Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 noiembrie 2022
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.150/08-12-2022

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2022 > 16-11-2022 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 noiembrie 2022

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 16 noiembrie 2022, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Deputații își vor putea susține declarațiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform algoritmului: 3 deputați ai PSD, 3 deputați ai PNL, 2 deputați ai USR, un deputat AUR, un deputat UDMR, un deputat aparținând minorităților naționale și un deputat neafiliat.

 
Viorel Salan - declarație politică intitulată Cetățile dacice din Munții Orăștiei își recapătă locul pe care îl merită;

În continuare, dau cuvântul domnului Viorel Salan, Grupul parlamentar al PSD.

 

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Cetățile dacice din Munții Orăștiei își recapătă locul pe care îl merită".

Marcăm, azi, Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Este momentul să ne reamintim ce mare responsabilitate ne revine ca parlamentari de a păstra intactă moștenirea milenară, culturală, istorică și spirituală a României!

Aș dori mai întâi să subliniez faptul că pe 2 decembrie se împlinesc 23 de ani de când cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Și la început situația era cu adevărat foarte gravă. Toate cetățile dacice din Munții Orăștiei se confruntau cu probleme multiple - structuri în ruină, vandalism, urme de braconaj arheologic, căi de acces inadecvate, la care se adăuga lipsa activităților de cercetare, conservare și restaurare.

Într-o primă etapă, de la sfârșitul anului 2012, Sarmizegetusa Regia a trecut în administrarea Consiliului Județean Hunedoara și rezultatele pozitive s-au văzut imediat.

Pornind de la acest exemplu, am dorit să extindem bunele practici și la celelalte cinci cetăți dacice: Bănița, Blidaru, Costești-Cetățuie, Piatra Roșie și Căpâlna. Pentru conservarea lor, împreună cu parlamentarii social-democrați din Hunedoara, am promovat în Legislativul României Legea nr. 23 din 2020 privind regimul juridic al cetăților dacice din Munții Orăștiei.

Notabil este faptul că, după apariția legii, Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Jandarmeriei Române, asigură măsurile de ordine publică pentru toate cetățile dacice din Munții Orăștiei.

Promulgarea legii a permis, de asemenea, progrese imediate și pe alte direcții. Consiliul Județean Hunedoara, cu sprijinul direct al președintelui Laurențiu Nistor și cu aportul Direcției Generale de administrare monumente și promovare turistică a județului Hunedoara au început procedurile de preluare în administrare a siturilor.

Astfel, la situl arheologic Sarmizegetusa Regia, Consiliul Județean Hunedoara a demarat un proiect de 2,2 milioane euro, prin care se restaurează complet incinta fortificată.

De asemenea, Consiliul Județean Hunedoara, în parteneriat cu Primăria Municipiului Orăștie derulează un proiect ce are ca obiect înființarea Muzeului Civilizației Dacice.

Nu a fost neglijată nici infrastructura rutieră din Ținutul Orăștiei care deservește monumentele dacice. Astfel că, tot prin grija Consiliului Județean, va fi modernizat Drumul Județean 705A Orăștie-Costești, cu finanțare din fonduri nerambursabile. Și, nu în ultimul rând, în zona Cetății dacice de la Costești va fi asfaltat și drumul care începe la tabăra din satul Costești și care duce până la cetatea dacică.

Care este scopul final? Să recunoaștem cu onestitate că noi, românii, suntem un popor credincios, dar uman, natural, viguros, optimist, iar bunul-simț este forma dominantă în viața noastră spirituală.

Să ne reamintim mereu cuvintele lui Mihai Eminescu despre daci. Să ne reamintim mereu că suntem descendenții unui popor de eroi, plin de noblețe, de iubire de patrie și libertate. Și să purtăm mereu în suflet ideea vie că "a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost și nu va fi rușine niciodată"!

Având toate acestea în minte și în inimă, să înțelegem și să onorăm memoria celor mai viteji și mai drepți dintre traci și să transmitem acest mesaj generațiilor care vin după noi!

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumesc.

Cu rugămintea să nu depășim cele trei minute, din respect pentru colegi.

 
Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică având titlul Programul «Masă caldă în școli» se extinde și în județul Alba, la 13 unități de învățământ;

Îl invit la cuvânt pe domnul Radu-Marcel Tuhuț.

Se pregătește Dan-Constantin Șlincu.

 

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Programul «Masă caldă în școli» se extinde și în județul Alba, la 13 unități de învățământ"

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În cadrul declarației politice de astăzi doresc să abordez subiectul necesității continuării luptei autorităților locale pentru eradicarea abandonului școlar, iar pentru acest deziderat trebuie să luptăm cu toate resursele de care dispunem. Fiecare copil trebuie adus la școală. Avem datoria de a ne asigura că prin toate măsurile pe care le adoptăm aici, la nivelul Parlamentului României, și la nivelul ministerelor de resort, nu lăsăm niciun copil în urmă.

Recent, Guvernul a aprobat extinderea Programului "Masă caldă în școli". Preșcolarii și elevii vor primi un fel de mâncare caldă sau un pachet alimentar în valoare de 15 lei. Nu este foarte mult, însă această metodă a înregistrat deja rezultate, părinții din mediile defavorizate fiind în sfârșit convinși să își înscrie copiii la școală și să îi trimită la cursuri.

Prin adoptarea Ordonanței de urgență pentru creșterea numărului de unități de învățământ preuniversitar, dar și evident a numărului de elevi care vor beneficia de Programul "Masă caldă", se suplimentează numărul unităților de învățământ care vor participa la program, de la 350 la 450 de școli, numărul elevilor beneficiari fiind suplimentat, în consecință, cu 38.000.

În județul Alba, au fost selectate pentru includerea în acest program un număr de 13 unități de învățământ din localitățile Bucerdea Grânoasă, Unirea, Roșia Montană, Cetatea de Baltă, Blaj, Scărișoara, Albac, Cergău, Hopârta, Vidra, Gârbova, Bucium și Ciuruleasa, bugetul alocat județului Alba fiind de aproximativ două milioane șapte sute de mii lei.

În acest context, salut decizia Coaliției de guvernare de a suplimenta fondurile alocate acestui program și de a extinde numărul de școli implicate, în speranța că masa caldă la școală va deveni în timp o normalitate pentru elevi, iar abandonul școlar va fi redus către zero.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuț.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dan-Constantin Șlincu - declarație politică: PSD a reușit să determine coaliția de guvernare să reglementeze piața energiei și să protejeze consumatorii casnici și operatorii economici;

Urmează Dan-Constantin Șlincu.

Se pregătesc colegii din Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi parlamentari,

Guvernul și colegii din coaliție au înțeles necesitatea unei reglementări adecvate a pieței energiei, soluție pentru care PSD a insistat încă de la începutul anului. Este normal ca populația și economia să fie sprijinite cât mai bine posibil, iar noi susținem reglementarea energiei simplu și echitabil, astfel încât nimeni să nu plătească prețuri mai mari, iar categoriile vulnerabile să aibă facturi mai mici. Este foarte clar că, cel puțin pentru o perioadă, trebuie abandonat conceptul liberalizării, care s-a dovedit catastrofal pentru piața energiei.

Cele trei obiective politice cu privire la reglementarea pieței energiei trebuie duse la îndeplinire.

Totodată, s-a acceptat impunerea unui preț maxim de 1,3 lei/KWh pentru a pune capăt speculei din piața de energie care ridicase prețurile până la 12 lei/KWh.

De asemenea, este important că 80% din producția de energie din România va fi supusă prețului plafonat de 1,3 lei/KWh, iar 20% va fi lăsată pentru libera negociere pe piața bursieră.

Această soluție de reglementare propusă de PSD a fost discutată și agreată de marii operatori din piața de energie și trebuie cât mai repede pusă în practică.

Acum, decizia de a implementa tot acest mecanism, într-un proiect de lege, revine Ministerului Energiei. Orice alte propuneri legislative care nu corespund acestor decizii nu vor avea susținerea politică a colegilor social-democrați.

Vă mulțumesc.

Dan-Constantin Șlincu, PSD Botoșani.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Vetuța Stănescu - declarație politică: 15 noiembrie 2008 - un moment tragic;

Urmează Vetuța Stănescu.

Se pregătește Valentin-Ilie Făgărășian.

 

Doamna Vetuța Stănescu:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "15 noiembrie 2008 - un moment tragic".

Semnificația zilei de 15 noiembrie are reverberații profunde în memoria colectivă a națiunii române. Majoritatea dintre noi ne gândim la curajul celor 300 de muncitori brașoveni care, în momentul în care nimeni nu îndrăznea să pună la îndoială eternitatea regimului comunist, au avut curajul și au părăsit platformele industriale, luând cu asalt străzile Brașovului, strigând "Jos Ceaușescu!". Deși anul acesta, pe 15 noiembrie, aniversăm faptele curajoase ale celor care au participat la Revolta anticomunistă de la Brașov, pentru noi, hunedorenii, 15 noiembrie este o dată cu implicații dureroase.

Acum 14 ani, pe 15 noiembrie 2008, în jurul orei 15.00, la Mina Petrila din Valea Jiului, la 1.000 de metri adâncime, și-au găsit sfârșitul 13 mineri și alți 15 au fost răniți în urma unei explozii produse din cauza acumulărilor în exces de gaz metan. Cei care aveau să nu se mai întoarcă la familiile lor și la cei dragi au fost: Brad Iosif, inginer-șef de producție - 44 de ani, inginer Holingher Doru, șef Sector I - 39 de ani, Stoian Vasile, miner, Sector I - 38 de ani, Mățan Adrian, ajutor miner front, Sector I - 27 de ani, Mateș Dan, sondor - 35 de ani, Moș Silviu, miner-șef schimb - 36 de ani, Șipoș Cristian, miner, Sector I - 34 de ani, Alecsa Marcel Alin, sondor, Sector VI - 36 de ani, Frățilă Daniel, miner-șef de schimb, Sector VI - 38 de ani, Elekeș Attila, miner, Sector VI - 35 de ani, Vișan Trandafir, Sector I - 40 de ani, Puian Nicolae, miner-șef de brigadă - 36 de ani, Bâlbă Sorin Mihai, miner-șef brigadă, Sector IV - 28 de ani.

În calitatea mea de deputat hunedorean, doresc să le aduc acestora un omagiu. Știu că orice cuvânt este de prisos pentru familiile încă îndurerate de groaznica pierdere a unui copil, frate sau soț, dar măcar atât putem face acum, la 14 ani de la evenimente, să le comemorăm și să le păstrăm memoria vie.

Vreau, de asemenea, să aduc un cuvânt de mulțumire și cinstire tuturor celor care, negândindu-se la propria viața, și-au salvat camarazii din ghearele morții. Toți salvatorii care se aflau în subsol la acel moment sau au coborât în el sunt eroi.

Dumnezeu să îi odihnească pe toți cei care, în fatidica zi de 15 noiembrie, au părăsit nedrept de repede această lume!

Vă mulțumesc.

Vetuța Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică intitulată Aderarea României la Schengen este profitabilă pentru toate statele Uniunii Europene!;

Urmează Valentin-Ilie Făgărășian.

Se pregătește Marian Crușoveanu.

 

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

Declarația mea politică de astăzi - "Aderarea României la Schengen este profitabilă pentru toate statele Uniunii Europene!".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Dacă unii mai au dubii asupra beneficiilor imense pe care le-ar avea țara noastră și cetățenii români dacă în ședința Consiliului Justiției și Afaceri Interne din decembrie s-ar adopta o decizie favorabilă aderării României, atunci le-aș sugera să vadă cum te simți ca cetățean european atunci când aterizezi la Milano, Roma sau Paris și dintr-o mare de călători ajunși pe terminalul de sosiri, doar românii, bulgarii și croații trebuie să se încoloneze la o coadă nesfârșită, să aștepte chiar și peste o oră, pentru a demonstra că sunt cetățeni ai Uniunii Europene. Pe lângă disconfortul și relativa umilință de a fi tratați diferențiat, menținerea României în afara acestui spațiu al libertății de mișcare are consecințe importante asupra economiei naționale: coloanele de camioane din frontierele de stat înseamnă carburanți irosiți, ore pierdute, costuri crescute și competitivitate redusă pentru produsele românești.

Stimați colegi,

Dacă am fi superficiali sau conspiraționiști cu privire la opoziția politică pe care unele state europene au formulat-o în trecut, am spune că au ceva cu noi sau chiar că ar vrea să ne saboteze economia. Însă datele oficiale ale Băncii Naționale a României și ale Institutului Național de Statistică indică faptul că cea mai mare parte a exporturilor românești este realizată de firme franceze, italiene, germane, spaniole.

Așadar, printre marii perdanți ai menținerii României la poarta spațiului Schengen se află și economiile dezvoltate din Uniunea Europeană, care produc în fabricile din România și care se văd nevoite să suporte costurile suplimentare ale nonapartenenței. Oare investitorii străini din România au explicat aceste lucruri propriilor guverne? Oare mai este cineva care nu recunoaște că, din punct de vedere tehnic, România ar fi trebuit să fie în spațiul Schengen din 2011, nu din 2022?

Stimați colegi,

Cred cu putere că actualul Guvern a îndeplinit și cele mai absurde condiții impuse țării noastre, condiții pe care nici statele din spațiul Schengen nu le îndeplinesc. Decizia de admitere sau amânare depinde acum exclusiv de nazurile unora, care încă nu înțeleg că din aderarea României toate statele Uniunii Europene și toate economiile europene au de câștigat. Dacă nu le pasă de noi, poate le pasă de viitorul investițiilor din România.

Vă mulțumesc.

Deputat Valentin Făgărășian, PNL.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Marian Crușoveanu - declarație politică: Cu ocazia împlinirii a 144 de ani de la revenirea Dobrogei statului român, 6 cugetări ale dobrogenilor pentru parlamentarii nărăvași din opoziție;

Urmează Marian Crușoveanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătesc colegii din Grupul parlamentar al USR.

 

Domnul Marian Crușoveanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

În urmă cu două zile am sărbătorit Ziua Dobrogei, marcându-se 144 de ani de la momentul în care teritoriul aflat între Dunăre și mare a revenit, în 1878, la Patria Mamă, astfel că statul român căpăta o importanță geopolitică și geostrategică regională.

Din acel moment și până astăzi, Dobrogea a căpătat o identitate proprie, în care cultura, tradiția, respectul și prietenia au devenit valori de relaționare între diferite grupuri etnice. Odată ce data de 14 noiembrie a fost consemnată prin lege drept zi de sărbătoare națională, am văzut o creștere exponențială de evenimente care aduc în prim-plan istoria, tradiția și patrimoniul acestei zone.

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, de la tribuna Parlamentului, m-am gândit să aduc în prim-plan câteva cugetări din folclorul turco-tătar, acea cultură populară care, prin exercițiu, a fost transmisă cu înțelepciune de la o generație la alta. Dacă e ceva ce a devenit emblematic la noi în Dobrogea, acela este respectul care există în modul de relaționare dintre oameni, dintre etnii.

De altfel, în ultimii ani, Parlamentul României, dar în special această tribună, au fost transformate adesea într-un ring de box. De aceea, câteva cugetări consider că sunt binevenite, căci această instituție este inima democrației României, iar respectul față de om ar trebui să fie sacru.

Vă rog să ascultați cugetările care seamănă cu cele din folclorul românesc:

  • "Cine se scoală cu furie, se așază cu pagubă";
  • "Întâi gândește, apoi vorbește";
  • "Dă-i lapte celui care nu-ți dă apă";
  • "A explica ignorantului este mai greu decât a pune cămila să sară un șanț";
  • "Sângele nu se spală cu sânge, ci cu apă";
  • "La ce îi folosește ligheanul de aur celui care vomită sânge?".

Aceste cuvinte simple exprimă înțelepciunea acumulată de oameni, înțelepciune de care ar trebui cu toții să dăm dovadă de fiecare dată când ajungem la această tribună.

Dragi colegi,

Aceste vorbe de duh venite din Dobrogea pot fi un ghid frumos pentru unii colegi din opoziție, care adesea, în discursul lor, sunt mânioși și departe de ceea ce așteaptă românii astăzi. Luați aminte la aceste cuvinte, căci vă vor fi de folos, pentru că poporul român are această înțelepciune de a face alegeri corecte. Tăbăciți limba română cu vorbe lungi, precum cojocarul tăbăcește pielea, doar că în urma lui rămâne un cojoc. În urma voastră, cam nimic!

În final, cu tot respectul, vreau să vă citesc o întâmplare de-a lui Nastratin Hogea.

Într-o zi, un poet i-a recitat acestuia câteva versuri pe care le scrisese.

Hogea a spus: "Versurile tale nu au nici cap și nici coadă".

Poetul s-a supărat și a început să-l înjure pe Nastratin.

Nastratin i-a răspuns: "Bravo! Pe cuvântul meu că înjurăturile tale sunt mai bune decât poezia!".

În concluzie, parafrazând cele de mai sus, înjurăturile opoziției par a avea mai mult sens decât faptele pentru români.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dan Tanasă - intervenție despre marele patriot român Ioan Sabău-Pop;

Grupul parlamentar al USR?

Nu văd niciun coleg din partea USR, prezent.

Trecem la Grupul parlamentar AUR.

Dan Tanasă este rugată să vină la microfon.

Se pregătește Grupul parlamentar al minorităților.

 

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, voi vorbi despre un veritabil luptător prin drept pentru libertate, despre marele patriot român Ioan Sabău-Pop. Domnul avocat Ioan Sabău-Pop, fiu al județului Mureș, s-a născut în anul 1948 în comuna Fărăgău din Câmpia Transilvaniei. A plecat din satul său la vârsta de 11 ani, devenind reghinean și elev la internatul de lângă Pădurea Rotundă. Între anii 1968-1973 a urmat și absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Începând din aprilie 1975, activează ca judecător stagiar la Judecătoria Miercurea Ciuc. Acolo, împreună cu alți ziariști din zonă, a fondat Cenaclul literar "Luceafărul" și a fost chiar președintele acestuia între anii 1977-1978.

În anul 1992, domnul Sabău a fost promovat judecător la Tribunalul județean Mureș, iar în vara anului 1993 a fost avansat vicepreședinte al Tribunalului Mureș și președinte al secției civile a aceluiași tribunal. Din anul 1995 a fost promovat judecător la Secția Civilă a Curții de Apel Târgu Mureș. În ciuda funcției importante și a statutului conferit de aceasta, văzând regresul instituțional din domeniul juridic, pe care statul român îl resimțea în acele vremuri, dar mai ales căderea liberă a justiției, conul de umbră al ineficienței în care a intrat, în luna aprilie 1997 acesta și-a înaintat demisia și de atunci a activat în calitate de avocat în cadrul cabinetului de avocatură pe care l-a înființat.

Lupta pe tărâmul dreptului a făcut ca acesta să acționeze pentru salvarea proprietăților imobiliare retrocedate ilegal în Transilvania. Profesorul universitar doctor Ioan Sabău-Pop s-a preocupat constant și cu perseverență, începând cu anul 2012, de problematica restituirilor de proprietăți din Transilvania, prezentând în cadrul Universității de vară de la Izvoru Mureșului, în permanență, aspecte legate de acest subiect: încălcări flagrante de lege, abuzuri ale autorităților, protecționism total pentru unele biserici maghiare și indolență din partea guvernanților. În acest mod, se implică activ, de multe ori pro bono, în numeroase procese care au ca obiect restituiri ale unor suprafețe mari de păduri sau ale unor clădiri. Prin eforturile sale, mii de hectare de teren și clădiri importante au fost salvate din calea retrocedărilor ilegale către urmași ai criminalilor de război horthyști sau către cercuri de interese din Ungaria.

Domnul Sabău s-a angajat de asemenea într-o carieră didactică universitară și s-a remarcat și prin implicarea în activitățile culturale dedicate românilor din Transilvania, atât sub aspect juridic, cât și istoric. În decursul anilor a susținut numeroase cursuri, prelegeri, expuneri și conferințe pe teme din domeniul dreptului civil și a participat la un număr mare de manifestări științifice. În activitatea de cercetare științifică s-a preocupat cu competență de analizarea și aprofundarea unor probleme juridice de actualitate, în special în domeniul dreptului civil. Este membru în mai multe instituții și asociații profesionale ale juriștilor și un susținător activ al cauzelor care vizează interesul național, așa cum este subiectul Fundației Gojdu. Este unul dintre inițiatorii proiectului "Transilvania furată", care analizează nivelul jafului retrocedărilor ilegale din Transilvania. Atât în calitate de cercetător în științe juridice, cât și ca avocat a obținut succese deosebite în recuperarea unor însemnate suprafețe agricole și silvice, retrocedate ilegal.

Alături de personalitățile culturale și academice din județele Mureș, Harghita și Covasna, domnul avocat Sabău reprezintă un pilon al rezistenței românismului în Transilvania, dovada vie că lupta noastră trebuie purtată și pe tărâmul juridic, astfel ca românii din Transilvania să nu se întoarcă la statutul de națiune tolerată.

Mă înclin cu respect în fața domnului avocat Ioan Sabău-Pop, urându-i multă sănătate și putere de muncă!

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având ca subiect acțiunile organizate de Uniunea Ucrainenilor din România cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Toleranței;

Urmează Grupul parlamentar al minorităților, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Se pregătește Cristina Rizea, din partea neafiliaților.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Acum 27 de ani, la data de 16 noiembrie, în cadrul Conferinței generale a UNESCO de la Paris, a fost adoptată Declarația principiilor toleranței care definește termenul de toleranță drept respect, acceptare și apreciere față de diversitatea culturală.

Începând cu acea dată, în fiecare an celebrăm Ziua Internațională a Toleranței, un eveniment cu un puternic mesaj care ne îndeamnă la înțelegere și pace între cetățeni și popoare.

În plan extern, invazia din Ucraina ne-a arătat că statele precum Federația Rusă nu percep toleranța ca pe o virtute morală, demonstrând contrariul, și anume, că ambiția egoistă a unor persoane poate să treacă peste orice principii, în numele unor idei care nu-și au locul, în secolul în care trăim, producând suferință de nedescris milioanelor de oameni, afectând întreaga comunitate internațională.

Pe de altă parte, în plan intern, acest concept al toleranței este foarte bine exemplificat de buna conviețuire a tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate, etnie, religie, caracterul intercultural, iar drepturile acordate acestora au transformat România într-un exemplu de bune practici, urmat și de către alte state.

Cu toate acestea, în continuare trebuie să monitorizăm dinamica termenilor, adoptând măsurile necesare, la încercările și discursurile extremiste care tocmai în această perioadă încearcă să provoace neliniște și dezbinare, în scopuri populiste.

Un astfel de exemplu a putut fi identificat la sfârșitul lunii octombrie, când Uniunea Ucrainenilor din România a organizat Caravana folclorului ucrainean, eveniment care a străbătut toate localitățile în care trăiesc etnicii ucraineni și care, pe 23 octombrie, a poposit în satul Coștiui, Comuna Rona de Sus, județul Maramureș.

Atmosfera festivă a fost umbrită de atitudinea neprietenoasă a edilului comunei, care a refuzat organizarea evenimentului pe domeniul public, atitudine preluată mai apoi de către șeful de post, care, telefonic, în repetate rânduri, a încercat să împiedice organizarea evenimentului cultural, inducând în eroare atât angajații Uniunii, cât și conducerea acesteia cu privire la imposibilitatea organizării unui eveniment cultural chiar și pe un domeniu privat.

Este pentru prima dată în istoria postdecembristă când într-o comună cu o populație majoritar ucraineană se pun piedici unui proiect cultural care are drept scop tocmai promovarea tradițiilor, obiceiurilor limbii și portului etnicilor ucraineni din România.

Putem observa că persoanele care nu înțeleg ce este toleranța nu se pot raporta la ceilalți, aceasta fiind o virtute care face posibilă domnia păcii și care contribuie la înlocuirea culturii războiului cu cea a păcii.

Stimați colegi,

Este de datoria fiecăruia dintre noi să promovăm și să aplicăm acest concept al toleranței, atât față de cei cu care conviețuim, cât și față de alte persoane care pot și sunt diferite față de noi, atât în această instituție reprezentativă pentru popor, cât și în comunitățile pe care le reprezentăm.

Prin adoptarea unei atitudini tolerante față de semenii noștri, putem modela și politicile statelor în acest sens, reușind astfel să construim o societate în care să nu mai întâlnim războaie sau oprimarea diverselor grupuri etnice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat.

 
Cristina Camelia Rizea - declarație politică intitulată Între combaterea infertilității cu pomeni electorale și sprijinul real și eficace al cuplurilor infertile stau piedică un aviz și un vot;

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cristina Rizea.

Se pregătesc colegii din Grupul parlamentar al PSD.

 

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Între combaterea infertilității cu pomeni electorale și sprijinul real și eficace al cuplurilor infertile stau piedică un aviz și un vot - un aviz al Ministerului Familiei pentru proiectul de decontare a procedurilor de fertilizare in vitro din Fondul Unic Național al Asigurărilor de Sănătate și un vot, evident, al Camerei Deputaților. Avizul uită să mai vină, pentru că proiectul în sine nu este pomană electorală PSD, așa cum sunt cele 2.500 de vouchere promise, culmea, de același minister, tot pentru proceduri de fertilizare.

Aceste vouchere au avut o evoluție foarte interesantă - au fost prima oară 10.000, ulterior s-au transformat în 5.000, ulterior au ajuns 2.500, care, ați ghicit, nu sunt nici în ziua de astăzi disponibile.

Voucherele care depind de semnătura unui ministru, de cheful de muncă al unui funcționar public și de suma de bani care mai rămâne la bugetul statului după ce se plătesc salariile și pensiile aparatului de partid sunt cele care, în acest moment, reprezintă speranța unor cupluri infertile.

Da, suntem 8 miliarde, de ieri, dar copiii de români sunt din ce în ce mai puțini, copiii românilor se nasc din ce în ce mai rar. Anul trecut, s-au născut cei mai puțini copii din România din ultima sută de ani și am o vagă bănuială că anul acesta vom depăși acest record.

Numărul cuplurilor care-și doresc copii și suferă de infertilitate crește de la an la an. Pentru ei, singura șansă reprezintă aceste proceduri de fertilizare in vitro.

Da, infertilitatea este o boală care atinge din ce în ce mai mulți români, români plătitori de taxe și impozite, de asigurări de sănătate, iar acest Guvern nu are dreptul să-și bată joc de ei, fluturându-le în față câteva vouchere care nici nu sunt suficiente, nici nu acoperă integral costurile, în timp ce ignoră cu bună știință un proiect de lege care ar putea pune semnul egal între asigurați, indiferent de venituri, de accesul la informații sau de norocul chior, dându-le celor în nevoie dreptul decontării procedurilor de fertilizare in vitro din fondul asigurărilor de sănătate, acel fond pentru care ei contribuie lunar.

Un aviz lipsă, un vot care nu se mai dă și un orgoliu politic contribuie astăzi la falimentul sistemului de pensii și la adâncirea crizei forței de muncă, care se vor simți peste două, trei decenii, în România. Dar mai dureros este că ele stau în calea bucuriei unor potențiali părinți de a-și strânge în brațe copilul mult dorit.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim, doamnă deputat.

 
Viorica Sandu - declarație politică intitulată Creșterea pensiilor mici este obligatorie și urgentă pentru protejarea celor vulnerabili, în prag de iarnă;

Urmează Grupul parlamentar al PSD, Viorica Sandu.

Se pregătește Rodica Nassar.

 

Doamna Viorica Sandu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Creșterea pensiilor mici este obligatorie și urgentă pentru protejarea celor vulnerabili, în prag de iarnă".

Partidul Social Democrat susține sprijinirea categoriilor vulnerabile în această perioadă de criză. Astfel, în cadrul Coaliției de guvernare, cerem majorarea punctului de pensie și a pensiei minime cu 10%-15%, de la 1 ianuarie 2023. Totodată, potrivit doctrinei social-democrate, noi credem că se impune, în actualul context socio-economic, să-i ajutăm mai mult pe cei care au venituri mici, decât să majorăm proporțional pensiile celor care nu poartă grija creșterilor de prețuri la utilități sau nu-și pun problema încălzirii pentru iarna aceasta.

În fața marilor provocări, trebuie să dovedim solidaritate și echitate socială, adică să-i ajutăm pe cei care au cu adevărat nevoie. Partidul Social Democrat face acest lucru și în ceea ce privește costurile din energie. Luptăm pentru prețuri mai mici, atât pentru cetățeni, cât și pentru companii. Acest lucru se va reflecta în costurile finale pe care le suportă românii și ne-am asumat datoria de a-i proteja, în contextul acestor crize globale.

Deciziile neinspirate ale guvernării de dreapta ne-au adus în situația aberantă în care categoriile vulnerabile au fost și mai mult defavorizate, iar o serie de băieți deștepți obțin un profit excepțional, speculativ, pe seama contribuabililor de bună-credință.

Partidul Social Democrat a venit la guvernare ca să oprească această bătaie de joc.

Partidul Social Democrat a venit la guvernare pentru a proteja românii și pentru a se asigura că toți vor trece cu bine de aceste crize. Deciziile pe care le-am luat în acest an au dovedit asta, măsurile pe care le-am luat în sprijinul cetățenilor și al economiei autohtone au dovedit asta, politicile de încurajare a investițiilor au dovedit asta.

Creșterea pensiilor mici este obligatorie și urgentă pentru protejarea celor vulnerabili, în prag de iarnă. Partidul Social Democrat a promis seniorilor României că nu vor fi nevoiți să aleagă între mâncare, medicamente și utilități. Vom avea grijă de părinți și de bunici, este obligația noastră să asigurăm un trai decent tuturor celor care au muncit o viață întreagă, contribuind la România pe care o știm noi astăzi.

Vă mulțumesc.

Viorica Sandu, deputat de Galați.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim, doamnă deputat.

 
Rodica Nassar - intervenție având titlul Toleranța, factor fundamental al păcii, democrației și consolidării statului de drept;

Urmează la cuvânt Rodica Nassar.

Se pregătește Georgeta-Carmen Holban.

 

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu "Toleranța, factor fundamental al păcii, democrației și consolidării statului de drept".

Prin Rezoluția nr. 51/95 din anul 1996, Adunarea Generală a ONU invită statele membre să celebreze în fiecare an, la 16 noiembrie, Ziua Internațională a Toleranței. La 16 noiembrie 1995, statele membre ale UNESCO au adoptat, în cadrul Conferinței generale de la Paris, "Declarația principiilor toleranței", care definește termenul de toleranță ca fiind respectul, acceptarea și aprecierea diversității și bogăției culturale, precum și a modalităților de exprimare a calității ființei umane.

Marcarea Zilei Internaționale a Toleranței are menirea să reamintească omenirii că intoleranța este generatoare de violență și, totodată, îndeamnă comunitățile să trăiască în pace și respect.

Toleranța este încurajată prin cunoașterea, deschiderea spiritului, comunicare și libertatea gândirii, conștiinței și credinței. Toleranța este armonia în diferențe, ea nefiind doar o obligație de ordin etic, ci o necesitate politică și juridică. Toleranța este o virtute care face posibilă pacea și contribuie la înlocuirea culturii războiului cu o cultură a păcii.

Toleranța nu este nici concesie, nici condescendență ori indulgență, este mai ales o atitudine activă generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și libertăților fundamentale ale altora. În nici într-un caz toleranța nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Ea trebuie să fie practicată de către toată lumea, respectiv indivizi, grupuri și state.

Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul, inclusiv pluralismul cultural, democrația și statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului și absolutismului și confirmă normele enunțate în instrumentele internaționale cu privire la drepturile omului.

În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunța la propriile convingeri, nici a face concesii în această privință. Ea semnifică acceptarea faptului că ființele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situația lor, felul de exprimare, comportamentele și valorile lor, au dreptul de a trăi în pace și de a fi ceea ce sunt.

Toleranța este un principiu de bază al democrației în societățile multietnice și multiculturale. Cu toate acestea, intoleranța continuă să afecteze viețile a milioane de oameni din întreaga lume. Intoleranța poate lua forma marginalizării grupurilor vulnerabile și a excluderii acestora din orice fel de participare la viața socială și politică.

Educația este mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranței. În centrul tuturor eforturilor de promovare a toleranței trebuie să fie dialogul, atât dintre indivizi, cât și dintre diferite culturi și civilizații. În lipsa dialogului, diversitatea culturală este pusă în pericol. Cred că suntem obligați să învățăm să ne respectăm și să recunoaștem drepturile și convingerile altora.

Toleranța este responsabilitatea de a susține drepturile și libertățile esențiale ale omului, democrația și statul de drept. Este cel mai puternic fundament pentru pace și reconciliere, un principiu de bază al dezvoltării durabile ce asigură supraviețuirea societăților.

Suntem la nivel global într-o perioadă de schimbări majore, rapide și de multe ori năucitoare, mai ales din cauza războiului din Ucraina. În acest context, toleranța trebuie să ne călăuzească pe un drum comun, cel al solidarității și în spiritul unui viitor predictibil.

Susțin toleranța ca o condiție esențială a păcii și democrației și sunt sigură că este necesară și pe scena politică autohtonă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim, doamnă deputat.

 
Georgeta-Carmen Holban - declarație politică având ca temă Cardul european de sănătate, un instrument gratuit pentru asigurarea sănătății optime a fiecărui român care se deplasează în Europa;

Urmează Georgeta-Carmen Holban.

Se pregătește Oana Özmen, Grupul parlamentar al PNL.

 

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi este referitoare la cardul european.

"Cardul european de sănătate, un instrument gratuit pentru asigurarea sănătății optime a fiecărui român care se deplasează în Europa".

Românii au dreptul la un sistem de sănătate riguros, corect și predictibil, cu servicii prompte și de calitate și atunci când călătoresc în străinătate, atât în vacanțe, cât și în interes de serviciu. În acest context, utilizarea cardului european de sănătate are efecte benefice, pe termen mediu și lung, pentru toți beneficiarii sistemului public de sănătate.

De-a lungul timpului, au fost numeroase cazuri în care românii aflați dincolo de granițele țării au avut serioase probleme de sănătate și, în lipsa acestui instrument, au fost nevoiți să achite sume imense de bani pentru a se însănătoși sau, mai rău, nu s-au putut trata din cauză că nu au dispus de banii necesari.

Cardul european de sănătate este absolut necesar conaționalilor noștri care se deplasează, în scop personal sau profesional, în țările de pe continent. Apreciez că, pentru reușita oricărei călătorii, este esențial ca oamenii să fie asigurați că totul va fi sub control.

Este foarte important ca românii să știe că obținerea cardului european de sănătate este o procedură relativ simplă, fiind nevoie doar de solicitarea documentului de la Casa județeană de sănătate aferentă domiciliului solicitantului. În prezent, cererile se pot depune și online, doar prin încărcarea în sistem a unei cereri și a cărții de identitate.

Prin folosirea cardului european de sănătate sunt asigurate servicii de urgență nu doar în țările din Uniunea Europeană, ci și în Marea Britanie și Elveția.

În opinia mea, acest card european este extrem de util tuturor românilor care se deplasează în străinătate, indiferent de motivul călătoriilor. Trăim într-o lume în continuă mișcare, cu diferite schimbări bruște pe toate palierele, cu războaie, atentate și calamități, astfel încât garanția unor intervenții prompte și de calitate în caz de urgențe medicale este un argument extraordinar pentru păstrarea stării de sănătate optime a fiecăruia.

Deputat al PSD, Georgeta-Carmen Holban.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim, doamnă deputat.

 
Oana-Marciana Özmen - declarație politică: În contextul RePower EU - instituțiile cu atribuții de control și autorizare în materia eficienței energetice, o prioritate pentru decidenții politici!;

Trecem la Grupul parlamentar al PNL, Oana Özmen.

 

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "În contextul RePower EU - instituțiile cu atribuții de control și autorizare în materia eficienței energetice, o prioritate pentru decidenții politici!".

CNCIR și ISCIR sunt două instituții esențiale privind implementarea proiectelor în domeniul eficienței energetice.

Verificarea instalațiilor, echipamentelor, lifturilor în clădirile publice și private, precum și certificarea echipamentelor necesare punerii în funcțiune a instalațiilor de producere a energiei nucleare sunt condiții esențiale pentru implementarea cu succes a proiectelor de eficiență energetică.

În acest sens, este important ca factorii de decizie, respectiv ministerele de resort, să pună pe lista priorităților guvernamentale asigurarea personalului calificat pentru aceste două instituții vitale pentru siguranța industriei și a cetățenilor.

În condițiile în care piața muncii din România se confruntă cu o lipsă calificată de forță de muncă în domeniul ingineriei, este o provocare atât pentru CNCIR, cât și pentru ISCIR, să mențină o structură optimă de personal specializat în prestarea acestor servicii publice de interes strategic național. Cele două companii beneficiază de o expertiză unică în România pentru efectuarea de testări și realizarea de analize tehnice la instalații și echipamente cu un grad ridicat de pericol în funcționare.

Prin PNRR ne-am obligat să avem un număr de 6.000 de specialiști în domeniul eficienței energetice. Ar trebui să utilizăm aceste fonduri și pentru a avea forța de muncă specializată, în aceste instituții cu rol de importanță strategică pentru România.

CNCIR și ISCIR vor avea un rol determinat în succesul proiectelor de eficiență energetică și în tranziția spre o economie verde, cu condiția să dispună de personal calificat. Trebuie să luăm măsuri acum, siguranța tuturor depinde de calificarea acestor specialiști.

Finanțarea sectorului energetic, alocarea de către Guvern a peste 500.000.000 euro pentru proiecte de eficiență energetica pentru companii, investițiile în proiecte, în valoare de 149 de milioane de euro, prin PNRR, pentru producția de hidrogen din surse regenerabile sunt o dovadă a priorităților asumate de către România.

Realizarea acestor proiecte depinde în mare măsură de instituțiile statului și specialiștii săi, iar rolul nostru este acela de a susține și a semnala aceste cerințe care vin din partea autorităților cu atribuții de control.

Vă mulțumesc.

Oana-Marciana Özmen, deputat al PNL București.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Ștefan-Iulian Lőrincz - declarație politică având titlul Dublă cetățenie pentru românii din Regatul Spaniei;

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Primul vorbitor, Iulian Lőrincz.

Se pregătește Andrei Miftode.

 

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Datele recente, obținute de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, arată că sunt înregistrați cu domiciliul sau reședința în Regatul Spaniei peste un milion de români.

Acești cetățeni români, care s-au stabilit în Regatul Spaniei sau au rezidență temporară acolo, contribuie, prin munca lor, la progresul societății spaniole. De la doctori, ingineri, arhitecți, asistente medicale, la constructori, mecanici, agricultori sau lucrători în sectorul HoReCa, ei sunt participanți activi la viața și bunăstarea unor comunități prospere.

Cu doar câțiva ani în urmă, regele Spaniei recunoștea "efortul" făcut de sutele de mii de muncitori români stabiliți în Spania și "importanta lor contribuție" la "dinamismul" economiei spaniole. Rădăcinile latine și atașamentul față de valori europene comune fac ca integrarea românilor în comunitățile spaniole să fie puternică și consistentă.

Prin păstrarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, ei duc la îmbogățirea și diversitatea locurilor unde s-au integrat.

De asemenea, raporturile economice dintre România și Regatul Spaniei sunt într-o continuă creștere, Spania fiind al unsprezecelea partener comercial al României la nivel global și al nouălea între statele membre ale Uniunii Europene, cu o pondere de 2,9% în totalul comerțului exterior al României.

Această realitate, a uneia dintre cele mai numeroase comunități străine din Spania, care contribuie atât de vibrant și consistent nu numai la dezvoltarea economiei spaniole, dar și la dinamismul comunităților unde locuiesc și muncesc, ridică necesitatea recunoașterii acestei contribuții.

Cum anume?

Prin găsirea unei soluții de a se putea acorda cetățenia spaniolă și românilor care au dovedit, demult și cu prisosință, că nu mai sunt "străini".

Un astfel de acord ar consfinți un drept pe care românii și l-au câștigat prin munca lor, prin integrarea și sprijinul comunităților locale unde trăiesc și muncesc și le-ar oferi posibilitatea să contribuie și mai consistent la dezvoltarea societății spaniole și a legăturilor puternice dintre România și Regatul Spaniei.

Un precedent posibil de urmat îl reprezintă Acordul dintre Spania și Franța privind dubla cetățenie, care poate fi un model de urmat.

Ca un exemplu viu al acestei realități și al acestei legături profunde de comuniune latină și valori europene, consider că este de datoria mea să promovez, ca tematică a domeniului politic românesc, de aici, de la tribuna Parlamentului României, obiectivul de a convinge partenerii noștri politici spanioli să sprijine stabilirea unui acord echitabil care să ofere și cetățenilor români stabiliți în Spania posibilitatea de a obține și cetățenia spaniolă.

Ar fi un gest de profundă recunoaștere nu numai a contribuției cetățenilor români care muncesc și locuiesc în Spania, dar și a rădăcinilor comune, a valorilor europene comune pe care le împărtășim de atâția ani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
Marius-Andrei Miftode - declarație politică: Generalizarea Programului-pilot «Masă Caldă» în școli - un imperativ pentru educație de calitate;

Urmează Andrei Miftode, Grupul parlamentar al USR.

Se pregătește Ilie-Alin Coleșa.

 

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Anul școlar trecut erau 150 de școli înscrise în Programul-pilot "Masa caldă" și s-a reușit implementarea, cu adevărat, în 134 dintre ele, ceea ce este, într-adevăr, un record. Doar în 16 școli Statul român a promis că vor primi o masă copiii, și nu s-a ținut de cuvânt.

În iunie, prin ordonanță de urgență, numărul de unități de învățământ s-a dublat. Nu e clar de ce prelungirea ajunge mereu să fie o urgență, deși programul funcționează din 2016.

La sfârșit de august "s-a constatat" o eroare. Suma destinată programului provine din înmulțirea numărului de copii beneficiari cu numărul de zile de școală și cu prețul de 15 lei al unei mese. Matematica simplă, tabla înmulțirii, a eludat meandrele concretului. Școlile selectate aveau mai puțini elevi decât fuseseră socotiți. S-au mai adăugat, de urgență, 50 de școli.

La finalul lunii octombrie, alt pocinog - ministerul și-a dat seama că, din diverse motive, ba lipsa normelor, ba lipsa competenței, în multe școli participante în program nu se acordă încă o masă caldă. A rezultat o nouă economie neașteptată și o mărire - cum altfel decât de urgență?! - cu încă 100 de școli.

Sunt sigur că la următoarea rectificare bugetară a anului, exact ca în 2021, Ministerul Educației va anunța o sumă consistentă rămasă neutilizată la "Masa caldă".

Neavând timp să cheltuiască această sumă, prin adăugarea târzie a unei noi serii de școli, vor fi nevoiți să o returneze. Lanțul de ordonanțe și meniuri închipuite, care nu ajung de fapt niciodată la majoritatea copiilor, acesta este mecanismul obișnuit prin care statul manifestă propria incapacitate.

Salvarea ar veni dintr-un cadru legal previzibil și o asumare a întregului spectru politic, că viitorul educației poate fi susținut de un astfel de program, ce ar asigura atât o masă sănătoasă pentru toți elevii, dar și generalizarea Programului opțional "Școala după școală", ce ar contribui inclusiv la diminuarea analfabetismului funcțional.

Din numeroase motive, e clar că nu suntem capabili să le oferim tuturor un prânz începând de mâine. Nu avem însă nicio scuză să nu realizăm, începând de mâine, un cadru legal al extinderii programului-pilot la nivel național.

Vom evita astfel un șir de ordonanțe de urgență sau hotărâri de Guvern în 2023. Școlile și primăriile vor ști din timp sumele de care beneficiază și normele pe care trebuie să le respecte. Furnizorii vor optimiza, de la an la an, meniurile copiilor, la indicațiile specialiștilor în nutriție. Nu avem decât de câștigat printr-un mic efort de asumare comună.

Hai să facem cât putem, din timp, în fiecare an mai mult, în loc să hrănim copiii doar pe hârtie!

Vă mulțumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Brașov.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Și noi vă mulțumim.

 
Ilie-Alin Coleșa - declarație politică având tema Teorii marxiste aplicate în economie și energie - azi, interzicerea utilizării cărbunelui în România, motivată de emisiile de dioxid de carbon;

Trecem la Grupul parlamentar AUR - Ilie-Alin Coleșa.

Și se pregătește Grupul parlamentar al minorităților.

 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc.

Tema declarației de astăzi - "Teorii marxiste aplicate în economie și energie - azi, interzicerea utilizării cărbunelui în România, motivată de emisiile de dioxid de carbon".

În aceste zile, toate partidele, cu excepția AUR, toate, indiferent dacă își spun liberale sau social-democrate, au impus aberanta lege prin care se decarbonizează sectorul energetic - s-a interzis utilizarea cărbunelui în România.

Clarificare - se elimină din mixul energetic național energia electrică și termică obținută din cărbune, se închid toate termocentralele care produc energie electrică din cărbune și toate carierele de lignit și toate minele de huilă.

Se interzice cărbunele!

Este normală interzicerea unui combustibil tradițional, verificat în mii și mii de ani de folosință nu doar în industrie, ci și în gospodării? Este ideologie neomarxistă sau o chestiune strict economică sau de mediu?

Să căutăm răspunsul.

Care este motivația? Răspunsul oficial este decarbonizarea sectorului energetic.

Ce înseamnă decarbonizare? Decarbonizarea este încetarea emisiilor de carbon generate de activitatea umană. Rețineți, orice ardere înseamnă emisie de dioxid de carbon. De la arderea unui foc în sobă, într-un furnal și așa mai departe, până la... până la respirația noastră. Încetarea emisiilor de dioxid de carbon înseamnă suprimarea noastră economică și chiar fizică.

Se începe cu suprimarea economică, prin suprimarea energetică. Rețineți, nu este vorba de un act administrativ motivat economic, ci chiar de interzicerea utilizării cărbunelui în România, asumată în PNRR.

Sunt însă emisiile de carbon un factor poluant sau unul benefic?

Foarte pe scurt. Ele nu sunt un factor poluant. Ele nu sunt responsabile de manifestările climatice extreme, de secetă, de inundații, de creșterea temperaturii medii globale, de topirea ghețarilor și așa mai departe, fenomene naturale ciclice, reversibile, exagerate peste măsură.

Să vedem ce înseamnă, până la urmă, interzicerea cărbunelui?

Înseamnă reducerea cu 5000 MWh a producției de energie electrică, 4000 MWh până în 2026. În condițiile în care în mixul energetic producția de cărbune reprezenta aproximativ 20%-25%.

Foarte pe scurt, există o relație direct proporțională între bunăstarea economică și emisiile de carbon. Toate economiile dezvoltate și-au crescut emisiile de carbon raportate la anul 1989, în timp ce România și-a redus cu 77% aceste emisii.

Concluzionez.

Toată această nebunie de politici de acuzare a activității umane - în industrie, transport, agricultură - din cauza emisiilor de carbon, concretizată acum în interzicerea cărbunelui, coroborată cu modul de formare a prețului la energie, legislația de stabilire a cotelor de carbon pe care trebuie să le plătim și care contribuie la creșterea costurilor și la distrugerea economică reprezintă nu doar un act de trădare națională, de speculă abjectă, ci un act de crimă contra umanității.

Vă mulțumesc.

Alin Coleșa, deputat AUR de Cluj.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
Ghervazen Longher - intervenție cu ocazia împlinirii a 104 ani de la recâștigarea independenței Poloniei;

Urmează Grupul parlamentar al minorităților, domnul deputat Longher.

Vă rog.

 

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, domnule președinte.

În fiecare an, pe 11 noiembrie, noi, polonezii din întreaga lume, ne amintim în mod special de toți cei care au contribuit la recâștigarea libertății și la restabilirea identității Poloniei.

De aceea, pe 12 noiembrie am sărbătorit la Solonețu Nou - Ziua Independenței Poloniei.

Se împlinesc 104 ani de la recâștigarea independenței Poloniei, de aceea, alături de ambasadorul Poloniei la București, Maciej Lang, și de consulul Republicii Polone la București, Jarosław Szkirpan, am marcat Ziua Națională a Poloniei.

Manifestările au început la ora 10.00 cu Sfânta Liturghie la Biserica Romano-Catolică din Solonețu Nou, oficiată de capelanul Contingentului Militar Polonez care staționează la Craiova, maiorul Sebastian Semrau, alături de decanul de Bucovina, părintele Alois Farțadi, părintele Stanislav Cucharec, capelanul polonezilor din dieceza de Iași, împreună cu preoții diecezei de Iași.

A urmat o recepție cu program artistic, care a inclus recitări și cântece patriotice poloneze, precum și Imnul de stat al Poloniei și al României, susținute de ansamblurile artistice ce activează în cadrul Uniunii, dar și de elevi ai școlilor cu predare în limba maternă. La final, Maria Czaykovskaya - cântăreața ucraineană care a găsit adăpost împreună cu familia ei printre polonezii din Bucovina - a susținut un recital emoționant.

Alături de reprezentanții și membrii comunității poloneze din Bucovina au fost prezenți și reprezentanți ai autorităților locale și județene, ai Contingentului Militar Polonez care staționează la Craiova, ai Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dar și subsecretarul de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, doamna Doina Iacoban.

Anul acesta, fiind unul greu din cauza războiului, ne-a demonstrat tuturor cât de importante sunt pacea, unitatea și patriotismul. De asemenea, conștientizăm, poate și mai mult, ce înseamnă libertatea, iar faptul că suntem o țară din Uniunea Europeană ne dă siguranță.

Vă mulțumesc.

Deputat Ghervazen Longher, Uniunea Polonezilor din România.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim, domnule deputat.

La mulți ani Poloniei și la mulți ani polonezilor din România!

 
Dănuț Aelenei - declarație politică intitulată Constanța ar putea să-și piardă prima universitate - Universitatea Maritimă!;

Trecem la neafiliați.

Dănuț Aelenei urmează.

Și apoi se pregătesc colegii din Grupul parlamentar al USR.

 

Domnul Dănuț Aelenei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică se intitulează "Constanța ar putea să-și piardă prima universitate - Universitatea Maritimă!".

La 6 ianuarie 1990, după ce au făcut greva foamei, în calitate de studenți ai Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân", în Piața Victoriei, Constanța a devenit centru universitar.

S-a înființat atunci prima universitate din Constanța - actuala Universitate Maritimă. Constanța a devenit centru universitar, din visul unor tineri care au înghețat de frig, care au fost amenințați cu batalionul disciplinar, ca dezertori, și care riscau să fie exmatriculați pentru totdeauna din Institutul de Marină.

Ulterior s-au înființat încă două universități de stat - Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân" s-a reorganizat și a devenit Academia Navală și a fost înființată Universitatea "Ovidius".

Astfel, Constanța a devenit unul dintre marile centre universitare ale României.

După aproape 33 de ani de existență, cu peste 30.000 de absolvenți, din care astăzi peste 20.000 de ofițeri ce lucrează în flota maritimă internațională, se pune problema ca Universitatea Maritimă să dispară.

Fuziunea sau - cum ar spune unii - integrarea ei într-o entitate mai puternică, din punct de vedere al cercetării științifice, cu universități din București, Ploiești, Târgoviște și de unde o mai fi, pentru înființarea unui mamut în care ea să devină o simplă filială, condusă de un rector și un senat de la București, ar însemna o pierdere uriașă pentru Constanța.

Dincolo de faptul că am pierde o universitate, aceasta ar duce la pierderea identității învățământului de marină civilă și ar pune în pericol curricula și parcursul profesional al absolvenților.

O universitate de marină derulează proiecte specifice, are bază materială specifică și trebuie să fie conectată la lumea maritimă, la autoritățile și instituțiile de profil naționale și internaționale, la companiile de shipping și crewing.

Cum poți să-ți păstrezi specificul când ai o zecime dintr-un senat universitar și un rector la București? Ce știu acești oameni despre specificul marinăresc, despre investițiile specifice?

Vor alege mereu să finanțeze facultățile mari, iar "departamentul anexă de la Constanța... ăia de fac marinari, parcă... de fapt, ingineri" va fi subfinanțat, prost administrat și nesemnificativ.

Ce minte năstrușnică de la București sau aiurea o fi gândit această fuziune?

Oare cine inițiază astfel de proiecte?

Răspunsul este evident simplu, și anume că actuala Coaliție de guvernare creează legi ilogice, îndreptate împotriva cetățenilor, menite a satisface clientela politică.

Ca absolvent al Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân" și deputat neafiliat, voi susține toate demersurile pentru ca Universitatea Maritimă să fie independentă. Ea aparține Constanței și constănțenilor!

Eu și colegii mei, care au făcut greva foamei în 1990 pentru înființarea acestei universități, cu siguranță, vom face tot ce ne stă în putință pentru ca această universitate de prestigiu să nu dispară.

Noi am creat Universitatea Maritimă din Constanța, ca o instituție a Constanței, nu ca pe o anexă a cuiva.

Dumnezeu să apere Constanța!

Dumnezeu să apere Universitatea Maritimă!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
Brian Cristian - declarație politică despre Legile justiției;

Grupul parlamentar al USR, Brian Cristian.

Se pregătește Ion-Marian Lazăr.

 

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Președintele Iohannis a promulgat cele trei legi ale justiției fără a aștepta avizul Comisiei de la Veneția. Și asta tocmai în contextul în care azi - chiar azi - se discută la Bruxelles, în Colegiul Comisarilor, stadiul pregătirii României, Bulgariei și Croației pentru aderarea la Schengen, în urma raportului misiunilor de evaluare.

Când europarlamentarii se luptă pe toate fronturile pentru a contribui la aderarea României la Schengen, președintele țării face fix invers.

Deși Comisarul european pentru Justiție i-a cerut să aștepte avizul Comisiei de la Veneția, înainte de a promulga sau nu legile justiției, Iohannis preferă să calce în picioare justiția din România. A ignorat societatea civilă, magistrații, dar și instituțiile europene.

Câteva argumente care arată cât de toxice sunt noile legi ale justiției:

  • Se pun pârghii în mâna Procurorului General, pentru intimidarea procurorilor de caz;
  • Selecția și promovarea magistraților nu se vor face pe criterii obiective, meritocratice;
  • Nici vicepreședinții instanțelor sau adjuncții șefilor de parchete nu vor mai fi selectați prin concurs, ci vor fi numiți din pix;
  • Condițiile de vechime stabilite pentru selecția pentru DNA și DIICOT, precum și cele necesare pentru promovarea procurorilor la parchetele superioare sunt de natură să adâncească deficitul de personal deja existent și să influențeze în mod negativ anchetele penale. Practic, DNA și DIICOT sunt lăsate fără procurori;
  • Concentrează puterea din sistemul judiciar în mâna câtorva persoane, ceea ce reprezintă un regres deosebit de periculos;
  • Acordă noi privilegii financiare pentru magistrați;
  • Și transformă Consiliul Superior al Magistraturii într-un bastion lipsit de transparență.

Practic, ce nu a reușit regimul Dragnea, face acum chiar președintele Iohannis. Pentru interesele personale sau de grup ale celor aflați vremelnic la putere, masacrează legile justiției și subjugă sistemul judiciar. Pe principiul enunțat de Dan Voiculescu - "Nu avem toată puterea până nu luăm și justiția".

Domnule președinte Iohannis, nu pentru asta au stat românii cu orele la cozi să pună ștampila pe dumneavoastră. Prin acțiunile dumneavoastră ați dezamăgit o generație întreagă. Rușine!

 
Ion-Marian Lazăr - declarație politică intitulată România investițiilor sistate sau abandonate;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Urmează Ion-Marian Lazăr.

Se pregătește Grupul parlamentar AUR - doamna Mitrea.

 

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează "România investițiilor sistate sau abandonate".

Dragi colegi,

Se reproșează de ceva vreme că USR a blocat dezvoltarea sistemului energetic național, noi fiind, de altfel, vinovații de serviciu pentru toate problemele actualei guvernări rotative.

În acest sens, mă văd nevoit să vă prezint câteva informații relevante despre stadiul investițiilor în infrastructura națională de energie.

Astfel, la momentul actual, se află blocate în diferite stadii de execuție investițiile hidroenergetice de la: Dumbrăvița - Hunedoara; Bumbești Jiu - Gorj; Răstolița - Mureș; Lotrioara - Sibiu; Racovița și Câineni din județul Vâlcea.

De asemenea, o serie de alte obiective hidroenergetice au fost sistate sau abandonate de societatea Hidroelectrica, aflată actualmente sub autoritatea onorabilului domn Popescu. Mă refer aici la obiectivele hidroenergetice: Galu din județul Neamț; Strei, Călan, Băcia și Simeria din județul Hunedoara.

Mai mult decât atât, despre hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, care este menită să asigure echilibrarea sistemului energetic național, am aflat, cu profundă indignare, că nu se mai află în portofoliul proiectelor de investiții ale Hidroelectrica și în planul de guvernare al actualului Cabinet, deși în Programul de guvernare al Guvernului Dăncilă se menționa că "Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița-Lăpuștești - de 1.000 MW - și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvență putere, cerință imperativă a Sistemului Energetic European".

Totodată, finalizarea Proiectului de investiții "Dezvoltare Centrală Termoelectrică Iernut - Mureș" privind construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze stagnează în prezent, deși progresul fizic al acestui obiectiv investițional este unul avansat.

Nu în ultimul rând, deși reprezentanții Guvernului se laudă că au reușit, într-un final, să găsească finanțare pentru proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă, aceștia omit cu bună știință să menționeze faptul că unitatea nr. 5 de la Cernavodă a intrat în conservare începând cu anul 1990. Ulterior, în perioada Guvernării Ponta, Consiliul de administrație și acționarii Societății Naționale Nuclearelectrica au aprobat sistarea investițiilor la această unitate, schimbarea destinației și utilizării spațiilor și structurilor alocate acestei unități, fapt ce a determinat utilizarea acestor spații, inclusiv pentru adăpostirea remizei de pompieri și asigurarea depozitării deșeurilor.

În concluzie, stimați cetățeni, în închipuirea actualei majorități, ce reprezintă în fapt o adaptare contemporană a uniunii între stânga și dreapta, ce a fost reținută în istorie drept "monstruoasa coaliție", USR este culpabil pentru toate investițiile în infrastructura energetică ce sunt blocate sau abandonate începând cu anul 1990 și până în prezent.

Din nefericire, pentru România, istoria are tendința de a se repeta, uneori chiar și după 150 de ani.

Vă mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim.

 
Dumitrina Mitrea - declarație politică având tema Cum au fost induse în eroare Comisia Europeană, cetățenii României și închise minele;

Trecem la Grupul parlamentar AUR.

Doamna deputat Dumitrina Mitrea.

Se pregătesc colegii neafiliați.

 

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice - "Cum au fost induse în eroare Comisia Europeană, cetățenii României și închise minele".

Pe 8 noiembrie 2022 s-a votat Legea decarbonizării, cu majoritate de voturi PNL-PSD-UDMR și cu abținere USR, în Camera Deputaților.

În aceeași zi, pe 8 noiembrie, am participat la o întâlnire de lucru cu directorul general RECOVER, doamna Céline Gauer, privind modul de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență - PNRR.

În cadrul discuției, doamna Gauer ne-a clarificat faptul că Legea decarbonizării, aflată ca obiectiv de atins în PNRR, nu înseamnă închiderea minelor; reprezentanții Comisiei Europene și cei ai României au convenit asupra unui traseu prin care se pun în exploatare, prin investiții, noi tehnologii de producere a energiei verzi, apoi, treptat, se va trece la eliminarea tehnologiilor vechi care produc poluare.

Legea decarbonizării a fost văzută ca o modalitate de punere în păstrare a capacităților de producție a energiei prin folosirea cărbunelui și huilei, nicidecum de închidere sau distrugere a minelor, ele putând fi utilizate în cazuri de maximă urgență, când capacitatea de energie nu poate fi acoperită din sursele verzi.

S-a convenit că este necesară dezvoltarea unui mix energetic, la nivelul fiecărui stat membru al Uniunii Europene, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, că se vor lua măsuri stabilite de comun acord pentru a îndeplini acest obiectiv, fără a se ajunge la destabilizarea unui stat în ceea ce privește securitatea energetică.

Doamna Gauer a mai menționat că Ministerul Energiei a asigurat Comisia Europeană că există în acest moment noi tehnologii puse în funcțiune, care acoperă scoaterea din exploatare a celor bazate pe producerea energiei prin folosirea cărbunelui și a huilei.

Domnule Popescu, ne spuneți care sunt noile tehnologii puse în funcțiune, cu care ați mințit Bruxelles-ul, cele care au înlocuit 1.700 MW scoși din funcțiune în 2021 și care vor fi noile tehnologii care vor acoperi producția de 660 MW energie pe care o veți închide la sfârșitul anului 2022?

Dați vina pe Europa, dar vina este strict a incompetenței sau a ticăloșiei dumneavoastră!

Cui faceți jocurile, domnule Popescu? Pentru cine trădați România?

Voi, cei de la PNL, ce faceți?

Iar voi, cei de la PSD, cum îi apărați pe români?

USR se abține, știind ce stă scris în planul pentru România, conceput tocmai de ei, când erau la guvernare.

Nu spuneți nimic pentru că știți care este miza!

Împărțirea banilor veniți din Europa pentru reconstrucția României nu se vor găsi în dezvoltarea acestei țări, ci se vor găsi în propriile voastre buzunare!

Români, aveți dreptul să îi întrebați ce fac cu banii veniți din afară. Întrebați-i ce fac cu banii din taxele pe care le plătiți, opriți-i să mai jefuiască România, faceți-i răspunzători pe acești trădători de țară pentru toate neajunsurile suferite de voi!

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripția nr. 29 Neamț.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim, doamnă deputat.

 
Denisa-Elena Neagu - declarație politică: «Feel Alive» a fost sloganul țării noastre în acest an la World Travel Market, desfășurat în Londra, cel mai mare târg de turism din Europa;

Trecem la Grupul parlamentar al USR.

Denisa Neagu.

Se pregătește doamna deputat Hangan.

 

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"«Feel Alive» a fost sloganul țării noastre în acest an la World Travel Market, desfășurat în Londra, cel mai mare târg de turism din Europa".

Un slogan bun, vibrant, un slogan care poate defini turismul românesc, numai că standul era extrem de static. O amenajare mediocră, cu un pupitru, scaune și mese, din care rezultă cât de mult este interesat Ministerul Turismului să promoveze potențialul turistic al României.

Asta, în timp ce la standul Coreei de Sud vizitatorii jucau un joc inspirat de serialul "Squid Game", serial urmărit de peste 110 milioane de telespectatori din întreaga lume. La standurile Indiei și Bangladeshului vizitatorii se fotografiau împreună cu dansatorii.

La standul României am remarcat totuși o experiență digitală. Meritul nu îi aparține ministerului de resort, ci reprezentanților brandului turistic "Visit Maramureș".

Aceștia au venit la stand cu ochelari VR prin care puteai să vizitezi obiective din regiunea Maramureșului, prin intermediul realității virtuale.

Cum ar fi fost să avem la stand o zonă special amenajată pentru a vizita toată România virtual?

Ne chinuim de 32 de ani să găsim o formulă prin care destinația turistică România să joace un rol important în economia țării. Nu am reușit până acum.

În 2019, înainte de pandemie, turismul contribuia cu 2,7% la produsul intern brut.

Asta, în timp ce alte țări fost comuniste, cu un relief asemănător cu al României, ne-au depășit semnificativ.

În Serbia, turismul contribuia cu aproape 7% la economia țării, iar în Ungaria procentul era de 8,5%. Vecinii noștri bulgari, considerați de mulți guvernanți principalii noștri competitori, aduseseră turismul la 12% din PIB.

Asta, ca să nu ne comparăm cu țări precum Grecia, al cărei turism ajunge la 22% din PIB.

Aceste țări au permis investițiile private în domeniul turismului la începutul anilor '90. La noi, o mare parte din infrastructura turistică a fost dată "pe pile și relații" prietenilor de partid.

De aceea, Băile Herculane este o stațiune în paragină, în timp ce Republica Cehă a ajuns destinație de top pentru turismul balneoclimateric. De aceea, clădirile și terenurile Biroului de Turism au ajuns, în 2022, pe mâna ministrului familiei, Gabriela Firea. Rămâne de văzut dacă vom asista și aici la un tun imobiliar.

Avem nevoie de viziune pentru turismul românesc și zero hoție, numai așa vom putea demonstra că România este "alive".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Pollyanna-Hanellore Hangan - declarație politică intitulată România, la un an de guvernare PSD-PNL;

Urmează doamna deputat Pollyanna Hangan.

Se pregătește domnul deputat Radu Moisin.

 

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulțumesc.

Se împlinește un an de când PSD și PNL au fost aduse la guvernare, împreună, de cel care a trădat speranțele unei generații, președintele Klaus Iohannis.

Cu doar câteva luni înainte, milioane de români ieșeau la vot cu speranța că, după aproape 6 ani de PSD-ism, după ce trecusem prin corupția lui Ponta și Dragnea, după ce am avut-o pe Dăncilă prim-ministru, aveam șansa să reconstruim România.

Lupta noastră împotriva regimului PSD a fost despre democrație, demnitate și speranța că ne putem crește copiii într-o țară unde hoția este pedepsită și nimeni nu e mai presus de lege. Am ieșit în stradă și speram că, la alegeri, scăpăm de PSD. Și părea că am reușit!

Mai țineți minte acele ieșiri publice ale președintelui Iohannis, când ne spunea să votăm PNL, pentru că doar așa scăpăm de "PeSeDe"?

Ce a făcut Iohannis? A adus la guvernare PSD, la mai puțin de un an de la alegerile din 2020. Cu USR la guvernare nu se putea fura, așa că au ales PSD.

Și acum PSD conduce România. Din nou!

Acesta e proiectul gândit de ei și pus în practică: o Românie a sărăciei, o Românie a corupției, o Românie a privilegiaților.

La un an de guvernare PSD-PNL, îi invit pe cei care astăzi conduc România, pe Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Klaus Iohannis, să meargă într-un magazin. Să vadă cum oamenii simpli, care nu încasează o pensie specială de 18.000 de lei, așa cum o face Nicolae Ciucă, se chinuie să își aleagă produsele. Se gândesc la ce să renunțe, pentru că prețurile au crescut atât de mult, încât orice zi a ajuns o luptă.

Știu ei că pâinea devine un lux? Știu ei că familii întregi au de plătit rate duble la bănci? Sau că românii tremură așteptând factura la energie sau gaz?

În afară de voi, privilegiații cu pensii speciale, rudele voastre angajate la stat sau numite în consilii de administrație, ori oamenii din jurul partidului, care câștigă contracte cu statul, nimeni nu mai trăiește bine în România. De pensionari nici nu mai vorbim.

Ieșiți zilnic la TV și licitați procente. Budăi spune că vor crește pensiile cu 10%, Ciucă cu 11%, iese și Iohannis - cu 15%. Între timp, singurele pensii care au crescut în Români sunt pensiile speciale. Pentru că sunt singurii pe care îi protejați - specialii.

Ați lovit și în cei mai vulnerabili dintre români, în cei care încercau să câștige un ban în plus pentru a supraviețui și aveau un contract part-time. Peste 80.000 de locuri de muncă part-time au dispărut.

Și nu v-ați oprit aici, ați ales să îi vânați și pe micii antreprenori, care țin economia în spate. ANAF a început vânătoarea firmelor care au restanțe de 1.000 de lei la stat, în timp ce cei cu averile mari obținute din corupție rămân. În plus, spuneați că nu vom avea nicio creștere de taxe anul acesta. Ați mințit și aici. Avem acum creșteri de taxe.

Iohannis ne spunea că acest Guvern este pentru stabilitate, dar ați livrat doar haos. Nu faceți altceva decât să ieșiți la TV și să mimați că vă luptați între voi, pentru a vă acoperi incompetența.

Ați eșuat. Asta este singura realitate. Nu ați adus nimic altceva decât sărăcie și hoție.

La un an de guvernare, ar trebui să vă înaintați demisiile. Toți!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumim.

 
Radu-Marin Moisin - declarație politică: Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro din PNRR, aferente primei cereri depuse de România;

Urmează Radu Moisin.

Se pregătește Grupul parlamentar AUR - Raisa Enachi.

 

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua!

Titlul declarația de astăzi este "Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro din PNRR, aferente primei cereri depuse de România".

Astfel, România a trimis prima cerere de plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență la sfârșitul lunii mai 2022, cuprinzând toate cele 21 de ținte și jaloane aferente trimestrului IV din 2021, precum și documentele justificative privind îndeplinirea acestora.

La data de 15 septembrie a acestui an a fost avizată evaluarea Comisiei asupra îndeplinirii țintelor și jaloanelor, și ulterior aceasta a fost aprobată de Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare sau ECOFIN.

Prin urmare, la finalul lunii octombrie a acestui an, Comisia Europeană a efectuat plata pentru prima cerere depusă de România, și anume de 2,6 miliarde de euro. Plata cuprinde, pe de o parte, sprijinul nerambursabil în valoare de 2.037.000.000 de euro și, pe de altă parte, sprijinul sub formă de împrumut în valoare de 907.000.000 de euro.

Prima tranșă acoperă reforme care contribuie la tranziția digitală, mobilitate sustenabilă, educație, sănătate, decarbonizare, investiții menite să modernizeze domenii cheie și să consolideze economia românească.

Modernizarea României cu ajutorul Mecanismului de Redresare și Reziliență este o șansă istorică, un proiect deosebit de important care aduce și sprijină reformele necesare pentru dezvoltarea României europene, iar Planul Național de Redresare și Reziliență are drept scop implementarea reformelor și investițiilor sustenabile, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă disponibile, precum și sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

Următoarea cerere de plată pentru decontarea fondurilor alocate României prin PNRR are în vedere îndeplinirea a 51 de jaloane aferente trimestrului I din acest an și trimestrului II din acest an, având o valoare totală de 3,2 miliarde de euro, din care două treimi vor fi sprijin nerambursabil și o treime vor fi sub formă de împrumut.

Planul Național de Redresare și Reziliență constituie pentru noi un model nou de dezvoltare, un salt uriaș în dezvoltare, o adaptare continuă la cerințele unui stat european modern.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Îi mulțumim domnului deputat.

 
Raisa Enachi - declarație politică: O lume în care violența extremă împotriva copiilor poate scăpa nepedepsită nu este o lume sigură pentru nimeni!;

Urmează la cuvânt doamna deputat Raisa Enachi.

 

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică are ca subiect "O lume în care violența extremă împotriva copiilor poate scăpa nepedepsită nu este o lume sigură pentru nimeni!".

Stimați colegi,

Constatăm, cu mare îngrijorare, creșterea rapidă, la nivel național, a cazurilor de vătămare intenționată a persoanelor de toate vârstele și de ambele sexe, dar în special a copiilor. Copiii au nevoie de sprijinul nostru pentru o mai bună dezvoltare psihosocială, pentru introducerea și implementarea unor programe și politici speciale în domeniul sănătății și a serviciilor menite să prevină violența în societate și să atenueze consecințele acesteia!

Dacă analizăm calitatea vieții copilului român și a drepturilor sale, vom vedea mici progrese înregistrate în ultimul deceniu, dar rămânem, în continuare, pe ultimul loc din Uniunea Europeană în multe statistici. România are cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din Uniunea Europeană și un total de peste 150.000 de copii care merg seara la culcare flămânzi - deci, mai mult de un sfert dintre copiii românilor.

Dacă analizăm modul în care societatea românească respectă obligațiile constituționale, acelea de a oferi copiilor protecție și asistență, acestea există mai mult pe hârtia pe care a fost tipărită Constituția României, decât în realitate! Fiindcă alocațiile acordate copiilor nu le asigură acestora strictul necesar, însă reușim să acordăm copiilor ucraineni 6.500 de lei pe lună! Când vine vorba despre mărirea alocațiilor copiilor români nu sunt bani la buget, de parcă voi, guvernanții, nu sunteți părinți și nu vă pasă de viitorul copiilor noștri! Când vine însă vorba despre mărirea salariilor primarilor și consilierilor locali și județeni, atunci se găsesc bani la buget!

Mai mult de 20% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă și peste 30% se află sub pragul de sărăcie! Rușinos, domnilor guvernanți, sunteți premianți, cu cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană!

Tabloul sărăciei din județul Vaslui este confirmat de cifrele oficiale. Vaslui este unul dintre cele mai sărace județe din țară, iar cei mai mulți dintre copiii malnutriți provin din mediul rural.

Vedem din ce în ce mai mulți copii confruntându-se cu traume mentale și fizice de neimaginat, din ce în ce mai mulți copii suferă de foame, cad victime bolilor și accidentelor, trebuie să renunțe la școală, sunt expuși riscului de abuz sexual. Dacă lăsăm în urmă acești copii, nu putem pune bazele unei societăți democratice și cu frică de Dumnezeu!

Însă, moneda inversă a unei sesizări adresate, luni, Inspectoratului Județean Vaslui, vizavi de școala din Costești, unde copiii sunt abuzați, am primit o altă sesizare, în care părinții nu sunt lăsați în instituția de învățământ de stat să-și îmbrace copiii la cald. Ar trebui să ne fie rușine tuturor pentru faptul că numărul încălcărilor grave împotriva drepturilor copiilor din țara noastră crește din nou, ca urmare a situației dificile a multor copii români, victime ale sărăciei, abuzurilor sau violenței în familie. Trăim vremuri complicate, cu crize morale și economice multiple, nu mai avem timp să avem grijă corect de copiii noștri! Trebuie să eliminăm cazurile flagrante de încălcări ale drepturilor copiilor! Pentru că ei sunt viitorul nostru!

Vă mulțumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Și noi vă mulțumim.

 
Ioan Balan - declarație politică intitulată Inflația produselor alimentare trebuie să ne îngrijoreze pe toți!;

Dau citire declarațiilor depuse în scris de Grupul parlamentar al PSD - Ioan Vulpescu, Oana-Gianina Bulai, Eugen Bejinariu, Nicu Niță, Ioan Mang, Daniel Tudorache, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Silviu Nicu Macovei, Ilie Toma, Ana-Loredana Predescu, Elena Stoica, Mirela Furtună, Cristina-Elena Dinu, Virgil Alin Chirilă, Laurențiu-Daniel Marin, Vasilică Toma.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ioan Balan.

 

Domnul Ioan Balan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Criza energetică severă, declanșată de agresiunea barbară a Rusiei asupra poporului ucrainean, continuă să afecteze aproape toate statele lumii. Cu toate acestea, grație analizelor făcute de actuala Coaliție de guvernare, materializate în măsurile corecte adoptate de Guvernul Ciucă, populația și mediul economic vor putea să traverseze cu bine iarna care urmează.

Nu spun că ne va fi ușor, însă, cu certitudine, în România, lucrurile vor sta mult mai bine decât în multe alte state europene. Așadar, am convingerea că, după această grea încercare și în contextul în care tot mai multe investiții în zona energetică se vor finaliza, prețurile la produsele energetice vor începe să se stabilizeze sau chiar să se reducă. Deja, pe piețele europene, evoluția prețurilor confirmă această tendință.

Stimați colegi,

Dacă îngrijorările noastre legate de facturile la energie au toate motivele să fie înlăturate, cred că atenția autorităților române trebuie să se deplaseze, cât mai rapid, către o altă zonă - cea a produselor alimentare. Din fericire, în România nu ducem lipsă de produse, nici în magazine și nici în piețe. Ceea ce nu putem trece cu vederea este evoluția prețurilor la produsele alimentare de bază. Nu cred că aceste creșteri de prețuri sunt mereu justificate obiectiv.

Dacă statistica oficială ne-a anunțat că rata anuală a inflației a urcat în acest an la peste 15%, cred că fiecare român a constatat că, pentru produsele pe care le cumpără în mod frecvent, creșterea de prețuri este mult mai mare. Pâinea, laptele, ouăle, uleiul vegetal, legumele și fructele, adică ce punem fiecare în coșul de consum, au avut creșteri de prețuri și de peste 40%, dacă nu mai mult, și într-un timp de numai câteva luni.

Este firesc ca, după o asemenea evoluție, românii să simtă că puterea de cumpărare a veniturilor lor este puternic afectată, iar așteptările lor de la autorități să fie imense.

Stimați colegi,

Apreciez faptul că actuala Coaliție de guvernare se preocupă de majorarea punctului de pensie, de la 1 ianuarie, că se va lua decizia de majorare a salariului minim brut la 3.000 de lei, de la începutul anului, și că se lucrează la implementarea de noi măsuri pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile, cu venituri reduse. Cred că ar trebui să ne uităm cu atenție și la clasa de mijloc, care suferă la fel de mult din cauza scumpirilor.

Nu cred că avem ce reproșa Guvernului Ciucă, ci, dimpotrivă, cred că trebuie să apreciem că a reușit să protejeze o mare parte a populației în fața valului de scumpiri. Cu toate acestea, cred că se impune, în mod special din partea Ministerului Agriculturii, mai multă acțiune și mai multe măsuri de sprijin pentru agricultorii români, pentru pătrunderea produselor românești pe piață și pentru o mai bună supraveghere a pieței, împotriva practicilor speculative la care apelează intermediarii.

Producătorul român vinde în continuare la prețuri modice, însă consumatorul român plătește prețuri exorbitante, de cele mai multe ori nejustificate.

Actualul ministru al agriculturii, care este apreciat pentru experiența sa în domeniu, ar trebui să se concentreze rapid și eficient pe aceste probleme urgente din sectorul alimentar.

Vă mulțumesc.

Ioan Balan, deputat al PNL.

 
 

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, dau citire declarațiilor depuse în scris de Grupul parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, George Șișcu, Iulian-Alexandru Muraru, Maria Stoian, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ervin Molnar, Bogdan-Iulian Huțucă, George Stângă, Vasile-Aurel Căuș, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Elena Hărătău, Ștefan-Bucur Stoica, Olivia-Diana Morar, Florin-Alexandru Alexe.

Declarații depuse în scris, Grupul parlamentar al USR - Beniamin Todosiu.

Grupul parlamentar AUR are următoarele declarații depuse în scris - Silviu-Titus Păunescu, Sebastian-Ilie Suciu, Vasile Nagy, Dumitru-Viorel Focșa, Radu-Vicențiu Grădinaru.

Grupul parlamentar al UDMR, declarații depuse în scris - Biró Rozália-Ibolya.

Grupul parlamentar al minorităților, declarații depuse în scris - Slobodan Ghera.

La neafiliați avem următoarele declarații depuse în scris - Ciprian Ciubuc, Anamaria Gavrilă, Mihai Ioan Lasca, Nicolae Roman, Bogdan-Alexandru Bola.

Cu acestea, declar închisă prima parte a ședinței noastre și vă mulțumesc.

O zi bună!

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică despre modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian la Aeroportul Internațional Iași;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Aeroportul din Iași va avea un nou terminal finanțat din fonduri europene. Administrația liberală a județului Iași pune în practică cel mai amplu proiect de dezvoltare al Aeroportului Iași.

Consiliul Județean Iași și Aeroportul Internațional Iași au demarat lucrările de execuție la fundația viitorului terminal. Proiectul de dezvoltare are o valoare totală de aproximativ 328 milioane de lei fără TVA. Din această sumă, 85% reprezintă contribuția de la Fondul European de Dezvoltare Regională, 13% este contribuția de la bugetul de stat, iar restul va fi alocat din bugetul aeroportului.

Construcția fundațiilor se realizează pe 120 de piloți forați. Conform graficului de execuție, până la finalul acestui an va fi ridicată structura, iar, începând din primăvara anului 2023, vor începe și lucrările la parcare, care va avea aproximativ 500 de locuri, din care 15 cu încărcare electrică. Proiectul include și construirea unui parc fotovoltaic pe o suprafață de un hectar. Terminalul T4 va fi conectat cu T3 printr-o pasarelă pietonală și o pasarelă aeriană.

Toate etapele pe care le-am parcurs în ultima perioadă sunt dovada clară că direcția de dezvoltare este asigurată. Rezultatele demarării proiectului se văd deja. Am înțeles, încă de la început, că avem nevoie de un parteneriat activ între Consiliul Județean Iași, Aeroportul Iași, Primăria Municipiului Iași și am făcut un efort instituțional coordonat pentru a ne asigura de succesul proiectului de modernizare. Investiția aceasta nu este doar în dezvoltarea aeroportului, ci a întregii regiuni, iar efectele se vor resimți chiar odată cu începerea lucrărilor, prin angrenarea mediului de business și a forței de muncă locale. Pe termen mediu și lung, aeroportul va fi un pilon de dezvoltare economică, socială, a turismului și a mobilității. Începând din 2024, Aeroportul Iași va fi autostrada noastră aeriană care va conecta Iașiul cu restul țării și cu întreaga Europă.

Traficul crescut de pe Aeroportul Iași impune finalizarea rapidă a noului terminal de pasageri, dar, în același timp, devine o necesitate crearea facilităților cargo. Terminalul de marfă va fi amenajat în locul actualului terminal de pasageri T2, va avea o suprafață de aproape 1.200 m2, 3 porți de încărcare - descărcare și o capacitate de procesare de 10 -12 mii tone/an. Proiectul a fost votat, săptămâna aceasta, în plenul consiliului județean.

După finalizarea noului terminal, vom începe o primă etapă a dezvoltării unei zone cargo la Iași, prin reconfigurarea terminalului T2 în terminal cargo și îmi doresc ca, de la 1 ianuarie 2025, să înregistrăm trafic consistent și la acest capitol. Dezvoltarea aeroportului este o necesitate pentru comunitate, mai ales pe cele două coordonate de dezvoltare - capacitatea de procesare a pasagerilor și cea de procesare a mărfurilor. În următorii doi ani se vor asigura, cu sprijinul consiliului județean și al primăriei, două noi căi rutiere de acces la Aeroportul Iași, iar pentru cele 70 de hectare din zona de Est a pistei, pe care le avem în administrare, vom propune o zona logistică, un parc industrial și un hub de transport multimodal.

  Varol Amet - intervenție intitulată Împlinirea a 144 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria-Mamă;

Domnul Varol Amet:

"Împlinirea a 144 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria-Mamă"

Pe data de 14 noiembrie se împlinesc 144 de ani de la revenirea teritoriului Dobrogei la Patria Mamă și recăpătarea independenței României.

Ziua Dobrogei se sărbătorește, în fiecare an, la data de 14 noiembrie, pentru a consemna restabilirea, în anul 1878, a autorității Statului român asupra acestei provincii istorice românești. O serie de evenimente specifice au fost organizate, pentru marcarea Zilei Dobrogei, de către Primăria Municipiului Constanța și Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean Constanța "Teodor T. Burada".

Revenirea Dobrogei la Patria Mamă, în urma războiului de Independență din anii 1877-1878, poate fi considerată ca fiind cel de-al doilea element principal al procesului de coagulare a unității de stat a românilor după Unirea Principatelor din anul 1859.

În data de 19 noiembrie 2013 a fost adoptat de Senat Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Dobrogei, iar la 9 septembrie 2015 documentul a fost votat de plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.

Războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878 a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenței de stat a României. Deși semnaseră, la 4 aprilie 1877, o convenție cu România, reprezentanții ruși nu au acceptat, inițial, o participare directă a armatei române pe frontul din Balcani. Pe fondul desfășurării ostilităților militare la Plevna, când al doilea asalt al trupelor ruse a fost înfrânt, marele duce Nicolae a trimis o telegramă prințului Carol al României, în care a cerut ajutorul trupelor române.

România a obținut, după încheierea conflictului, în cadrul Congresului Internațional de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878), recunoașterea independenței de stat și revenirea granițelor naționale a Dobrogei, cu Delta Dunării și Insula Șerpilor. La 14 noiembrie 1878, autoritățile române au preluat, oficial, administrația Dobrogei, potrivit volumului "Istoria României în date" (2003).

Unirea Dobrogei cu teritoriul național reprezenta, după unirea Moldovei cu Țara Românească din anul 1859, o nouă și importantă etapă în cadrul procesului de desăvârșire a unității de stat a românilor, proces definitivat prin Marea Unire din 1918.

După secole de subjugare și dominație străină, teritoriul Dobrogei reîntregește țara, obținându-se, de asemenea, autonomia și integritatea.

Cu prilejul acestei zile memorabile, doresc să aduc un omagiu tuturor eroilor neamului care au luptat cu vitejie și s-au jertfit pentru un ideal, lăsându-ne nouă astăzi o patrie reîntregită și independentă.

  Beniamin Todosiu - declarație politică: Atentat la adresa Justiției - sute de dosare cu prejudicii de miliarde de euro riscă să fie compromise;

Domnul Beniamin Todosiu:

"Atentat la adresa Justiției - sute de dosare cu prejudicii de miliarde de euro riscă să fie compromise"

Decizia Curții Constituționale a României privind prescripția răspunderii penale a dinamitat întreg sistemul de justiției, iar sute de dosare riscă să fie închise chiar dacă faptele cercetate presupun prejudicii de miliarde de euro.

Încă de la început vă spun că nu doresc să politizez acest subiect, ci voi încerca să trag un semnal de alarmă privind efectele dezastruoase pe care le va avea decizia CCR nr. 358/2022 privind prescripția răspunderii penale. De acum încolo, zi de zi, vom afla că un dosar, două sau mai multe s-au închis din cauza aplicării deciziei Curții Constituționale. Sunt fapte grave de corupție, care presupun fraudarea bugetului de stat sau a fondurilor europene, iar pentru cercetarea acestora, instituțiile Statului român au consumat bani și resurse importante.

Direcția Națională Anticorupție a anunțat deja că pot fi compromise circa 557 de dosare de corupție cu prejudicii care depășesc 1,2 miliarde de euro. De asemenea, DIICOT a precizat că alte aproximativ 600 de dosare de criminalitate organizată ar putea fi închise, prejudiciul stabilit în cadrul acestora fiind de peste 1,1 miliarde de euro. Dintre aceste dosare, care ar putea fi închise, 288 se află în faza de urmărire penală și 317 dosare sunt în camera preliminară sau în faza de judecată. Aceasta nu este radiografia completă a dezastrului din Justiție, deoarece nu au fost făcute încă publice datele complete.

Un exemplu concret este celebrul dosar Hexi Pharma, în care inculpații au fost deja condamnați în primă instanță. La ultimul termen al dosarului, înainte ca instanța să pronunțe sentința finală, avocații inculpaților au cerut, în temeiul deciziei CCR, să se constate că a intervenit prescripția faptelor. În acest context, Curtea de Apel ar urma să decidă, cel mai probabil, încetarea procesului penal, iar inculpații, care sunt acuzați de fapte penale, cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de lei, să scape de închisoare.

Este revoltător cum Justiția este pusă pe butuci și O.U.G. nr. 13 este practic instituită cu sprijinul Curții Constituționale, cu acordul tacit al președintelui României, al Guvernului și al actualei coaliții de guvernare. Nimeni din zona PNL sau de la Cotroceni nu a sărit, în aceste zile, să apere justiția și statul de drept, așa cum spuneau că o fac în cazul O.U.G. nr. 13. De fapt, cei care forțau amnistia și grațierea au încercat inițial închiderea dosarelor penale, prin modificarea legilor în Parlament. Pentru că nu le-a mers în Parlament, au schimbat strategia și lovitura de grație a fost dată prin intermediul Curții Constituționale.

Concluzia este tristă și frustrantă atât pentru cei care lucrează în sistemul de justiție, cât și pentru cei care cred într-o justiție liberă - România va deveni raiul corupților, care nu vor mai avea frică de DNA sau DIICOT și vor fura cât de mult pot din banii publici și din cei europeni. România va fi arătată din nou cu degetul de Uniunea Europeană, ca fiind unul dintre cele mai corupte state membre.

  Biró Rozália-Ibolya - intervenție cu ocazia Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare;

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Săptămâna internațională a științei și păcii a fost marcată prima dată în 1986 ca parte a sărbătoririi Anului Internațional al Păcii, ca o inițiativă neguvernamentală. Ca o recunoaștere a însemnătății marcării anuale a acestui eveniment, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluția 43/61 din decembrie 1988, care proclamă "Săptămâna internațională a științei și păcii", aceasta urmând să aibă loc în fiecare an pe parcursul săptămânii care include data de 11 noiembrie.

Adunarea Generală a ONU a îndemnat statele membre și organizațiile interguvernamentale și nonguvernamentale să încurajeze instituțiile relevante, asociațiile și persoanele fizice pentru a sponsoriza evenimente și activități legate de studiul și diseminarea informațiilor asupra legăturilor dintre progresul în știință și tehnologie și menținerea păcii și securității.

Ziua Mondială a Științei pentru Pace și Dezvoltare are loc în fiecare an la data de 10 noiembrie, fiind instituită în anul 2001 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) cu scopul de a evidenția rolul esențial al științei în societatea noastră, prin implicarea tuturor, atât în oportunitățile pe care le oferă știința, cât și în problemele cu care se confruntă societatea la momentul actual.

Ziua Științei reprezintă oportunitatea de a inspira oamenii să se implice și să învețe cât mai multe lucruri despre ea, cu scopul de a contribui la pacea și dezvoltarea mondială. Obiectivele Zilei Mondiale a Științei pentru Pace și Dezvoltare sunt:

  • creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la modul în care știința poate contribui deosebit de mult la o societate globală mai pașnică și sustenabilă;
  • promovarea și consolidarea solidarității naționale și internaționale cu privire la domeniul științei între țări, inclusiv țările în care există diverse conflicte;
  • consolidarea interesului pentru știință și tehnologie, în special ca instrument ce poate fi utilizat în beneficiul societăților;
  • creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice referitor la problemele cu care se confruntă domeniul științei din toate colțurile lumii.

Dezvoltarea durabilă reprezintă o paradigmă nouă despre funcționarea societății care, pentru a deveni funcțională, trebuie să se bazeze pe societăți pașnice, în care să funcționeze instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.

Dezvoltarea durabilă înseamnă îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor, oferindu-le acestora posibilitatea reală de a face alegeri, creând un mediu propice și diseminând cunoștințele, precum și asigurând o mai bună informare. Prin utilizarea mai inteligentă a resurselor și o economie modernă care să servească sănătății și bunăstării noastre, putem ajunge să avem o viață bună, în limitele planetei noastre.

Educația, știința, tehnologia, cercetarea și inovarea reprezintă condiții esențiale pentru realizarea unei economii a UE durabile, care să îndeplinească și obiectivele de dezvoltare durabilă asumate.

Educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții sunt indispensabile pentru crearea unei culturi a durabilității.

Înțelegând importanța acestor două domenii, obiectivul UDMR este de a se focusa pe implementarea unei politici coerente de inovare care să conducă la o redresare durabilă și rezistentă și să accelereze tranziția ecologică. Cercetarea și inovarea sunt factori favorizanți pentru sectoarele cheie ale Acordului ecologic european - de la noile surse de energie, la încălzirea eficientă a clădirilor și crearea de procese industriale circulare, la implementarea transportului durabil și a sistemelor de mobilitate și alimentație și apărarea biodiversității ecosistemelor noastre. Cercetarea și inovarea europeană vor conduce agenda transformatoare Green Deal, cu 35% din bugetul "Horizon Europe" dedicat activităților legate de climă.

Comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, în baza responsabilităților mandatului său, desfășoară o activitate susținută pentru a consolida legătura dintre educație și inovare, pentru crearea unui adevărat Spațiu european al educației, un Spațiu european de cercetare reînnoit, o educație digitală inovatoare și modernă, care să nu lase pe nimeni în urmă - motto-ul Agendei ONU pentru dezvoltare durabilă și un ecosistem stimulant al inovației în care creativitatea, inovația și afacerile pot prospera. Considerăm a fi prioritare concentrarea pe inovațiile tehnologice profunde care vizează provocările globale, de la producția nelimitată de energie, până la construcții durabile, la agricultura eficientă și producția de alimente.

Suntem siguri că noua Agendă europeană de inovare, adoptată în iulie 2022, va crea un adevărat ecosistem paneuropean de inovare pentru a se asigura că Europa devine o putere globală pentru inovare, start-up-uri și talente. Ne concentrăm pe aglomerarea investitorilor privați și pe crearea de rețele pentru a construi un adevărat ecosistem paneuropean de inovare.

Una dintre inițiativele propuse urmărește crearea unei Rețele europene a instituțiilor inovatoare de învățământ superior care ar trebui să se unească și să mobilizeze instituțiile de învățământ în implementarea Strategiei europene pentru universități și Noua Agendă europeană de inovare, în beneficiul sectorului european al învățământului superior, al inovatorilor, al cetățenilor, al tinerilor, al companiilor, al orașelor și al regiunilor.

În consecință, putem să enunțăm necesitatea focusării pe obiectivele mai sus precizate, obiective pe care Uniunea noastră și le asumă și în dimensiunea parlamentară.

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică: Reducerea TVA la 5% pentru livrarea de energie este soluția sustenabilă pentru ajutorarea românilor;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Reducerea TVA la 5% pentru livrarea de energie este soluția sustenabilă pentru ajutorarea românilor"

Declanșarea agresiunii ilegitime și criminale a Rusiei împotriva Ucrainei ne-a făcut pe toți să realizăm cât de fragil este confortul pe care, de cele mai multe ori, îl luăm de-a gata. Față de vecinii noștri ucraineni, aflați zilnic sub teroarea obuzelor lui Putin, putem spune că suntem norocoși. Dar chiar și așa, cetățenii României și mediul de afaceri sunt vulnerabili în fața crizei energetice și a creșterii prețurilor la energie.

Pentru a veni în sprijinul românilor, în mod concret, încă din luna februarie am depus, alături de colegii mei parlamentari din Forța Dreptei, o propunere legislativă privind reducerea TVA-ului pentru livrarea de gaze naturale, electricitate și energie termică la 5%.

O analiză a PricewaterhouseCoopers (PwC) a concluzionat că reducerea cotei de TVA la 5% pentru energia electrică ar duce la o scădere a facturii de circa 12%. Din păcate, coaliția USL 2.0 nici nu a dorit să audă de acest lucru, însă Guvernul Spaniei doar ce ne-a dat dreptate: a redus TVA la gaze la 5% (de la 21%), începând cu luna octombrie, pentru cetățenii săi. Alte exemple de bună practică ar mai fi: Belgia, care a redus TVA pentru energia electrică de la 21% la 6%, până la sfârșitul acestui an; Croația a redus TVA pentru gaze și energia electrică de la 25% la 13%; Finlanda propune reducerea TVA la vânzarea energiei electrice de la 24% la 10% în perioada 1 ianuarie 2023 - 30 aprilie 2023; Italia a redus TVA la gazele naturale de la 22% la 5%; Portugalia va reduce TVA-ul la energie electrică de la 13% la 6%; Slovenia a redus TVA de la 22% la 9,5% la furnizarea de energie electrică, gaze naturale, lemn de foc și termoficare; Olanda a redus TVA la energie de la 21% la 9% și a redus accizele la benzină și motorină cu 21%.

Pe lângă reducerea cotei de TVA, aceste state aplică și alte măsuri de sprijinire a populației în fața crizei energetice. De exemplu, Italia oferă și un ajutor unic de 150 de euro pentru cei cu venituri sub 20.000 de euro brut anual, inclusiv pensionari, salariați, lucrători independenți/sezonieri (22 de milioane de persoane). Guvernul României, pe de altă parte, ține cu dinții de taxele pe care le încasează din energie, iar USL 2.0 a decis să mențină o schemă de ajutor prin care statul s-a îndatorat cu zeci de miliarde de lei furnizorilor de energie, în loc să apeleze la o soluție liberală. Mai mult, "schema Virgil Popescu" a fost modificată începând cu 1 septembrie, în dezavantajul consumatorilor. Astfel, consumatorii casnici care vor beneficia de compensare vor fi cei care se încadrează într-un consum de până la 255 kWh pe lună, față de 300 kWh pe lună, cât era până recent.

Prețul de 1 leu/kWh, stabilit pentru consumatorii noncasnici, este valabil acum pentru 85% din consumul mediu lunar, în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, al operatorilor economici din domeniul industriei alimentare și al instituțiilor publice. Adică se reduce sprijinul acordat tot cu 15%.

Ce se va întâmpla cu restul consumatorilor noncasnici? Chiar nimănui din Guvern nu îi mai pasă de români? Guvernul României, în incompetența sa, a reușit, prin intermediul ministrului Virgil Popescu, să raționalizeze consumul de gaze. Ca să se înțeleagă și mai bine: consumatorii români sunt obligați să reducă acest consum, deși Uniunea Europeană vorbește despre o reducere voluntară a consumului, nu impusă prin diferite scheme inventate în cabinetul lui Popescu.

Este clar că domnii de la Palatul Victoria nu prea înțeleg ce au de făcut. Soluția este simplă, trebuie doar ca parlamentarii din partea Puterii să voteze inițiativa venită de la parlamentarii de la Forța Dreptei pentru ca cetățeanul român să simtă o diferență benefică lui în prețul de pe factura la energie.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică având titlul Inflația scade ca urmare a măsurilor luate de guvernul condus de PNL;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Inflația scade ca urmare a măsurilor luate de guvernul condus de PNL"

Situația economică europeană, și nu numai, a înregistrat un recul în ultima perioadă, existând mai multe cauze obiective. Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă a întreprins toate măsurile necesare pentru a atenua impactul fluctuațiilor de pe piețele internaționale asupra românilor. Războiul din Ucraina și șantajul energetic al Rusiei au împins în sus prețurile la energie. Cum toate produsele sau serviciile au nevoie de energie, acest lucru a generat scumpiri în lanț.

Astfel, impactul măsurilor economice ne arată că inflația este pe un trend descendent, rata anuală scăzând la 15,3%, în luna octombrie, de la 15,9%, în luna septembrie. Cea mai eficientă măsură, prin care România a reușit să țină inflația sub control, este plafonarea tarifelor la energie. Prin măsura luată de Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă, creșterea inflației a fost ținută în frâu, altminteri, după majoritatea estimărilor, rata inflației ar fi sărit de 20%, încă din vara aceasta. Uitându-ne în jurul nostru vom vedea că în Ungaria inflația a ajuns la 20%, iar în Turcia situația este scăpată de sub control - cu o inflație ce a atins 85% tocmai pentru că Banca Centrală nu a majorat, la timp, rata dobânzii de politică monetară.

Banca Națională a României a luat o serie de măsuri necesare, precum creșterea dobânzilor. Aceasta este o măsură standard anti-inflaționistă, prin ea se scade cantitatea de bani din piață, lucru pe care l-au făcut toate băncile centrale din Europa, în frunte cu Banca Centrală Europeană. Mai mult, pârghii de temperare a inflației se află în mâinile miniștrilor Finanțelor și Economiei. Aceștia sunt principalii responsabili pentru elaborarea politicilor publice în materie economică și fiscală.

Partidul Național Liberal va promova întotdeauna orice politică publică ce este necesară pentru a interveni în sprijinul românilor și pentru a diminua impactul acestei crize care afectează întreaga Europă.

  Oana-Gianina Bulai - declarație politică: Avem datoria să le oferim tuturor copiilor din România o copilărie fericită;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Avem datoria să le oferim tuturor copiilor din România o copilărie fericită"

Când vine vorba despre copii, România se confruntă cu o realitate tristă. Potrivit celor mai recente date, țara noastră are cei mai mulți copii din Uniunea Europeană expuși la sărăcie și excluziune socială. Aproape un sfert dintre copiii din Uniunea Europeană sunt expuși riscului de sărăcie și, implicit, de excluziune socială. Cea mai ridicată pondere a copiilor aflați în această situație o are România, 41,5%, urmată de Spania, la mare distanță, 33,4% și Bulgaria, 33%.

Sărăcia în rândul copiilor rămâne o problemă gravă în România și este un fenomen care nu favorizează o societate durabilă, inclusivă și echitabilă. Sărăcia în timpul copilăriei poate avea repercusiuni și asupra vieții de adult.

Avem datoria să le oferim tuturor copiilor din România o copilărie fericită.

Ce înseamnă asta?

O copilărie fericită este copilăria trăită în siguranță și pace, alături de familie, fără sărăcie, violență și frică. Înseamnă părinți care știu să-i asculte când au un necaz și știu să-i încurajeze când obstacolul pare de netrecut.

Copilăria fericită este atunci când ai timp și de școală, și de joacă, iar dreptul la educație îți este garantat și asigurat.

Așa, cu bunătate, căldură și șanse egale de dezvoltare, cresc, învață și se formează oamenii onești, cu suflet bun, oamenii fericiți. Și acești oameni, la rândul lor, vor avea copii fericiți.

Aceeași atenție, afecțiune și dragoste pe care o primesc copiii în cadrul familiilor trebuie să o resimtă și copilașii aflați în centrele de plasament. Ei au dreptul la oportunități egale cu ceilalți copii, au dreptul la o viață mai bună, la perspectiva unui viitor mai luminos.

Cred că trebuie sporit considerabil nivelul investițiilor naționale în domeniul protecției sociale și al sprijinirii eforturilor statului de a urmări și de a monitoriza progresele înregistrate în vederea reducerii sărăciei.

Trebuie să întărim politicile care pot contribui la reducerea sărăciei în rândul copiilor, și aici mă refer la politica de coeziune, care să ne ajute să eliminăm diferențele de dezvoltare între urban și rural, între zonele dezvoltate și mai puțin dezvoltate.

Pe termen lung, este în interesul fiecărui stat să investească în copii și în protecția socială, care ține cont de particularitățile lor, pentru a preveni, gestiona și depăși sărăcia care le amenință bunăstarea.

Toți copiii au dreptul la un nivel de trai care să le asigure dezvoltarea deplină.

  Vasile-Aurel Căuș - declarație politică: Guvernul condus de PNL a adoptat recent noua ordonanță a energiei, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023;

Domnul Vasile-Aurel Căuș:

"Guvernul condus de PNL a adoptat recent noua ordonanță a energiei, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023"

În urma negocierilor cu PSD și cu UDMR, PNL a reușit să păstreze tarifele mici pentru consumatorii casnici și am obținut tarife sustenabile pentru mediul economic. Noua ordonanță aduce instrumentul achiziției centralizate, care va tempera fluctuațiile de preț de pe piața internă. Orice dezbatere politică despre piața reglementată contează mai puțin, adevărații câștigători ai discuțiilor din coaliție sunt consumatorii casnici și economici.

Astfel, am păstrat tarifele mici pentru consumatorii casnici cu consum sub 255 kWh/lună și am adăugat un nou tarif plafonat pentru cei cu consum peste 255 kWh/lună (aceștia vor plăti maxim 1,30 lei/kWh).

De asemenea, am menținut tarifele plafonate pentru IMM-uri și am obținut un preț fix pentru marii consumatori industriali (maxim un leu/kWh, respectiv maxim 1,30 lei/kWh).

Prin această măsura continuăm să protejăm buzunarele românilor de prețurile galopante ale energiei pe marile piețe internaționale și să păstrăm competitivitatea companiilor românești. Dincolo de războiul declarațiilor politice dintre aceste trei părți, adevărații câștigători sunt consumatorii casnici, care beneficiază de tarife mici, și agenții economici, care își păstrează profitabilitatea, competitivitatea și vor genera exporturi sustenabile pe termen lung.

Noua ordonanță normează relația dintre actorii din piața electricității, introducând un mecanism obligatoriu de achiziție centralizată, la un preț fix de 450 lei/MWh.

Chiar dacă aceste detalii afectează doar indirect consumatorii, ele arată intenția Guvernului de a tempera fluctuațiile de pe piața internă de achiziție a electricității.

Măsura este în acord cu Regulamentul european 2022/1854, adoptat la ultimul Consiliu pe Energie, în 6 octombrie, care permite guvernelor să intervină în piață, în mod nediscriminatoriu, pentru a contracara prețurile ridicate. Acest mecanism va funcționa până la 31 martie 2025.

  Ciprian Ciubuc - declarație politică: În plină criză energetică mondială, prin aprobarea recentă la Camera Deputaților a OU.G. nr. 108/2022, România ține hidrocentralele închise și continuă planul decarbonizării și al dezafectării minelor;

Domnul Ciprian Ciubuc:

"În plină criză energetică mondială, prin aprobarea recentă la Camera Deputaților a OU.G. nr. 108/2022, România ține hidrocentralele închise și continuă planul decarbonizării și al dezafectării minelor"

În iunie a.c. Guvernul a aprobat O.U.G. nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, acțiune ce a fost amânată până în 2032, în scopul asigurării siguranței și stabilității Sistemului Electroenergetic Național al Statului român. Ceea ce este mai trist constă în aprobarea, în decursul săptămânii anterioare, de către Camera Deputaților a Pl-x 541/2021, dispoziții în baza cărora se va retragere din exploatare și se va închide definitiv și ireversibil, până în 2032, o capacitate energetică totală de 4.920 MW, prin încetarea exploatării lignitului și a huilei.

România va fi pusă, în aceste condiții, în situația să retragă din exploatare Societatea Complexul Energetic Oltenia, CET Craiova II, Complexul Energetic Paroșeni și UAT Municipiul Iași. Se vor realiza în schimb noi investiții în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie, respectiv: 2 grupuri pe gaze naturale "ready for hydrogen" de tip CCGT, la Ișalnița și Turceni, și 8 parcuri fotovoltaice, până în 2024.

Spre marea mea indignare, în baza dispozițiilor acestui act normativ, carierele de lignit și exploatările miniere de huilă urmează să se închidă și să se ecologizeze, lăsând România pradă importurilor necesare pentru acoperirea consumului intern de energie electrică la niște prețuri mult mai mari decât cele pe care le-am putea obține pe piață internă.

Prin închiderea minei de la Mintia și a încetării exploatării minereului de uraniu, se pune în pericol buna funcționare a Centralei Nucleare Cernavodă, care necesită, anual, o anumită cantitate de uraniu și care are o producție totală de 1.400 MW prin cele două reactoare, asigurând aproximativ 20% din necesarul de energie al României.

În mod paradoxal, coaliția de guvernare ține blocate două hidrocentrale noi-nouțe pe râul Jiu, în condițiile în care România se confruntă cu o criză energetică de mari proporții, justificându-și decizia pe baza dorinței de protejare a mediului înconjurător. Astfel nu facem decât să acceptăm că suntem de acord cu blocarea de către ecologiști a energiei ieftine și curate, într-o vreme în care tranziția la verde devine obligatorie. Cele două hidrocentrale noi-nouțe sunt construite în proporție de peste 90% și stau blocate de 5 ani, respectiv din anul 2017, în condițiile în care Statul român a investit peste 155 de milioane de euro. Totul din cauza unei sentințe definitive date de o instanță de judecată, care a considerat ilegală construirea acestor hidrocentrale.

Unde vom ajunge în condițiile în care alte țări europene revin la exploatările de cărbune, una dintre cele mai importante și eficiente resurse fosile? Oare dorim cu bună-știință să ne pecetluim soarta, fiind conștienți de riscurile majore pe care le prezintă această decarbonizare la nivelul întregii Europe? Oare nu am înțeles clar, până acum, că așa-zisa schimbare climaterică este doar o fațadă mincinoasă pentru a produce venituri uriașe pentru actorii principali de pe piața mondială? Nu am citit suficiente statistici care infirmă clar această teorie?

După cum am spus în declarația politică susținută în data de 2 noiembrie 2022, prețurile nu sunt reale și totul este o mare manipulare a pieței energetice. În concluzie, doresc să subliniez faptul că România se confruntă cu o răsturnare majoră a valorilor, a reperelor morale, cu devalorizarea noțiunii de patriotism, fapt care, în mod conjugat, determină situația dramatică cu care ajungem să ne confruntăm în condițiile în care nu mai știm să ne apărăm interesele naționale, populația țării și bruma de industrie care a mai rămas în România.

Cu toții înțelegem că energia verde nu poate deveni preponderentă față de energia rezultată prin utilizarea resurselor fosile. Resursele energetice ale României sunt incontestabile, iar ceea ce Uniunea Europeană încearcă să impună țărilor membre, prin decarbonizare, este o mare greșeală și o minciună, care se repercutează în mod direct asupra consumatorilor români.

Oare nu e timpul să ne oprim din acest iureș în care am intrat, să reflectăm asupra consecințelor faptelor noastre și să fim mult mai responsabili prin deciziile pe care le luăm, care pot afecta dezvoltarea durabilă și, în mod implicit, viitorul generației tinere?

  Cristina Burciu - declarație politică având ca temă Normele de protecție a siguranței financiare a românilor, întărite la nivel european;

Doamna Cristina Burciu:

"Normele de protecție a siguranței financiare a românilor, întărite la nivel european"

Parlamentul European a adoptat noi norme cu rol în consolidarea rezilienței cibernetice la nivelul Uniunii Europene (UE). Modificările au fost efectuate în scopul unui răspuns integrat al țărilor UE în fața amenințărilor din ce în ce mai intensificate legate de digitalizare și atacurile cibernetice.

În aceste condiții, Comisia Europeană a elaborat propunerea de înlocuire a Directivei pentru Securitatea Informației și Rețelelor (Network and Information Security Directive - NIS). Sunt consolidate astfel dezideratele de securitate, de abordare a securității lanțurilor de aprovizionare, de raționalizare a obligațiilor de raportare și de introducere a unor măsuri de supraveghere, dar și a unor cerințe de aplicare mai stricte, inclusiv sancțiuni armonizate în întreaga UE.

Prin adoptarea Directivei "NIS2", Parlamentul European impune statelor membre înăsprirea regulilor în domeniul materiilor de securitate cibernetică pentru gestionarea riscurilor, precum și în ceea ce privește raportarea și schimbul de informații. Se urmărește consolidarea răspunsului țărilor Uniunii Europene la incidente, securitatea lanțului de aprovizionare, criptare și divulgare a vulnerabilităților.

Această directivă presupune adoptarea unor măsuri suplimentare de protecție în domeniul securității de către sectoarele esențiale, respectiv energia, transporturile, unitățile bancare, sănătatea, infrastructura digitală, administrația publică și sectorul spațial. Noile norme impuse de Directiva "NIS2" vor proteja sectoarele importante, precum serviciile poștale, gestionarea deșeurilor, substanțele chimice, produsele alimentare, fabricarea de dispozitive medicale, electronice, utilaje, autovehicule și furnizorii digitali.

De asemenea, Directiva aduce schimbări vitale în procedurile de instruire permanentă a personalului în domeniul securității cibernetice, utilizarea criptării, utilizarea soluțiilor de autentificare cu mai mulți factori și introducerea de comunicații securizate de voce, video și text.

În același context, Parlamentul European a adoptat și Regulamentul european pentru Reziliență Operațională Digitală (Digital Operational Resilience Act - DORA), cu caracter de lege, prin care vor fi armonizate și consolidate cerințele de reziliență operațională digitală pentru sectorul serviciilor financiare al UE. Noile norme DORA se vor aplica băncilor, furnizorilor de plăți, furnizorilor de monedă electronică, firmelor de investiții, furnizorilor de servicii de criptoactive, precum și furnizorilor terți de servicii de tehnologia informațiilor și a comunicațiilor care sunt reglementați la nivelul UE.

Este evident că instituțiile financiare și companiile, inclusiv cele care funcționează în spațiul crypto, dețin informații extrem de sensibile despre clienți. În aceste condiții, consider fundamental ca măsurile de securitate digitală la nivelul UE să fie aplicate unitar, pentru a face față amenințărilor existente în prezent, care s-au multiplicat și diversificat.

În țara noastră, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, autoritatea competentă la nivel național pentru securitatea rețelelor și sistemelor informatice, împreună cu Banca Națională a României (BNR) și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) vor stabili condițiile optime pentru asigurarea securității cibernetice a rețelelor și sistemelor informatice specifice sectorului bancar și a infrastructurii pieței financiare.

Apreciez adoptarea acestor acte normative de către organismele europene, menite să aplice decizii de protecție mai consistente pentru cetățeni, astfel încât informațiile financiare ale fiecărui român să fie în deplină siguranță.

  Cristina-Elena Dinu - declarație politică: Reglementarea unui preț corect la energia electrică, un pas important spre predictibilitatea bugetară a fiecărui român;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Reglementarea unui preț corect la energia electrică, un pas important spre predictibilitatea bugetară a fiecărui român"

PSD susține, în cadrul coaliției de guvernare, reglementarea prețului energiei, astfel încât acesta să fie sustenabil atât pentru populație, cât și pentru economie.

Fluctuațiile actuale ale prețurilor sunt deranjante pentru agenții economici, deoarece companiile nu pot avea predictibilitate, în sensul că nu își pot elabora planuri de afaceri, nici măcar pentru o perioadă scurtă de timp, din cauza instabilității pieței.

Este evident că, în lipsa unor informații cât mai apropiate de adevăr, afacerile agenților economici sunt afectate atât pe termen mediu, cât și pe termen lung.

În aceste condiții, în accepțiunea PSD, avem nevoie de o reglementare, cel puțin parțială, dacă nu totală, a prețurilor la energia electrică. Suntem pentru adoptarea unei decizii corecte în acest sens, prin impunerea unui preț sustenabil și previzibil, deoarece o măsură clară va influența determinant inclusiv construirea bugetului de stat pentru anul viitor.

Partidul Social Democrat apreciază că niciun român nu trebuie să achite facturi exorbitante, iar pentru categoriile vulnerabile ale populației, acestea trebuie compensate. De asemenea, propunerea de reglementare a prețurilor la energia electrică va conduce la apariția unor beneficii suplimentare pentru oameni și economie, pe lângă cele deja acordate de Guvern.

Implementarea acestei măsuri va aduce țării noastre suma de 2,2 miliarde de euro, pentru compensarea facturilor la energie. Întârzierea reglementării va avea ca efect nedorit neutilizarea și pierderea fondurilor europene alocate României în acest sens.

  Dumitru Rujan - declarație politică: România are, pentru prima dată, un plan pentru combaterea cancerului!;

Domnul Dumitru Rujan:

"România are, pentru prima dată, un plan pentru combaterea cancerului!"

În data de 3 noiembrie 2022, în cadrul unei ceremonii special dedicată bolnavilor de cancer, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a promulgat Legea pentru prevenirea și combaterea cancerului.

Mă bucur că am avut ocazia să mă număr printre inițiatorii acestei legi care, pentru prima dată în istoria țării noastre, cuprinde un plan concret pentru prevenirea și combaterea cancerului în România, cu măsuri concrete și termene precise de implementare. Este pentru prima dată în istoria politicilor de sănătate din țara noastră când vorbele frumoase și compasiunea pentru pacienți sunt înlocuite cu măsuri riguroase împotriva factorilor de risc asupra sănătății, cu tratamente inovative și cu programe de depistare precoce a acestei cumplite boli.

Potrivit datelor furnizate de către Ministerul sănătății, 40% dintre decesele provocate de cancer, în România, ar putea fi prevenite dacă sunt depistate timpuriu și tratate corespunzător. De asemenea, suferința pacienților și a familiilor lor ar fi mult mai mică dacă, prin analize și controale specializate, boala ar fi descoperită la începutul instalării și ar fi aplicate, de îndată, tratamentele specifice.

Îmi este greu să explic de ce abia în anul 2022 am demarat această campanie împotriva cancerului, de ce oare s-a întârziat atât de mult, în condițiile în care mii de semeni de-ai noștri află zilnic faptul că suferă de o formă sau alta de cancer.

Astăzi, după ce avem un cadru legislativ clar, predictibil și aplicabil, dispunem de resurse financiare nerambursabile fără precedent, așteptăm din partea Ministerului Sănătății acțiuni concrete, măsuri specifice și alocări financiare consistente împotriva acestei boli nemiloase. Îmi doresc ca, la 1 ianuarie 2023, ministrul sănătății să vină să ne prezinte cele mai curajoase măsuri și programe din istoria medicală românească, astfel încât numărul românilor care sunt afectați de cancer să se reducă simțitor în cel mai scurt timp.

  Ervin Molnar - declarație politică intitulată România trebuie să fie parte a spațiului Schengen;

Domnul Ervin Molnar:

"România trebuie să fie parte a spațiului Schengen"

În tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, în protocolul privind condițiile și aranjamentele referitoare la admitere, articolul 4 spune: "Dispozițiile acquis-ului Schengen (...), deși sunt obligatorii pentru Bulgaria și România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condițiilor necesare aplicării tuturor părților în cauza din acquis". Foarte simplu spus, admiterea României în spațiul Schengen este o obligație legală a Statului român, nu un moft, nu o dorință care să exceadă cadrul tratatului, este o obligație asumată.

Condițiile privind admiterea noastră la spațiul Schengen au fost confirmate ca îndeplinite în repetate rânduri, de zece ani încoace. Vedem, zilele acestea, că apar unele voci, din țările care trebuie să ne acorde votul de admitere în Consiliul JAI, care spun că România nu ar trebui să fie primită. Cea mai recentă discuție vine din Suedia. Trebuie să fim foarte clari: Noul premier suedez și guvernul pe care îl conduce susțin aderarea României la Schengen. La reuniunea de joi a Comisiei pentru justiție din Parlamentul suedez, noul guvern a prezentat o propunere prin care Suedia sprijină aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen. Partidul Social Democrat, partid aflat în opoziție, care și-a manifestat reticența față de aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, face parte din PES, familia socialiștilor europeni.

Suntem optimiști în privința îndeplinirii obiectivului aderării României la spațiul Schengen, dar, în același timp, rămânem prudenți în evaluări și așteptări. La întâlnirea de vineri cu președintele Macron, președintele Iohannis a reiterat faptul că Franța este un susținător al României în vederea aderării la Schengen și i-a mulțumit omologului francez pentru tot sprijinul. Șeful statului a ținut să precizeze că România este pregătită să adere, fapt confirmat de rezultatele pozitive ale ultimei evaluări.

Președintele Iohannis și Guvernul condus de PNL continuă toate demersurile necesare pentru ca aderarea la spațiul Schengen să devină o realitate și din ce în ce mai multe state își anunță susținerea.

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică: Vom continua să protejăm românii și mediul de afaceri de criza prețurilor la energie;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Vom continua să protejăm românii și mediul de afaceri de criza prețurilor la energie"

Partidul Național Liberal a demonstrat, cu fiecare ocazie, că este formațiunea politică care va depune mereu toate eforturile pentru a veni în sprijinul românilor, mai ales în momentele cele mai dificile pe care țara le va traversa. Astfel, după intense negocieri în cadrul coaliției de guvernare, Partidul Național Liberal a reușit să obțină introducerea - în noua O.U.G. privind energia, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023 - unor prevederi care să mențină tarifele mici pentru consumatorii casnici și reglementarea lor sustenabilă pentru mediul economic. Noua schemă va avea următoarea formă:

  • Am păstrat tarifele mici pentru consumatorii casnici, cu consum sub 255 kWh/lună, și am adăugat un nou tarif plafonat pentru cei cu consum peste 255 kWh/lună. Aceștia vor plăti maxim 1,30 lei/kWh.
  • Am menținut tarifele plafonate pentru IMM-uri și am obținut un preț fix pentru marii consumatori industriali (maxim 1 leu/kWh, respectiv maxim 1,30 lei/kWh).

Mai mult, noua ordonanță de urgență normează relația dintre actorii din piața electricității, introducând un mecanism obligatoriu de achiziție centralizată, la un preț fix de 450 lei/MWh. Trebuie spus clar că măsura este în acord cu Regulamentul european 2022/1854, adoptat la ultimul Consiliu pe Energie, în 6 octombrie, care permite guvernelor să intervină în piață (în mod nediscriminatoriu) pentru a contracara prețurile ridicate, mecanism care va funcționa până la 31 martie 2025.

În același timp, un aspect foarte important este creșterea capacității de producție de energie a Statului român. Este imperios ca România să își poată asigura necesarul de energie din producție proprie, din surse care prezintă un grad mare de securitate. Țara noastră tocmai a obținut de la Statele Unite finanțarea necesară pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, care vor fi operaționale în 2029.

De asemenea, România este prima țară europeană care va dezvolta civil, în colaborare cu SUA, noua tehnologie SMR (reactoare modulare de mici dimensiuni). Aceste două programe (rezultate ale Parteneriatului Strategic cu SUA) sunt pași concreți către câștigarea independenței energetice și transformarea României dintr-un importator de energie, într-un exportator net.

Prin aceste proiecte, precum și prin cele operaționalizate astăzi (exploatarea gazelor din Marea Neagră) sau cele care vor fi în viitor (zăcământul de la Caragele), țara noastră va deveni un actor regional vital din punct de vedere energetic, iar cetățenii români nu vor mai suporta consecințele vicisitudinilor vremurilor schimbătoare.

  Mirela Furtună - declarație politică: Veniturile pensionarilor cu pensii mici trebuie să crească;

Doamna Mirela Furtună:

"Veniturile pensionarilor cu pensii mici trebuie să crească"

România, ca și alte țări din lume, traversează o perioadă plină de provocări, iar inflația se află la un nivel foarte mare. Deși prognoza pentru inflație a fost revizuită de BNR la aproximativ 16%, trebuie subliniat că inflația pentru persoanele cu venituri mici este mult mai mare.

Există creșteri importante la produsele de bază și la facturile pentru utilități, ceea ce afectează în mod disproporționat puterea de cumpărare a românilor cu venituri mai mici.

De aceea, PSD consideră necesară o majorare diferențiată a pensiilor, în anul 2023, astfel încât seniorii cu pensii mici să fie protejați. Modelul propus de PSD pentru creșterea diferențiată a veniturilor pensionarilor este echitabil și nu contravine Constituției. Având în vedere că unii lideri politici, care s-au exprimat public pe subiectul pensiilor, nu au înțeles propunerea social-democrată privind creșterea veniturilor pensionarilor în anul 2023, țin să subliniez următoarele aspecte:

PSD este de acord cu o creștere de până la 15% a sumelor alocate în total, în 2023, pentru pensionari. Însă distribuirea acestor bani suplimentari trebuie să se facă diferențiat, astfel încât cei cu venituri mici să beneficieze de creșteri mai mari, întrucât aceștia sunt afectați mai puternic de creșterea prețurilor. În acest context economic foarte dificil, este absolut revoltător ca pensiile speciale să crească cu 15%, cum s-ar întâmpla pe modelul PNL. PSD nu poate fi acord cu acest lucru! Sumele disponibile în buget trebuie folosite în primul rând pentru sprijinirea pensionarilor cu venituri mici.

Propunerea PSD de a crește diferențiat veniturile pensionarilor nu contravine Constituției, pentru că nu implică majorări diferite ale punctului de pensie. Nu trebuie confundată creșterea punctului de pensie cu creșterea veniturilor pensionarilor! Creșterea diferențiată a veniturilor se realizează prin măsuri de sprijin acordate doar pensionarilor cu venituri mici, în plus față majorarea punctului de pensie cu un procent egal pentru toți pensionarii.

În actualul context economic, o majorare nediferențiată veniturilor pensionarilor ar fi profund inechitabilă. PSD nu poate fi de acord ca la o pensie specială de 18.000 de lei să se acorde o sumă suplimentară de 10 ori mai mare decât la o pensie medie de 1.800 de lei.

Decidenții trebuie să țină cont că inflația se resimte mai puternic la pensionarii cu venituri mici, în cazul cărora alimentele și medicamentele au o pondere mai mare în totalul cheltuielilor. Așadar, în perioade de criză economică, pe lângă principiul contributivității, conform căruia fiecare primește după cum a contribuit, trebuie să ținem cont și de principiul solidarității sociale, care prevede ca cei vulnerabili să fie sprijiniți mai mult.

Având în vedere toate aceste aspecte, este evident că veniturile pensionarilor cu pensii mici trebuie să crească mai mult, iar acest lucru se poate face fără încălcarea Constituției. De asemenea, PSD va promova întotdeauna principiul solidarității sociale, mai ales în situații de criză.

Astfel, PSD va lupta pentru creșterea veniturilor pensionarilor cu pensii mici.

  George Șișcu - declarație politică intitulată Există lumină la capătul furtunii, există o Românie prosperă la capătul crizelor!;

Domnul George Șișcu:

"Există lumină la capătul furtunii, există o Românie prosperă la capătul crizelor!"

Pensiile vor fi mărite de la 1 ianuarie 2023 până la valoarea de 15%. Este un procent pe care Partidul Național Liberal, prin premierul Nicolae Ciucă, l-a susținut, asemenea Președintelui României, Klaus Iohannis. Veniturile tuturor pensionarilor este firesc să crească în mod egal cu inflația de anul acesta. Și, într-adevăr, nu pot plăti pensionarii costurile crizelor suprapuse cu care ne confruntăm!

De altfel, cea mai mare parte a activității Guvernului din acest an a fost concentrată pe sprijinirea categoriilor vulnerabile de români, în paralel cu asigurarea unei subvenții esențiale la prețurile electricității și gazelor naturale pentru toți consumatorii casnici. Prin ordonanța de urgență în domeniul energiei, recent adoptată, reușim să susținem instituțiile publice, IMM-urile, dar și marii consumatori, prin prețuri plafonate. Este un efort bugetar major, pe care România îl face, pentru a-i proteja pe români și pentru a ne proteja economia națională.

Niciodată în istoria noastră recentă nu ne-am mai confruntat cu asemenea provocări, așa cum se întâmplă în prezent. Pandemia a fost un eveniment șocant, care ne-a surprins și pentru care am luat măsuri odată cu întreaga planetă, pe măsură ce aflam mai multe detalii despre virus. Astăzi, cu războiul de la granițele noastre, cu criza prețurilor la energie și cu un nivel al inflației pe care nu l-am mai cunoscut de decenii, avem în față o situație extrem de complexă, în fața căreia acest guvern, constituit, printr-o largă majoritate, de nevoie, nu "de drag" politic, i-a făcut față.

În vreme ce multe dintre statele europene se îndreaptă spre recesiune, în cazul României, în ciuda contextului exploziv din punct de vedere economic și în ciuda războiului din Ucraina, aceasta va înregistra în 2022 o creștere de 4.6% a economiei, iar în 2023 toate instituțiile financiare mondiale confirmă că, deși va încetini ușor, tot vom rămâne într-un scenariu de creștere. Această realitate și reușită, dublată de încrederea tot mai mare a investitorilor străini în România, ne dau motive să nu fim foarte pesimiști în legătură cu anul viitor. Mai mult, Banca Națională a României confirmă, la rândul său, că inflația se va mai domoli în 2023 și nu va mai atinge asemenea cifre precum în ultimele luni.

În perioadele complicate, profeții apocalipselor se înmulțesc și încearcă să capitalizeze electoral, deși nu au nici soluții și nici bune intenții, de pe urma nemulțumirii legitime a oamenilor. În această guvernare am reușit, în ciuda tuturor previziunilor, să oferim României șansa de a vedea cu limpezime lumina de la capătul furtunii, iar pentru aceasta a fost nevoie de stabilitate politică și de multă înțelepciune.

Cred că aceste rezultate bune sunt mai importante decât orgoliile principalelor partide din coaliția de guvernare. Mai avem încă multe probleme de rezolvat urgent pentru a intra într-o nefastă logică electorală și a ne lăsa atrași în dispute cu ochii pe sondajele de opinie.

Orice poză de moment în sondaje, astăzi, nu are o relevanță prea mare pentru 2024. Iar în cadrul alegerilor de peste doi ani, oamenii se vor uita la rezultate, la propria bunăstare și la proiectele pe care am reușit să le implementăm pentru a le face o viață mai bună.

  George-Cătălin Stângă - declarație politică: România are nevoie de o dezvoltare durabilă, capabilă să reducă decalajele între mediul rural și cel urban, între regiunile țării;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"România are nevoie de o dezvoltare durabilă, capabilă să reducă decalajele între mediul rural și cel urban, între regiunile țării"

România parcurge o perioadă extrem de dificilă, fiind afectată de crizele regionale și globale. Chiar și în aceste condiții, țara noastră are nevoie de o viziune de dezvoltare pe termen mediu și lung pentru a consolida reziliența față de crizele viitoare și a crea baza pentru dezvoltarea durabilă și incluzivă a țării.

România are nevoie de o schimbare a paradigmei de dezvoltare pentru a face față provocărilor secolului XXI. Trăim o perioadă marcată de procesul de globalizare, de accentuare a inegalităților și de crizele geopolitice regionale și globale.

Dezvoltarea Durabilă este soluția, dar o dezvoltare durabilă care să asigure o reducere a decalajelor dintre urban și rural, dintre regiunile țării. Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul societății noastre, dorința realizării unui echilibru între aspirațiile cetățeanului născut liber și societatea de care depinde.

Privim permanent spre viitor, spre moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare. Este esențial să ne unim eforturile pentru a asigura prosperitate, siguranță și echilibru.

Societatea noastră a evoluat, iar provocările pe care le întâmpină sunt diferite și trebuie să le abordăm pe fiecare în parte. Necesitatea unei viziuni în privința dezvoltării durabile este determinată de asigurarea unui cadru unic și coerent care urmează să consolideze politicile publice.

Dezvoltarea durabilă este o parte esențială a Programului de Guvernare al actualului Executiv, al cărui scop principal este acela de a asigura o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru toți cetățenii țării noastre, inclusiv pentru acele persoane care se află într-o poziție vulnerabilă.

Stabilirea unei strategii de dezvoltare pe termen lung reprezintă "farul" care ghidează implementarea obiectivelor în toate politicile sectoriale ce pot promova dezvoltarea durabilă pe plan național.

Este nevoie de implicarea tuturor actorilor în realizarea obiectivelor de dezvoltare pe care ni le asumăm ca țară. Implicarea fiecărui cetățean este imperativă în realizarea tuturor țintelor pe care ni le propunem.

Doar așa vom reuși să transformăm România și să asigurăm un viitor durabil generațiilor următoare.

  Elena Hărătău - declarație politică având titlul Reforma educației trebuie să înceapă cu clasele mici;

Doamna Elena Hărătău:

"Reforma educației trebuie să înceapă cu clasele mici"

Am răspuns cu deosebită bucurie invitației de a participa la ediția a II-a a Simpozionului județean "Educație de calitate în orice situație - Exemple de bune practici", organizat de Asociația Învățătorilor din județul Bacău.

Reîntâlnirea cu foștii mei colegi din învățământul primar a fost fantastică și emoționantă, fiind un excelent prilej de a rememora amintirile frumoase din activitatea didactică pe care am desfășurat-o împreună, ani la rând.

Remarc calitatea lucrărilor prezentate în cadrul manifestării desfășurate în Amfiteatrul "Radu Beligan" al Școlii Gimnaziale "Alexandru Ioan Cuza" din Bacău, numele marelui actor și regizor fiind în măsură să-i inspire pozitiv pe toți participanții, mici și mari.

Felicit Asociația Învățătorilor din județul Bacău pentru evenimentele organizate, simpozionul fiind urmat de "Balul învățătorilor", circumstanțe ce au permis cadrelor didactice să socializeze și să pună bazele unor proiecte noi.

Așa cum știu din propria experiență de dascăl, învățătorii băcăuani au avut și au capacitatea extraordinară de a se adapta oricăror situații, mai ales în cele de criză, rezultatele obținute de ei și de elevii lor fiind întotdeauna remarcabile.

Consider că asigurarea calității în învățământ este sarcina fiecărui cadru didactic. Procesul instructiv-educativ trebuie organizat în așa fel încât elevul să găsească, în interiorul acestuia, resursele necesare și motivația care să-l stimuleze la o învățare activă și eficientă. Este necesar ca fiecare dascăl să aștepte, cu răbdare, rezultatele eforturilor sale și să rămână optimist, chiar dacă ele întârzie să apară.

Sunt convinsă că, după ce va fi completat cu sugestiile tuturor factorilor cu răspundere din domeniu, proiectul noii legi a educației naționale va constitui un document complex, armonizat corespunzător cu ultimele evoluții și tendințe, care va aduce beneficiile mult așteptate de toți cei care muncesc în învățământ.

Avem nevoie de un act normativ exhaustiv, fără echivoc, pragmatic și ancorat în realitate, care să rezolve cvasi-majoritatea problemelor existente astăzi în educația națională.

Unul dintre aspectele capitale ale reformei educației, inițiate de PNL, este digitalizarea, componentă ce va fi implementată pentru început în mediul universitar, prin alocarea sumei de un miliard de lei, în vederea digitalizării facultăților acreditate. Astfel, se vor face investiții considerabile în proceduri standardizate de predare online, mai ales pe fondul creșterii exponențiale a importanței comunicării online în activitatea didactică universitară. Noua lege a educației mai prevede, pe segmentul învățământului universitar, creșterea cu 50% a finanțării burselor acordate studenților, de la 201 lei la 300 lei/lună, pe toată durata anului universitar.

Sunt convinsă că și inadvertențele legate de buna funcționare a învățământului primar și gimnazial vor fi analizate cu celeritate de noul ministru liberal al Educației, astfel încât să avem o lege solidă, fortificată, cu răspunsuri adecvate la toate întrebările și necesitățile sistemice.

  Alexandra Huțu - declarație politică-apel pentru susținerea propunerii PSD pentru o creștere diferențiată a veniturilor pensionarilor;

Doamna Alexandra Huțu:

De câteva zile tot aud în spațiul public, mai ales din zona colegilor de la PNL, că propunerea PSD de creștere diferențiată a veniturilor pensionarilor ar fi neconstituțională, și chiar inechitabilă. De aceea cred că trebuie să am această intervenție pentru a clarifica lucrurile pentru cei care nu au înțeles ceea ce propune PSD.

Avem, pe de o parte, propunerea PNL pentru o creștere cu 15% a punctului de pensie. Asta înseamnă că și cel cu pensia medie de 1.800 de lei, și cel cu pensia uriașă de 18.000 de lei va benefica de aceeași creștere procentuală.

În termeni reali, cei cu pensia uriașă vor avea o creștere uriașă de 2.700 de lei, aproximativ 540 de euro în plus, în buzunar. Doar creșterea e mult mai mare decât pensia medie din România. În total, cu această creștere, pe care PNL vrea să i-o dea cu mare generozitate, cel cu pensie deja mare va depăși 20.000 lei pe lună.

În schimb, cel cu pensia medie, care are acum 1.800 de lei, va primi în plus de zece ori mai puțin, adică doar 270 de lei. Deci, cel care abia face față inflației, primește de 10 ori mai puțin decât cel care deja este foarte îndestulat și nu mai are pe ce să cheltuiască banii. Asta e justiția socială pe care ne-o propun colegii de la PNL.

PSD a spus cât se poate de clar că suntem de acord cu o majorare cu 15% a banilor alocați pensionarilor. Însă distribuirea acestui surplus trebuie să se facă diferențiat, astfel încât cei care o duc mai greu să fie sprijiniți într-o măsură mai mare, iar cei care deja o duc foarte bine să primească și ei un plus, dar nu la fel de mare.

La această propunere a PSD, unii colegi au spus că e neconstituțională și că ar fi și inechitabilă, susținând că cei care au contribuit mai mult au dreptul să primească mai mult.

Cei care spun asta fac o gravă confuzie între pensie și venituri. Ei nu înțeleg că una e să crești diferențiat punctul de pensie, ceea ce ar fi într-adevăr neconstituțional, și cu totul altceva înseamnă să crești diferențiat veniturile pensionarilor. Prin venituri se înțelege nu doar pensia propriu-zisă, ci și alți bani primiți de acești pensionari, fie sub formă de vouchere, fie sub diverse alte forme și măsuri de sprijin.

Așadar, soluția PSD este de a crește diferențiat veniturile pensionarilor, nu punctul de pensie, cum greșit s-a înțeles de unii. Asta înseamnă că în același buget, de +15% pentru 2023, putem crește punctul de pensie cu o valoare mai mică, dar egală pentru toți, iar diferența rămasă o putem distribui sub forma unor programe de sprijin către pensionarii cu venituri mici, cum am făcut și anul acesta.

Astfel, pensiile mici pot crește cu 20% sau chiar 30%, dacă acceptăm ca cei bogați să se mulțumească cu o creștere mai mică de 15%. Așa ar fi echitabil în această perioadă dificilă.

Știu cealaltă acuză a unor politicieni care spun că o astfel de majorare diferențiată ar fi inechitabilă, pentru că cei care au contribuit mai mult merită mai mult. Da, acesta e principiul contributivității. Dar, dincolo de a fi riguroși în aplicarea acestui principiu, ar trebui să fim puțin și oameni, să încercăm să ne punem și în locul celor cu venituri mici. Nu putem spune pur și simplu că nu ne pasă. Gândiți-vă ce poate face un pensionar cu 1.500 de lei în această perioadă cu creșteri explozive, mai ales la alimente și la utilități. Chiar nu mai suntem oameni? Aplicăm la sânge principiul contributivității fără să ne pese de cei care ar putea fi puși în situația absolut dureroasă de a alege între medicamente și alimente? Nu am spus că nu ne mai întoarcem la acea epocă, în care frigiderul pensionarilor rămânea gol, pentru a putea plăti rețeta primită de la medic?

Ca să revenim la exemplul nostru, cheltuielile cu alimentele, medicamentele și utilitățile reprezintă în cel mai bun caz 100% din veniturilor pensionarilor cu pensie mică. Pentru cei cu pensii mari, aceste cheltuieli abia ating 10% din venituri. Vi se pare echitabil? Eu zic că nu!

Eu spun că, în această perioadă cu creșteri mari de prețuri, mai ales la produsele de bază, de care ai nevoie pentru a putea trăi, trebuie să fim puțin și solidari, nu doar să aplicăm la sânge anumite principii. Solidaritate înseamnă să oferi un sprijin mai mare pentru pensionarii cu venituri mici, care abia fac față pentru a-și ține traiul de zi cu zi, și a așa plin de restrângeri și de frustrări.

Deci, haideți să fim buni creștini, să ne gândim și la aproapele nostru, care nu a avut aceeași șansă în viață ca cel care o duce bine. Nu mă refer aici la leneși sau la chiulangii - ei nu primesc nimic dacă nu au contribuit măcar stagiul minim de cotizare -, mă refer aici la cei care au muncit din greu, pe câmp, în fabrici, pe șantiere. La cei care au muncit cinstit și care merită măcar un trai decent la bătrânețe.

Susțineți deci propunerea PSD pentru o creștere diferențiată - atenție! - a veniturilor pensionarilor, nu a punctului de pensie.

  Ilie Toma - declarație politică: Singurul partid din România care ține cu românii este PSD;

Domnul Ilie Toma:

"Singurul partid din România care ține cu românii este PSD"

Când au fost la guvernare cei de Dreapta, care vorbeau de pomenile electorale, și-au dat arama pe față. Asta după ce, ani de zile, au umilit românii, arătând cu degetul către ei ori de câte ori PSD, singurul partid din România care ține cu românii și care a venit cu măsuri în sănătate, agricultură și alte sectoare vulnerabile, măsuri necesare pentru români, pentru economia românească.

Guvernele de Dreapta au sărăcit săracii și îmbogățit bogații. Da, săracul a devenit mai sărac, bogatul mai bogat! Faptele sunt evidente, nu mai există dubii. Ani de zile, Dreapta politică din România a făcut opoziție prin sloganuri, instigare, dezbinare sau atacuri la adresa tuturor celor care făceau ceva pentru români.

Noi, românii, avem un proverb: "vorba multă, sărăcia omului!". Viziunea de guvernare și faptele Dreptei puse lângă acest proverb nu fac altceva decât să evidențieze adevărul dureros din spatele celor 4 cuvinte transpus în realitate.

După ani grei de pandemie, guvernarea de Dreapta doar a sporit vulnerabilitatea și incertitudinea cetățenilor, România a fost sărăcită energetic, iar majorarea pensiilor seniorilor blocată pe zeci de ani și incertă.

Vreau să-i întreb, cum se simt și unde sunt acum cei din USR, care au realizat un PNRR în defavoarea României și a românilor? Cei care au alocat în PNRR aproape o jumătate de miliard de euro pentru piste de biciclete prin pădure, câmp sau pustietate, în timp ce România are nevoie de dezvoltarea infrastructurii rutiere, și au realizat achiziții supradimensionate de doze de vaccin anti-COVID, în loc de investiții în economie sau alocări de bani la pensii. Cei care nu au pus nici măcar un euro în PNRR pentru irigații, pentru consolidarea securității alimentare?

Cum vă simțiți cei care acum speculați, ca la piață, procente de majorare a pensiilor, jucându-vă cu sentimentele celor aflați la vârsta senectuții și în fața cărora ar trebui să vă arătați respectul?

Cum se simt cei care au liberalizat piața energiei, generând inflație record, au închis și mai închid capacități de producție de energie? Dar cei care vor procent egal la pensiile tuturor românilor fără să țină cont că unii pensionari vor beneficia de 10 ori mai mult decât alții.. (bogatul mai bogat...)

Da, vă întreb cum vă simțiți și cum credeți că se simt românii? Românii care trebuie protejați de creșterea prețurilor, de inflație, de facturile la energie? Românii a căror putere de cumpărare a scăzut, traiul zilnic a devenit tot mai greu și care în mod cert acum trăiau vremuri mult mai dificile dacă PSD nu își asuma intrarea la Guvernare într-un moment în care Dreapta politică lupta doar pentru acumulare de capital de imagine?

PSD a intrat la guvernare pentru că situația țării devenise dramatică. Haosul sanitar, economic și social trebuia să înceteze, iar cineva trebuia să guverneze și pentru români.

Vremurile sunt grele și sunt necesare eforturi uriașe pentru a le traversa cu bine. PSD va dovedi, din nou, că este unicul partid din România care guvernează pentru țară și este singurul partid din România care ține cu românii! PSD va fi cel care va majora din nou pensiile și salariilor românilor, va construi autostrăzi, va susține activitățile din agricultură și va readuce economia pe un grafic de creștere.

  Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Viitorul UE nu este politică electorală locală!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Viitorul UE nu este politică electorală locală!"

Cuvintele următoare nu sunt adresate doar social-democraților suedezi, ci tuturor politicienilor din Europa care înțeleg sintagma universală "United we stand, divided we fall!".

Ceea ce este cu adevărat trist este că viitorul Uniunii Europene pare să stea "la mâna" orgoliilor unor partide politice cu interese electorale mici și vremelnice.

Recent am explicat mecanismele subtile din politica internă a Țărilor de Jos (Olanda), din care a rezultat rezoluția-recomandare, ca guvernul olandez să respingă aderarea noastră la Schengen. Zilele acestea apar semnale din partea unor partide din Suedia. Dacă la extremiștii de dreapta ne așteptam să aibă poziții aiuritoare, "surpriza" a venit din partea social-democraților suedezi. Mai ales că în urmă cu puțin timp conducerea lor îl asigura pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, de sprijinul pentru țara noastră.

Politica nu este balet, ci lupta pentru putere și influență. Acesta este și motivul pentru care social-democrații suedezi transmit astfel de mesaje. Au nevoie să arate că fac "jocurile" pe scena lor politică și "joacă" cartea "străinilor care ne vin în case" la concurență cu extrema dreapta. Nu este treaba mea, dar cred, sincer, că este o carte politică sinucigașă electoral pentru ei. Ceea ce mă preocupă mai mult decât jocurile politice locale din țările UE este că aceste "hărțuieli" partinice pun în pericol structura întregii Uniuni. Mult mai mult decât își imaginează ei...

Europa este puternică doar unită. Cu interese comune (economice, sociale, militare, ideologice) care să aducă prosperitate cetățenilor europeni. Ca și într-o familie însă, când fiecare frate începe să își rupă din averea întregii familii câte o bucată și își pune garduri peste garduri, familia se destramă.

Cum își imaginează suedezii și olandezii - poate și alții, cine mai știe? - că se vor simți românii și bulgarii dacă vor fi respinși, deși au toate drepturile la liberă circulație în UE? Onorați sau trădați? Privilegiați sau tratați cu dublă măsură? Se vor simți mai europeni sau izgoniți?

Aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen nu este o "invenție" sau un "moft"; accederea în Schengen este un drept stipulat în tratatele de aderare la UE, care ar trebui să fie aplicate imediat ce țările respective au îndeplinit condițiile tehnice. România le îndeplinește din 2011.

Unii occidentali poate nu realizează cât de important a devenit Estul Europei. Și nu doar acum, cu războiul din Ucraina, dar în ultimii zece ani. Când economia occidentală stagna sau era în recesiune, România avea creștere economică. După o pandemie virală, România a ieșit cu creștere economică de 6%, în timp ce prognozele optimiste ne dădeau cu doar 2,4%. Estul Europei are talentul, motivația și forța de a împinge Europa mult mai departe decât ar putea toate țările singure. Însă, românii și bulgarii nu pot fi luați "de-a gata"!

Libera circulație este un principiu fundamental al Uniunii Europene pe care noi l-am acceptat la pachet cu toate obligațiile și îndatoririle asumate la aderare. Și nu ne dorim decât echitate.

Niciodată viitorul nu s-a construit cu interese și gândire pe termen scurt. Social democrația ne obligă la viziune, la a privi în viitor, altfel nu vom rămâne decât cu gustul amar la ceea ce ar fi putut fi Uniunea Europeană dacă...

  Ioan Mang - declarație politică: PSD este întotdeauna de partea oamenilor!;

Domnul Ioan Mang:

"PSD este întotdeauna de partea oamenilor!"

Există partide pentru care cuvinte precum piața, companie sau profit reprezintă profesiunea de credință și focusul activităților politice pe care le întreprind. Așa cum observați, din vocabularul lor principal lipsește cuvântul oamenii! Aceste partide se revendică întotdeauna ca fiind de dreapta.

Și mai există partide, precum Partidul Social Democrat, pentru care cetățenii - cei mulți, cum li se spune, oamenii care muncesc de dimineața până seara, uneori și în două locuri - reprezintă singura lor rațiune de a fi. Din acest motiv sunt mândru că fac parte din PSD, singurul partid care pune înainte de orice interesele legitime ale românilor!

Ce a contat pentru guvernul de dreapta în pandemie? Oamenii? Cu siguranță nu! A contat să achiziționeze zeci de milioane de vaccinuri despre care știau că vor rămâne nefolosite și se vor strica, doar pentru a burduși, din sărăcia noastră, conturile unor corporații străine. A trebuit să vină un ministru PSD la Sănătate pentru a opri această aberație.

Ce a contat pentru guvernul alianței de dreapta când a forțat așa-zisa liberalizare a pieței de energie? Oamenii? Evident că nu! Tot ce i-a interesat a fost să dea unora ocazia de a realiza profituri nesimțite pe spinarea oamenilor muncitori și de a crește artificial prețurile. A fost nevoie de presiuni și eforturi susținute în Coaliție, din partea PSD, pentru a-i convinge pe cei de la PNL să treacă, totuși, cumva, de partea românilor afectați.

Ce a contat când dreapta a negociat, vorba vine, condițiile asumate, sau impuse țării noastre prin PNRR? A contat agricultura văduvită, tot de ei, de irigații? Sau au contat firmele la care, caz unic, le-au dat bani cu dedicație în însuși textul Planului? Sau au contat contractele de consultanță ulterioară pe care și le-au aranjat pentru ei și ai lor? Au contat pensionarii pe care voiau să îi țină zeci de ani cu pensiile blocate la cel mai josnic nivel? Pe cei de dreapta nu i-a interesat așa ceva! A fost nevoie să vină un ministru PSD la Ministerul Muncii pentru a arăta că un guvern poate și trebuie să fie de partea celor mulți, sau năpăstuiți și că, dacă se vrea, așa cum PSD a vrut, orice se poate schimba sau renegocia dacă este pentru binele părinților sau al bunicilor noștri!

Ce a contat pentru cei de dreapta când PSD cerea, legitim, corect și realist, creșterea pensiilor? Din păcate, nu oamenii, altfel nu s-ar fi opus. Iar acum, după ce luni de zile s-au împotrivit ideii, tot ei vin și jonglează cu procentele, într-un dispreț total pentru bieții pensionari care nu mai știu încotro să se uite, când totul, dacă PSD era ascultat, putea fi clarificat și stabilit spre binele oamenilor, și nu al vreunui partid.

Din toate aceste motive, reiese clar că România are mare nevoie de PSD la guvernare într-o perioadă de crize suprapuse! Din toate aceste motive, românii văd și știu că reprezentăm singurul partid pentru care ei, românii, sunt singurii care contează. Din toate aceste motive sunt mândru de eforturile, dar și de rezultatele obținute de PSD pentru oameni.

  Olivia-Diana Morar - declarație politică având titlul PNL urmărește prosperitatea tuturor românilor, fie ei tineri, activi sau seniori;

Doamna Olivia-Diana Morar:

"PNL urmărește prosperitatea tuturor românilor, fie ei tineri, activi sau seniori"

Un mit prea des vehiculat în România spune că liberalii și, în general, reprezentanții curentelor politice de dreapta se îngrijesc doar de bunăstarea celor puțini și prosperi, iar nu de cea a românilor aflați în curs de dobândire a acestei prosperități. Nimic mai fals!

În primul rând, noi, liberalii, nu facem în niciun moment un astfel de partizanat inutil și dăunător în egală măsură. Noi, liberalii, suntem conștienți de cât de păgubos este un traseu economico-social care duce spre polarizarea excesivă a veniturilor populației. În acest context, cum ar putea exista chiar stâlpii doctrinei noastre politice? Unde este loc de libertate individuală?

Ceea ce dorim noi, liberalii, este o societate bazată pe șanse egale, o societate în care oricine are o idee inovatoare și o poate valorifica pentru a îndeplini, astfel, o nevoie socială și, utilizând beneficiile aduse de această activitate, propriile nevoi. O astfel de societate va fi în mod natural incluzivă, diversă, cu o economie împărțită între mii de mici, dar creativi și eficienți agenți economici.

Dar o astfel de economie nu poate prospera în lipsa certitudinii față de viitor. Cum poate lucra cineva astăzi, dacă nu știe că mâine va beneficia de o pensie decentă, de un sistem sanitar funcțional etc.? Cum va putea fi acel om activ și implicat la locul său de muncă, fie acesta în administrația statală, fără a cărei bună funcționare nici economia privată nu poate prospera, sau în mediul privat, în lipsa unei minime și elementare predictibilități?

De aceea, noi, liberalii, respectăm seniorii și înțelegem ce înseamnă o pensie. Înțelegem că pensia nu este o pomană, nu este o măsură socială, ci este un venit de înlocuire. Este un venit care trebuie să îi ofere beneficiarului său un standard de viață cât mai apropiat cu putință de cel avut în perioada activă, astfel încât el să se poată bucura de anii, în egală măsură frumoși și meritați, de odihnă.

Și mai înțelegem că o societate nu poate prospera dacă jumătate dintre membrii săi nu își permit să își îndeplinească nevoile asociate unui standard decent de viață, într-o Românie membră a Uniunii Europene. Orice societate în care există dezechilibre economice majore va aluneca, în timp, spre autoritarism și spre sărăcie. Or, noi, liberalii, exact asta detestăm și vrem să combatem, autoritarismul și sărăcia. În plus, în calitate nu atât de liberali, cât de oameni, vedem și simțim impactul creșterii prețurilor, un impact resimțit la nivel mondial, al unui fenomen cu cauze multiple și în principal externe, dar pe care trebuie să îl combatem cu aceeași energie.

Și ce dovadă mai bună poate exista pentru tot ce am afirmat până acum decât că, spre deosebire chiar și de PSD care, deși a elaborat, a susținut și adoptat actuala Lege a pensiilor, sub mandatul ministrului muncii, Lia Olguța Vasilescu, tot Guvernul condus de PNL este cel care a majorat efectiv pensiile atât la 1 septembrie 2020, când punctul de pensie a crescut cu 14%, de la 1.265 lei la 1.442 lei, cât și la 1 ianuarie 2022, când a fost majorat cu 10%, de la 1.442 lei la 1.586 lei. Așadar, ca de altfel de obicei, noi nu doar am promis, ci chiar am livrat!

Mai mult, pentru a veni în sprijinul pensionarilor afectați de creșterile de prețuri, Guvernul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă este și cel care a acordat, în luna ianuarie, un sprijin financiar, seniorilor cu pensii mai mici sau egale cu 1600 de lei și, în luna iulie, pensionarilor cu venituri mai mici sau egale cu 2000 de lei, un alt sprijin financiar în valoare de 700 de lei, acestea pentru că, după cum și președintele Klaus Iohannis, și premierul Nicolae Ciucă, dar și fiecare dintre noi am afirmat în repetate rânduri, suntem datori să luptăm cu efectele inflației chiar dacă factori externi au provocat-o și în niciun caz nu pensionarii din România sunt aceia care trebuie să suporte efectele inflației. Pensia este venit de înlocuire, iar dacă puterea ei de cumpărare scade, înlocuirea venitului din perioada activă nu se mai produce în aceeași măsură, ceea ce afectează însăși rațiunea existenței pensiei. Noi, liberalii, nu putem accepta așa ceva!

Tocmai de aceea, ne-am asumat și ne asumăm angajamentul de a crește pensiile ori de câte ori este posibil, iar în aceste momente o creștere cu 15% este nu doar posibilă, ci și strict necesară.

Prin urmare, nici nu se poate pune problema unei ezitări în această direcție. Pensiile vor crește de la 1 ianuarie și vor crește pentru că Partidul Național Liberal a inițiat, își asumă și susține acest lucru acest lucru, ceea ce a și dovedit prin fapte în repetate rânduri. Este un angajament luat față de dumneavoastră, celor de a căror încredere suntem onorați. Pentru că părinții și bunicii noștri merită o viață sigură, iar majorările pe care le-am efectuat și cele pe care le vom efectua sunt absolut necesare pentru a salvgarda nivelul de trai al categoriilor sociale care devin vulnerabile într-o perioadă complicată economic, așa cum este aceasta prin care trecem acum.

Iar noi, care nu o dată în trecut am făcut pași spre asigurarea unor pensii decente, vom face acest lucru și de data aceasta!

Cu drag, pentru seniorii noștri.

  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: Către o Europă rezilientă din punct de vedere cibernetic;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Către o Europă rezilientă din punct de vedere cibernetic"

Eforturile de integrare europeană se axează, în principal, asupra mai multor direcții de acțiune, dintre care securitatea cibernetică, care reprezintă un pilon pentru toate celelalte politici ale UE. Transporturile, economia, energia, finanțele și sănătatea sunt acum vizibil dependente de tehnologiile digitale pentru o bună funcționare, întrucât digitalizarea creează oportunități unice de centralizare a informațiilor, de conectare a beneficiarilor unui serviciu, de coordonare și democratizare a procesului decizional. Totodată, digitalizarea aparatului administrativ crește transparența și vizibilitatea efectelor pe care o decizie luată de către autorități o are, îmbunătățind exponențial relația stat-cetățeni.

Concomitent cu dezvoltarea spațiului cibernetic, crește nevoia de securizare a acestuia, având în vedere strategiile statelor autoritare de destabilizare prin erodarea coeziunii și solidarității europene și a regiunii nord-atlantice. Din momentul izbucnirii pandemiei, provocările la adresa securității cibernetice au devenit din ce în ce mai proeminente, fiind expuse vulnerabilități în modul de funcționare al mecanismelor de prevenție și combatere a atacurilor cibernetice. O nouă strategie de securitate cibernetică a UE a fost adoptată în 2020, urmând ca primele concluzii aferente acesteia să fie publicate de către Consiliu, un an mai târziu. S-a recunoscut faptul că securitatea tehnologică este indispensabilă scopului construirii unei Europe reziliente, verzi și digitale. Criminalitatea informatică atinge și astăzi noi cote, în contextul în care este estimat că 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor fi conectate la internetul obiectelor până în 2024, conform datelor publicate de Consiliul European.

Invazia Federației Ruse în Ucraina a reiterat nevoia de întărire a rezilienței spațiului cibernetic european, întrucât Vladimir Putin este un lider cunoscut pentru preferințele sale de distribuire a fake news și de facilitare a atacurilor informatice asupra infrastructurii statelor europene. Este nevoie de un răspuns mai solid pentru a asigura deschiderea spațiului cibernetic, în vederea maximizării nivelului de încredere a cetățenilor în instrumentele și serviciile digitale și în capacitatea autorităților naționale și internaționale de a-i proteja în fața amenințărilor externe. Nu mai este vorba despre un proces ce ține strict de domeniul informatic, ci de protejarea valorilor de bază ale drepturilor omului și a libertăților cetățenești și de funcționarea corespunzătoare a fiecărei nișe de activitate de la nivelul societății.

Astfel, statele UE demonstrează capacitate de reabilitare și adaptare la provocări. Executivul European a propus în cursul săptămânii trecute două planuri de acțiune, pentru a spori apărarea în domeniul cibernetic și pentru a facilita deplasarea forțelor armate mai eficient peste granițe, conform unui reportaj Reuters. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a avertizat că războiul este la granițele noastre, fapt ce adaugă presiune suplimentară asupra spațiului european și motivează în același timp sporirea cooperării pe plan internațional, cu forțele NATO.

Noua politică este construită în jurul a patru piloni ce cuprind inițiative cu ținte clare: gestionarea crizelor cibernetice în cadrul UE, alături de reducerea dependențelor noastre strategice de tehnologiile cibernetice critice. Baza industrială și tehnologică de apărare europeană, EDTIB, va fi consolidată, iar parteneriatele cu beneficiarii de securitate cibernetică - atât indivizi, cât și societatea civilă și mediul de afaceri - vor fi întărite.

Întreg ecosistemul de apărare al UE trebuie securizat. Fiecare dintre noi suntem atât contribuabili, cât și beneficiari ai securității europene, iar dedicarea noastră trebuie să fie pe măsură. Este o responsabilitate față de noi, față de idealurile europene și democratice și față de obiectivele de respingere a amenințărilor externe.

  Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată Populismele ieftine și intervențiile brutale în mecanismele pieței, total incompatibile cu PSD;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Populismele ieftine și intervențiile brutale în mecanismele pieței, total incompatibile cu PSD"

Partidul Social Democrat, partidul pe care îl reprezint în Parlamentul României, a guvernat întotdeauna în folosul tuturor românilor, și nu doar în favoarea anumitor clase sociale, spre deosebire de celelalte formațiuni politice, care au deținut, în mod succesiv, puterea. Iar performanțele pe care le-am impus prin cele mai potrivite decizii politice, de-a lungul timpului, nu doar că ne recomandă în continuare în fața societății, ci se constituie și în experiența necesară pentru depășirea efectele atât de grele ale crizelor actuale. Trebuie să vă reamintesc că, din băncile opoziției, PSD a avut cele mai eficiente soluții și pentru depășirea crizei financiare care a debutat în 2008.

Alături de PNL la guvernare, în acest moment, din nou PSD face uz de toate metodele pentru a diminua, în cel mai responsabil mod, declinul economiei și chiar redresarea acesteia. Și nu este vorba doar despre răspunsurile noastre la gama de probleme dificile, contemporane, ci și de banii sub formă de investiții care vor fi injectați în economie.

Din fericire, vom avea la dispoziție, pentru anul viitor, cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani. Din nefericire, deja se prefigurează pe linia orizontului politic comun cu partenerii noștri de guvernare o serie de tendințe populiste. Să glisezi dincolo de linia care face demarcarea clară dintre nevoile stringente ale populației, ce trebuie rezolvate cât mai rapid și echitabil, și diversele orgolii sau interese pentru polarizarea capitalului electoral chiar și când nu este timp pentru așa ceva, denotă un oarecare diletantism și oportunism. Iar antidotul PSD pentru acest populism indezirabil și inutil îl constituie evitarea oricărui război al orgoliilor și al intereselor politice în favoarea seriozității și a stabilității bugetare. Consider că este necesar să ne comportăm rațional și să fim, concomitent, aproape de toți românii, dovedind deschidere și cinste la împărțirea banilor publici.

Deciziile luate în viteză, populismul de dragul unor voturi iluzorii, intervenția brutală în mecanismele pieței sunt principalele capcane în care unii dintre partenerii noștri de guvernare pot cădea. Tocmai de aceea nu trebuie abordat bugetul în mod populist, ci trebuie edificat pe noile coordonate politice grație cărora am reușit și am dezamorsat cu grijă sporită și chiar și cu succes efectele generate de piața liberă din energie, pe care dreapta a cultivat-o o perioadă mult prea îndelungată și care nu s-a soldat cu rezultate în favoarea poporului. Iar în acest moment este imperios necesar ca eforturile noastre, ale celor de la PSD, pentru redimensionarea obiectivelor de țară, să se concentreze, în continuare, în jurul intereselor naționale. România are resurse și trebuie să învățăm să le administrăm cum trebuie în favoarea noastră. Acum este momentul să urmăm și trendurile externe de redeschidere a minelor și să nu lăsăm energia la mâna unora care urmăresc doar profitul cu orice preț, chiar în detrimentul întregii noastre societăți. Mai mult, trebuie să investim în dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei.

PSD își dorește să pună pe agenda coaliției diverse noi măsuri vitale pentru toate zonele decizionale, mai ales că investițiile în energie, dar și în alte domenii strategice au înregistrat unele decalaje, iar birocrația sufocă, de multe ori, și unele plasări de capitaluri, iar cele care trec de acest catalizator nociv ajung să se deruleze prea încet pentru viteza evoluției societății.

O veste deosebit de bună o reprezintă și oportunitatea oferită de Planul Național de Redresare și Reziliență, prin ale cărui jaloane asumate vom putea depăși decalajele de implementare a anumitor reforme importante. Iar PSD se angajează ca România să facă pași și mai apăsați ca să ajungă la stadiul calității vieții din statele dezvoltate ale Europei. Noi, social-democrații, suntem conștienți că pentru a atinge acest deziderat, țara noastră are nevoie de un mediu de afaceri viabil, stabil și predictibil. Tocmai din acest raționament fundamental, vom aloca și mai mulți bani pentru investiții.

Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" prevede că 60% din fonduri sunt destinate investițiilor în economie și sprijinirea locurilor de muncă. Tot din registrul măsurilor concrete ale PSD pentru menținerea unui nivel de trai decent al românilor face parte și dislocarea a aproximativ 90 de miliarde de euro, în speță 10 miliarde de euro încă disponibile din perioada de programare 2014-2020 care ia sfârșit anul viitor, plus alte 80 de miliarde de euro care provin din PNRR și din perioada de programare 2021-2027. Per total, toate aceste sume destinate susținerii investițiilor reprezintă cel mai pertinent și eficient răspuns pentru succesiunea crizelor pe care le traversăm în prezent, la fel și dimensionarea echitabilă a bugetului de stat atât pentru pensii, cât și pentru alte cheltuieli.

Cu astfel de soluții fezabile ale PSD, este evident că vom avea un buget care va pune pe primul loc românii copleșiți de aceste crize multiple.

Noi avem răspunsurile cele mai rezonabile pentru fiecare român în parte, pentru diminuarea efectelor nocive ale crizelor atât pentru viitorul apropiat, cât și pentru un orizont de timp larg!

  Nicolae Giugea - declarație politică: Ar fi profund inechitabil ca munca să nu fie stimulată în România!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Ar fi profund inechitabil ca munca să nu fie stimulată în România!"

Îmi aduc aminte cum, cu ceva ani în urmă, prin Oltenia, unii antreprenori români căutau forță de muncă din sursă locală și nu reușeau să angajeze pe nimeni, pentru că beneficiile și prestațiile sociale oferite de stat ajungeau să fie mai avantajoase față de câștigurile salariale obținute după 8 ore petrecute la un loc de muncă. Pentru această situație oamenii nu aveau chiar nicio vină, pentru că orice om rațional ar alege beneficiile sociale mai mari, oferite de stat, în detrimentul muncii. De vină pentru această situație au fost și pare că sunt pe cale să fie, din nou, politicienii români.

România s-a angajat și vreau să cred că își respectă angajamentul, ca prestațiile sociale oferite de statul român să fie acordate țintit, doar către persoanele vulnerabile, nu după socoteli politice ipocrite.

De asemenea, vreau să cred că munca va fi valorizată printr-o politică salarială pe măsură, astfel încât, între a opta pentru beneficiile sociale și un loc de muncă, statutul de angajat să fie mult mai profitabil pentru om și familia lui. Nu pot să ascund faptul că susțin majorarea salariului minim brut pe economie până la valoarea de 3.000 de lei, această majorare fiind în măsură să acopere nu doar sporul de productivitate obținut de economie, ci și inflația din ultimul an. Însă, dacă pentru salariile mici, minime, în care sunt încadrate angajați necalificați sau cu un grad minim de calificare, soluția a fost găsită, ce ne facem cu angajații înalt calificați, care au ajuns la un grad înalt de profesionalizare după decenii petrecute prin școli, universități și după ani de efort intelectual? N-aș vrea să constatăm în anii ce vor urma că toți angajații din economia națională sunt încadrați pe salariul minim și că școala și performanța au fost pierdute din vedere.

Sper că Ministerul Muncii și Solidarității Sociale să aibă înțelepciunea ca, atunci când va propune noile reforme ale salarizării, pensiilor și asistenței sociale, să asigure un maximum de echitate în societate. Pensionarul care a muncit o viață să aibă o pensie pe măsură, angajatul bine calificat să fie stimulat printr-un salariu pe măsură, iar persoanele vulnerabile să fie singurele beneficiare ale ajutoarelor sociale.

Îmi exprim speranța că întârzierea elaborării și adoptării acestor proiecte asumate prin PNRR provine din eforturile Ministerului Muncii de a răspunde exigențelor pe care le-am exprimat și eu.

  Nicolae Roman - declarație politică având ca temă Redeșteptarea poporului român - Închiderea și conservarea carierelor de lignit și a minelor de huilă, între necesitate si oportunitate!;

Domnul Nicolae Roman:

"Redeșteptarea poporului român - Închiderea și conservarea carierelor de lignit și a minelor de huilă, între necesitate si oportunitate!"

În timp ce ne zbatem cu găsirea de soluții pentru susținerea sectorului energetic, Parlamentul a votat la două mâini pe repede înainte, Proiectul de Lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 108/2022, pentru decarbonizarea sectorului energetic, închiderea și conservarea grupurilor energetice pe bază de lignit și huilă și închiderea carierelor ce explorează aceste resurse, pe motiv că acesta este "un jalon al PNRR". Spre deosebire de huilă, operațiunile de extragere a lignitului creează profit, iar cea mai mare parte a cărbunelui este folosită la centralele electrice din apropierea minelor.

După părerea noastră, obligativitatea închiderii carierelor în contextul crizei energetice ar fi trebuit condiționată de aplicarea unor soluții de înlocuire a producției, prin fondurile europene în valoare de 1,4 miliarde de euro pentru a deschide noi capacități de producție, bani pe care Guvernul să îi atragă pentru a deschide noi capacități de producție, pentru susținerea sectorului energetic. Uniunea Europeană sprijină statele membre să își dezvolte infrastructura energetică, astfel încât să utilizeze mai multe surse regenerabile și să aleagă hidrogenul în locul arderii cărbunelui. Din bugetul UE pentru perioada 2021-2027, aproximativ 250 de miliarde euro vor fi alocate pentru măsuri care să atingă obiectivele de mediu, iar în același timp va fi creat un Mecanism al Tranziției Juste în valoare de 100 de miliarde de euro. Din acești bani, 7,5 miliarde euro sunt fonduri nerambursabile alocate pentru a ajuta cele mai afectate regiuni, în special zonele miniere din marile bazine carbonifere.

Având în vedere că închiderea carierelor de lignit și a minelor de huilă necesită alocarea unor fonduri considerabile necesare unor proiecte noi de infrastructură pentru zonele dependente de cărbune, precum și recalificarea angajaților din acest sector, industria minieră din România necesită o susținere financiară mai accentuată, bani necesari pentru a face față eforturilor de întreținere a minelor, de ecologizare a siturilor și reconversie socială.

Uniunea Europeană a alocat României 750 de milioane de euro pentru a facilita tranziția către energia verde, țara noastră fiind nevoită să închidă mai multe mine din Valea Jiului și Oltenia, pierzând o parte importantă din baza economică în decursul procesului de tranziție către energia verde.

Acum, pentru România, este important dacă momentul acestui start în contextul actual este oportun, în condițiile actuale de criză energetică și în condițiile în care ar trebui disponibilizate sute de milioane de euro în câteva luni pentru realizarea investițiilor și a reconversiei profesionale ce presupune noi orientări economice ale zonelor respective.

  Nicu Niță - declarație politică intitulată Planul Național Strategic a fost transmis Comisiei Europene!;

Domnul Nicu Niță:

"Planul Național Strategic a fost transmis Comisiei Europene!"

În declarația mea politică fac referire la forma finală a Planului Național Strategic transmis Comisiei Europene de către ministrul PSD al agriculturii, Petre Daea. Chiar dacă au existat întârzieri în privința Planului Național Strategic al României, din cauza fostului ministru de dreapta Adrian Oros, odată cu intrarea PSD la guvernare și preluarea Ministerului Agriculturii, s-a reușit recuperarea întârzierilor.

Ministerul Agriculturii a purtat numeroase negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene, în vederea clarificării tuturor observațiilor formulate de experți europeni și astfel s-a reușit transmiterea Planului Național Strategic pentru aprobarea finală.

Ministrul PSD al agriculturii a avut un dialog continuu cu fermierii și cu structurile asociative din domeniu, pentru a realiza cel mai important document pentru agricultura și dezvoltarea rurală din România. Acest document prevede obiectivele clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare și satului românesc.

Astfel, subvențiile pe unitatea de suprafață și pe cap de animal, sumele destinate investițiilor în irigații, independența energetică, dotarea cu tehnică agricolă și industria alimentară vor contribui la creșterea și diversificarea producției, în vederea asigurării hranei, creșterea veniturilor și reducerea impactului negativ asupra mediului.

În vederea realizării acestor obiective, Planul Național Strategic 2023-2027 aduce agriculturii românești 15,8 miliarde de euro. Planul prevede circa 6 miliarde de euro pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală, 9,78 miliarde de euro pentru acordarea subvențiilor în agricultură și 151,7 milioane euro pentru măsuri de piață.

Domeniul agricol este prioritar pentru Partidul Social Democrat și ministrul Petre Daea. Deja se lucrează la actele normative pentru realizarea cadrului legislativ și a softului necesar accesării sumelor prevăzute pentru fiecare an din Planul Strategic Național 2023-2027.

  Alexandru Popa - declarație politică având titlul Guvernul Ciucă are soluții pentru România - creștere economică de 5,8% în anul 2022;

Domnul Alexandru Popa:

"Guvernul Ciucă are soluții pentru România - creștere economică de 5,8% în anul 2022"

Comisia Europeană a venit cu vești bune pentru economia românească în "Prognoza economică de toamnă", estimând o creștere economică de 5,8% în 2022, una dintre cele mai mari creșteri pe care le înregistrează un stat membru al Uniunii Europene.

De asemenea, datele publicate de Eurostat, săptămâna aceasta, arată că Produsul Intern Brut al UE și al zonei euro a înregistrat o creștere de 0,2% în trimestrul al treilea față de trimestrul precedent, România și Cipru fiind țările cu cel mai puternic avans, ambele cu o creștere de 1,3%.

Trebuie menționat că, în realizarea prognozei, experții europeni au luat în calcul impactul tarifelor compensate la energie, subvenționarea prețului carburanților, măsurile luate prin Programul "Sprijin pentru România", precum și creșterile salariilor din sectorul bugetar.

De asemenea, este important de știut că factorul decisiv în realizarea creșterii economice sustenabile din acest an este reprezentat de intrările de capital, atât prin investițiile străine directe, cât și banii veniți de la Bruxelles, prin PNRR ori fondurile europene din actualul exercițiu financiar. Prin măsurile pe care Guvernul le-a luat, România a ajuns pe locul al șaselea în topul creșterii economice din UE, depășindu-ne doar Irlanda, Portugalia, Slovenia, Croația și Grecia, care înregistrează avansuri economice între 6-8%.

Iată că, în ciuda tuturor prognozelor alarmiste, România are parte de o creștere economică peste așteptări, iar acum, cel mai important este să ne canalizăm toate eforturile pentru a stopa o eventuală încetinire economică în anii următori. Sprijinul guvernamental pentru gospodării și întreprinderi a jucat un rol vital în atenuarea impactului negativ asupra economiei românești și pot să va asigur că vom continua să facem tot posibilul pentru a proteja populația și mediul de afaceri.

Este lăudabil, în acest context internațional complicat, că actualul Guvern reușește prin măsurile sale să obțină rezultate bune și să asigure creșterea economiei românești. Subliniez, încă o dată, că toate aceste date vin pe fondul inflației ridicate, al condițiilor financiare mai stricte și al efectelor războiului din Ucraina și confirmă, încă o dată, că avem un guvern capabil să genereze soluții viabile pentru viitorul României!

Prin noi înșine pentru România!

  Ana-Loredana Predescu - intervenție despre Revolta muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987;

Doamna Ana-Loredana Predescu:

"Revolta muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987"

Există în viața unui popor momente unice prin care se marchează prezența dinamică a actorilor sociali implicați în transformarea societății. Deși istoria a depins mereu de participarea lor, eroii n-au fost suficient de impozanți, încât să confere prin simpla lor invocare, întreaga dimensiune a temporalității de referință. O astfel de situație comportă evocarea muncitorilor brașoveni care, la 15 noiembrie 1987, au prefațat prin revolta lor anticomunistă evenimentele din decembrie 1989. Acești veritabili exponenți ai nemulțumirii generate de dictatura comunistă a lui Nicolae Ceaușescu merită a fi recuperați din filele trecutului și curajul lor necesită raportare perpetuă.

În acea zi de duminică, erau planificate simulacrele de alegeri pentru deputații Marii Adunări Naționale. Muncitorii de la Uzina de autocamioane "Steagul Roșu" au încetat lucrul, în mod spontan, ca expresie a faptului că salariile nu le fuseseră plătite. Starea de agitație și protestele s-au amplificat, iar în jurul orei 8.00, patru mii de muncitori erau adunați la porțile acestei unități. Sub impulsul unor lideri ad-hoc s-a luat decizia de a se îndrepta cu toții spre sediul Comitetului județean al P.C.R., spre a-și expune doleanțele. Coloana care pleacă efectiv în acest loc va număra doar 400 de protestatari, dovada faptului că frica și teroarea erau omniprezente în societatea românească. Revendicările sociale cum ar fi "Vrem mâncare și căldură!", "Vrem lumină și căldură!" și "Pâine fără cartelă!" au fost însoțite de intonarea imnului "Deșteaptă-te române". În centrul orașului s-a creat joncțiunea cu grupuri de mii de oameni veniți de la Fabrica "Tractorul" Brașov, Fabrica "Hidromecanica", elevi, studenți.

Protestul devine politic, scandările "Jos Ceaușescu, Jos comunismul!" fiind repetate din mii de piepturi. Clădirea Comitetului județean de partid și sediul primăriei au fost luate cu asalt. Portretele Ceaușeștilor au fost aruncate în stradă. Au fost distruse mobilierul, aparatura, s-au spart geamuri, iar membrii nomenclaturii au fost agresați. Un foc uriaș a fost aprins cu documentele de partid și cu înregistrările de propagandă ale regimului comunist. Represiunea nu s-a lăsat așteptată și până seara forțele de securitate și armata au împrăștiat revolta prin forță. Arestările a 61 de persoane și condamnarea lor pentru "ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice" reflectă parțial represiunea reală.

Actele de curaj ale muncitorilor brașoveni sunt un reper al rezistenței românești în fața ororilor provocate de regimul comunist. Din păcate, ele sunt amintite din ce în ce mai rar, accentuându-se cumva starea de apatie generalizată care este mai confortabil de gestionat de orice guvernare. Recursul la istorie este însă inerent oricărei societăți care se vrea a fi funcțională. Lecțiile trecutului trebuie învățate spre a corecta derapajele prezentului. Nemulțumirile sociale sunt încă actuale pe fondul general al contextului geopolitic, al fricilor generalizate și al nesiguranței induse de stări de lucruri neclare.

Avem datoria de a-i omagia pe eroii din 15 noiembrie 1987 și de a reține din protestul lor nota comună a valorilor care trebuie apărate perpetuu - libertatea, demnitatea, prosperitatea. Fără aceste caracteristici transpuse real în viața de zi cu zi, discursul politic va fi anulat, iar eroii vor fi aruncați în neant.

  Radu-Vicențiu Grădinaru - intervenție: România părăsită;

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

"România părăsită"

Se apropie postul Crăciunului, iar despre Crăciun se spune că este despre familie, despre iubire, despre dăruire și multe altele.

Ceea ce contează de Crăciun nu e decorarea bradului, ci reunirea familiei.

Există o mică Românie, dincolo de granițele țării, unde se regăsesc semeni de-ai noștri, plecați de acasă din diferite motive. Românii noștri poartă cu ei povara neajunsurilor, lacrimi grele și, cu speranțe în valize și în suflet, au plecat spre necunoscut.

În ultimii ani, de Crăciun sau de alte sărbători, România este invadată de românii plecați în străinătate, care stau la cozi să intre în țară.

"Hristos rămâne același an de an: discret, vertical, blând, smerit și «neșifonabil», așteptând ieșirea noastră din vacarmul anonim pentru a realiza cine este El cu adevărat: argumentul iubirii paterne a Tatălui ceresc față de noi, bezmeticii". Iată identitatea pe care ne-o descoperă Crăciunul.

Din păcate, acum, noi, între molid și brad, noi preferăm pinul. "Pinul de la card!", ca să îl citez pe părintele Necula.

Paștele și Crăciunul, în România, sunt cea mai bună opțiune! Nicăieri masa nu e atât de bogată, ca acasă!

Dragi români, veniți acasă și arătați-le România și copiilor voștri!

Vestea nașterii lui Hristos răsună și la Putna, și la Oașa, și în București, și în Rădăuți. Cel mai frumos cadou de Crăciun este reîntregirea noastră și a familiilor noastre risipite în lume.

Cred, cu adevărat că, dacă vom continua să spunem povestea Crăciunului, să cântăm colindele lui Hrușcă și ale lui Grigore Leșe, vom putea aduce bucurie și pace în sufletele noastre!

Doamne ajută!

  Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică despre Vizita oficială în România a E.S. Gordan Jandrokoviæ, președintele Parlamentului Republicii Croația, 8-9 noiembrie 2022;

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Vizita oficială în România a E.S. Gordan Jandroković, președintele Parlamentului Republicii Croația, 8-9 noiembrie 2022"

Vizita președintelui Parlamentului Republicii Croația în România, pe 8 noiembrie 2022, a marcat un moment important, când, iată, anul acesta s-au împlinit 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice (29 august 1992), 30 de ani de relații bilaterale excelente și de cooperare, solidaritate și respect reciproc la toate nivelurile dintre România și Republica Croația.

Vizita a debutat cu o serie de întrevederi în Parlamentul României, unde președintele Saborului croat s-a întâlnit cu E.S. domnul Ion-Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, ținând cu această ocazie și un discurs de la tribuna Camerei Deputaților, în cadrul ședinței de plen, cu E.S. doamna Alina-Ștefania Gorghiu, vicepreședinte cu atribuții de președinte al Senatului, cu vicepreședintele Camerei Deputaților, domnul Vasile-Daniel Suciu și E.S. domnul Nicolae Ciucă, prim-ministrul României.

La aceste întâlniri s-au discutat mai multe teme de interes comun, împărtășindu-se viziuni similare asupra principalelor teme din cadrul UE și al NATO, aderarea României la OCDE și spațiul Schengen, precum și din plan regional și internațional, ceea ce reflectă în consecință o bază excelentă pentru dialogul politic și o foarte bună cooperare între cele două state membre ale UE.

A doua zi, pe data de 9 noiembrie 2022, președintele Parlamentului Republicii Croația, Gordan Jandroković, alături de membrii din delegația sa, domnul deputat Andro Krstulović Opara, doamna deputat, Ivana Posavec Krivec și Tomislav Šimičević, Șeful Cabinetului președintelui Parlamentului croat etc., au fost întâmpinați în Amfiteatrul sediului central al UCR de președintele și deputatul Uniunii Croaților din România, Ghera Giureci-Slobodan, de prefectul județului Caraș-Severin, Dragomir Ion, de vicepreședintele CJCS, Caius Isac, primarii comunelor, preoții, conducerea Uniunii și oficialitățile locale, vizitând cu acel prilej și Muzeul UCR din localitatea Carașova și comunitatea croată din Clocotici și Lupac.

În discursul său, înaltul oficial a precizat următoarele: "În cadrul acestei vizite oficiale, am deosebita plăcere să fiu astăzi prezent în comunitatea croată. Este cea mai veche comunitate care trăiește în afara granițelor Croației încă din secolul al XIV-lea. Păstrează identitatea, cultura, limba, religia și toate celelalte care se referă la identitate națională și noi suntem recunoscători pentru acest fapt. Suntem recunoscători Guvernului României și României pentru întreaga susținere pe care o acordă minorităților naționale ca să se poată dezvolta precum vedeți aici. Mă bucur că sunt astăzi, aici, în comunitatea croată, mesajele transmise au fost foarte emoționante, le mulțumesc croaților din România că păstrează cu fidelitate valorile neamului. În ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen, vă pot spune că atât Croația, cât și România au îndeplinit toate criteriile pentru a adera și aștept ca Uniunea Europeană să confirme acest fapt și sper ca în continuare să putem împreună să fim prezenți în această zonă!"

  Maria Stoian - declarație politică având ca subiect Schimbări pozitive de abordare a politicii externe a României;

Doamna Maria Stoian:

"Schimbări pozitive de abordare a politicii externe a României"

Aderarea României la NATO și Uniunea Europeană nu reprezintă nici pe departe sfârșitul dezideratelor noastre de politică externă. Simplul statut de membru în cele două entități nu conferă în mod neapărat și prestigiu sau notorietate României, în cadrul proceselor decizionale negociate între statele membre.

Aderarea la spațiul Schengen, adoptarea monedei euro sau obținerea unor portofolii strategice în Comisia Europeană sunt doar câteva dintre obiectivele pe care România le are pe termen scurt în relațiile internaționale. Fiecare nou statut al României pe această scenă supranațională trebuie să fie susținut de maturitatea clasei politice, de consolidarea statului de drept, de garantarea justiției independente și implementarea unor politici de creștere economică vizibilă, cu efect pe termen mediu și lung.

Seriozitatea, demnitatea și munca sunt punctele de referință ce trebuie să ghideze acțiunile politice care pot influența pozitiv statutul României în plan extern.

​În contextul schimbărilor continue pe plan european și internațional, determinate de războiul din Ucraina și de criza energetică mondială, precum și al reordonării priorităților naționale, cred că misiunea domnului ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, un diplomat de carieră, cu viziune politică și cu o experiență profesională demne de toata admirația, nu este deloc facilă.

​Consider că datoria conducerii diplomației române este de a consolida mesajul de echilibru și încredere transmis partenerilor externi, referitor la dorința, justificată prin fapte, a României de a participa ca partener egal la deciziile majore luate la nivel european. Echilibrul de putere care se manifestă în acest moment la nivelul coaliției de guvernare poate constitui un factor potențat și pozitivat în politica externă a României.

​În implementarea strategiei de promovare a intereselor de politică externă a României, cred că șeful diplomației române nu trebuie să uite importanța pe care Casa Regală a României a avut-o în procesul de integrare nord-atlantică și europeană a țării de după 1989. La fel ca atunci, și acum, Familia Regală a României reprezintă un simbol al națiunii române și un partener redutabil în sprijinirea eforturilor externe ale statutul român.

​​Conceptul politicii externe a României, într-un context geopolitic turbulent, sper că va fi adaptat, eficient și dinamizat corespunzător în perioada următoare, astfel încât demersurile pentru dezvoltarea posturii naționale de apărare să aibă ca rezultat un spațiu sigur și predictibil, aspecte esențiale pentru securitatea națională.

  Elena Stoica - declarație politică având titlul Pași concreți pentru realizarea unor parcuri eoliene în arealul Mării Negre;

Doamna Elena Stoica:

"Pași concreți pentru realizarea unor parcuri eoliene în arealul Mării Negre"

Am participat, zilele trecute, la vizita de lucru a membrilor Grupului de lucru offshore wind din cadrul Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, în Regatul Scoției.

În cadrul acesteia, au fost programate întâlniri cu o serie de reprezentanți ai Parlamentului și ai Guvernului scoțian, autorități locale, universități, precum și exponenți ai mediului de afaceri. De asemenea, în program au figurat vizite la obiective economice de top din Scoția, îndeosebi din domeniul energetic.

Misiunea Delegației comisiei parlamentare române a fost de a observa la fața locului mecanismele implementate de țara componentă a Regatului Unit în ceea ce privește producerea energiei și măsurile aferente crizei actuale a acesteia.

O componentă pe care România dorește să o abordeze în cel mai scurt timp, în cadrul demersurilor de a deveni independentă energetic, este dezvoltarea unor parcuri de turbine eoliene în Marea Neagră. Din acest punct de vedere, am văzut la fața locului un parc eolian amplasat în Marea Nordului, ferma de eoliene offshore Flotation Energy, în apropiere de Aberdeen, și am discutat despre funcționarea acestuia cu responsabilii competenți în domeniu, mai ales că, în prezent, Scoția are cel mai mare parc de eoliene offshore din lume.

Delegația noastră a cules toate informațiile necesare proiectului României de dezvoltare a acestor tipuri de parcuri eoliene în Marea Neagră, având ocazia de a se întâlni și cu autoritățile locale din Aberdeen, cu parlamentari scoțieni, precum și cu ministrul pentru Net Zero, Energie și Transport, Michael Matheson.

Am fost profund impresionată de ceea ce au realizat scoțienii în materie de parcuri eoliene pe mare, sunt investiții absolut remarcabile. A fost, într-adevăr, o experiență extraordinară pentru noi, din care, cu certitudine, avem multe de învățat, în vederea definitivării cadrului legislativ pentru producerea energiei eoliene în regim offshore în Marea Neagră, mai ales că deține un potențial uriaș pentru dezvoltarea acestor investiții.

Sunt convinsă că aspectele vizualizate în Scoția vor fi în măsură de a determina Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților să preia exemplele de bune practici în materie legislativă și organizațională, astfel încât să inițiem modificările legislative necesare adaptabilității României la evoluția globală a crizei energiei.

  Ștefan-Bucur Stoica - declarație politică intitulată Partidul Național Liberal relansează, prin investiții, regiunea Oltenia - obiectiv asumat și demarat de Guvernul Ciucă!;

Domnul Ștefan-Bucur Stoica:

"Partidul Național Liberal relansează, prin investiții, regiunea Oltenia - obiectiv asumat și demarat de Guvernul Ciucă!"

Mult timp, regiunea de Sud-Vest a fost ocolită de investiții și acest fapt și-a pus amprenta asupra nivelului de trai și asupra perspectivelor de dezvoltare. Despre lideri ai PSD care în urmă cu 4 ani doar anunțau proiecte majore, precum Spitalul Regional de Urgență Craiova, fără a face ceva concret, ne-am lămurit cu toții!

Niciunii nu s-au concentrat cu adevărat pe ceea ce contează pentru a contura o viziune realistă de dezvoltare a zonei. Doar gălăgie politică și multă imagine.

Acum, avem exemplul concret că viziunea liberală de dezvoltare, pe care am promovat-o încă din anul 2020, dă rezultate.

Există deja un portofoliu de proiecte mature care au susținere guvernamentală și care include investiții în infrastructura rutieră și feroviară, modernizarea sistemului sanitar, dar și investiții în rețelele de gaze și energie, finanțate prin PNRR și prin PNI "Anghel Saligny".

Într-un context dificil, cu multiple crize suprapuse, Guvernul Ciucă joacă cartea investițiilor, singura care va garanta un parcurs al dezvoltării durabile.

Unul dintre proiectele cu impact pozitiv pentru întreaga regiune va fi Spitalul Regional de Urgență Craiova, pentru care s-a semnat contractul de proiectare și care intră în linie dreaptă.

Guvernul PNL a deblocat în anul 2020 acest proiect și a obținut finanțarea europeană, iar în completare Guvernul Ciucă a contractat de la Banca Europeană de Investiții un împrumut de 368 de milioane de euro. Este un proiect ambițios, mult așteptat de către locuitorii din zonă. Investițiile în infrastructura de sănătate sunt vitale pentru comunități.

Viziunea de dezvoltare a regiunii nu este completă fără a fi atinse și alte obiective care vor contribui la relansarea economică a zonei.

De aceea, dezvoltarea infrastructurii de transport constituie o condiție sine qua non pentru a câștiga în atractivitate și a fi competitivi.

Demersurile pentru a avea proiecte de infrastructură finanțate și cu șanse reale de implementare au fost inițiate încă din anul 2020. Astăzi, două dintre aceste proiecte au făcut pași importanți, fiind în stadii avansate, ceea ce le garantează succesul.

Modernizarea Magistralei CFR Craiova-Caransebeș, un proiect de anvergură în valoare de două miliarde de euro pentru reabilitarea a 226 de kilometri, din care 50 de kilometri urmează să fie dublați și vor fi construite două tuneluri, are publicată hotărârea de guvern. De asemenea, are și finanțare asigurată prin POT 2021-2027, ceea ce îi asigură o traiectorie de implementare ireversibilă.

Un alt proiect pentru care am făcut demersuri susținute pentru includerea lui în lista proiectelor bugetate este cel al drumului de mare viteză Craiova-Lugoj. Trei sectoare cuprinse între Filiași-Lugoj au deja desemnat câștigătorul pentru elaborarea studiilor de fezabilitate. Este un prim pas important care trebuie cu perseverență continuat. Lista nu se oprește aici, pentru că există o abordare unitară și coerentă în ceea ce privește investițiile în infrastructura de transport din regiune.

Companiile din cadrul Ministerului Transporturilor care implementează aceste două proiecte, CFR Infrastructură și CNAIR, au obligația să depună toate eforturile pentru a le asigura un parcurs lipsit de blocaje.

Nu ne permitem să mai pierdem timp după ani buni în care ele au zăcut prin sertare sau existau doar în discursuri politice de campanie. Asigurarea conectivității regiunii Oltenia cu rețeaua europeană de transport este o gură de oxigen pentru investitorii din zonă.

Guvernul Ciucă susține toate aceste proiecte, dar la pachet este nevoie de profesionalism și responsabilitate la toate eșaloanele, din partea celor care le implementează, pentru a le derula fără sincope.

  Sebastian-Ilie Suciu - declarație politică: România secolului XXI, încălzită cu lemne;

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"România secolului XXI, încălzită cu lemne"

Sunt nevoit să readuc în discuție subiectul energeticii românești, deoarece actuala guvernare perseverează vehement în a săpa groapa independenței noastre energetice.

Mai întâi, să recapitulăm toate "realizările" actualei guvernări din această sferă:

  • Minele de cărbuni de la Hunedoara, închise;
  • Vânzarea Termocentralei Mintia, la preț simbolic;
  • Legea offshore, adoptată;
  • Încercarea de a scoate la vânzare hidrocentralele, reducând, în prealabil, producția acestora;
  • Creșterea prețurilor la toate tipurile de energie;
  • Creșterea importului de energie electrică.

După ce Guvernul s-a spetit, muncind asiduu să saboteze energetica națională, a hotărât să le ofere totuși românilor o compensare pentru cele distruse și să plafoneze prețul la lemne. Se pare că Guvernul și-a propus să le facă românilor un mare "bine" și să ne ducă pe toți înapoi în evul mediu, înapoi la încălzirea pe lemne.

Felicitări, Guvernului! Nici nu se putea mai bine, să compenseze lipsurile energetice cu tăieri de păduri, iar progresul nostru tehnologic va fi scris în manualele de istorie cam în felul următor - "La începutul secolului XXI, România a redus voit capacitățile de producție energetice, ca să stimuleze încălzirea pe lemne, iar prin dezelectrificare a făcut un salt imens înapoi în evul mediu".

Situația este atât de gravă în energetica românească, încât am ajuns să ne sabotăm pe noi înșine. Nu ne-a atacat nimeni, nimeni nu a dat cu bombe în centrale și în stații de transformare. Cu toate acestea, am redus producția de curent electric și am stimulat încălzirea pe lemne, iar următorul pas, urmând aceeași logică, ar trebui să fie întoarcerea la lumânări și candele.

Când în toată lumea civilizată consumul de curent este în continuă creștere, România reduce producția acestuia, iar dacă păstrăm același ritm în continuare, nu va mai fi nevoie de război ca să rămânem fără curent. Este suficient că avem o guvernare după principiul - să ne lase-n pace, că avem noi grijă să aruncăm țara înapoi în evul mediu.

Oare interesele cui le reprezintă acest Guvern?

Interesele oricui, dar nicidecum ale poporului român!

  Silviu-Titus Păunescu - declarație politică având ca subiect Pensionarii de lux ai României;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Pensionarii de lux ai României"

Una dintre recomandările Băncii Mondiale, care, de altfel, oferă consultanță Ministerului Muncii pentru reforma în domeniul pensiilor, este ca pensiile speciale să nu mai depășească salariul în plată. Schimbarea formulei de calcul, conform recomandărilor venite, ar duce la pensii mai mici cu aproximativ 20%, față de cele din prezent.

Pe scurt, printr-un astfel de nou proiect legislativ, pensiile magistraților ar urma să nu mai depășească ultimul salariu - o situație sfidătoare și umilitoare pentru milioane de români - vechimea în muncă să fie de minimum 30 de ani, iar vârsta de pensionare - 65 de ani, ci nu 60 ca în prezent. Astfel, acești adevărați semizei, care niciodată nu răspund pentru nimic și, nu de puține ori, au distrus destine ori au făcut scăpați marii infractori, ar coborî și ei cu picioarele pe pământ, printre muritorii de rând, pentru că, repet, este sfidător ca numărul unu din Înalta Curte de Casație și Justiție care are în prezent un salariu net de 22.500 de lei, să iasă la pensie, la 50 de ani, cu 28.000 de lei!

În România, în caz că ați uitat, sau poate nici nu ați știut, sunt oameni care trăiesc cu o pensie de 1.000 de lei lunar, după zeci și zeci de ani de muncă! Lor nu le recalculează nimeni pensiile, chiar dacă legea spune clar că acestea ar trebui indexate cu nivelul inflației, adică, cu mai bine de 15%!

Am adresat două întrebări parlamentare, atât ministrului justiției, cât și ministrului muncii, pentru a afla dacă au în lucru un astfel de proiect legislativ privind pensiile de serviciu ale procurorilor și judecătorilor, pentru că timpul trece și nu în favoarea românilor!

Iar amenințările cu pensionările în masă reprezintă încă un act de sfidare la adresa societății. După ce că justiția are o imagine extrem de proastă, întreținută chiar de lipsa ei de echitate, iar exemplele sunt cu sutele, o asemenea "mișcare", chiar dacă este momentan cât se poate de legală, denotă aceiași sfidare la adresa contribuabililor.

Vă asigur că, dacă nu se va iniția un astfel de proiect legislativ, din 2024 și această problemă, a pensiilor speciale, ca să nu le zic "nesimțite", va fi una prioritară pentru Alianța pentru Unirea Românilor, pentru că noi vrem să facem ceea ce nu s-a întâmplat de 30 de ani, dreptate pentru România!

  Vasilică Toma - declarație politică: Cu inimă din județul Iași - produsele noastre ieșene merită șansa de a fi valorificate și susținute!;

Domnul Vasilică Toma:

"Cu inimă din județul Iași - produsele noastre ieșene merită șansa de a fi valorificate și susținute!"

Șansa dezvoltării Iașiului și a întregii regiuni a Moldovei depinde de fiecare dintre noi, de modul în care înțelegem că ne stă în putință să ne aducem contribuția. Produsele noastre locale sunt inima a ceea ce avem mai de preț, mai reprezentativ și mai important. Sunt o marcă de țară, cu care ne mândrim în întreaga lume și care pot reprezenta motorul economiei locale.

Pentru aceasta, cu toții avem nevoie să le valorizăm și să le valorificăm. Este rolul meu, reprezentantul dumneavoastră în Camera Deputaților a României, să contribui ca legislația să creeze cadrul propice pentru ca produsele locale ieșene și din întreaga Românie să își recapete statutul pe care îl merită și să beneficieze de condiții propice și corecte de promovare și comercializare.

Este rolul nostru, al fiecăruia în parte și al tuturor împreună, să facem din produsele noastre locale prima alegere de fiecare dată când mergem la cumpărături.

Alegerea lor înseamnă alegerea pentru comunități prospere, capabile să contribuie la economia locală și la condițiile de trai ale tuturor.

Alegerea lor înseamnă sănătate, înseamnă continuarea tradițiilor și a valorilor identitare, înseamnă o șansă pe care o acordăm producției interne și economiei locale și naționale independente.

Alegerea produselor locale înseamnă o alegere pentru Iași și pentru ieșeni.

În continuarea demersurilor de susținere a produselor și producătorilor locali, vă invit să vă folosiți rolul esențial pe care îl aveți pentru ca produsele noastre locale să nu se piardă.

Folosesc această cale pentru a mă adresa și reprezentanților HoReCa și sectorului de distribuție din județul Iași, pe care îi invit să folosească în activitatea lor cât mai multe produse locale din Iași și județele Moldovei.

Fiecare leu investit în produsele locale înseamnă un plus în economia locală și avantaje semnificative pentru întregul proces operațional și financiar al afacerii și, implicit, pentru angajații și clienții dumneavoastră. Astfel, avem grijă și de mediul nostru înconjurător.

Și, da, așa cum s-a văzut, solidaritatea asigură prosperitate unanimă, iar patriotismul local poate și este nevoie să devină o normă și în activitatea economică.

Cu inimă din județul Iași suntem noi toți!

  Daniel Tudorache - declarație politică: Atac sau accident?;

Domnul Daniel Tudorache:

"Atac sau accident?"

În estul Poloniei, la Przewodowo, țară membră a NATO, la 10 kilometri de granița cu Ucraina, au căzut două rachete, în explozie murind două persoane.

Deși Kremlinul neagă că ar avea cunoștință despre cele două rachete, iar Pentagonul nu confirmă informațiile privind rachete rusești, nefericitul eveniment care a avut loc pe teritoriul statului polonez a stârnit îngrijorare în Uniunea Europeană și în rândul țărilor membre ale NATO, iar potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului polonez, Piotr Müller, Polonia ia în calcul activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede că "părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți".

Pentru liniștea și pacea pe care ne-o dorim pe teritoriul țării noastre, cât și pe întreg continentul, ne dorim ca în Polonia să fi avut loc un accident care să nu se mai repete, și nu un atac.

Suntem solidari cu poporul polonez, prietenul și aliatul nostru.

Cu aleasă considerație și deosebită prețuire.

  Vasile Nagy - declarație politică cu referire la Orașul Nădlac;

Domnul Vasile Nagy:

"Orașul Nădlac"

Orașul Nădlac este situat în județul Arad, în Câmpia de Vest, la nord de Râul Mureș, în partea de vest a țării, la o distanță de 47 de kilometri de municipiul Arad, prima atestare documentară datează din 1313, când așezarea este amintită într-un testament sub numele de Noglog.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nădlac se ridică la 7.398 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.144 de locuitori.

Populația majoritară a orașului este de origine slovacă, imigranții slovaci au venit la Nădlac din regiunile ungurești Tótkomlós, Békéscsaba și Szarvas, începând cu anul 1802.

Economia orașului Nădlac este focusată pe agricultură și mai puțin pe industria ușoară (sectorul alimentar textil și de prelucrare a lemnului) și comerț, la nivelul orașului fiind 150 de agenți economici.

Ca atracții turistice se pot menționa mai multe monumente de interes turistic, precum și un interes particular din partea turiștilor slovaci față de comunitatea majoritară de slovaci.

Astăzi, orașul Nădlac, un oraș atrăgător, cu potențial uriaș, are suficiente probleme din cauza administrației locale, fiind într-un proces de modernizare continuu, cu multe proiecte în derulare și cu proiecte care așteaptă să înceapă.

Este necesar ca strategia de dezvoltare locală să devină un instrument de management care să ajute la stabilirea priorităților de dezvoltare și la investirea corectă a resurselor care sunt limitate.

Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a orașului Nădlac trebuie să pună accent pe încurajarea dezvoltării IMM-urilor și pe accesarea de fonduri europene.

Astăzi, trebuie să ne concentrăm pe dezvoltarea mediului de afaceri și a spiritului antreprenorial, pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii locale, pe dezvoltarea resurselor umane, pe conservarea și protejarea mediului înconjurător și pe dezvoltarea turismului.

Este necesar să stimulăm dezvoltarea economică prin dezvoltarea sectorului de construcții, prin asigurarea unor surse de informare, prin consilierea cetățenilor și în special a tinerilor în legătură cu programele de finanțare, prin utilizarea eficientă a resurselor locale.

Trebuie să fim preocupați și de capacitatea de dezvoltare a generațiilor următoare, să avem grijă să asigurăm un climat de echitate, prin manifestarea unor viziuni asupra procesului dezvoltării pe termen lung și să asigurăm interconexiunea între dezvoltarea economică, nevoile sociale și protecția mediului.

Pentru ca Nădlac să redevină un oraș prosper, modern și curat, este nevoie de proiecte de dezvoltare pentru conservarea și managementul resurselor naturale, pentru producerea de energie verde și dezvoltare socio-economică.

De asemenea, prin atragerea de investiții pentru dezvoltarea și consolidarea sectorului productiv, pentru stimularea colaborării dintre mediul de afaceri și administrația locală și pentru acoperirea sectoarelor absente sau deficitare în mediul de afaceri local, orașul va prospera.

Este nevoie să creștem calitatea vieții locuitorilor orașului Nădlac și prin crearea de spații de recreere și zone de promenadă, locuri de joacă pentru copii și spații pentru practicarea de diverse sporturi.

Este esențial să avem în vedere îmbunătățirea sistemului de educație, prin deschiderea de școlii profesionale pentru comunitate, iar readucerea în școli a celor care au plecat sau au abandonat școala să fie o prioritate.

Este important ca orașul să devină o destinație atractivă pentru turism și afaceri conexe, prin promovarea turismului local, pentru atragerea unor investitori care să desfășoare activități productive.

Orașul Nădlac are nevoie de o dezvoltare economică echilibrată, durabilă și ecologică.

  Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică intitulată «România Educată» - un eșec previzibil;

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

"«România Educată» - un eșec previzibil"

De la instalarea noului ministru al educației, doamna Ligia Deca, o liniște care nu prevestește nimic bun este tot ce ni s-a transmis din instituția care trebuia să se ocupe, în mod direct, alături de președintele României, de realizarea și implementarea Proiectului "România Educată".

Până acum, însă, singurul fapt prin care s-a făcut remarcată doamna ministru a fost gestul prin care le ia apărarea plagiatorilor, invocând decizii ale CCR care nu mai sunt obligatorii dacă încalcă legislația UE!

Pe scurt, joi, 10 noiembrie, doamna ministru a ajuns neanunțată la ședința Consiliului General a CNATDCU, însoțită de secretarul de stat din minister, domnul Gigel Paraschiv. Potrivit președintelui interimar al CNATDCU, Mircea Dumitru, Ligia Deca a spus în ședință că instituția nu poate analiza tezele de doctorat mai vechi de un an, care au intrat în circuitul civil și au produs efecte, pentru ca așa prevede decizia CCR.

Și gata, domnul ministru Bode, spre exemplu, poate dormi liniștit, în continuare, pe bancheta din spate a automobilului - chiar dacă se vede de pe Lună plagiatul domniei-sale, conform directivei doamnei ministru Deca, pur și simplu, hoția nu se pune! Nu contează că nu poate veni un ministru să decidă ce are voie și ce nu are voie să facă o instituție care respectă un cadru legal, importantă e directiva de partid! Pentru că, probabil, așa ar trebui să funcționeze și "România Educată" în viziunea acestor politruci!

De-a lungul celor 33 de ani, pe la Ministerul Educației s-au perindat 23 de miniștri, fără a-i mai pune la socoteală și pe cei interimari, nume sonore, multe sinonime cu incompetența totală, dacă ar fi să amintim personaje precum Liviu Pop, Rovana Plumb sau chiar Monica Anisie, ministrul care a refuzat alocarea a 6% din PIB pentru învățământ, pe motiv că instituția pe care o conduce n-are ce face cu banii.

În plus, din cele 42 de funcții de inspector școlar general din România, 38 sunt deținute, acum, de membri ai partidelor!

Revenind la proiectul prin care președintele țării a reușit să înșele încrederea a milioane de români, în raportul final al "României Educate" se regăsește o colecție de 24 de fotografii cu președintele Klaus Iohannis. Nicio soluție, niciun grafic sau diagramă, ci doar un singur tabel la final, cu rol explicativ de glosar și trei scheme - structura propusă a sistemului de învățământ, ierarhia instituțiilor din sistem și bugetarea școlilor, toate acestea fiind o "viziune asupra educației României în anul 2030". Evident, în fotografii, apărea, premonitoriu, și doamna Ligia Deca.

Au trecut, deja, 8 ani de când a fost lansat Proiectul și 200.000 de copii per generație, adică 1,4 milioane de copii au trecut prin școală. Rezultatele, din păcate, le-am văzut cu toții: viitorul țării a fost, practic, sabotat, iar dacă adăugăm și faptul că Proiectul "România educată" din PNRR a pierdut un miliard de euro, adică un sfert din totalul fondurilor pentru educație, cele mai mari tăieri fiind la învățământul profesional, laboratoarele de științe și la universități, adică tocmai din locurile care puteau aduce plus valoare, ne putem da seama, cu ușurință, de situația în care ne aflăm. Și tot ceea ce a putut face actuala guvernare a fost să extindă până în 2023 orizontul de așteptare pentru noua legislație care să pună în aplicare Programul "România Educată"!

Vă reamintesc că Spiru Haret a reușit să construiască, în 12 ani, 2.000 de școli, multe dintre ele funcționale și astăzi, dar și faptul că nici în perioada de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial nu s-au pierdut atât de multe talente, cât s-au pierdut în România de după 1990!

Și, între timp, ca un epilog de proastă calitate, doamna ministru atât este de pătrunsă de "valorile" neomarxiste și globaliste, încât militează chiar pentru desființarea propriei universități, Universitatea Maritimă din Constanța.

Vă asigur că, din 2024, una dintre prioritățile AUR va fi redresarea sistemului educațional românesc, prin adaptarea lui la realitatea contemporană, nu la cea de partid, prin depolitizarea lui și numirea oamenilor cu adevărat competenți în funcțiile în care să permită refacerea a ceea ce s-a distrus în acești ultimi 33 de ani!

  Ioan Vulpescu - declarație politică având ca obiect Digitalizarea memoriei naționale.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Digitalizarea memoriei naționale"

Președintele României a promulgat legea pe care am inițiat-o, ce va contribui la mai buna protejare și promovare a culturii și identității naționale. Această lege clarifică atribuțiile și obligațiile ce le revin instituțiilor publice în materia protejării monumentelor de for public și instituie un regim de protecție mai bun. Totodată, are prevederi care sprijină protejarea și cultivarea memoriei naționale, iar acestea sunt, poate, cele mai importante, deoarece ele constituie un pas important în direcția digitalizării culturii române.

Sunt multe locurile încărcate de istorie și frumos, a căror memorie a fost ștearsă cu buldozerul pentru a face loc betonului cenușiu comunist sau oțelului și sticlei capitaliste. Clădiri în care au trăit sau au creat personalități importante ale vieții culturale, științifice sau politice, sau care au găzduit evenimente importante pentru istoria noastră au dispărut pur și simplu, fără a lăsa în urma lor vreo dovadă a ceea ce-a fost. O asemenea soartă a avut, de exemplu, casa din București în care a locuit Mihail Sadoveanu, din zona Zambaccian, pe locul căreia s-a ridicat un bloc de locuințe. Destine similare au avut casele memoriale ale lui Perpessicius, Alexandru Rosetti, Maria Bănuș. Un alt imobil ai cărui pereți au văzut și auzit multe până să fie puși la pământ este Palatul Adevărul, în care s-a scris o bună parte a istoriei presei românești, aceasta pentru că aceste imobile nu beneficiau de protecția pe care o meritau și nici de atenția publicului.

Intenționez să schimb acest lucru, de aceea am inițiat această lege care obligă la montarea de plăci comemorative în locuri legate de mari personalități ale culturii, științei sau vieții politice române, acolo unde au avut loc evenimente importante, inclusiv pe fațadele clădirilor construite ulterior demolării clădirilor în care personalitatea a locuit sau a avut loc un eveniment istoric. Aceste plăci vor conține, pe lângă câteva informații esențiale, un cod QR. Odată scanat, acest cod va redirecționa utilizatorul către o pagină de Internet administrată de Ministerul Culturii, unde va găsi mai multe informații despre personalitatea sau evenimentul respectiv. Prin conștientizarea importanței imobilului respectiv, în situația fericită în care acesta mai există, publicul ar putea fi mai sensibil la soarta acestuia.

Acesta este un element dintr-un amplu proces de digitalizare, ce va oferi tuturor celor interesați acces la informații despre istoria României și personalitățile sale, o experiență imersivă, ce va crea o legătură specială între utilizator și locul istoric în care acesta se află.

Le vom oferi astfel tinerelor generații, așa-numiților nativi digitali, posibilitatea de a accesa istoria națională într-un mod pe care îl consideră firesc, combinând realul cu digitalul. Și poate, astfel, îi vom face să fie mai conștienți cu privire la moștenirea lor istorică și culturală.

Introducerea plăcilor comemorative cu elemente digitale de tip QR nu este numai o măsură informativă, este, în felul său, un gest de presiune pentru recunoașterea memoriei culturale a acestor entități de patrimoniu și pentru introducerea lor, în urma declanșării procedurilor de evaluare, pe lista monumentelor istorice. Este o șansă la salvgardare la integritate și la promovarea formelor de patrimoniu tangibil într-o societate virtuală în care creativitatea și inovația sunt principii de ordine în dezvoltarea culturii. Totodată, ea nu este vreo inovație care să ne aparțină, ci doar implementarea unei măsuri pe care occidentalii o consideră deja naturală. Îmi doresc ca acesta să fie un prim pas în dezvoltarea unei experiențe culturale interactive pentru utilizator, inclusiv prin includerea Realității Augmentate.

Într-o lume care ne cere tot timpul să ne reinventăm, consider că este cu atât mai important să nu uităm cine suntem.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 17 iunie 2024, 12:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro