ciubuc:

...noi tipuri de sămânță. Prin acest proiect se va dezvolta cel mai mare parc logistic din agricultura românească, cu o suprafață de peste 40.000 de metri pătrați.

În concluzie, doresc să subliniez că aceste inițiative realizate de către firme 100% cu capital românesc trebuie sprijinite și stimulate, deoarece numai printr-un efort al fermierilor români, dublat de ajutorul acordat de statul român și de accesarea fondurilor europene România va putea să ajungă un mare producător agricol la nivelul Uniunii Europene, cum a fost odinioară. Prin adoptarea unor tehnologii de ultimă oră și printr-o bună organizare România ar putea ajunge în topul 5 al jucătorilor agricoli din Uniunea Europeană, mai ales că ne paște o criză alimentară.

Mulțumesc.

Deputat neafiliat Ciprian Ciubuc, de Brăila.

 
 

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Au depus declarații în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Eugen Bejinariu, Daniela Oteșanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Radu-Marcel Tuhuț, Ioan Mang, Ioan Vulpescu, Grațiela Gavrilescu, Mirela Furtună, Nicu Niță, Oana-Gianina Bulai, Daniel-Florin Ghiță, Ileana Cristina Dumitrache, Vasilică Toma, Mihai Weber, Romulus-Marius Damian, Mirela Elena Adomnicăi, Silviu Nicu Macovei.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Vetuța Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huțucă, Marian Crușoveanu, Ervin Molnar, Sorin Năcuță, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Alexandru Popa, Valentin-Ilie Făgărășian, Elena Hărătău, George Șișcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Denisa Neagu, Filip Havârneanu, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Mihai Polițeanu, Brian Cristian, Radu Tudor, Daniel-Sorin Gheba.

Grupul parlamentar AUR: Vasile Nagy, Radu-Vicențiu Grădinaru, Silviu-Titus Păunescu, Adrian Axinia.

Din partea Grupului de neafiliați: Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Giugea, Dănuț Aelenei.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Mirela Elena Adomnicăi - declarație politică cu referire la încetarea contractelor pentru furnizarea de vaccinuri Covid;

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

România se numără printre cele 10 state membre ale Uniunii Europene care au solicitat în mod oficial Comisiei Europene încetarea contractelor pentru furnizarea de vaccinuri COVID. Este un demers pe care îl salut și care cred că poate oferi statului român economisirea unor sume consistente de bani la bugetul de stat, într-un moment deosebit de greu pentru economia națională.

Conform unui document oficial al Ministerului Sănătății, publicat pe 23 martie 2022, România a comandat în total peste 95 de milioane de doze de vaccin COVID. Această cantitate ar fi ajuns pentru vaccinarea cu schema completă a 52 de milioane de persoane, adică de mai mult de trei ori față de ținta de vaccinare pe care și-o propusese inițial guvernul României.

Dintre aceste doze, până la data 23 martie 2022, când s-a publicat documentul Ministerului Sănătății, România a reușit să revândă 13,5 milioane de doze, cele mai multe, adică jumătate fiind revândute în mandatul actualului ministru al sănătății, domnul profesor Alexandru Rafila.

Tot la nivelul lunii martie 2022, România mai avea ca obligații de plată pentru facturile restante și pentru dozele ce urmau să fie livrate peste 4,57 miliarde de lei, adică aproape un miliard de euro.

La momentul publicării acestor date, în martie 2022, când rata zilnica de vaccinare era aproape de zero, România urma să mai primească încă 49 de milioane de doze de vaccin.

Deja am aruncat la gunoi circa 3 milioane de doze, pentru că au expirat. De asemenea, am mai donat altor state 3,3 milioane de doze, plătite din banii contribuabililor români.

Iar de acum încolo, cam tot ce vine în România va fi aruncat la gunoi, pentru că s-a atins demult capacitatea maximă de stocare a acestor vaccinuri, care, știți bine, trebuie depozitate în condiții cu totul speciale. Nu mai avem unde depozita ceea ce vine. Deci, totul se va duce la gunoi.

Este ca și cum am face o grămadă de bancnote valorând un miliard de euro și i-am da foc! Exact acum când România face eforturi consistente pentru a face față crizei energetice și dificultăților economice provocate de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Federației Ruse.

Eu întreb public: cine răspunde pentru acest miliard de euro aruncat la gunoi? Este cel mai mare prejudiciu dat bugetului de stat! Este inadmisibil ca nimeni să nu răspundă și să trecem peste acest subiect ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Aici vreau să subliniez următorul lucru. În luna mai 2021, când România a decis să intre în al doilea contract european cu firma Pfizer și când s-au comandat alte 39 de milioane de doze, țara noastră avea deja comenzi pentru 55 de milioane de doze, atât de la Pfizer, cât și de la alți producători. Deci nu se poate invoca faptul că la acel moment, în mai 2022, România risca să rămână fără vaccinuri. 55 de milioane de doze deja comandate la acea dată ar fi ajuns pentru cel puțin doi ani, ținând cont de populația eligibilă, de faptul că atunci nu se discuta de doza booster și nici despre vaccinarea persoanelor sub 18 ani. Deci nu este nicio justificare medicală pentru acea decizie pe care au semnat trei decidenți: premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și ministrul sănătății, Ioana Mihăilă.

Sunt oameni politici care au plătit cu sancțiuni dure, inclusiv de ordin politic, pentru prejudicii cu mult mai mici decât cele despre care discutăm aici. Acești oameni pe care i-am menționat aici știau atunci că vom plăti sume grele pentru vaccinurile care nu vor ajunge niciodată să fie administrate. A atras atenția asupra acestui aspect și ministrul finanțelor de atunci, domnul Alexandru Nazare. Deci nu se poate invoca faptul că nu au știut ce consecințe va avea decizia luată atunci.

Eu nu știu ce anume cercetări face acum DNA pe acest subiect sau dacă aceste cercetări vizează și decizia menționată mai sus. Dar vă întreb pe dumneavoastră, colegii de partid ai celor trei decidenți, ce măsuri politice luați pentru a-i sancționa pentru cel mai mare prejudiciu dat banului public? Vă delimitați de cei trei colegi ai voștri sau sunteți pregătiți să plătiți costul electoral alături de ei?

  Adrian-George Axinia - declarație politică: Nu lăsați copiii noștri pe mâna traficanților de droguri!;

Domnul Adrian-George Axinia:

"Nu lăsați copiii noștri pe mâna traficanților de droguri!"

În mod normal, după o tragedie în urma căreia doi tineri și-au pierdut viața în urma unor supradoze de droguri la Festivalul Saga și câteva zeci de persoane s-au prezentat la spital cu probleme medicale în urma consumului de substanțe interzise, ar trebui să avem demisiile șefului Agenției Naționale Anti-Drog și ale responsabililor din Poliția Română plătiți din banii românilor pentru combaterea acestui fenomen.

Acum, că am ieșit din pandemie și tinerii noștri se pot bucura de tinerețe și de festivaluri, de evenimente în aer liber, fac apel la dumneavoastră - nu lăsați copiii noștri pe mâna traficanților de droguri!

Din păcate, flagelul consumului de droguri a explodat în ultimii ani și, pe fondul unei relaxări a societății față de drogurile mai ușoare, nici instituțiile statului nu au mai făcut eforturi semnificative pentru a ține în frâu fenomenul traficului de droguri. Iată cum banala și benigna marijuana, așa cum o descriu progresiștii de la USR, s-a transformat într-o poartă către droguri veritabile de mare risc - ceea ce a condus la toate decesele din ultima perioadă.

În 2019, plajele din Eforie, Olimp, 23 August, Costinești, Agigea, Corbu, Mamaia și Constanța au fost invadate de pachete de droguri conținând peste 135 de kg de cocaină dintr-un transport de 3 tone care ar fi trebuit să ajungă în Europa. În contextul în care autoritățile au tratat cu superficialitate tema consumului de droguri din țara noastră, România s-a transformat nu numai în țară de tranzit pentru drogurile cu destinația UE, ci și într-o uriașă piață de desfacere.

Este inacceptabil ca acum, în al 12-lea ceas, după Saga, să nu fie făcută nici măcar o arestare, să nu fi fost ridicat nici măcar un dealer de droguri. Este inacceptabil ca acești tupeiști să meargă între tineri și să întrebe, fără nicio jenă, dacă vor sau nu să cumpere droguri, atât de nocive pentru viața copiilor noștri.

Domnule ministru, nu vreau să cred că aceste lucruri se fac cu buna știință a instituțiilor statului, nu vreau să cred că sunteți părtaș la distrugerea vieților tinerilor noștri. De aceea, vă solicit să ne comunicați ce măsuri au fost luate de Poliție pentru a preveni vânzarea și consumul de droguri la Festivalul Saga, precum și ce măsuri ați dispus după tragedie. În același timp, vă rog să faceți publică strategia națională de combatere a traficului și a consumului de droguri în vigoare, care ar trebui să stea la baza gestionării acestui risc la adresa securității naționale.

Suntem un popor creștin care ar trebui să își apere și să își protejeze copiii, dar dumneavoastră și subordonații dumneavoastră, care au atribuții pe linia combaterii traficului și a consumului de droguri, nu vă faceți treaba.

Domnule ministru, dacă nu luați măsuri în urma tragediei de la Festivalul Saga, vă faceți direct responsabil de aceste pierderi de vieți ale unor tineri nevinovați pe care i-ați lăsat la mâna traficanților de droguri!

  Dănuț Aelenei - declarație politică având titlul România - o mare unitate militară;

Domnul Dănuț Aelenei:

"România - o mare unitate militară"

Pachetul de 10 proiecte de legi privind securitatea națională, apărut de curând în presă, arată mai rău decât orice alt atac la adresa democrației din România petrecut în ultimii ani.

Cu toate că acest pachet de legi ale securității statului nu a fost publicat oficial, nimeni nu a negat existența lui în forma în care a apărut în presă. Premierul Nicolae Ciucă declara pe 27 mai că proiectele sunt analizate de coaliție în cadrul fiecărui partid, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.

De subliniat că aceste proiecte de legi, care măresc semnificativ puterea serviciilor secrete, reflectă modul de gândire a militarilor din servicii, deci nu a politicienilor. Ei, militarii, le-au conceput așa. Derapajele majore din aceste texte încă mai pot fi corectate, dacă există voință și cu puțin curaj din partea liderilor coaliției.

România este deja, chiar fără proiectele lor de legi, o democrație militarizată, în care uniforma, CV-ul corespunzător cu stagiu la servicii, executanții perfecți, transpartinicii fac carieră la vârful statului mai repede decât un civil sau decât un politician obișnuit.

Așadar, ne aflăm deja într-un punct de recul democratic masiv. Militarii nu au făcut decât să legalizeze o stare de fapt, să o codifice în legi și să-și consfințească statutul de adevărați conducători, din umbră, ai României.

În urmă cu circa șase ani, șeful SRI, Eduard Hellvig, declara că mandatul unui șef de serviciu secret ar trebui să fie limitat la 10 ani, "pentru că prea multă putere, întinsă pe foarte mulți ani, poate dăuna democrației". La șase ani distanță, Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea SRI, transmis coaliției de către instituție, nu prevede limitarea mandatelor șefului SRI la zece ani. Șefii celor două servicii secrete au pus în lege că nu mai pot fi dați jos de acolo decât în cazul în care vor ei să plece. Astfel, propunerea de demitere a directorilor SRI și SIE o poate face doar șeful statului, numai în două situații legate de apartenența politică și nu mai poate fi inițiată de către Parlament, cum se întâmplă în prezent.

Același pachet de legi prevede și faptul că SRI primește dreptul să-și creeze și să-și administreze propriile firme și chiar propria "societate civilă" ("asociații cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar"), totul departe de ochiul publicului și potențial chiar în afara controlului fiscal, pentru că documentele operative privind cheltuielile se casează și se distrug anual, la finalul exercițiului fiscal. Oricum, fondurile pot veni și din orice alte surse, legal constituite (sponsorizări, donații, activități economice).

Și nu în ultimul rând, proiectele de lege prevăd faptul că persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI, la cerere, pentru derularea operațiunilor sale și mai mult, vor trebui să păstreze secretul în legătură cu abordarea lor de către agenți.

În lumea văzută de militari, șefii serviciilor secrete nu dau socoteală niciodată, nimănui, nu pot fi demiși, ocupă funcțiile pe viață. Puterile lor cresc fără filtre adecvate de echilibru și control. Noi, toți ceilalți, suntem priviți ca niște bieți civili cu obligația legală și îndatorirea morală să toarne tot, dacă patria o cere. Mai ceva ca înainte de 1989, pe vremea Securității comuniste.

Am mai văzut în ultimii zece ani atacuri urâte la adresa democrației, dar parcă nimic nu se compară cu asta. În cazul de față, vorbim despre o acțiune mult mai periculoasă, de reconfigurare a statului pe termen lung. Asistăm la o încercare a serviciilor de legalizare a preluării puterii în stat, la o tentativă de a proclama prin lege supremația epoleților în conducerea țării.

Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat, moral,tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință care mă îngrijorează profund.

Aceste proiecte de lege au fost precedate de acte normative, adoptate de guvern și de Parlament, ce au crescut puterile serviciile de securitate în alte domenii: interceptarea comunicațiilor electronice prin Codul Comunicațiilor (lege declarată parțial neconstituțională de CCR), filtrarea investițiilor străine din țări din afara spațiului comunitar, sau servicii secrete cu un rol central în proiectul de cloud guvernamental, cu acces direct la toate datele de trafic.

Dacă pachetul de legi privind securitatea națională trece așa, atunci se va crea cadrul legal pentru ca România să fie condusă pe termen nedefinit, din umbră, de o putere întinsă excesiv peste tot, de la politică, afaceri, justiție, energie, până la sănătate, educație, cercetare și chiar patrimoniu cultural - inclus și el în potențiale amenințări la adresa siguranței naționale.

Scopul final al acestor texte de lege este să redea SRI funcția fundamentală a securității - să controleze starea de spirit, opinia maselor, să identifice și să înăbușe din fașă curentele împotriva regimului agreat.

Odată trecute de Parlament, Legile securității naționale vor mai putea fi schimbate din temelii abia peste alți 30 de ani, cel mai devreme.

Și de această dată, societatea civilă, presa, opoziția, dar și politicienii responsabili din partidele aflate la putere au datoria să oprească transformarea României într-o mare unitate militară. Încă se mai poate pune frână tendinței de militarizare a statului.

  Adrian Alda - declarație politică intitulată Mediul rural va avea un viitor și mai bun, grație renegocierii PNRR;

Domnul Adrian Alda:

"Mediul rural va avea un viitor și mai bun, grație renegocierii PNRR"

Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență în vederea introducerii finanțării agriculturii naționale, un alt obiectiv major pentru România pentru care PSD a acceptat să intre la guvernare alături de PNL și UDMR, este pe cale să se concretizeze în favoarea tuturor românilor. Așa cum deja probabil știți, liderii coaliției de guvernare au decis să ceară Comisiei Europene, în mod oficial, renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență. Nu s-a pus niciodată problema ezitărilor sau a neînțelegerilor punctuale pe anumite domenii, așa cum a ventilat opoziția o serie de manipulări croite pe această temă, ci până acum, am construit eșafodajul solid cu care să ne prezentăm atât în fața celorlalți parteneri europeni, precum și a Comisiei Europene.

PNRR, în formatul elaborat de fosta guvernare USR-PNL și care a exclus orice investiție în agricultură, are șanse reale să fie rediscutat cu Comisia Europeană în următoarele două luni. PSD a avut, încă de la începutul lansării, în spațiul public, a ipotezei privind rediscutarea PNRR, mai multe argumente solide, iar acum contextul geopolitic și cel economic global vin și le accentuează și mai mult fezabilitatea și viabilitatea.

Potrivit informațiilor pe care le dețin, principalele direcții pentru rediscutarea PNRR se vor axa atât pe finanțarea obiectivelor de interes național din sectorul agricol, respectiv sistemul de irigații și rețeaua națională de depozite regionale, cât și pe oferirea de granturi pentru recapitalizarea firmelor, dar și refacerea listei spitalelor care necesită modernizare.

Deși raționamentele noastre sunt pertinente, există un traseu cu câteva etape pe care guvernul trebuie să le parcurgă ca să convingă atât Comisia Europeană, cât și statele membre de necesitatea refacerii PNRR, având în vedere că această nouă variantă de lucru trebuie aprobată și de Consiliul UE cu unanimitate de voturi.

Spre exemplu, în ceea ce privește agricultura, pe lângă stringența reclamată de excluderea acestui domeniu principal de activitate din Plan de către USR, de contextul regional complicat, dar și luând în calcul politica de securitate alimentară a Uniunii Europene, PSD mizează că includerea sa în PNRR va conduce la o creștere economică impresionantă pentru mulți ani de acum înainte și la un viitor bun pentru mediul rural autohton.

În perspectiva conducerii PSD a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România va putea, pe viitor, să contribuie, într-o proporție și mai mare, la asigurarea securității alimentare atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la cea internă prin creșterea producției agricole grație unei noi infuzii de capital destinată irigațiilor și dezvoltării rețelei naționale de depozite regionale și a liniilor de prelucrare a materiilor prime. Pe de altă parte, toate fondurile care vor fi destinate agriculturii vor contribui la creșterea prosperității fermierilor români, pe care îi vor stimula să obțină produse care să-i poziționeze pe picior de egalitate cu omologii lor din celelalte statele UE, generând, concomitent, și unele creșteri de prețuri suportabile pentru români.

Cu alte cuvinte, PSD, prin insistența sa privind repoziționarea anumitor capitole din PNRR în avantajul agriculturii, oferă României șansa să devină o putere agroalimentară a Uniunii Europene. Este prilejul perfect să redăm țării noastre anvergura internațională, oferită atât de calitatea, cât și de cantitatea producției agricole, de care se bucura la nivel mondial înainte de 1989. Este, de asemenea, și momentul cel mai oportun să reluăm investițiile strategice deja începute privind rețelele de irigații având în vedere schimbările climatice, care determină din ce în ce mai multe fenomene meteorologice atât de greu de previzionat.

Mai mult decât atât, perspectiva privind susținerea consolidată a acestui domeniu cu rezultatele sale aferente, care nu vor mai avea motive întemeiate să întârzie să apară, vor contribui și la reluarea unor relații economice cu unele state ale lumii sau la întărirea schimburilor economice tradiționale.

PSD a arătat, în repetate rânduri, atunci când s-a aflat în opoziție, că efectele lipsei de viziune a guvernării anterioare, combinată cu o insuficientă susținere aferentă pentru agricultură au condus la prețuri uriașe la alimente pe termen mediu și lung, la o clasă a producătorilor agroalimentari extrem de sărăcită și vulnerabilă, la o dependență de produsele alimentare venite din afara țării și chiar la prăbușirea graduală a satului românesc. Această situație gravă și cu seria sa de efecte nocive ne-au determinat pe noi, cei de la PSD și de la vârful conducerii MADR, să facem tot posibilul să eliminăm, prin măsuri urgente, toate aceste neajunsuri, cât și să ne prezentăm în fața Comisiei Europene cu cererea noastră îndrituită privind flexibilizarea alocării către principalele domenii de activitate a fondurilor din PNRR și ajustarea anumitor sume.

Renegocierea PNRR în favoarea agriculturii nu va însemna doar acoperirea consumului preponderent din producția internă, creșterea calității produselor și a accesibilității populației la acestea, ci chiar revitalizarea satului românesc grație dezvoltării de noi investiții în acest domeniu prin angrenarea forței de muncă, dar și prin adăugarea de plus valoare prin prelucrarea materiilor prime și prin asigurarea spațiilor necesare depozitării optime a recoltelor.

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică având titlul Ziua Mediului și demagogia politicienilor;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Ziua Mediului și demagogia politicienilor"

Săptămâna trecută a fost Ziua Mediului - multe poze frumoase, acțiuni de ecologizare, plantări de copăcei și multe, multe promisiuni pompoase. Numai că acestea se uită repede de cei care le fac, însă nu de toată lumea. Nu vă gândiți că îi durea așa de tare de județul nostru, însă, în urma mai multor adrese făcute de mine, ministrul mediului a decis să ne facă o vizită și împreună cu autoritățile locale și județene să ne promită că va rezolva această problemă.

Ca să înțelegeți mai bine cât de tare s-au implicat autoritățile în ultimii ani în acest domeniu, vital pentru noi toți, facem o prezentare: Direcția Silvică Constanța, în perioada 2003-2007, a plantat 3611 ha, constituite în perimetre de ameliorare, iar din 2007 nu au mai fost efectuate astfel de operațiuni. Aceste perimetre se realizează pentru a salva și a putea pune în valoare terenurile degradate și neproductive. Art. 5 din Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate stabilește clar faptul că "Identificarea, delimitarea și constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localităților se fac de o comisie stabilită prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală." Prin urmare, prefectul, prezent la acea întâlnire, ar fi trebuit să inițieze acele comisii. Conform Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, art. 3 alin. (2), "Cererea sau sesizarea de constituire a unui perimetru de ameliorare se poate face de către direcția pentru agricultură județeană sau a municipiului București, ocolul silvic, agenția județeană/teritorială pentru protecția mediului, proprietarul terenului degradat sau alte persoane fizice ori juridice interesate și se depune la sediul primăriei comunei, orașului sau municipiului". Deci, Direcția Silvică Constanța ar fi trebuit, de acum un an, să dea drumul la treabă pe acest subiect.

În România avem parte de fenomene de deșertificare amplificate de la an la an, din cauza schimbărilor climatice. Ce s-a întâmplat la Nuntași acum doi ani, când un lac de peste 800 de hectare s-a evaporat în doar câteva zile, se poate repeta oricând. Dar și putem preveni astfel de fenomene extreme, prin plantări masive și perimetre de ameliorare. Soluții există!

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2014, în România erau 495 de mii de hectare de terenuri degradate și neproductive care ar putea să fie valorificate prin împădurire, prin includerea acestora în perimetre de ameliorare. Cu toate acestea, conform datelor făcute publice în Inventarul Forestier Național, în România procentul suprafețelor împădurite este de doar 29,62%, în timp ce media UE este de 43%.

Ar trebui să îi întrebăm cu toții pe domnul Tánczos Barna și oamenii pe care îi are în subordine, dacă au de gând să facă ceva și pentru mediul ecologic din România?

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică intitulată Guvernul condus de PNL va fi un sprijin permanent pentru românii aflați în nevoie și pentru mediul privat;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Guvernul condus de PNL va fi un sprijin permanent pentru românii aflați în nevoie și pentru mediul privat"

Perioada pe care o traversăm a testat, până la limită, reziliența societății românești. Impactul pandemiei, războiul și sancțiunile din ultima vreme au avut și au reverberații în toate straturile sociale din România, însă afectează în special pe cei mai vulnerabili. De aceea, este nevoie de acțiune concretă din partea executivului pentru a atenua aceste efecte. Reasigur românii că Guvernul României condus de Nicolae Ciucă este preocupat în mod real de aplicarea cât mai rapidă a tuturor măsurilor de sprijin atât pentru companii, cât și pentru românii afectați de crizele multiple suprapuse. Până în acest moment, Executivul condus de președintele PNL, prim-ministrul Nicolae Ciucă, aplică rapid măsurile din cel de-al doilea pachet "Sprijin pentru România". Săptămâna trecută a fost aprobat ajutorul de 700 de lei, care se va acorda în luna iulie, pentru pensionarii cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 lei. Cei 700 lei aprobați astăzi vin la scurt timp după acordarea voucherelor sociale în valoare de 3,1 miliarde de lei oferite prin programul guvernamental "Sprijin pentru România", emise începând cu 1 iunie. Acest ajutor, al doilea după cel acordat în ianuarie, pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.600 de lei, va avea aproximativ 3,3 milioane de beneficiari. Prin adoptarea acestor măsuri, ne dorim să venim în ajutorul cât mai multor români, în special în ajutorul celor care se regăsesc expuși la vicisitudinile fenomenelor economice și politice pe care le trăim astăzi.

Pe lângă aceste ajutoare financiare, un segment foarte important care preocupă conducerea Partidului Național Liberal este sistemul de sănătate. O veste foarte bună pentru români, privind dezvoltarea capacității de a accesa servicii medicale la standarde înalte, este operaționalizarea unei agenții specializată în gestionarea investițiilor din domeniul sănătății. Se pun, astfel, în funcțiune mecanismele prin care putem accesa mai ușor fondurile din PNRR pentru investiții și reforme în sistemul medical, în total fiind vorba despre 2,5 miliarde de euro. Această agenție va avea o importanță crucială, pentru că de eficacitatea sa va depinde arhitectura întregului sistem de sănătate. Faptul că un organism specializat se va ocupa propriu-zis de gestionarea investițiilor va însemna identificarea clară a nevoilor și implementarea soluțiilor cu celeritate. Măsurile în sprijinul românilor vor continua până când situația în care ne regăsim se va remedia.

Am încredere în capacitatea guvernului condus de domnul Nicolae Ciucă de a gestiona competent și eficient toate problemele cu care ne confruntăm la momentul actual.

  Oana-Gianina Bulai - declarație politică: Agricultura trebuie să fie cuprinsă în PNRR!;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Agricultura trebuie să fie cuprinsă în PNRR!"

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o oportunitate majoră pentru țara noastră. Avem la dispoziție fonduri care pot contribui la redresarea economică, dar și la dezvoltarea României. Doar că, din acest plan lipsesc irigațiile, atât de importante pentru agricultura românească, pentru securitatea alimentară.

Trăim vremuri în care se discută tot mai mult despre o criză alimentară. În aceste condiții, nu putem ca tocmai agricultura să o ignorăm dintr-un plan atât de important. Din păcate, pentru miniștrii și responsabilii care au scris PNRR, în special de la USR, agricultura și fermierii români nu au contat. Faptul că au omis să includă irigațiile sunt dovada cea mai clară.

Doar că, ceea ce ei nu au putut, poate să facă PSD la guvernare. Ne-au spus că cei de la Comisia Europeană nu vor fi de acord cu modificarea PNRR, iată că realitatea le dă peste ochi.

România ar putea introduce investițiile pentru infrastructura de irigații în PNRR, solicitând Comisiei Europene suplimentarea componentei de împrumuturi. Acest lucru este declarat nu doar de către un ministru al PSD, ci și de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș. Renegocierea PNRR este acum posibilă conform unor orientări ale Comisiei Europene în acest sens, în lumina războiului Rusiei din Ucraina, care a condus la o criză energetică și la perspectiva riscului unei crize alimentare.

Am încredere că ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, alături de întreaga echipă guvernamentală, vor reuși să introducă irigațiile în PNRR pe o argumentație foarte solidă, foarte bună, în conformitate cu mecanismul care este deja cunoscut de aplicare al Planului. Putem obține acest succes pentru fermierii români și pentru noi, cetățenii

România nu poate investi miliarde de euro din fonduri europene în piste de biciclete și niciun euro în irigații, în actualul context mondial, iar pensionarii români nu pot rămâne cu pensiile la nivelul actual. Este un context pe care România nu trebuie să-l piardă. Trebuie să mergem cu adevărat profesionist, cu argumente și să convingem Comisia că lucrurile nu pot rămâne așa.

Deja cei de la Comisia Europeană ne-au dat dreptate, cu toate că de la noi din țară am avut niște aprigi opozanți și răuvoitori din partea USR care au încercat să blocheze orice discuție pe tema renegocierii PNRR. Dacă vom reuși să renegociem PNRR atât pe zona de irigații, cât și pe zona de pensii, este un câștig uriaș pe care acest Guvern îl va obține pentru români. Nu putem să stăm cu pensiile nemodificate 49 de ani, la 9,4% din PIB, cum a vrut USR, când media europeană este 12%.

Încă de la preluarea guvernării, miniștrii PSD și-au făcut treaba și au atins toate țintele și condiționalitățile din PNRR, astfel încât absorbția banilor europeni să nu fie blocată. Este extrem de important pentru România să atragem acești bani și să îi folosim în interesul României și al românilor.

  Virgil Alin Chirilă - declarație politică intitulată Proiectul de ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic din România trebuie dezbătut la nivelul întregii societăți!;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Proiectul de ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic din România trebuie dezbătut la nivelul întregii societăți!"

În urmă cu câteva săptămâni, vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Valdis Dombrovskis, a transmis statelor membre ale Uniunii Europene mesajul că pot modifica planurile naționale de redresare și reziliență, astfel încât să poată face crizei energetice provocate de războiul din Ucraina.

Altfel spus, România are posibilitatea de a revizui anumite termene și măsuri care au fost incluse în PNRR, pentru a putea combate efectele acestei crize energetice care a distrus deja o bună parte din economia națională și care continuă să producă efecte negative în plan social.

Unul dintre motivele pentru care am ajuns în acest impas este, conform Băncii Naționale a României, liberalizarea haotică a pieței de energie, concomitent cu închiderea unor unități importante de producere a energiei.

Toate aceste aspecte s-au întâmplat cu aprobarea directă a ministrului Energiei, domnul Virgil Popescu. Dumnealui a fost ministru în toate guvernele care au luat aceste decizii catastrofale în domeniul energetic, avându-i ca parteneri de nădejde la distrus țara pe parlamentarii de la USR și pe foștii premieri, Ludovic Orban și Florin Vasile Cîțu.

Pe data de 31 mai 2022, pe site-ul Ministerului Energiei, a fost pus în transparență decizională proiectul de ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic din România, sub semnătura domnului ministru Virgil Popescu.

Proiectul prevede un calendar pentru închiderea definitivă și ireversibilă a tuturor minelor de lignit și huilă din România. În viziunea domnului ministru, până în 2030, România nu va mai avea nicio mină de huilă și lignit, asta în condițiile în care mai multe state europene au redeschis minele și unitățile de producție de energie pe bază de cărbune, tocmai pentru a face față crizei energetice și pentru a reduce dependența energetică față de Federația Rusă.

Contrar acestui trend european, domnul ministru Virgil Popescu vrea să fie campionul la închiderea minelor de cărbune, în condițiile în care România este destul de avansată față de restul statelor europene în ceea ce privește producția de energie verde. De ce este nevoie să mergem cu o viteză mai mare decât restul Europei, în această chestiune? E greu de înțeles.

Însă ceea ce vreau să subliniez aici este că domnul ministru Virgil Popescu a transmis acest proiect de ordonanță de urgență la Bruxelles fără să se consulte cu nimeni, fără să fi fost măcar o discuție în cadrul coaliției de Guvernare, fără să fi existat măcar o informare a Parlamentului. Nu știu nici dacă a discutat aceste aspecte cu premierul Ciucă. Deci, domnul ministru Virgil Popescu a decis pe persoană fizică închiderea definitivă și ireversibilă a minelor de lignit și huilă și a unităților de producție de energie pe bază de cărbune. A decis pe persoană fizică închiderea definitivă și ireversibilă a mii de locuri de muncă, fără a menționa în cuprinsul acelei ordonanțe de urgență măsurile compensatorii pentru miile de familii care vor intra în sărăcie în urma acestei decizii.

Nu îmi dau seama cum poate justifica urgența domnul ministru, din moment ce calendarul propus de dumnealui se încheie în 2030. Atunci când dai o ordonanță de urgență, înseamnă că ceva arde și trebuie stins imediat. Nu îți mai permiți să pui actul normativ în transparență pentru mai multe săptămâni, pentru că aspectele reglementate nu suferă amânare. Ei bine, în cazul acestei Ordonanțe de urgență văd că se poate aștepta săptămâni bune, ceea ce e contradictoriu cu urgența invocată.

De aceea, vă rog stimați colegi de la PNL, să discutați aceste aspecte cu ministrul pe care îl susțineți în acest guvern. Vă rog să îi solicitați ferm să renunțe la proiectul de ordonanță de urgență, iar dacă România trebuie musai să-și închidă minele, când alte state ale UE le redeschid, atunci această chestiune trebuie discutată aici, în Parlament. Pe noi ne-au ales cetățenii, iar o lege cu un impact social și economic atât de amplu, trebuie neapărat dezbătută aici, în Parlament.

  Cristina Burciu - declarație politică având ca temă Diminuarea abandonului școlar a început cu copiii proveniți din familii cu venituri reduse;

Doamna Cristina Burciu:

"Diminuarea abandonului școlar a început cu copiii proveniți din familii cu venituri reduse"

Partidul Național Liberal continuă măsurile de reducere și prevenire a abandonului școlar. În prezent, Ministerul Educației derulează Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, PNRAS, subsumat Programului "România Educată" și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR.

Ministerul Educației este preocupat în mod activ în diminuarea fenomenului abandonului școlar, mai ales în ceea ce privește copiii ai căror părinți au venituri reduse.

O soluție în acest sens, agreată și de sindicatele din învățământ, ar fi acordarea unor bonuri de masă acestor familii, pentru ca astfel să fie stimulată posibilitatea trimiterii copiilor la școală. Astfel, se diminuează riscul ca banii respectivi să fie folosiți în alte scopuri decât cele pentru hrana copiilor.

Din studiile și rapoartele oficiale formulate în ultimii ani rezultă, fără echivoc, faptul că abandonul școlar atinge cea mai ridicată rată în zonele rurale și în rândul familiilor cu posibilități materiale reduse.

În foarte multe cazuri, aceste familii de la țară preferă să și țină copiii acasă, să își ajute părinții în gospodărie și la creșterea animalelor, decât să îi dea la școli, aflate uneori la distanțe prea mari și fără a avea acces la un transport adecvat spre și dinspre unitățile de învățământ.

O altă ipoteză de urmărit este majorarea cuantumului burselor sociale acordate acestor elevi aflați în risc de vulnerabilitate.

Astfel, ministrul liberal al educației a inițiat o strategie concretă pentru a sprijini prezența la școală a copiilor proveniți din familii cu posibilități materiale reduse, prin măsuri care să limiteze abandonul școlar, aflat la cote alarmante în prezent în România.

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, PNRAS, beneficiază de o finanțare totală de 543 de milioane de euro, în prima rundă de finanțare fiind deja aprobate 1.400 de cereri.

Beneficiarii acestei măsuri de susținere pot folosi fondurile puse la dispoziție nu doar pentru efectuarea unor ore de recuperare a cursurilor pierdute ci și pentru diferite tipuri de burse.

Banii mai pot fi cheltuiți pentru achiziționarea a diverse dotări, precum și pentru susținerea financiară de tabere școlare sau excursii pentru copiii fără posibilități.

În concluzie, este apreciabil faptul că prin acest program vor fi sprijinite financiar peste 2.500 de unități de învățământ, cu până la 200.000 de euro/școală, în vederea obținerii dezideratului propus, cel de diminuare a fenomenului abandonului școlar.

  Romulus-Marius Damian - declarație politică având titlul Bacalaureat 2022;

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Bacalaureat 2022"

Elevii români au început susținerea probelor pentru examenul de bacalaureat, însă din nefericire s-a constatat faptul că în acest an peste 40.000 de elevi nu s-au înscris pentru a susține examenul.

Mulți dintre acești copii au renunțat la studii încă din timpul pandemiei, din cauza sistemului de învățământ în online, care i-a pus în dificultate pe majoritatea, cei mai afectați fiind cei din zonele rurale.

Aproape doi ani de învățământ în online și-au pus amprenta pe elevii români, iar astăzi concluziile pot fi trase de oricare dintre noi. Dacă elevii români nu sunt susținuți, gradul de renunțare la studii va fi tot mai ridicat, iar acest lucru vine la pachet cu multe altele, cum ar fi un deficit de personal în majoritatea domeniilor și un număr tot mai mare de tineri care aleg să părăsească România pentru a lucra în străinătate.

Situația actuală este îngrijorătoare și trebuie luate măsuri urgente astfel încât să crească numărul celor care aleg să susțină examenul de bacalaureat și să urmeze studii superioare.

A fost o perioadă extrem de dificilă, raportându-ne la efectele pandemiei, o perioadă în care toți a trebuit să renunțăm la multe lucruri, dar cu tărie în suflet îmi doresc ca elevii români să nu renunțe la continuarea studiilor.

Doresc să le adresez un mesaj de încurajare tuturor elevilor și să le spun că pe viitor această diplomă de bacalaureat, care astăzi poate nu li se pare importantă, le poate schimba viața în bine pe termen lung.

Ministerul Educației trebuie să ia măsuri urgente și concrete astfel încât să nu ne mai confruntăm cu astfel de situații și să îi încurajeze pe cei care au ales să nu susțină în acest an examenul de bacalaureat să se înscrie la sesiunile viitoare pentru a obține diploma de bacalaureat.

Guvernanții trebuie să fie mai atenți la nevoile acestor elevi și să le vină în ajutor, cu toții trebuie să lucrăm activ pentru ca elevii români să aibă șansa unui viitor mai bun, iar primul pas este asigurarea accesului la educație pentru toți copiii.

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică având titlul Ajutoare financiare concrete pentru români, acordate de Guvern, la propunerea PSD;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Ajutoare financiare concrete pentru români, acordate de Guvern, la propunerea PSD"

La propunerea PSD, Guvernul a aprobat acordarea ajutorului financiar de 700 de lei, în luna iulie, pensionarilor ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2000 lei. Este o măsură binevenită, salutară, care va ajuta în mod exponențial vârstnicii cu venituri mai mici să facă față acestei perioade mai puțin confortabile din punct de vedere material.

Acest stimulent financiar va fi acordat o singură dată, în luna iulie, beneficiari fiind un număr de 3.300.000 de pensionari, afectați de creșterea prețurilor la utilitățile publice și bunuri de consum, care sunt în situația de risc de excludere socială.

Fără îndoială, pensionarii au avut cel mai mult de suferit în ultimii doi ani, încă de la izbucnirea pandemiei coronavirusului. În tot acest timp, evoluția nivelului de trai a cunoscut un recurs, previzibil de altfel, dar pe fondul nemajorării pensiilor și creșterii din ultima perioadă a inflației, viața seniorilor noștri a fost la limita decenței pentru mulți dintre ei.

În același timp, în aceste zile va începe distribuirea tichetelor sociale, în valoare nominală de 250 lei, care sunt acordate de Guvern românilor aflați în situații de deprivare materială sau risc de sărăcie. Este tot o inițiativă agreată de Executiv, tot la propunerea PSD, constituind cea mai substanțială măsură de ajutor din punctul de vedere al numărului de beneficiari de după 1990.

Concret, peste 2,5 milioane de beneficiari vor primi tichete pentru achiziția de produse alimentare, acest sprijin fiind în valoare totală de 3,1 miliarde de lei, programul fiind finanțat atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene nerambursabile.

Persoanele care vor primi aceste tichete sociale sunt pensionarii din sistemul public de pensii ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei, cei încadrați în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei, familiile cu cel puțin doi copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei, familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei, familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condițiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele fără adăpost.

Aceste două măsuri de sprijin ale românilor sunt cuprinse în Programul "Sprijin pentru România" și va ajuta cele mai defavorizate categorii ale populației să depășească perioada dificilă pe care o traversăm cu toții.

  Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică având ca subiect Propunerea legislativă pentru decarbonificarea României;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Propunerea legislativă pentru decarbonificarea României"

Pe 5 iunie s-a celebrat Ziua Mondială a Mediului, eveniment care anual abordează o temă prin care se dorește conștientizarea marilor probleme de mediu și soluțiile necesare în acest sens. Susțin cu tărie toate politicile comunitare de mediu privind schimbările climatice, amenințările asupra ecosistemelor, gestionarea poluării excesive sau a deșeurilor.

Într-o lume normală, energia verde, curată, regenerabilă și cu impact minim asupra climei ar trebui să fie mai mult decât un deziderat, ci un obiectiv ferm și necondiționat.

Din păcate, criza energetică în contextul războiului din Ucraina și a sancțiunilor impuse Rusiei obligă statele Uniunii Europene să se adapteze la noile condiții și să găsească soluții pentru creșterea capacității de producție de energie. Soluții de compromis, care totodată să funcționeze ca un imbold pentru migrarea către energia curată pe care ne-o dorim toți.

Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil cu implementarea Pactului Ecologic European, Frans Timmermans, a transmis că țările care intenționează să folosească cărbune ca alternativă la gazul rusesc ar putea face asta în conformitate cu obiectivele UE în materie de climă. Obiectivul final rămâne trecerea cât mai rapidă către surse regenerabile.

Ministrul economiei din Germania a emis un decret de urgență prin care permite repornirea instalațiilor pe cărbune, pe o perioadă determinată, în încercarea de a-și asigura independența energetică. Nu pune nimeni la îndoială, în cazul Germaniei, bunele intenții de migrare către energia verde, de altfel o țară care livrează aproximativ 87% din consumul țării cu ajutorul hidrocentralelor, a parcurilor eoliene și fotovoltaice.

Este doar o acțiune suplimentară de a se asigura că nu vor fi probleme cu producția de electricitate care ar putea afecta industria și încălzirea locuințelor.

În România, Ministrul Energiei a elaborat o propunere legislativă care impune termene foarte rapide pentru închiderea capacităților de producție energetică pe bază de cărbune, în condițiile în care, așa cum am văzut deja, mai multe state membre ale UE redeschid centralele pe bază de combustibili fosili.

În prezent, în România, cărbunele este o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind o medie de 19,66 %, la nivelul datei de 31 martie 2022, din producția totală de energie la nivel național, conform Companiei Naționale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A.

România s-a angajat că va elimina cărbunele din sistemul energetic până în anul 2030. Vremurile complicate pe care le trăim, impun însă o regândire, cel puțin pe termen scurt, al sectorului energetic.

Țara noastră trebuie să își folosească întreaga capacitate de producție, să asigure nevoile naționale și să controleze creșterile facturilor la energie.

Nu este momentul să închidem, ci să gândim strategic, să preîntâmpinăm o adâncire a crizei energetice, să rupem dependența de importuri.

Înainte de a închide anumite capacități de producție trebuie să investim în dezvoltarea altora pe bază de energie curată. Închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice pe bază de cărbune nu se poate face la modul intempestiv și fără un plan de siguranță.

  Dumitru Rujan - declarație politică: România este deja sub presiunea crizei demografice!;

Domnul Dumitru Rujan:

"România este deja sub presiunea crizei demografice!"

Așteptăm cu toții ca Institutul Național de Statistică să finalizeze culegerea datelor și să ne prezinte rezultatele recensământului din țara noastră. Cred că nu avem foarte multe motive de optimism în ceea ce privește structura demografică a țării. Știm cu toții că milioane de tineri trăiesc, muncesc și își construiesc viitorul în alte state ale Uniunii Europene. Cei mai mulți dintre ei și-au construit acolo o familie, au copii și chiar dacă își doresc să se întoarcă în țara natală, le este foarte greu să o facă. Mai mult decât atât, acasă, în România, satele sunt pustii, unde mai poți zări doar părinți și bunici care au grijă de gospodării. Școlile se închid din lipsa copiilor, investițiile private sunt puține pentru că antreprenorii nu au de unde să găsească forță de muncă, iar spirala îmbătrânirii populației pare de neoprit.

Recent, ministrul sănătății îmi comunica date la fel de alarmante cu privire la serviciile de sănătate din județul meu, Caraș Severin. Astfel, din cei 189 de medici care se îngrijesc de sănătatea oamenilor din județ, nu mai puțin de 92 sunt în prag de pensionare sau au depășit deja vârsta pensionării. Dintre medicii tineri, unii se gândesc deja să plece și ei în străinătate, pentru că oportunitățile de carieră sunt mult mai mari. La fel se întâmplă și în sistemul de învățământ, precum și în alte servicii publice, unde personalul este tot mai puțin și tot mai apropiat de vârsta de pensionare. Așadar, deși astăzi spunem că ne confruntă cu un deficit de personal uriaș, nu știu ceea ce vom spune peste 5-6 ani.

Nimeni nu dispune de o soluție miraculoasă pentru a împiedica criza demografică din țara noastră. Cu toate acestea, măsuri bune luate în prezent pot să atenueze și să regleze pe termen lung această situație îngrijorătoare, prin care au trecut mai multe state dezvoltate din Uniunea Europeană. O încurajare a natalității ar fi o primă etapă, iar demersurile începute de guvernare liberală încă din anul 2021 trebuie continuate. De asemenea, susținerea investițiilor publice în zonele mai puțin dezvoltate, care să încurajeze tinerii să-și construiască un viitor în casa părintească trebuie să fie obiectivul pe termen scurt și mediu. De asemenea, promovarea unor politici integrate care să le faciliteze tinerilor plecați peste hotare întoarcerea și integrarea facilă în România trebuie să fie alt obiectiv prioritar.

Am încredere că aceste politici vor deveni realitate și România va ajunge la standardul de viață pe care ni-l dorim cu toți.

  Ervin Molnar - declarație politică intitulată Cota unică este singura opțiune pentru un liberal!;

Domnul Ervin Molnar:

"Cota unică este singura opțiune pentru un liberal!"

Se pare că în atenția opiniei publice și a dezbaterilor din agora revine, oarecum ciclic, subiectul impozitării. Ce să fie? Cotă unică sau impozit progresiv? Pentru noi, liberalii, răspunsul a fost întotdeauna unul singur și va rămâne așa: cea mai justă așezare a sarcinilor fiscale prin sistemul legal de impuneri este cota unică. Acest sistem de impozitare garantează cele mai elementare principii ale economiei de piață, egalitatea tuturor în fața statului și oferirea oportunității fiecăruia de a profita de pe urma talentului, muncii și ingeniozității sale. Nimeni nu trebuie să fie pedepsit pentru că posedă o cantitate mai mare din una sau mai multe elemente expuse anterior.

Atât președintele României, domnul Klaus Iohannis, cât și prim-ministrul României, domnul Nicolae Ciucă, au dat asigurări ferme mediului de afaceri și tuturor românilor în privința menținerii structurii actualului sistem fiscal. Nu există o decizie politică pe creșterea impozitului sau a taxării și Guvernul s-a angajat să nu crească impozitarea, ceea ce așa va rămâne. Șeful statului a mai subliniat că românii nu trebuie să trăiască cu teama că mâine se schimbă sistemul de impozitare și vor fi nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar. Companiile au nevoie de predictibilitate, nu de repetate momente de inflexiune generate de clasa politică. Trecerea de la cota unică la impozitul progresiv ar însemna un haos birocratic și instituțional, care s-ar adăuga contextului inflaționist în care ne regăsim. Sistemul privat este cel care susține economia țării noastre. O suprataxare ar genera, în cel mai bun caz, confuzie și incertitudine, și, în cel mai probabil caz, dezechilibre macroeconomice ce ar afecta întreaga societate românească. Trebuie să înțelegem că măsurile economice luate până la acest moment, constând în sprijinirea investițiilor, au contribuit la echilibrul economic și chiar la o creștere economică substanțială, printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Cota unică de 10% înseamnă că impozitul va crește progresiv cu venitul. Este o progresivitate liniară. În schimb, când vorbim de cota progresivă, progresivitatea liniară a cotei unice este înlocuită de una exponențială. Renunțarea la cota unică ridică mai multe probleme: Cine stabilește ce va intra sub incidența impozitării progresive? Cum determinăm cine e bogat și cine nu e? Unde tragem linia între un venit mediu și unul mare? Acestor întrebări li se va răspunde, evident, printr-o decizie arbitrară. Ca liberal voi susține întotdeauna cota unică, pentru că este un sistem just, egal pentru toată lumea, ferit de decizia politică arbitrară, este simplu - nu blochează instituțiile cu atribuții în colectare și oferă predictibilitate, atât companiilor, cât și statului român. Liberalismul a însemnat întotdeauna progres economic, iar principiile sale sunt singurele pe care trebuie să le urmăm!

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică intitulată PNL asigură înfăptuirea justă a actului de justiție;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL asigură înfăptuirea justă a actului de justiție"

Vești proaste au venit zilele acestea pentru infractorii din țara noastră. Ministrul PNL al justiției, Cătălin Predoiu, a evitat compromiterea multor dosare aflate în instanță prin prescrierea faptelor, în urma cărora inculpații scăpau de pedeapsă. Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență de modificare a Codului Penal în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018. Articolul 155 alin. (1) care prevedea: "Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză", a fost declarat neconstituțional în aprilie 2018 de către CCR, pe motiv că instituie o soluție legislativă de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite, precum și faptul că aceste prevederi sunt lipsite de previzibilitate și, totodată, contrare principiului legalității incriminării, întrucât sintagma "oricărui act de procedură" din cuprinsul acestora are în vedere și acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermițându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripției și al începerii unui nou termen de prescripție a răspunderii sale penale.

Astfel, Ordonanța de urgență de modificare a Codului Penal era imperios necesară. În caz contrar, decizia CCR ar fi fost publicată în Monitorul Oficial înainte de modificarea Codului penal și s-ar fi aplicat legea mai favorabilă, iar multe dosare penale riscau să se închidă prin prescrierea faptelor. Noua formulare a alineatului "Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului" respectă toate rigorile constituționale și este în congruență cu prevederi din alte state europene. În țări precum Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia și Spania, întreruperea cursului prescripției răspunderii penale se realizează prin acte procesuale care sunt comunicate suspectului sau inculpatului ori care presupun prezența acestuia în fața organelor judiciare sau prin acte care vizează, în mod direct, soluționarea raportului juridic penal de conflict.

În ceea ce privește referendumul, amintim că acesta a vizat materia infracțiunilor, a pedepselor și organizării judiciare. Concret, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat că această ordonanță de urgență nu intră în coliziune cu efectele referendumului, cu spiritul referendumului. Se aliniază perfect voinței cetățeanului care a votat pentru referendum. OUG adoptată de Guvern nu abrogă infracțiuni, nu mărește pedepse, nu scade pedepse și nu intervine în organizarea judiciară!

  Francisc Tobă - declarație politică având ca temă Comunitatea Națională de Informații, factor de securizare a națiunii române;

Domnul Francisc Tobă:

"Comunitatea Națională de Informații, factor de securizare a națiunii române"

Serviciile de Informații române la anul de grație 1989 au fost extrem de bine cotate pe plan mondial.

Prin Serviciul de Informații Externe, fosta DIE, România a beneficiat de tehnologii de ultimă oră.

Prin Serviciul Român de Informații, fosta securitate, care era recunoscută ca al cincilea serviciu de informații la nivel mondial și stigmatizată din primele zile, România a fost supusă unui proces de demantelare a capabilităților sale de contracarare a acțiunilor antinaționale.

Din perspectiva mea, comunitatea națională de informații, a oricărui stat, face parte din sistemul imunitar al națiunii respective. Comunitatea națională de informații, dincolo de agresiunile evidente de fragilizare, constituie în continuare cel mai important element de suport decizional strategic al națiunii noastre.

Membrii comunității de informații, cu abnegație și profesionalism, încearcă să pună la dispoziția decidenților politici strategici produse de intelligence care să permită acestora luarea celor mai bune decizii în beneficiul națiunii.

Din păcate, activitatea comunității de informații, care presupune resurse umane și alocări bugetare importante, nu este valorificat de beneficiarii acestor informații.

Există la ora actuală un sentiment de frustrare în cadrul membrilor comunității de informații, ca eforturile lor, de a pune la dispoziția decidenților politici informații relevante privind insecuritatea în domeniile lor, nu este valorificată.

În opinia mea, problema majoră nu este în curtea comunității naționale de informații.

Adevărata problemă este în spațiul politic, care se dovedește tot mai mult aservit unor interese antinaționale. Cadrul legislativ, care privește comunitatea națională de informații, este un demers de adaptare la realitățile contemporane dar el nu poate fi relevant decât în măsura în care este generat și legislația privind asumarea responsabilității de valorificare, de către factorii politici executivi, a acestor informații.

Într-un limbaj mai puțin academic, indiferent de ingredientele care sunt la dispoziția unui cofetar (decidentul politic), dacă el nu ține seama de acestea, produsul final este un eșec.

În consecință, centrarea pe activitatea comunității naționale de informații este o țintă falsă, adevărata centrare trebuie să vizeze responsabilizarea valorificării produselor de intelligence oferite de comunitatea națională de informații.

Personal am convingerea că, în spiritul jurământului depus de cei care aparțin comunității naționale de informații, ei vor oferi decidenților politici strategici produse de intelligence care vor permite să ia cele mai bune decizii în beneficiul națiunii.

Concluzionând, prima urgență o constituie cadrul legislativ care să responsabilizeze decidenții politici în valorificarea produselor de intelligence oferite de comunitatea națională de informații.

  Mirela Furtună - declarație politică despre Majorarea salariilor și a pensiilor;

Doamna Mirela Furtună:

"Majorarea salariilor și a pensiilor"

PSD rămâne consecvent în obiectivul propus de a susține în continuare categoriile cele mai vulnerabile din societate. De aceea, în noul plan de sprijin pentru români una dintre cele mai importante prevederi este cea prin care se acordă pensionarilor cu pensii mai mici de 2000 lei/lună un ajutor unic de 700 de lei.

Măsura este necesară în contextul în care inflația la produsele de bază este foarte mare, iar puterea de cumpărare a seniorilor cu pensii mici a fost mult diminuată.

De asemenea, după doi ani de zile în care creșterile de venituri prevăzute în Legea salarizării unitare au fost suspendate, coaliția a decis să acorde încă 25% din diferență. În mod normal, în 2022 toate salariile trebuiau să fie aliniate conform grilei din Lege, dar restricțiile bugetare și pandemia au prorogat acest termen, acum mai dăm un sfert din diferență.

Măsura era necesară mai ales pentru anumite categorii de funcționari care au rămas cu venituri foarte mici, cum sunt cei care lucrează la Ministerul Culturii.

Am observat că unul dintre partidele de opoziție a atacat la CCR aceste creștere, nu e de mirare că au ajuns la 9% în intenția de vot, dar se poate și mai bine.

Pentru echilibrarea cheltuielilor bugetare, PSD și-a asumat o serie de măsuri foarte importante, precum reducerea cu 10% a tuturor cheltuielilor cu bunurile și serviciile din administrație.

Mai mult, de la 1 iulie vor fi suspendate angajările la stat, iar colectarea la bugetul de stat va trebui să crească cu 10 miliarde de lei.

Vreau să menționez că numărul angajaților în ministerele conduse de PSD a scăzut de când am intrat la guvernare cu aproape 1000.

Prioritatea PSD rămâne oprirea/combaterea scumpirilor, readucerea sub control a inflației și asigurarea unor echilibre funcționale în relațiile economice.

În acest sens, are în vedere nu doar măsuri executive, ci și proiecte legislative precum Legea antispeculă, Legea transparenței adaosului comercial, Legea marjei limitate de adaos comercial pentru produsele subvenționate/susținute de stat. Este important să acționăm la cauze, nu doar la consecințe.

În egală măsură deficitele trebuie să redevină sustenabile. În acest sens s-au luat și se vor aplica măsuri de reducere a cheltuielilor, fără afectarea investițiilor, și de creșterea a veniturilor - element vital care, însă depinde de reașezarea echitabilă a fiscalității dar și de creșterea mult mai accentuată a absorbției fondurilor europene.

PSD rămâne angajat în adoptarea măsurilor necesare pentru creșterea calității vieții tuturor românilor.

  Grațiela Leocadia Gavrilescu - declarație politică având titlul Prelungirea perioadei de valorificare a producției și a celei de depunere a documentelor pentru Programul «Tomata» - un sprijin real pentru fermieri;

Doamna Grațiela Leocadia Gavrilescu:

"Prelungirea perioadei de valorificare a producției și a celei de depunere a documentelor pentru Programul «Tomata» - un sprijin real pentru fermieri"

În toată această degringoladă, generată de succesiunea crizelor din ultimii doi ani și jumătate, devine din ce în ce mai greu pentru toate guvernele statelor-membre, nu doar pentru cel al României, de a interveni financiar pentru susținerea propriilor economii.

Este și motivul pentru care Uniunea Europeană, până mai ieri - atât de exigentă în privința ajutoarelor de stat, a devenit mai "îngăduitoare", mai înțelegătoare și, aș spune eu - chiar mai înțeleaptă, fiind vorba, în fond, despre salvarea unei situații nemaiîntâlnite, cu efecte previzibile grave și pe termen lung.

În acest context, România trebuie să acceseze toate facilitățile nou-apărute și, cu mult curaj și demnitate să își protejeze industria și agricultura, IMM-urile, să stimuleze (re)apariția unităților de procesare a produselor agricole, să evite exportul de materii prime și să valorifice, la maximum, potențialul său uman.

M-am bucurat să constat, în acest context, că ministrul social-democrat al agriculturii a sesizat oportunitățile și a elaborat deja un proiect de act normativ care prelungește perioada de valorificare a producției și pe cea de depunere a documentelor pentru Programul "Tomata", venind, astfel, în mod real, la momentul potrivit, în sprijinul fermierilor!

Și așa afectați de concurența acerbă a importurilor, legumicultorii români, în acest an, au avut de făcut față și altor dificultăți. Vremea rece prelungită, explozia prețurilor la carburant și îngrășăminte, scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor români sunt factori obiectivi, care au condus la decalarea termenului de livrare, cu efecte asupra nivelului prețului, și la scăderea cantității recoltate și vândute.

Astfel, faptul că, prin decizia ministrului Chesnoiu, termenul pentru valorificarea producției se decalează de la 10 iunie la 1 iulie, iar cel privind depunerea documentelor justificative pentru ciclul 1 de producție de la 30 iunie la 30 august, ne dă certitudinea că legumicultorii noștri vor putea beneficia de sprijinul maxim de 4000 de euro/an/exploatație și, astfel, vor fi stimulați să își continue activitatea și în viitor.

  Daniel-Sorin Gheba - declarație politică cu referire la Stadiul de aprobare a planului de acțiune strategică în agricultură;

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

"Stadiul de aprobare a planului de acțiune strategică în agricultură"

Astăzi, aș dori să-l întreb pe domnul ministru Adrian Chesnoiu care sunt veștile de la Bruxelles cu privire la Planul Național Strategic transmis Comisiei Europene pe 28 februarie.

Amintesc faptul că PNS este un document în baza căruia vor fi distribuite fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală în perioada 2023-2027, iar Comisia avea 3 luni pentru a evalua și a transmite observațiile sale. În ce stadiu suntem acum, după cele 3 luni, având în vedere și faptul că România a întârziat deja trimiterea documentelor naționale, ratând termenul limită inițial și anume 31 decembrie 2021?

Acest document trebuie să devină parte din Politica Agricolă Comună, pentru ca și interesele fermierilor români să fie corect reprezentate în exercițiul financiar curent. De acest plan depind, printre altele, sprijinirea gospodăriilor tradiționale, practici avansate în domeniul protecției mediului dintre care amintesc introducerea unor noi ecosisteme în zootehnie, încurajarea procesării produselor agricole și a formelor asociative care pot crește și optimiza gradul de pătrundere al produselor alimentare pe piața internă și externă.

România poate dispune de 22 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, iar Planul Național Strategic conține liniile directoare în baza cărora vom putea accesa acești bani. 6,2 miliarde au fost alocate perioadei de tranziție 2021-2022.

Care este impactul financiar al transmiterii cu întârziere a documentelor și unde ne aflăm, cu adevărat, acum? Suntem la început de iunie, cele 3 luni au trecut iar întrebarea cheie este dacă aceste documente au fost bine întocmite, ce modificări ni se cer, dacă ni se cer, și în cât timp vom putea să onorăm solicitările Comisiei.

Timpul, domnule ministru, nu mai are răbdare, nici fermierii. Vă mulțumesc pentru eforturile depuse până acum. Îmi doresc însă și o transparență maximă într-un domeniu vital pentru noi toți. Doresc să fim corect informați și la timp despre demersurile făcute, pentru a ne asigura la fiecare pas că termenele sunt respectate. Doresc să ne asigurăm în același timp că modificările propuse, dacă vor exista, în ciuda termenelor scurte, vor fi discutate cu fermierii și vor reprezenta în modul cel mai adecvat interesele lor și interesele noastre, ca țară.

Sunt vremuri grele pentru companiile din lanțul alimentar, vânzările de cereale au ajuns la un nivel record ceea ce reprezintă o oportunitate pentru producători și distribuitori dar diminuează stocurile. Creșterea cererii trebuie susținută prin creșterea producției într-un an secetos în care prețurile input-urilor, ale motorinei și utilităților au crescut drastic. România are șanse să joace un rol din ce în ce mai important în regiune, pe termen mediu și scurt în ceea ce privește siguranța alimentară. Pentru aceasta, însă, este nevoie de finanțare, politici coerente, adaptate situației din teren și beneficiarilor. Toate acestea depind de capacitatea Ministerului Agriculturii de a răspunde cu promptitudine solicitărilor Comisiei.

Vă rog să îmi prezentați concluzia evaluării Planului Național Strategic și observațiile primite de la Comisia Europeană, imediat după comunicarea lor către ministerul de resort.

  Ioan Balan - declarație politică intitulată O descentralizare mai mare ne poate aduce o dezvoltare mai rapidă!;

Domnul Ioan Balan:

"O descentralizare mai mare ne poate aduce o dezvoltare mai rapidă!"

Planul Național de Redresare și Reziliență aduce beneficii nu numai prin sumele consistente pe care România le poate utiliza pentru a realiza lucrări de infrastructură sau a moderniza sistemele publice, ci și prin faptul că acest mecanism european ne îndeamnă la reforme structurale, unele amânate de prea mult timp. Un sistem de pensii fără inechități, o salarizare corectă în sectorul public, o transformare radicală a sistemului de învățământ, eliminarea abandonului școlar, consolidarea sistemului de sănătate și continuarea proiectelor de extindere a utilităților pentru gospodării sunt numai câteva dintre domeniile pe care țara noastră trebuie să le transforme într-o perioadă destul de scurtă de timp. În acest context al reformelor, mi-aș dori să văd reluate discuțiile și asupra reformelor administrative, în special cu privire la creșterea gradului de descentralizare financiară și decizională a administrației publice locale.

Se spune că așa cum pomul se cunoaște după roade, și omul trebuie apreciat după fapte. Nu mai este pentru nimeni o necunoscută faptul că Gheorghe Flutur a reușit, din poziția de președinte al Consiliului Județean Suceava, să impregneze un suflu nou în toată administrația publică din Bucovina. Stau dovadă, în acest sens, toate investițiile realizate în ultimii ani, de la infrastructura județeană de drumuri și poduri, la cea sanitară, educațională sau socială. Și, de parcă nu ar fi fost îndeajuns, Gheorghe Flutur accelerează construirea autostrăzilor Moldovei, preluând de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, atât centura ocolitoare a municipiului Gura Humorului, cât și centura ocolitoare a municipiului Suceava, la profil de autostradă. Deja proiectul pentru primul proiect este aproape gata și urmează demararea lucrărilor de construire.

Văzând că președintele Gheorghe Flutur a reușit să facă posibil ceea ce noi, bucovinenii, așteptam de ani de zile, nu pot să nu mă întreb de ce nu sprijinim mai puternic asemenea oameni harnici, asemenea gospodari, printr-o mai mare descentralizare financiară și decizională a administrației publice locale. Se vede cu ochiul liber faptul că administrația locală poate să fie mai rapidă și mai eficientă decât structurile guvernamentale, chiar și în domeniul infrastructurii de transporturi. Am convingerea că o mai mare descentralizare a administrației publice locale va permite primarilor și consiliilor județene să acționeze mult mai eficient în direcția modernizării comunităților locale.

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică: Moldova începe, în sfârșit, să lucreze la autostrăzi!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Moldova începe, în sfârșit, să lucreze la autostrăzi!"

În aceste zile a avut loc un eveniment deosebit pentru milioane și milioane de români: după decenii de așteptare, în sfârșit s-a semnat primul contract de execuție a unor tronsoane de autostradă în regiunea istorică Moldova! Acest lucru a fost posibil sub mandatul unui ministru al PSD, Sorin Grindeanu!

Acest obiectiv extrem de important pentru milioane de români, asumat de PSD, este mai aproape de realizare. Începe efectiv construcția unui nou segment al autostrăzii Moldovei - A7! Ministrul PSD al transporturilor a impulsionat la maxim procedurile, pentru începerea efectivă a lucrărilor și pentru absorbția banilor europeni alocați în PNRR pentru această autostradă.

Azi se semnează primul contract de execuție, pe tronsonul Mizil - Pietroasele, cu o lungime de 28,35 kilometri. Există și banii necesari.

Tot azi, CNAIR a semnat și contractul de finanțare din PNRR, pentru întreg segmentul Ploiești-Buzău care este parte componentă a A7. 3,8 miliarde de lei, fără TVA, din PNRR, vor asigura finanțarea celor 63 de km de autostradă dintre Ploiești și Buzău.

Constructorul pentru tronsonul Mizil - Pietroasele este o asociere româno-bulgară, SC CONI SRL-TRACE GROUP; termenul de finalizare este de 20 de luni.

În total sunt 13 tronsoane de construit, cu o lungime totală de 320 de km.

Toate contractele de execuție ar trebui semnate până la finalul anului viitor, potrivit jaloanelor din PNRR, dar ministrul Transporturilor are ambiția să încheie această procedură cu un an mai devreme, până la finalul lui 2022.

Autostrada Moldovei este prima autostradă din România care se va adapta cât mai mult normelor europene de mediul va avea o amenajate pe traseu 24 de spații destinate încărcării autoturismelor electrice; vor fi plantate 65 de loturi de perdele forestiere anti-înzăpezire pe o lungime totală de peste 63 de km și pe o suprafață de 160 de hectare, iar drumurile tehnologice vor putea fi folosite și ca piste pentru biciclete.

După cum știți foarte bine, am fost, sunt și voi fi unul dintre cei mai vocali susținători ai Autostrăzii Unirii (A8), un obiectiv vital pentru regiunea de Nord Est! În același timp, nu pot să nu mă bucur extrem de mult pentru acești pași importanți și concreți în realizarea autostrăzii A7! Am apreciat de la bun început faptul că Sorin Grindeanu, în calitate de ministru al Transporturilor, a manifestat foarte multă deschidere și a respectat fiecare angajament pe care l-a luat.

Sunt optimist și cu adevărat încrezător că PSD va reuși în acest mandat să aducă mai aproape de realitate ca niciodată dorința a 5 milioane de români din Nord Estul țării de a avea o autostradă care să unească Moldova de Transilvania, estul de vestul României!

  Ioan Mang - declarație politică: O nouă șansă pentru agricultura românească;

Domnul Ioan Mang:

"O nouă șansă pentru agricultura românească"

De săptămâna trecută, în România se aplică modelul special de salarizare în agricultură și în industria alimentară, o inițiativă a Partidului Social Democrat. Așa cum știm, nu este vorba numai despre creșterea salariului minim la 3.000 de lei, pentru că în realitate toate salariile din cele două domenii vor crește ca urmare a reducerii unor taxe și impozite care înainte erau aplicate veniturilor salariale.

Măsura promovată și susținută de PSD este, în opinia mea, alături de întreaga activitate - foarte bună și profesionistă a ministrului Adrian Chesnoiu, o veritabilă șansă pentru agricultura românească! Este o șansă pe care, dat fiind contextul actual, România nu are voie să o rateze.

În primul rând, criza agricolă provocată de invazia rusă în Ucraina se resimte peste tot în Europa și nu numai, aducând creșteri de prețuri dar și blocaje majore pe întreg lanțul logistic.

Trebuie, așadar, să fim și mai bine pregătiți pentru a prelua prin portul Constanța o parte din producția pe care ucrainenii o vor realiza, totuși, și în acest an.

Dar, mai mult decât atât și mult mai important, trebuie semnalat faptul că România se bucură de un an agricol excelent, cu producții foarte bune, ceea ce înseamnă oportunități pentru export, deci de valută pentru România. În același timp, înseamnă că avem obligația de a pregăti anul agricol viitor și mai bine. Din acest motiv, inițiativa PSD dă o nouă șansă agriculturii - oamenii, specialiștii, muncitorii, au motive solide de a rămâne în România, de a lucra în țară, iar semnele sunt deja încurajatoare. Așadar, pe partea de producție, ne-am acordat și ne acordăm, ca țară, șansa de a rămâne, la multe culturi, fruntașii Europei!

Partea de producție, însă, nu trebuie în niciun fel uitată, și iarăși apreciez eforturile ministrului Chesnoiu în acest sens, așa cum s-a văzut recent în cazul fabricii de zahăr de la Luduș, pentru că producția agricolă bună și oportunitățile de export sunt vești minunate, dar nu ne putem permite să rămânem la nivelul de furnizori de materie primă, de exportatori de bunuri fără valoare adăugată și de importatori de produse scumpe, multe realizate cu materie primă românească, mai ieftină. Trebuie să oprim acest lucru. De aceea, cred eu, industriile prelucrătoare, industria alimentară în primul rând, trebuie acum susținute și ele într-un ritm alert, cu energie și, da, cu multă ambiție pentru România!

Gândiți-vă, doar, cât de bine le-ar fi românilor dacă pe lângă productivitatea agricolă tot mai bună, am reuși, iar PSD asta își dorește, valorificarea acestei producții tot în țară, tot cu angajați români, mai bine plătiți, mai bine motivați, mai respectați. Am obține independența alimentară pe care ne-o dorim atât de mult, am obține o protecție sporită, mult mai eficace, împotriva volatilității de pe piețele internaționale.

Așadar, eforturile PSD, dialogul constant cu angajații dar și cu firmele din domeniu, ne ajută să facem un nou pas spre ceea ce ne dorim. Eu cred că este bine și reacțiile primite inclusiv din Bihor îmi dau speranțe. Vă rog pe toți să nu slăbim ritmul. Suntem într-o conjunctură care, deși este complicată la granițe, ne oferă multe oportunități, ne oferă multe șanse aici, între granițele noastre de stat membru al UE și al NATO.

Haideți să le valorificăm! România nu va fi decât mai puternică dacă vom continua ce a început PSD, iar românii, și asta se va vedea, vor trăi tot mai bine, la ei acasă.

  Marian Crușoveanu - declarație politică intitulată Modernizarea Portului Constanța este un obiectiv strategic al statului român;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Modernizarea Portului Constanța este un obiectiv strategic al statului român"

După terminarea lucrărilor Congresului de la Berlin din 1878, relatările ne înfățișează un Mihail Kogălniceanu zdrobit. Chiar dacă România își căpătase locul său între națiunile suverane ale lumii și dobândise un teritoriu ce îi aparținuse pe vremuri marelui voievod Mircea, pierderea sudului Basarabiei a avut un impact puternic asupra întregii noastre elite politice, iar Mihail Kogălniceanu, participant la lucrările Congresului, a fost printre cei mai afectați. Însă, continuă povestea, după ce a efectuat o vizită în Dobrogea și a remarcat imediat potențialul acestui loc, Mihail Kogălniceanu a început să privească în altă cheie consecințele păcii bismarckiene, văzând mai multe fațete pozitive decât negative: avem un stat independent și ieșire la mare. Din momentul acela și până în prezent, Portul Constanța a reprezentat un punct central în strategia de îndeplinire a intereselor naționale ale statului român.

Portul Constanța oferă României oportunitatea de a fi un actor regional important, competitiv atât din punct de vedere economic, cât și militar. De la declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, Portul Constanța a reprezentat un debușeu vital pentru economia ucraineană, care își vede traficul maritim blocat acum. În acest moment, România trebuie să asigure tranzitul pentru 150.000 de tone de marfă, esențiale pentru supraviețuirea greu-încercatului stat ucrainean, dar extrem de importante și pentru țările care depind de exporturile ucrainene. Când oamenii sunt în pericol și în nevoie de ajutor, poporul român a demonstrat că este mereu dispus să întindă o mână și să își ofere sprijinul. Aceste evenimente au eliminat orice îndoială în ceea ce privește nevoia creșterii capacității portului, precum și modernizarea acestuia. În acest moment, conform Programului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2023, Portul Constanța va beneficia de modernizarea a 180 de km de infrastructură feroviară. În ceea ce privește transportul naval, în 2022, Portul Constanța beneficiază de finanțare pentru proiecte privind modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației - lucrări finalizate în 2021, finanțare 1,12 miliarde de lei, finanțate prin POIM 2014-2020); implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adânci mari (dana 80); modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice. În acest moment se află în faza de aprobare a indicatorilor tehnico-economici încă două proiecte privind creșterea capacității Portului Constanța.

Toate aceste investiții vor reprezenta un câștig pentru statul român și județul Constanța. România are o "mină de aur" la îndemână reprezentată de Portul Constanța. Singurul lucru de care avem nevoie este o viziune pe termen mediu și lung, care să urmărească interesele țării noastre cu acribie și inteligență.

Dacă știm să profităm de oportunitățile pe care ni le oferă istoria, România va putea deveni, pas cu pas, o țară în care vei vrea să rămâi sau să te întorci, în niciun caz una din care vei vrea să pleci.

  Ștefan Mușoiu - declarație politică: Moment istoric - PSD a convins Comisia Europeană să continue finanțarea pentru aproximativ 3000 de proiecte;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Moment istoric - PSD a convins Comisia Europeană să continue finanțarea pentru aproximativ 3000 de proiecte"

Diplomația românească are din nou șanse foarte mari să scrie istorie nu dar pentru țara noastră, ci și pentru întreg traiectul Uniunii Europene. Unul dintre colegii noștri de la PSD, europarlamentarul Victor Negrescu, a reușit prin intermediul unui demers de-al său nu doar să convingă celelalte state comunitare și conducerea Comisiei Europene despre oportunitatea folosirii în întregime a tuturor fondurilor destinate exercițiului financiar 2014-2020, ci și să ofere o nouă perspectivă clasei politice românești la nivelul UE, amintind de anvergura pe care au avut-o oamenii politici în debutul secolului trecut. Nu sunt deloc cuvinte mari, ci vă vorbesc despre un succes răsunător, dar, din păcate, destul de ușor trecut cu vederea de unele media. Însă nu și de România, cât și de celelalte state care se vor bucura, în continuare, de asigurarea finanțării europene pentru planurile lor grație inițiativei colegului nostru social-democrat!

Aproximativ 3000 de proiecte naționale importante, derulate cu finanțare europeană, riscau să nu mai fie finalizate, potrivit unui anunț recent al ministrului investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș. Conform acestuia, România s-a aflat în pericol să piardă peste 10 miliarde de euro, bani europeni, din cauza blocajelor și a restricțiilor provocate de pandemie, dar și de războiul din Ucraina, și să rămână și cu investițiile nedefinitivate. Însă, grație scrisorii colegului nostru de la PSD, eurodeputatul Victor Negrescu, adresată Comisiei, agreată și semnată și de alți eurodeputați din mai multe țări europene, doamna Ursula von der Leyen a precizat că susține soluțiile noastre pentru salvarea proiectelor întârziate și a fondurilor necheltuite din perioada financiară 2014-2020. Mai mult, șefa Comisiei Europene s-a angajat să identifice soluții care să asigure un echilibru între proiectele prinse în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, necesitatea de a începe noua programare financiară și răspunsul la crizele pe care le traversăm.

Comisia Europeană a confirmat, prin intermediul răspunsului său, faptul că am reușit să ridicăm această problemă a necesității de a salva fondurile și proiectele din perioada 2014-2020 la cel mai înalt nivel. Concret, Executivul european intenționează să introducă măsuri suplimentare pentru continuarea proiectelor transfrontaliere cu Ucraina și Republica Moldova, întârziate din cauza războiului, dar și să facă o analiză a impactului generat de acest război, costurile și efectele prelungirii perioadei de implementare și posibilitatea creării unui cadru mai flexibil, precum și extinderea acestuia pentru fazarea proiectelor către exercițiul financiar 2021-2027, astfel încât ele să fie finalizate cu finanțare europeană.

Desigur că trebuie să admitem acum cu toții că este nevoie și de un demers organizat din partea statelor membre care să arate efectiv impactul pandemiei și al războiului asupra implementării proiectelor și să solicite executivului european măsuri clare pentru salvarea respectivelor proiecte și fonduri. Însă, indiferent de cursul viitor, această realizare istorică pentru clasa politică românească trebuie apreciată și chiar poziționată ca exemplu de practici politice și diplomatice externe, demne de urmat și de alți colegi, indiferent de coloratura sau familia politică din care fac parte.

Dragi colegi, reușita noastră este cu adevărat una istorică având în vedere și faptul că adoptarea Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în decembrie 2020, a fost rezultatul unui proces de dezbateri și negocieri care s-au întins pe o durată de aproape 7 ani. Ca să înțelegeți mai bine atât dumneavoastră, cât și restul românilor amploarea acestui demers al PSD, vă voi menționa cât mai succint posibil etapele prin care a trecut CFM, destinat următorilor șase ani, și condițiile de definitivare a sa.

Primele discuții legate de CFM post 2020 au debutat încă de la începutul perioadei de programare 2014-2020. Ca răspuns la nemulțumirea unor state membre față de alocările primite pentru 2014-2020, a fost creat Grupul de Experți la nivel Înalt pentru reforma surselor proprii, aceasta fiind una din condițiile care a stat la baza acordului politic pentru adoptarea CFM 2014-2020. Dialogul pe marginea CFM 2021-2027 a continuat și a fost integrat în contextul mai larg al dezbaterilor privind Viitorul Uniunii Europene, lansate prin Declarația de la Bratislava, în 2016, și al acordului privind Brexit-ul.

Contribuțiile și ideile exprimate cu privire la CFM 2021-2027 au fost numeroase și au avut ca sursă atât instituțiile și organismele consultative ale Uniunii, cât și actorii relevanți (stakeholders). Ca urmare a acestui proces de consultare publică, Comisia Europeană a prezentat, în mai 2018, prima propunere privind CFM post 2020. Această propunere a suscitat o serie de dezbateri aprinse și divergențe, atât la nivelul instituțiilor comunitare, cât și la nivelul statelor membre. Propunerea inițială a Comisiei Europene din mai 2018, intens criticată de Parlamentul European, a fost revizuită în luna februarie 2020, în contextul consensului politic privind Pactul Ecologic European/"Green Deal" cu scopul să creeze condițiile introducerii Fondului pentru o Tranziție Justă. Acest nou instrument vine să sprijine tranziția regiunilor și statelor membre afectate de realizarea obiectivelor de neutralitate climatică. Confruntată cu efectele pandemiei COVID-19, Comisia Europeană a amendat încă o dată propunerea CFM în mai 2020, consolidând resursele din CFM 2021-2027, estimate la acel moment la nivelul a 1.100 miliarde de euro, cu resurse suplimentare rezultate prin crearea instrumentului temporar de redresare economică NextGeneration EU (NGEU), cu o alocare estimată de 750 miliarde de euro. Primele semne ale unui acord politic asupra CFM 2021-2027 consolidat de NGEU au putut fi identificate abia după Consiliul European din 21 iulie 2020. În noiembrie 2020, se ajungea la un acord politic între Parlamentul European și Consiliu, dar acordul final va fi formalizat abia în decembrie 2020. Acordul politic din 11 noiembrie 2020 a fost obținut cu condiția prefigurării propunerilor Consiliului European din iulie 2021 pentru fiecare din cele 7 linii ale CFM, în condițiile unor ajustări specifice treptate, respectiv suplimentării creditelor de angajament, ale bugetului CFM pentru o serie de programe cu 15 miliarde de euro. Versiunea aprobată a CFM 2021-2027 cuprinde o majorare treptată, ajustări specifice sub formă de suplimentări credite de angajament, a bugetului CFM cu 11 miliarde de euro pentru programele Orizont Europa, InvestEU, EU4Heath, Erasmus+, Europa Creativă și Fondul pentru gestiunea integrată a frontierelor.

Într-un cuvânt, toate aceste demersuri și negocieri au constituit o adevărată epopee europeană, care ne va determina viața,cel puțin, și pentru următorii șase ani.

  Sorin Năcuță - declarație politică: Susțin obiectivele dezvoltării durabile în România!;

Domnul Sorin Năcuță:

"Susțin obiectivele dezvoltării durabile în România!"

Atât reprezentanții instituțiilor statului, cât și Guvernul trebuie să aibă în vedere implementarea eficientă a obiectivelor privind dezvoltarea durabilă în România. Astfel, trebuie să avem în vedere, în perioada 2021-2027, mai multe direcții de acțiune și anume, dezvoltarea infrastructurii de transport, gestiunea deșeurilor, energii regenerabile, reindustrializarea prin aderarea la conceptul Industrii 4.0, încurajarea cercetării și inovării, asigurarea securității alimentare și promovarea unei agriculturi durabile. Țara noastră are premise favorabile pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor.

De asemenea, avem nevoie de asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă și garantarea unei educații de calitate, respectiv promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți. Aceste două domenii ar trebui să fie prioritare și realizate proiecte de țară, deoarece doar prin educație și sănătate o țară se poate dezvolta continuu. Creșterea nivelului de trai ține de o bună educație a comunității.

Totodată, realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor, asigurarea disponibilității managementului durabil al apei pentru toți, respectiv energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern sunt planuri de viitor care se pot realiza prin educație și investiții. Avem fonduri europene la dispoziție pentru a duce la bun sfârșit obiectivele dezvoltării durabile.

Este imperios să promovăm creșteri economice reale, deschise tuturor, durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă, a unei munci decente pentru toți. Am promis primarilor noștri și cetățenilor că vom dezvolta comunitățile, că vom stopa migrația și depopularea.

Trebuie să ne ținem de cuvânt!

România, ca parte a Uniunii Europene și membru al ONU, trebuie să contribuie cu soluții și resurse la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri). Știm că avem nevoie de asigurarea unor tipare de consum și producție durabile, de luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor, de conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă și de protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate. Ne-am asumat și vom implementa măsuri care să aibă ca efect aceste lucruri!

Ne vom axa pe promovarea unor societăți pașnice, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile, respectiv pe consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Întreaga lume traversează o perioadă dificilă, marcată de pandemie, conflicte militare, criză energetică și alimentară, dar nu trebuie să pierdem din vedere obiectivele de dezvoltare durabilă, aspectele de mediu și cele climaterice, cu efecte majore asupra oamenilor și a planetei.

  Nicolae Giugea - declarație politică intitulată Apă cu țârâita, sfidare fără margini!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Apă cu țârâita, sfidare fără margini!"

România are, fără îndoială, cea mai generoasă înzestrare cu resurse de apă din Europa. Nu este localitate din țara noastră care să nu fie traversată măcar de un pârâu sau care să aibă acces la o pânză freatică cu apa pură, potabilă. Cu toate acestea, România figurează în topul țărilor cu cel mai slab acces la apă de calitate pentru populație, fiind părtași de clasament cu state din Orientul Mijlociu sau din Africa. Acest lucru nu ține de bogăția uriașă a naturii din România, ci de managementul de foarte proastă calitate care administrează această resursă, de poluarea excesivă și de lipsa investițiilor din ultimii 30 de ani.

În perioada beznei comuniste ni s-au impus rații la ulei, la zahăr și la pâine. Este greu de crezut că, în anul 2022, în România apa se dă cu porția. Cei cărora poate nu le vine să creadă, să vină în județul Dolj și să constate cum a reușit Compania de Apă Oltenia să dea apă la program și cu țârâita locuitorilor din Călărași, Sărata și Dăbuleni. Exact acele localități în care activitățile oamenilor depind în mod crucial de apă! Cică oamenii ar fi de vină pentru că fie beau prea multă apă, fie se străduiesc să facă agricultură performantă și să aducă în piețe pepeni românești, nu de la import.

Așadar, olteanul e de vină pentru că este ori prea setos ori prea harnic! Compania nu are nicio vină! De unde să știe biata companie că trebuie să aibă rezerve suficiente de apă vara, că de doi ani traversăm o secetă severă și că în această zonă a țării apa se consumă nu de drag, ci de nevoie?

Cu toții am susținut și susținem extinderea rețelelor de apă în localități, pentru a crește calitatea vieții românilor din mediul rural sau din mediul preorășenesc.

Dar ce folos să extindem rețelele dacă pe țeavă nu vine apă sau vine apă alterată, nepotabilă, uneori neutilizabilă nici măcar pentru irigatul cepei din grădină. Să nu uităm că românii plătesc apa care le vine în gospodării și că nicio companie de apă nu face acte de caritate să distribuie apa gratuit. Să nu uităm că zeci de miliarde de lei sunt îngropate în rețele de apă care ar putea să rămână obiecte de muzeu dacă nu se iau măsuri și în asigurarea resurselor de apă. Sper că asemenea situații jenante ca la Dolj să nu se multiplice prin toată țara, iar Guvernul, condus de un oltean din Dolj, să ia măsuri pentru a evita ca asemenea situații să se mai întâmple.

  Nicu Niță - declarație politică având titlul Partidul Social Democrat propune un nou pachet de măsuri sociale și economice - «Sprijin pentru România»;

Domnul Nicu Niță:

"Partidul Social Democrat propune un nou pachet de măsuri sociale și economice - «Sprijin pentru România»"

Declarația mea politică se referă la noul pachet de măsuri sociale și economice propuse de PSD în cadrul coaliției de guvernare pentru sprijinirea românilor cu venituri mici, dar și sporirea investițiilor din fonduri europene.

În contextul actual dificil, legat de războiul din Ucraina și efectele situației geopolitice asupra economiei, Partidul Social Democrat are o responsabilitate uriașă față de români și nivelul de trai al cetățenilor. Noul pachet propus de PSD vine cu măsuri care să sprijine românii cu venituri mici, dar și să sporească investițiile din fonduri europene.

Noile măsuri sociale și economice propuse de Partidul Social Democrat cuprind acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 lei. Concret, 3,2 milioane de pensionari vor fi beneficiarii acestui ajutor menit să compenseze pierderea puterii de cumpărare ca urmare a scumpirilor.

O altă măsură propusă de PSD vizează acordarea unui sfert din diferența de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaților din sistemul public.

Una dintre măsurile propuse și susținute de Partidul Social Democrat este amânarea ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni. Este o măsură de bun-simț și necesară, având în vedere dificultățile financiare cauzate de crizele multiple din ultima perioadă, cea energetică, inflație și războiul de la granița României.

Totodată, PSD a susținut în cadrul coaliției și măsuri pentru consolidarea fiscală și respectarea angajamentelor privind deficitul bugetar.

Pentru asigurarea angajamentelor privind deficitul bugetar, se vor diminua cheltuielile bugetare cu cel puțin 10%, cu excepția celor cu investițiile, salariile, pensiile și asistența socială. Tot în acest context, în sistemul public, începând cu data de 1 iulie se vor suspenda angajările.

În cadrul coaliției de guvernare s-a decis creșterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei.

O măsură necesară și care va fi analizată lunar, privește accelerarea absorbției fondurilor europene din cadrul programelor operaționale și al Programului Național de Redresare și Reziliență.

Pachetul de măsuri sociale și economice: "Sprijin pentru România", propus de PSD, este foarte amplu și vizează pe lângă măsurile sociale și economice și soluții în celelalte domenii ale guvernării, care vor fi anunțate și propuse cât mai rapid de PSD coaliției de guvernare, pentru a fi implementate.

Partidul Social Democrat își respectă angajamentul intrării la guvernare, pentru a promova și a contribui cu măsuri și soluții cât mai bune la creșterea nivelului de trai al românilor și la dezvoltarea României.

  Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică: Mugur Călinescu, elevul-erou care a plătit cu viața dorința de libertate;

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

"Mugur Călinescu, elevul-erou care a plătit cu viața dorința de libertate"

În dimineața zilei de 29 septembrie 1981, muncitorii botoșăneni angajați ai restaurantelor și magazinelor din Centrul Vechi sau de pe Calea Națională, treceau, ca de obicei, pe lângă clădirea impunătoare a Comitetului Județean al PCR, astăzi sediul Prefecturii și al Consiliului Județean Botoșani. Îndreptându-și privirile către peretele lateral al clădirii, trecătorii rămân înmărmuriți. Pe zid scria apăsat, cu litere mari, cu cretă colorată albastră, un strigăt de revoltă: "Ne-am săturat să stăm la cozi interminabile." Așa ceva era de neimaginat în plină epocă comunistă.

În aceeași zi și în cele care au urmat, alte mesaje, scrise cu aceeași cretă albastră, apăreau în diferite puncte din oraș: "Vrem hrană și libertate", "Ne-am săturat de mizerie", "Vrem dreptate, vrem libertate", "Cetățeni, nu mai putem îndura lipsurile și mizeriile".

Securitatea a intrat imediat în alertă, bănuindu-se că în spatele lozincilor ar acționa o organizație, un agent străin sau un luptător anticomunist experimentat care ar fi scăpat vigilenței Securității. Miliția și Securitatea mobilizează un impresionant dispozitiv de lucrători operativi in cadrul operațiunii "Panoul".

Pe 18 octombrie 1981, un agent al Securității îl prinde în flagrant pe "teroristul" care sabota orânduirea socialistă chiar în timp ce scrijelea "Jos comunismul". Nu era un agent străin și nici un luptător anticomunist experimentat din munții României. Era un puști de 17 ani îmbrăcat în uniformă, elev al Colegiului Național A.T. Laurian din Botoșani, care-și striga nemulțumirea pe zidurile clădirilor, chemând populația la luptă. Se numea Mugur Călinescu.

Din momentul în care este prins, pentru Mugur Călinescu și pentru familia lui începe calvarul, după metodele binecunoscute ale Securității ceaușiste. Urmează marginalizarea, oprobriul public, este declarat dușman al poporului, pică examenele de admitere la facultate iar părinții sunt hărțuiți la locul de muncă. Din 1981 și până în 1985 este anchetat în permanență, fiind ținut la Securitate și câte 24 de ore.

În urma anchetelor, din copilul plin de viață, Mugur devine un om abătut, retras, tăcut, și nu povestește maniera în care decurg anchetele la Securitate nici măcar familiei: "Lasă mamă, că nu trebuie să știi tu...". După doar patru ani, deși anterior era sănătos tun, Mugur Călinescu se îmbolnăvește de leucemie, și după un an de chinuri groaznice moare pe un pat de spital la Iași, la numai 21 de ani, existând suspiciunea că ar fi fost otrăvit sau iradiat in timpul anchetelor la Securitate.

În 2008, Mugur Călinescu, elevul de la Botoșani, a fost declarat erou anticomunist.

Victimă a unui sistem bolnav care a corupt sufletele oamenilor, Mugur ne-a dat un exemplu de curaj pe care trebuie să-l păstrăm viu în noi.

Astăzi trăim vremuri sumbre, se vrea creșterea finanțării serviciilor secrete, se vor a fi trecute legi care să permită SRI acces nelimitat la datele personale ale cetățenilor, la viața lor privată.

Guvernanții noștri vor să ofere o putere suprastatală serviciilor secrete, istoria se repetă în fața noastră, iar noi rămânem pasivi în fața unui pericol care va însemna să ne pierdem din nou libertatea de exprimare, de gândire, libertatea de a fi!

Se va ajunge la un sistem la fel de represiv precum sistemul care l-a ucis pe tânărul Călinescu, ba chiar mai rău!

Nu putem lăsa istoria să se repete, stimați colegi!

Trebuie să ne împotrivim oricărei inițiative de acest gen, asta dacă ne dorim ca puterea să rămână la noi, cetățenii acestei țări, și nu în mâinile unor domni cu gulere albe și ochi albaștri.

În încheiere, aș dori să mă înclin în fața sacrificiului suprem pe care Mugur Călinescu l-a făcut, în numele libertății!

  Silviu-Titus Păunescu - declarație politică având ca subiect Legile securității și diavolul din detalii;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Legile securității și diavolul din detalii"

Printre legile care s-au anunțat că vor intra pe circuitul parlamentar, după ce sunt aprobate în Guvern, sunt Legea SRI, SIE, a CSAT, a Ministerului de Interne, Legea securității cibernetice sau Legea securității naționale.

Așa numitele Legi ale securității - un pachet de 10 proiecte de legi privind securitatea națională - conțin multe propuneri venite de la serviciile de informații. Desigur, vechea Lege a securității naționale are nevoie de o serie de îmbunătățiri, spectrul de amenințări la adresa României fiind, astăzi, mult mai divers decât acum două decenii, când au avut loc ultimele modificări, nimeni nu neagă acest aspect.

Cu toate acestea, există o serie de propuneri care trezesc suspiciuni mai mult decât rezonabile, îngrijorătoarea de-a dreptul - și amintesc doar de faptul că nu există vreo prevedere privind limitarea mandatului directorilor SRI, SIE, STS sau SPP! Scandaloasă este și propunerea ca ofițerii serviciilor secrete să nu poată fi audiați, percheziționați sau reținuți pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu decât numai de procurori anume desemnați!

În plus, procurorii pot intra în sediile SRI care gestionează informații secrete de stat doar cu aprobarea președintelui CSAT, care este președintele țării, și cu informarea prealabilă a directorului Serviciului. Cu alte cuvinte, în caz de, Doamne ferește, o implicare a băieților cu ochi albaștri în traficul cu produse petroliere, precum s-a întâmplat în cazul războiului din Serbia, hoțului i se vor transmite toate datele necesare pentru a-și acoperi faptele!

Asta în timp ce o altă propunere stipulează ca cetățenii, ale căror drepturi sunt apărate de Constituție, vor fi obligați să sprijine agenții SRI la cerere în derularea operațiunilor serviciului de informații!

Stimați colegi, am impresia că România se apropie, din ce în ce mai mult de un stat totalitar, în care puterea este deținută de tot felul de găști al căror principal scop este conservarea privilegiilor de castă, inclusiv de castă politică!

Iar presa, care ar fi trebuit să fie "câinele de pază al democrației", dar care, în schimb, este bine plătită din bani publici, tace mâlc și evită cu grație acest subiect care va ajunge, după cum spunea chiar prim-ministrul Ciucă, imediat, în Parlament, primul pas fiind, deja, făcut - la începutul lunii mai, Parlamentul a decis formarea unei comisii speciale pentru legile siguranței naționale.

Vă atrag atenția, stimați colegi, că aceste legi reprezintă un atac la adresa democrației din România, mărind semnificativ puterea serviciilor secrete!

  George Șișcu - declarație politică intitulată Generația noastră are forța de a-i aduce înapoi pe români, acasă!;

Domnul George Șișcu:

"Generația noastră are forța de a-i aduce înapoi pe români, acasă!"

Imediat după ce am aderat în 2007 la Uniunea Europeană, am înregistrat o avalanșă de plecări la muncă în străinătate. S-a plecat masiv în acei ani, pentru că nivelul salariilor în România era unul extrem de scăzut, în timp ce veniturile oferite de angajatorii din Italia sau Spania erau extrem de atractive. Am pierdut atunci forță de muncă prețioasă, iar în anii de boom economic, multe firme românești nu s-au putut extinde, chiar dacă aveau contracte, pentru că nu au avut pe cine să angajeze.

Lucrurile încep încet-încet să se schimbe, chiar dacă încă nu putem spune că trendul s-a inversat definitiv. Sunt români care au revenit în țară pentru a-și deschide afaceri, dar, mai important, tot mai puțini compatrioți decid să plece din țară pentru a munci peste granițe. Evident că suntem încă departe, economic vorbind, de țări precum Marea Britanie, Germania sau Franța, dar salariile în multe domenii au crescut și la noi. România a ajuns anul trecut la 73% din media UE în privința PIB-ului pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, iar tendința este de creștere în următorii ani.

În același timp, nu trebuie să neglijăm două domenii esențiale: educația și sănătatea. Dacă vom avea școli bine dotate și profesori bine plătiți, atunci vom crește calitatea învățământului românesc. De asemenea, este esențial pentru orice stat să ofere cetățenilor săi servicii medicale performante. Dacă vom crește alocările pentru cele două domenii vitale pentru România, atunci, șansele ca tinerii noștri să rămână în țară vor fi și mai ridicate.

Sigur că fiecare decide până la urmă unde alege să muncească, dar am speranța că lucrurile se vor schimba în bine. În următorii ani, investițiile în țara noastră vor depăși 100 de miliarde de euro. Vor fi bani europeni, vor fi fonduri în cadrul exercițiului financiar 2021-2027, dar și bani de la buget prevăzuți la capitolul investiții. Întrebarea e dacă vom reuși să absorbim acești bani, pentru că o asemenea șansă e posibil să n-o mai întâlnim din 2030 încolo.

Avem proiecte, avem de construit multe în România. Vrem să recuperăm decalajele care ne despart de vestul Europei, o putem face împreună!

  George-Cătălin Stângă - declarație politică: România nu are nevoie de o modificare a sistemului de taxare în plină perioadă de instabilitate!;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"România nu are nevoie de o modificare a sistemului de taxare în plină perioadă de instabilitate!"

Tema introducerii impozitului progresiv, lansată public în ultimele săptămâni, nu este una nouă. Doar că nimeni dintre cei care vin și promovează cota progresivă nu vine să vorbească și despre ce schimbări și implicații ar aduce impozitul progresiv în sistemul fiscal românesc.

Să o luăm cu începutul. Oportunitatea aplicării impozitului progresiv se poate stabili, în primul rând, după o analiză aprofundată cu scenarii pe mai multe cote și mai multe sisteme de deduceri pentru a identifica exact care este impactul social și cel asupra mediului de afaceri. În acest context geopolitic și economic pe care îl trăim cu toții, factorul de stabilitate este unul extrem de important. Cheia în acest lucru este, în primul rând, impactul asupra mediului de afaceri, pentru că, poate unora nu le convine, dar întreprinzătorii români sunt coloana vertebrală a economiei.

Mai mult, România și toate țările din Europa sunt afectate de inflație, de creșterea prețurilor și consumatorul este vulnerabil și mediul de afaceri este vulnerabil. Nu poți face un astfel de proiect fără a avea estimat un impact economic, nu numai impactul bugetar.

Nu te poți gândi, dacă ești responsabil, că acum, când noi traversăm o criză globală, că este momentul de a introduce noi taxe sau de a le mări. Consumul începe să scadă, iar activitatea economică este afectată.

Apoi, când discuți despre impozit progresiv sau de cotă unică, în primul rând trebuie să te întorci la cei cărora te adresezi. În al doilea rând, în acest moment, tot ce înseamnă parte de colectare - ANAF - este adaptat la cota unică. Strict tehnic trebuie regândită instituția ANAF-ului pe fundamentul unui impozit progresiv în cazul în care se va aproba acest lucru. Ar fi absurd ca într-o situație de instabilitate să venim să schimbăm fundamental bazele fiscalității în România.

Partidul Național Liberal rămâne ferm și menține cota unică de impozitare, așa cum s-a angajat. Ca o garanție, șeful Guvernului a precizat că a discutat cu reprezentanții Consiliului Fiscal să facă în așa fel încât cota unică să rămână în forma actuală. Trebuie să înțelegem că măsurile economice luate, de sprijin pentru investiții, au contribuit la echilibrul economic și chiar la o creștere economică substanțială, iar PNL nu crede ca este oportun să modificăm sistemul de taxare a companiilor.

Cota unică a fost introdusă tot în timpul unei guvernări liberale, iar toate IMM-urile, marile companii, asociațiile de business se împotrivesc ferm eliminării cotei unice. Acest lucru ar conduce la creșterea costului muncii pentru angajați și angajatori ceea ce va determina migrarea veniturilor în zona neagră a economiei, scăderea atractivității României pentru orice fel de investiții, emigrarea specialiștilor.

Eliminarea cotei unice ar încetini creșterea economică care permite guvernului să își asume reforme, dar și majorări de salarii și pensii.

  Vasilică Toma - declarație politică având titlul Unitate pentru Autostrada Unirii! Proiectul major al Moldovei și al moldovenilor nu trebuie să fie confiscat de gâlceava politică!;

Domnul Vasilică Toma:

"Unitate pentru Autostrada Unirii! Proiectul major al Moldovei și al moldovenilor nu trebuie să fie confiscat de gâlceava politică!"

Am urmărit cu atenție dezbaterea de la Instituția Prefectului județului Iași pe subiectul Autostrăzii Unirii-A8. Apreciez intervențiile tehnice efectuate în cunoștință de cauză, oferite în mod profesionist de oameni cu expertiză care înțeleg foarte bine subiectul și care, prin cunoștințele și experiența lor, își aduc contribuția pozitivă.

Ceea ce nu pot însă să apreciez este politizarea unui proiect esențial pentru dezvoltarea județului Iași și a întregii Moldove. Este absolut regretabil și trist că unii nu reușesc să depășească nicicum nivelul de gâlceavă politică și, din comoda lor poziție de eterni opozanți în care critica distructivă este singura modalitate de manifestare, nu înțeleg că acest proiect este prea mare și mult prea important ca să poată fi al cuiva anume. Că nimeni nu are căderea, capacitatea și puterea să confiște proiectul Autostrăzii Unirii!

Cu cât suntem mai mulți, din toate taberele politice, organizațiile civice și zona administrativă locală și centrală, uniți în aceeași direcție cu atât este mai bine pentru toți ieșenii, moldovenii pe care îi reprezentăm și pentru care trebuie să ne unim eforturile, având conștiința că acest proiect nu trebuie încurcat cu o luptă meschină de politruci.

Am crezut și voi crede mereu că, indiferent de statutul sau de poziționarea politică, responsabilitatea care ne revine tuturor este aceea de a gândi și acționa constructiv și obiectiv.

Cine nu înțelege sau, mai bine zis, nu vrea să înțeleagă că toate eforturile și toată energia noastre trebuie utilizate în scopul avansării și realizării Autostrăzii Unirii, nu poate face parte din echipa care susține în mod real A8.

Nu contează ce sau care Guvern se află într-o perioadă limitată de timp la cârma proiectului, ci avansul pe care îl face. Pentru că toate Guvernele au obligația să lucreze la realizarea autostrăzii Ungheni - Iași - Tg. Neamț - Tg Mureș!

De aceea, astăzi, ca de altfel cu fiecare ocazie pe care am avut-o, vă reamintesc tuturor, politicieni din toate partidele și activiști civici, specialiști, că suntem în aceeași barcă și vâslim în aceeași direcție. Iar ea este una singură: finalizarea construcției Autostrăzii Unirii!

  Daniel Tudorache - declarație politică: Drogurile ucid!;

Domnul Daniel Tudorache:

"Drogurile ucid!"

Festivalul Saga din București, ediția 2022, s-a transformat, din păcate, în tragicul festival al drogurilor și al morții, din cauza consumului de droguri. Astfel de tragedii, din păcate, se întâmplă tot mai des în România, iar lupta antidrog se pare că a eșuat demult.

Cumplitul fenomen al consumului de droguri a pătruns și în mediul rural și degenerează la tinerii cu vârste din ce in ce mai fragede. Statisticile arată că la nivel național există 1,2 milioane consumatori ocazionali sau dependenți, însă, în realitate, numărul acestora este mult mai mare. În capitală, 1 din 4 bucureșteni consumă stupefiante, iar vârsta minimă, indică statisticile, că ar fi de la 12 ani.

Pentru a combate fenomenul consumului și traficului de droguri, pe lângă înăsprirea pedepselor, trebuie introdusă și componenta prevenției. Aceasta presupune, în opinia mea, pe de o parte, educarea societății, a părinților, bunicilor si cadrelor didactice în a cunoaște simptomatologia consumatorului ocazional sau dependent și a observa cu ușurința persoana care a consumat, iar, pe de altă parte, încurajarea acestora de a anunța autoritățile competente. Tot în componenta prevenției ar putea intra și activități precum informarea cu privire la efectele consumului prin prezentarea efectiva a cazurilor reale.

Combaterea consumului și traficului de droguri înseamnă salvarea de la moarte a generațiilor următoare, iar această luptă cu moartea tinerilor merită pe deplin efortul nostru, al întregii societăți.

  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică intitulată Inflația din România nu-i stimulează pe românii plecați să se întoarcă acasă!;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Inflația din România nu-i stimulează pe românii plecați să se întoarcă acasă!"

Aproape toate statele lumii sunt afectate de ritmul galopant al creșterii prețurilor, atât la produsele energetice, la materii prime și materiale, dar și la cele mai importante produse din coșul cotidian al fiecărui cetățean. Dacă s-ar fi scumpit doar mașinile de lux, bijuteriile sau vacanțele exotice, probabil că am fi trecut cu vederea acest fenomen.

Însă, în ultimul an, facturile la utilități s-au dublat, prețul alimentelor de bază este mai mult de dublu, transportul a devenit inaccesibil prin costul carburanților. Mai grav este faptul că prețul unor bunuri și servicii de bază din România a depășit prețul acelorași produse în alte state dezvoltate ale Uniunii Europene. Din păcate, această convergență a prețurilor la produsele de bază nu a fost însoțită și de o convergență a veniturilor populației. Nu cred că este o necunoscută pentru nimeni faptul că cei peste 4,5 milioane dintre frații noștri români au ales calea grea a străinătății pentru un salariu mai bun, pentru o viață mai bună pentru copiii lor. Acum când prețurile din România depășesc prețurile din state puternice economic, dorința fierbinte a românilor de a se întoarce în țara natală se lovește de această scădere dramatică a puterii de cumpărare, care îi îndepărtează de ideea unei vieți decente în țara noastră. Unii chiar se întreabă retoric - "Oare cum reușiți să trăiți în România, când prețurile sunt mai mari ca la Paris și salariile nu sunt nici pe jumătate?"

România trebuie să facă investiții publice și, mai ales private, astfel încât producția de bunuri și servicii să asigure consumul nostru național la prețuri accesibile pentru populație. Atâta vreme cât peste 70% din ceea ce găsim pe mesele românilor este importat, nu putem spera la un standard de viață superior. Lanțurile comerciale internaționale înseamnă costuri pe care consumatorul final le plătește. Or, pentru români, cea mai bună soluție este să producă și să consume din producția internă.

Grație Guvernului condus de Nicolae Ciucă, România poate să acceseze miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților de producție alimentară, de procesare a produselor agricole, pentru dezvoltarea capitalurilor românești. Banii din PNRR și cadrul financiar multianual al Uniunii Europene sunt orientați prioritare către consolidare economică a întreprinzătorilor români. Îmi doresc ca banii din fiecare axă de finanțare să fie utilizați până la ultimul euro.

De asemenea, chiar dacă traversă o criză multiplă, să vedem factorii decizionali de la Banca Centrală și Ministerul Finanțelor că ne prezintă un calendar ferm pentru adoptarea monedei unice de către România, pentru că moneda unică este mult mai stabilă, iar inflația în zona euro a fost de două ori mai mică decât inflația din țara noastră. Îmi mai doresc ca Ministerul Finanțelor să nu mai bulverseze mediul economic cu tot felul de proiecte privind majorarea impozitelor și taxelor, pentru că România are nevoie de predictibilitate și românii de venituri mai mari. Cei care vor venituri mai mari la buget trebuie să știe că bani există, însă ei nu sunt colectați corespunzător.

  Vasile Nagy - declarație politică având ca subiect Facturile și profitul - prețul la alimente;

Domnul Vasile Nagy:

"Facturile și profitul - prețul la alimente"

Deși anul 2021 a fost marcat de producții istorice la cereale, dar și de creșteri de prețuri la energie electrică, materii prime, prețurile alimentelor cresc de la o lună la alta, iar coșul de cumpărături a devenit un lux pentru cei care până acum se aflau la limita supraviețuirii.

În ceea ce privește situația de anul 2022, consider că prețurile la alimente se vor ajusta o dată la două-trei luni, pe măsură ce procesatorii din industria agricolă se vor aproviziona cu materie primă.

Creșterea prețurilor îngrășămintelor, afectate de creșterea prețurilor energiei, a sporit costurile fermierilor pentru producerea recoltelor, punând un mare semn de întrebare pentru anul 2023.

Reprezentanții industriei alimentare majorează prețurile de la o săptămână la alta. Antreprenorii nu se tem de lipsa stocurilor, ci de creșterea prețurilor. Populația, în special cei cu pensii și salarii modeste, este îngenunchiată de aceste scumpiri.

Deși în mod normal prețurile ridicate ar urma să facă loc producției majorate, costul ridicat al factorilor de producție, evoluția pe plan global a pandemiei și condițiile climatice mai nesigure ca niciodată lasă puțin loc pentru optimism în privința revenirii la condiții de piață mai stabile.

Astăzi cererea este mult mai mare ca de obicei, ceea ce pune o mare presiune pe prețuri.

Prețurile mai ridicate la alimente au contribuit la majorarea inflației, deoarece economiile se redresează în urma crizei provocate de pandemie, iar astăzi sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.

Cel mai grav afectate vor fi țările dependente de importuri, iar cei mai afectați vor fi oamenii săraci.

Cel mai mult resimt creșterile de prețuri consumatorii de ulei, de cartofi și de margarină, acestea fiind alimentele cu cele mai mari scumpiri.

Cea mai mare creștere lunară de preț de 23,2%, după o creștere de 8,5% în luna precedentă, a înregistrat-o prețul mediu al uleiurilor vegetale. Creșterea de preț anuală a ajuns la valoarea de 56,1% de la 36,8%. În ultimele 12 luni, creșterea medie lunară a prețului uleiului la nivel mondial a fost de 4,1%.

Aceste valori surprinzătoare au fost determinate de reducerea drastică a exporturilor din regiunea Mării Negre, pe fondul conflictului armat din Ucraina. Creșterea fără precedent a prețului uleiului de floarea soarelui a atras după sine și creșterea prețurilor uleiului de palmier, soia și rapiță, în condițiile cererii sporite la nivel global.

Prețul zahărului a crescut cu 6,7% în martie 2022, iar creșterea anuală s-a accelerat până la 22,6%, de la 10,3% în luna anterioară. O creștere mai mare a prețului a fost prevenită de evoluția bună a producției din India, unul dintre principalii exportatori la nivel global.

La prețul produselor lactate se înregistrează a șaptea creștere lunară consecutivă, de 2,6%, după un avans de 6,7% în luna anterioară, iar creșterea anuală s-a temperat la 23,6%, de la 25,2%.

Prețul cărnii de porc a înregistrat cea mai mare creștere lunară din 1995. Menținerea unei cereri solide în condițiile reducerii ofertei, a determinat creșteri de preț și la carnea de vită și pasăre.

Prețul cărnii și-a accelerat creșterea anuală până la 19%, de la 17%, și a atins un nou record, pe fondul unei creșteri lunare de 4,8%, după un avans de 2% în luna anterioară.

Prețurile la cereale și-au accelerat creșterea anuală până la 37,3%, cea mai mare din iulie 2011. Întreruperea exporturilor din regiunea Mării Negre, dar și incertitudinile cu privire la starea culturii de grâu din Statele Unite au determinat o creștere a prețului la grâu cu o rată lunară de 19,7%, după un avans de 2,1% în luna precedentă.

Prețul porumbului înregistrează un nou record al ultimilor 32 de ani, crescând cu 19,1% față de luna precedentă.

Recorduri similare s-au înregistrat și la orz și sorg, ajungând la creșteri lunare de 27,1%, respectiv 17,3%.

În schimb, dacă în ultimii ani am avut producții foarte bune de cereale, am trimis la export mari cantități de materie primă și am importat mult mai scump produse finite.

Pe fondul crizei, multe țări au în vedere măsuri pentru protejarea rezervelor interne de cereale, iar gheața a fost spartă de Ungaria, care a anunțat că vor fi interzise toate exporturile de cereale, din cauza creșterii prețurilor, în urma invaziei ruse în Ucraina.

Deși ar fi o veste bună la prima vedere, lucrurile nu stau chiar așa. Această scădere trebuie pusă pe seama creșterii exporturilor de materie primă, nu pe scăderea importurilor de produse alimentare, care s-au cifrat la 9,1 miliarde de lei.

Vor fi probleme și noi trebuie să ne asigurăm că vom însămânța cu cereale toată suprafața prevăzută, să asigurăm fertilizarea culturilor, irigarea și să rămânem un furnizor de cereale pe piața externă.

Din păcate, în ultimii doi ani nu am mai respectat programul național de refacere a sistemului de irigații, pentru că nu au mai fost respectate alocațiile financiare prevăzute.

Statul român nu mai deține, la ora aceasta, spații de depozitare, astfel încât să poată crea rezerve. Fermierii își vând imediat după recoltare producțiile de cereale către marii angrosiști la prețuri mici, după care aceștia încep să vândă în funcție de cotațiile internaționale, care sunt mult mai mari.

Pe de altă parte, singurul combinat de îngrășăminte chimice stă închis, pentru că statul nu a găsit de cuviință să sprijine producția de aici.

Importurile de îngrășăminte chimice vor contribui la scumpirea producției de cereale cu circa 30% anul acesta.

Combinat cu scumpirea prețurilor la energie, gaze și combustibili, acest lucru va pune o presiune și mai mare asupra puterii de cumpărare a românilor, care și așa este scăzută.

Plafonarea prețurilor la utilități acoperă doar 30% din pierderile în sectorul de panificație, ca să dau numai un exemplu.

Întreaga industrie alimentară se confruntă cu mari probleme economice, pentru că măsurile de sprijin promise continuă să lipsească, iar efectul va fi că multe se vor închide, iar mulți angajați vor deveni șomeri.

Asistăm la o creștere a prețurilor la produsele alimentare care va continua și în perioada următoare. Nu vom vorbi despre o penurie de alimente, dar scumpirea le vor face mai puțin accesibile pentru mulți dintre români.

În aceste condiții, vom fi mult mai selectivi și, cu siguranță, spre sfârșitul anului vom constata că a scăzut și risipa alimentară. Ungaria a decis să blocheze exporturile de cereale, iar acum și Bulgaria cochetează cu această idee.

România își asigură fără probleme necesarul de cereale, astfel că ceea ce se exportă nu afectează necesarul de consum intern. Este de așteptat însă ca producțiile să scadă pe fondul crizei îngrășămintelor chimice, în sensul că nu vom mai raporta producții-record.

Prețurile produselor alimentare vor continua să crească, dar nimeni nu poate spune cu cât. Noi trebuie să ne găsim cadența în ceea ce privește asigurarea populației cu produse românești. Trebuie acordate facilități pentru producătorii români și crearea unui lanț cât mai scurt între ei și consumatori.

  Vetuța Stănescu - declarație politică intitulată România va beneficia de 10 miliarde de euro din PNRR, anul acesta;

Doamna Vetuța Stănescu:

"România va beneficia de 10 miliarde de euro din PNRR, anul acesta"

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă șansa istorică pe care România o are în acest moment de a se apropia de dezideratul său actual, acela de a deveni o națiune asemenea celor occidentale, țări spre care ne uităm cu admirație.

Săptămâna aceasta a avut loc întâlnirea Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență, prima de acest gen după depunerea de către România, pe 31 mai, a primei cereri de plată la Comisia Europeană. Gestionarea celor 30 de miliarde de euro necesită un efort conjugat al tuturor actorilor cu responsabilitate în implementarea proiectelor asumate de România. Respectarea jaloanelor și termenelor este imperioasă pentru atragerea în integralitate a fondurilor puse la dispoziția noastră. În momentul acesta, România se află în graficul stabilit, primind deja o prefinanțare de 3,7 miliarde de euro din cei 10 miliarde pe care urmează să îi primească până la sfârșitul acestui an. Discuțiile din cadrul întâlnirii s-au axat asupra procedurilor și măsurilor asociate depunerii cererii de plată în sumă de aproximativ 3 miliarde de euro, din care aproximativ 2 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile, iar circa 1 miliard finanțare sub formă de împrumut.

De asemenea, MIPE a transmis ministerelor coordonatoare de reformă și investiții forma aprobată de către Comisie a Acordului de tip operațional, document necesar pentru implementarea PNRR. În contextul planului REPowerEU, care propune un set de acțiuni pentru a economisi energia, a diversifica sursele de aprovizionare și pentru a accelera tranziția Europei către o energie curată, Comitetul a analizat comunicarea Comisiei Europene pe acest subiect. Orientările transmise statelor membre detaliază și explică modalitățile de elaborare a capitolelor dedicate planului REPowerEU, axându-se pe procesul de modificare a planurilor existente.

În cadrul reuniunii, a fost prezentată situația ghidurilor pentru apelurile de proiecte competitive din PNRR, inclusiv a schemelor de ajutor de stat, pentru 61 din cele 71 de proiecte (85%) fiind stabilite termene de lansare în 2022. Următoarea cerere de plată din partea României va fi transmisă Comisiei Europene în trimestrul al III-lea 2022 și include jaloanele și țintele care au termen de realizare trimestrele I și II 2022. Valoarea celei de-a doua cereri este de peste 3,2 miliarde euro, din care 2,14 miliarde euro fonduri nerambursabile și peste un miliard finanțare sub formă de împrumuturi.

Toate aceste date ne arată că România este bine guvernată, că PNL este un partid serios, responsabil, care lucrează numai în interesul cetățeanului român. Misiunea încredințată nouă de către români reprezintă o grea responsabilitate, dar demonstrăm zi de zi că ne ridicăm la așteptările cetățenilor noștri, iar munca în interesul lor nu se va opri aici.

  Ioan Vulpescu - declarație politică cu referire la consumul și dependența de droguri;

Domnul Ioan Vulpescu:

Evenimentele de la sfârșitul săptămânii trecute, de la București, readuc în prim plan o problemă care nu a primit un răspuns adecvat în timp, consumul și dependența de droguri. Este o problemă care reflectă o multitudine de eșecuri, începând cu decizia politică, cooperarea instituțională, educația, sănătatea publică, politicile destinate adolescenților și tinerilor. Trebuie să recunoaștem că, într-un soi de consens național, am preferat să ne prefacem că este o problemă fără importanță, care nu merită prea multă atenție, că e rezultatul unei alegeri individuale, nu are efecte asupra societății. Acest consens ipocrit nu ne face bine, dovadă fiind cele petrecute la festivalul "Saga" din București.

Acum constatăm că prea mulți, în România, au devenit consumatori de droguri, că traficul de droguri a devenit o adevărată industrie, în care sunt "angajați" inclusiv oameni din instituții pe care statul le-a creat pentru a preveni și a combate traficul și consumul de droguri, că drogul a pătruns adânc în școala românească, și o "structurează" mai vizibil decât reformele succesive din ultimele trei decenii.

Libertatea de a alege este o scuză facilă pentru lipsa de rezultate a politicilor publice în domeniu. Avem instituții care sunt, practic, forme fără fond, ele nu reușesc să dialogheze măcar una cu celelalte, nu mai vorbim de cooperare, nu există criterii de performanță pentru analiza lor, nu sunt încadrate cu specialiști cu pregătire specială în domeniu, legătura lor cu cetățenii și cu societatea, în general, este superficială, asta când nu lipsește total.

Ne place sau nu, ne aflăm în fața unui eșec periculos al politicilor și instituțiilor în domeniul prevenirii și combaterii consumului de droguri. Este nevoie de o reformă radicală a domeniului, după analize serioase asupra funcționării fiecărei instituții din sistem, dar și a cadrului legislativ asociat. Cea mai ușoară abordare, din punct de vedere politic, ar fi aceea a înăspririi pedepselor pentru traficul și pentru consumul de droguri. Ar da satisfacție de moment nemulțumirilor cetățenilor. Dar ar schimba ceva cu adevărat? Am încercat asta în domeniul și mai sensibil al circulației rutiere. A scăzut numărul morților și răniților de pe șosele, după înăsprirea pedepselor?

Represiunea este doar o parte a soluției. Trebuie să ne adresăm în primul rând cauzelor economice și sociale care îi împing pe adolescenți și tineri să devină consumatori de droguri. Am tot auzit în ultima vreme "Ce tot atâtea politici pentru tineri? Să pună mâna să muncească! Punct!" Total greșit! Dacă e să criticăm ceva în domeniu, este felul în care sunt ierarhizate aceste politici și accesibilitatea lor. Dar ele sunt parte a soluției pentru reducerea gravității și a impactului social al consumului de droguri. Educația este al doilea volet al soluției, domeniul fiind sensibil, și are nevoie de personal specializat, care să aibă impact asupra tinerilor.

Parlamentul trebuie să-și asume partea lui de responsabilitate, și să deschidă o dezbatere pe marginea legislației în domeniu, pentru a o adapta realităților și sfidărilor actuale.

  Mihai Weber - declarație politică având titlul Creștere economică peste așteptări, în primele trei luni ale anului 2022!;

Domnul Mihai Weber:

"Creștere economică peste așteptări, în primele trei luni ale anului 2022!"

Datele privind evoluția Produsului Intern Brut în perioada ianuarie - martie indică o creștere economică de peste 5% comparativ cu ultimele luni ale anului trecut și de 6,5% față de aceeași perioadă din 2021, un avans economic care, fără a fi triumfaliști, putem spune că este unul peste așteptări, mai ales în condițiile în care la începutul lunii februarie a debutat invazia rusă în Ucraina.

Ca întotdeauna, sunt și voci care contestă aceste cifre, care susțin că aceasta nu este o creștere reală și nici importantă pentru economia națională - ca o paranteză, sunt aceleași voci care au condus România pe marginea prăpastiei și pe români în pragul disperării. Însă această creștere este un fapt confirmat atât de către Eurostat, cât și de nenumărate bănci care își modifică favorabil estimările referitoare la economia țării noastre. Din acest motiv, pot spune că datele pe care ni le-a furnizat Institutul Național de Statistică reprezintă un semnal pozitiv, care oferă încredere în economia României. Bineînțeles că asta nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe o ureche, dar nici nu înseamnă că nu ne putem bucura pentru o reușită, fie ea și de etapă. PSD este, în continuare, extrem de preocupat să refacă echilibrele economice distruse de aceia care acum chibițează și va acționa în așa fel încât Guvernul să ia, în perioada care urmează, măsuri pentru ca aceste cifre pozitive să se reflecte și în buzunarul cetățenilor. Nu există nicio îndoială, însă, că această creștere economică ne oferă o bază solidă pentru a putea combate efectele inflației și, în cele din urmă, pentru a crește nivelul de trai al românilor.

  Daniel-Florin Ghiță - declarație politică: Cine conduce România, Parlamentul sau serviciile secrete?;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Cine conduce România, Parlamentul sau serviciile secrete?"

La data de 24 februarie 2021, exact cu un an înainte de declanșarea operațiunilor militare ale Federației Ruse împotriva Ucrainei, într-o declarației politică, intitulată "Ce mai fac Serviciile de Informații?", arătam că serviciile de informații și de siguranță națională sunt înființate de statul român, pentru ca, alături de forțele armate, să protejeze și să garanteze suveranitatea, independența și unitatea statului, integritatea teritorială a țării și democrația constituțională. Toate serviciile de informații și de securitate națională - Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală de Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne - sunt organizate prin lege și au atribuții foarte clare, iar statul român le pune la dispoziție resurse financiare consistente, pentru ca aceste servicii să își poată îndeplini atribuțiile legale.

Potrivit legilor de organizare și funcționare, activitatea acestor servicii este supusă controlului parlamentar, pentru ca deputații și senatorii, aflați în serviciul poporului, să se asigure că serviciile de informații și siguranță națională își îndeplinesc menirea de a proteja statul român, valorile și interesele poporului român. Dar situația în care se găsește țara după 30 de ani de democrație constituțională - cu industria națională complet distrusă, cu toate resursele naturale exploatate de companii străine, cu o datorie externă uriașă, cu șubrezirea partidelor naționale și apariția unor partide care în mod vădit nu exprimă voința românească, cu distrugerea carierelor unor oameni politici români și preluarea unor importante funcții de conducere în țară de impostori ori persoane cu puține legături cu poporul român - fac legitime astfel de întrebări - Unde au fost aceste servicii când s-au întâmplat toate aceste lucruri? Mai lucrează aceste servicii pentru poporul român?

După un an și ceva de la acea declarație lucrurile pare că s-au agravat, culminând cu dezvăluirea situației în care, într-un dispreț profund față de Constituție și democrație, serviciile noastre de informații și de siguranță națională și-au configurat noi legi de organizare și funcționare, în care obligațiile față de români, și așa puține și cam ignorate au dispărut, iar în schimb au apărut și mai multe privilegii și norme de protecție ale serviciilor și personalului acestora.

Cum se poate ca serviciile să-și elaboreze ele însele legile, să și le facă cât mai confortabile? De fapt, cu ce se mai ocupă serviciile în țara noastră? Pentru că impresia noastră este că preocuparea serviciilor noastre, de fapt a generalilor din serviciile noastre, este de a face pe plac partenerilor străini, de a servi unii demnitari să obțină funcții internaționale și premii acordate de organizații străine pentru merite care nu au nicio legătură cu interesele României și pentru a se căpătui ei înșiși și a-și pune neamurile și prietenii în funcții publice. Dar de România și de români cine are grijă? Asta nu i-a învățat Soros pe generalii din servicii!

Oare nu ar fi mai normal ca serviciile să vină anual cu rapoarte serioase, temeinice în fața Parlamentului și eventual cu prezentarea unor dificultăți în funcționare datorită cadrului legislativ actual, rămânând la latitudinea Parlamentului să facă modificările legislative pe care la consideră oportune?

Ulterior acestei declarații voi depune și un proiect legislativ în acest sens.

  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică cu referire la democrație și liberalism;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Într-un dialog pe tema tradiției liberalismului în România, profesorul Gabriel Mursa, președintele Institutului Friedrich von Hayek din România, remarca asprimea cu care românii criticau politica în perioada interbelică și a adăugat că, pe fond, era vorba despre o critică a democrației. Mi se pare că tema merită mai multă atenție din partea tuturor celor care văd în democrație cea mai bună modalitate de guvernare a unei țări și care are înflorește atunci când este însoțită de statul de drept și economia de piață. Și astăzi populația României are o opinie accentuat negativă despre politică și este deja cunoscut că instituții politice precum partidele politice sau Parlamentul au printre cele mai joase cote de încredere. Întrebarea este dacă oamenii sunt mefienți cu orice înseamnă politică sau avem de-a face cu o decredibilizare a democrației.

Nu cred că se poate da un răspuns cu prea mare ușurință. S-ar putea argumenta că democrația și politica se confundă într-adevăr, că sunt privite ca fiind același lucru în ochii publicului larg și așa se explică de ce Parlamentul, for democratic prin excelență, nu se bucură de foarte mare prestigiu. Este răspândită opina că democrația înseamnă "prea multă politică", adică prea multe intrigi, campanii de defăimare, conspirații și mașinațiuni pentru interese obscure. Mai rezistă încă atacurile de sorginte fascistă la adresa democrației, că ar fi un sistem politic moale, slab, incapabil să iasă din disputele politice nesfârșite și să ducă la capăt proiecte ample. În fapt, atacurile la adresa democrației sunt numeroase, politologi faimoși au studiat în profunzime "democrația și criticii săi".

Există, fără îndoială, aspecte confuze care la contribuie la concluzia că democrația e sinonimă cu politica în general. Dar este o concluzie greșită, democrația este doar acel tip de organizare care are cel mai ridicat grad de transparență politică. Celelalte tipuri de organizare politică precum oligarhia, plutocrația, autoritarismul de orice fel și tirania sau dictatura, în toate se face politică, doar că libertățile sunt semnificativ restrânse dacă nu chiar suprimate, cenzura afectează totul și la toate nivelurile, iar numeroase aspecte ale vieții publice sunt supuse arbitrarului. În plus, spre deosebire de democrații, toate celelalte tipuri de organizare politică presupun lupte sângeroase pentru putere. Acesta este și motivul pentru care, pentru Karl Popper, democrația înseamnă în ultimă instanță chiar acest lucru, o garanție că transferul puterii se face fără vărsare de sânge.

Autoritarismul are prea des o atracție seducătoare, după expresia Annei Applebaum, iar demagogia și populismul sunt principalele mijloace pe care mizează politicienii prea tare însetați de putere pentru a demola constant democrația și instituțiile sale. Politologii revin mereu asupra naturii democrației și nu obosesc să repete că, pentru ca democrația să persiste într-un stat, ea trebuie apărată dacă nu mereu, măcar periodic. Istoricul Timothy Snyder ne îndeamnă să ne ferim "de statul cu partid unic" și să alegem o instituție de care ne pasă - un tribunal, o lege, un sindicat - și să îi ținem partea. "Instituțiile nu se protejează singure. Se prăbușesc una după alta dacă nu sunt apărate de la bun început."

România interbelică este greu comparabilă cu România de după 1990. Istoria ne învață că demonii trecutului - fascinația pentru lideri autoritari, intoleranță și agresivitate față de cei care au alte simpatii, violență politică, ridiculizarea regulilor democratice etc. - nu dispar niciodată întrutotul, dacă nu suntem atenți ei pot reveni și pot crea în continuare "damage" semnificativ. Și trebuie să rămânem în continuare în alertă cu privire la faptul că avem acum în Parlament un astfel de partid care îmbrățișează sau care este cuprins de acești demoni ai trecutului.

Este crucial să înțelegem că toate câștigurile acumulate în cele trei decenii postcomuniste vin ca urmare a faptului că democrația românească și-a activat mereu anticorpii necesari. În momentele în care riscam să ajungem sub lideri autoritari, noi românii am luptat din răsputeri pentru libertățile obținute atât de greu, am protestat deschis și eficient celor care au vrut să supună instituțiile democratice propriilor pofte. Dacă în perioada interbelică democrația românească s-a prăbușit rapid - și astăzi știm consecințele dramatice - în schimb în ultimii 30 de am reușit să ne menținem.

Aderarea la NATO și la Uniunea Europeană a cimentat acest drum, a stabilizat democrația românească, a adus beneficii ușor sesizabile de mare parte a populației.

Dar ne face bine să ne asumăm și un merit al nostru, că am fost deciși, că am știut clar că vrem să accedem în cele două structuri, că ne interesează valorile europene, că ne-am luptat cu noi înșine pentru a îndeplini criteriile de aderare. Orice autocrat ar fi similar cu "Saturn devorându-și fii", cu asta trebuie să facem comparație atunci când ne evaluăm propria democrație.

  Simina-Geanina-Daniela Tulbure - declarație politică intitulată Împreună pentru noua lege a educației!.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Împreună pentru noua lege a educației!"

Astăzi are loc evenimentul privind lansarea Manifestului privind politicile propuse pentru noua legislație în educație, cu participarea ministrului educației și a membrilor Alianței "O Voce pentru Educație".

Nimic durabil nu poate fi înfăptuit fără educație. Tocmai de aceea, susțin Alianța "O voce pentru Educație", fără nicio reținere. Aceasta s-a format pentru a contribui la reforma educațională din România și reunește peste 30 de organizații neguvernamentale. Schimbarea este necesară, însă nu putem să ne jucăm cu viitorul copiilor din România.

Tocmai de aceea, este important să luăm decizii bazate pe date, bine cântărite și să ne asigurăm că nu vor fi carențe în implementare pentru că, așa cum bine știm, impactul unor reforme în educație se resimte în ani și ani.

În lunile de când am aderat la Alianța "O voce pentru Educație", am participat la multe discuții, am parcurs rapoarte, analize și am cerut părerea colegilor, foștilor profesori, tinerilor și tuturor celor care am considerat că au ceva important de spus în ceea ce privește educația.

Toate aceste activități au ținut cont de 10 teme de referință privind educația din țara noastră: cariera didactică și parcursul profesional; management și guvernanță; finanțare; curriculum; evaluarea rezultatelor învățării; alfabetizarea funcțională; educație incluzivă; digitalizare; învățământ dual; infrastructură.

Astăzi continui acest traseu alături de reprezentanți din mediul de afaceri, experți, profesori, elevi și colegi din zona politică.

Educația ne poate uni și ne vizează pe toți. Atât evenimentul de azi, cât și faptul că proiectul meu legislativ privind reglementarea grupelor de acomodare pentru elevii anterior școlarizați în străinătate a trecut de Camera Deputaților prin vot unanim sunt două dovezi în acest sens.

Avem nevoie de reforme în educație, dar în paralel cu producerea schimbării, privirea noastră trebuie să se îndrepte către proces, deoarece schimbarea se poate produce doar dacă suntem metodici, asumați și ne ținem de treabă.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 18 iulie 2024, 23:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro