Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 6, 2023
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.14/13-02-2023

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
18-06-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2023 > 06-02-2023 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 6, 2023

7. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

   

După o scurtă pauză

 
   

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi,

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Nu mai citesc prevederile regulamentare.

O singură interpelare dintre cele depuse.

Durata nu poate depăși 3 minute.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu?

 
 

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este?

 
 

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu (din sală):

Da, da.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, dacă sunteți, haideți.

Sau, dacă sunteți și nu doriți, sărim peste dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnule Rusu...

Voci din sală:

Este aici.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, îl văd, dar trebuie să vină la microfon, să-și prezinte interpelarea.

(Discuții la prezidiu cu domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu.)

O să reveniți puțin mai târziu, domnule Rusu.

Doamna Turcan?

Domnul Miruță?

Domnul Toma?

Domnul Georgescu?

Domnul Chirilă?

 
Laurențiu-Viorel Gîdei

Domnul Gîdei?

Vă rog, aveți maximum 3 minute, domnule deputat.

 

Domnul Laurențiu-Viorel Gîdei:

E cam puțin, 3 minute, da.

Interpelare adresată domnului Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării și digitalizării.

Obiectul interpelării - "Situația personalului, a condițiilor de lucru și a măsurilor de eficientizare a Companiei Naționale Poșta Română S.A.".

Stimate domnule ministru,

Poșta Română este, în această perioadă, instrumentul Guvernului de implementare a uneia dintre cele mai așteptate măsuri sociale - acordarea cardurilor de energie. Din bugetul de 4 miliarde de lei vor fi sprijinite 4 milioane de persoane din medii vulnerabile din România.

Cum este firesc, toate privirile sunt îndreptate acum către Poșta Română, care se autodescrie ca fiind "oglinda României".

Domnule ministru,

Cu tot respectul pentru funcția dumneavoastră, în legătură cu această "oglindă a României", îmi cer ajutorul cu disperare, teamă și deznădejde mii de angajați ai Poștei Române, care simt că sunt desconsiderați prin salariile mizere, la limita salariului minim pe economie, sunt discriminați prin condițiile de sărăcie-lucie în care lucrează - sedii care stau să se prăbușească, insalubre, mizerabile, fără posibilități de încălzire și câte și mai câte!

Vă dau doar un exemplu - cel al Oficiului Poștal din Babadag, care a trecut printr-un incendiu anul trecut și nimeni dintre cei responsabili nu a mișcat un deget pentru renovare, salariații venind zi de zi la muncă în acest sediu în care mirosul de ars și fum sunt insuportabile. La fel, și clienții Poștei Române din Babadag!

Pentru că zilnic îmi vin informații alarmante și îngrijorătoare din partea salariaților Poștei Române, cei care trăiesc pe viu munca de poștaș, având în vedere locul pe care îl ocupă compania cu acționariat majoritar de stat în economia națională, vă rog să-mi puneți la dispoziție informații care să clarifice ce se întâmplă la CNPR.

Este lăudabil că Poșta Română face o serie de investiții în modernizare, cu deosebire în zona de tehnologizare și digitalizare.

Vă rog să îmi furnizați planul de management al directorului general provizoriu, Valentin Ștefan, precum și hotărârile CA prin care acesta a fost aprobat.

Menționez că, într-un dialog cu domnul Valentin Ștefan, acesta a afirmat că planul de management al său este Memorandumul privind strategia de dezvoltare și diversificare economică a CNPR, aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

Vă rog să-mi indicați numărul Monitorului Oficial în care a fost publicat acest memorandum, având în vedere că informațiile pe care le-am primit îmi spun că acesta este încadrat la "confidențial".

De asemenea, vă rog să îmi indicați HCA care aprobă acest memorandum.

Vă rog să îmi furnizați lista tuturor subunităților poștale - agenții, oficii, ghișee, sedii de sucursale - care necesită reparații/ renovări/consolidări, ordonată în ordinea urgenței efectuării acestor lucrări, tipul de lucrări, suma estimată, din ce fonduri se fac aceste lucrări.

Lista subunităților pentru care s-au făcut astfel de lucrări, din luna iunie 2021 până în prezent, sumele cheltuite, tipul lucrărilor, când a fost demarată achiziția, cine a participat la licitație.

Vă rog să îmi furnizați lista detaliată a tuturor achizițiilor efectuate de Poșta Română, prin orice tip de procedură - licitație, achiziție directă, negociere - în perioada iunie 2021 - ianuarie 2023, produs/serviciu achiziționat, sumă estimată, suma atribuită, data la care a fost demarată achiziția, data la care a fost atribuită achiziția, numele ofertanților, numele câștigătorilor, perioada...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Laurențiu-Viorel Gîdei:

...de îndeplinire a contractului.

În legătură cu drepturile salariale ale angajaților CNPR, vă rog să îmi puneți la dispoziție planul de management de creștere a veniturilor...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
 

Domnul Laurențiu-Viorel Gîdei:

...salariaților, în raport cu rata inflației, valoarea coșului minim.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Laurențiu-Viorel Gîdei:

Mai am mult.

V-o las aici?

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O lăsați aici.

 
Daniel-Gheorghe Rusu

Domnule Rusu, vă rog, reveniți.

 

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea se adresează domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii.

Stimate domnule ministru,

Rovinieta este taxa de drum care trebuie achitată de șoferii care utilizează rețeaua de drumuri naționale din România. Sunt vizate autostrăzile, drumurile expres, drumurile internaționale, drumurile naționale principale și secundare.

Având în vedere lipsa autostrăzilor din România și a drumurilor expres, vă rog să îmi comunicați următoarele:

Care este suma încasată reprezentând contravaloarea taxei de rovinietă pe anul 2022?;

Și care este suma încasată reprezentând contravaloarea taxei de trecere a podului de la Cernavodă?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ilie Toma

Domnul Toma, vă rog.

 

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează ministrului energiei, domnul Virgil Popescu.

În ultima vreme tot am auzit tot felul de zvonuri. Astăzi o să vorbim despre gaze și data viitoare despre curent.

Și anume, se tot discută despre gazele naturale. Înmagazinarea gazelor naturale are un rol în asigurarea aprovizionării cu gaze naturale a populației. Și acest fapt echilibrează și balanțele economice între consum, producție internă, importuri și acoperă necesitatea de consum și livrare continuă a gazelor naturale... care generează un consum mai mare sau mai mic la nivel de populație sau la nivel de economie. Pentru cazuri de forță majoră, generate de calamități sau alte evenimente neprevăzute, se impune ca stocul de gaze naturale să fie suficient pentru o bună funcționare a sistemului național de transport de gaze naturale, cel puțin o lună.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați răspunsul la următoarele întrebări:

  • La ora actuală, care sunt cantitățile de gaze naturale estimate a fi necesare pentru consum în România, până la data de 1 aprilie 2023?;
  • Stocul actual de gaze, pe ce perioadă de timp acoperă consumul intern?;
  • Ce măsuri de urgență ați luat sau aveți în vedere pentru a nu se mai ajunge în situații critice în care raționalizarea gazelor naturale și livrarea lor către populație să nu fie un impediment?

Și anul trecut exact aceeași problemă am întâmpinat. Am fost la diverse ministere, am fost la diverse entități care se ocupau; cumva-cumva am scăpat.

Anul acesta, am avut noroc de o iarnă mai ușoară, însă, cu toate acestea, zvonurile sunt și populația se teme că gazele naturale nu ne vor ajunge.

Vă rog mult să-mi comunicați oral și în scris răspunsul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Calista - o interpelare.

 
Dănuț Aelenei

Domnul Aelenei?

   

Domnul Dănuț Aelenei (din sală):

Aici.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
 

Domnul Dănuț Aelenei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila-Zoltán Cseke.

Domnule ministru,

În decursul anilor, deputați și senatori ai României au sesizat numeroase nereguli privind activitatea în urbanism.

Mă alătur lor pentru a vă semnala unele probleme în legătură cu acest aspect, în speranța că voi primi un răspuns concret și măsuri adecvate.

În calitatea pe care o aveți de conducător al autorității administrației publice centrale cu responsabilități în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului, vă solicit să dispuneți o evaluare asupra modului în care structurile de specialitate din cadrul ministerului împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcții își îndeplinesc atribuțiile specifice referitoare la coordonarea activităților de amenajare a teritoriului și de urbanism, respectiv pe cele referitoare la controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism și regimului de autorizare a construcțiilor.

Vă reamintesc în acest sens că, potrivit art. 20 din Legea nr. 350 din 6 iunie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, "Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene poate solicita autorităților administrației publice locale să elaboreze sau să modifice o documentație de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundării detalierii sau aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum și pentru respectarea intereselor generale ale statului".

Mă adresez dumneavoastră cu o situație particulară, și anume, "Zona Litoral Mamaia Nord", județul Constanța, unde am rugămintea să interveniți prin toate mijloacele legale pe care le aveți la dispoziție pentru stoparea dezastrului urbanistic care se produce în acest areal.

În urma recentelor lucrări de nisipare, avem o plajă frumoasă, dar, uitându-ne dinspre plajă spre localitățile riverane, nu poți să nu vezi haosul imobiliar cauzat, în principal, de abuzurile și fenomenele de corupție.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți de final.

 
 

Domnul Dănuț Aelenei:

Mulțumesc pentru înțelegere.

În lumina celor relatate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi dați explicații cu privire la următoarele:

  • Modul în care au fost elaborate documentațiile de urbanism, în mod special, planurile urbanistice zonale, împreună cu reglementările locale aferente, fără a fi respectat în fapt principiul transparenței și participării populației în procesul de luare a deciziilor;
  • Eliberarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construcție, fără a respecta condiția asigurării compatibilității dintre destinația construcției și funcțiunea dominant tradițională a zonei;
  • Autorizarea executării construcțiilor și amenajărilor care prin amplasament, funcțiune, volumetrie și aspect arhitectural nu asigură protecția patrimoniului natural și construit...
 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Aelenei, interpelarea dumneavoastră o să ajungă și în formă scrisă, vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Dănuț Aelenei:

Mai am două puncte și gata, am terminat.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
 

Domnul Dănuț Aelenei:

...depreciind valoarea peisajelor naturale;

- Modul în care au fost emise certificate de urbanism și autorizații de construire;

5. Modul în care au fost respectate sau nu retragerile legale între proprietăți.

În răspunsul dumneavoastră vă rog să-mi prezentați și măsurile pe care ministerul pe care îl conduceți le-a luat în situația prezentată mai sus.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Dănuț Aelenei:

Solicit răspuns verbal și în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Dănuț Aelenei:

Cu stimă.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
Dan-Constantin Șlincu

Domnule Șlincu, vă rog.

Aveți două interpelări, alegeți una.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Câciu, ministrul finanțelor.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că, prin poziția oficială transmisă de Comisia Europeană, s-a pus capăt speculațiilor populiste venite de la unii colegi din coaliție, care susțineau că s-ar fi făcut o greșeală la Ministerul Finanțelor în OUG care transpunea Regulamentul european în materie, vă rog să faceți și publică situația privind taxa de solidaritate din domeniul energiei și aplicarea ei în cazul companiilor care activează în această ramură.

Comisia Europeană a spus clar că Ministerul Finanțelor și-a făcut bine treaba și a transpus corect Regulamentul european obligatoriu pentru toate țările din Uniune. Problema este cum a fost gândit acest regulament, iar aici singurul care poate spune ceva este ministrul energiei, pentru că el a fost prezent la discuții, din partea României.

Singurul punct în care forul european nu a dat un răspuns clar și a mai cerut informații este cel legat de modul de calcul al cifrei de afaceri, iar aici ANAF trebuie să formuleze un punct de vedere.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

Câte firme din totalul companiilor înregistrate în România au obținut în anul 2021 o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de dolari?;

Care este valoarea medie a impozitului pe profit plătit de aceste companii, raportată la cifra de afaceri totală a acestora?;

Câte dintre aceste firme au plătit un impozit pe profit, a cărui valoare este mai mică decât 1% din cifra lor de afaceri?;

Care este cifra de afaceri totală obținută de firmele din categoria descrisă la punctul anterior?

Solicit răspuns în termen legal.

Mulțumesc.

Cu stimă, Dan-Constantin Șlincu.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc și eu,

Domnul Wiener? Are o interpelare.

 
Brian Cristian

Domnul Brian Cristian?

Am o rugăminte, acea frază de la final, că solicitați răspuns în termenul prevăzut de Regulament, nu o mai citiți, că oricum se subînțelege.

 

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată ministrului justiției și are ca obiect - "Insolvența și falimentul cluburilor sportive".

Domnule ministru,

Numărul mare de cluburi sportive care ajung în faliment este o problemă serioasă în multe țări, inclusiv a noastră, iar cauzele acestui fenomen pot fi multiple - de la management ineficient, lipsa susținerii din partea sponsorilor, autorităților sau dificultatea de a atrage un număr suficient de suporteri sau investitori.

Dispariția cluburilor sportive prin faliment poate avea un impact negativ asupra economiei locale, asupra angajaților și sportivilor, precum și asupra comunităților din care aceștia fac parte. Cluburile sportive reprezintă un important factor de coeziune socială și un loc de întâlnire pentru. suporteri.

Este foarte important să înțelegem importanța acestora în viața socială și culturală a comunităților locale. Trebuie susținute și protejate pentru a păstra un echilibru sănătos în societate, iar pentru aceasta e nevoie să identificăm soluții pentru a proteja cluburile sportive, pentru a le asigura sustenabilitatea și a le conserva cultura. Însă, în primul rând, e nevoie să cunoaștem dimensiunea reală a problemei falimentului cluburilor sportive din România, pentru a contura o imagine clară a fenomenului și pentru a identifica soluțiile care se cuvin.

De aceea, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Care este numărul de dosare având ca subiect cluburi sportive și ca obiect insolvența acestora, în perioada 2011-2023? Câte dintre aceste proceduri judiciare sunt finalizate și câte dintre acestea sunt încă pe rolul instanțelor?;
  2. Care este numărul de dosare având ca obiect falimentul cluburilor sportive în perioada 2011-2023? Câte dintre acestea sunt finalizate și câte sunt pe rol?:
  3. Care este durata medie a unei proceduri de insolvență a unui club sportiv? Dar durata medie a unei proceduri de faliment?;
  4. Care este procentul mediu de recuperare a creanțelor de către creditorii clubului sportiv, într-o procedură de insolvență? Dar într-o procedură de faliment?;
  5. Care sunt categoriile predominante de creditori în procedurile de insolvență și faliment al cluburilor sportive?

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris și verbal.

Cu considerație, Bran Cristian, deputat de Maramureș.

 
Raisa Enachi

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Acatrinei? Nu.

Doamna Raisa Enachi.

Vă rog.

Aveți maximum 3 minute.

 

Doamna Raisa Enachi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Marius-Constantin Budăi, ministrul muncii și solidarității sociale.

Stimate domnule ministru,

Datele ultimului recensământ demonstrează că reforma pensiilor este o urgență, fiindcă peste 5 sau 10 ani vor contribui prea puțini tineri la sistemul național de pensii. În România, numărul pensionarilor a crescut cu aproape 500.000, în timp ce numărul tinerilor a scăzut cu peste 115.000. Aceste cifre ne îngrijorează, deoarece din ce în ce mai mulți tineri au ca scop emigrarea din România, după terminarea studiilor. Generația celor născuți după anul 1967 va ieși la pensie peste 5 sau 10 ani; în consecință, vor rămâne prea puțini tineri din ale căror contribuții se vor plăti pensiile.

Institutul Național de Statistică a publicat primele date provizorii pentru Recensământul Populației și Locuințelor, și anume - România a pierdut 1.067.800 de locuitori; din cele 42 de județe, 39 au înregistrat pierderi.

Având în vedere aceste date referitoare la forța de muncă din România și la creșterea numărului de pensionari, vă adresez, domnule ministru, următoarele întrebări:

  1. Ce programe și ce strategii ați elaborat, de când conduceți ministerul, pentru revenirea în țară a tinerilor plecați la studii în alte țări?;
  2. Având în vedere statisticile conform cărora, pe termen lung, un salariat ar trebui să plătească contribuții la bugetul asigurărilor sociale pentru 4 pensionari, de ce ministerul pe care îl conduceți nu stimulează, prin politici publice, revenirea în țară a muncitorilor români?;
  3. De ce nu ați eliminat inechitățile din sistemul public de pensii până la adoptarea noii legi a pensiilor, care ar fi trebuit să asigure sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii?;

Și ultima. Care este strategia ministerului pe care îl conduceți, referitoare la Pilonul II de pensii private?

Solicit răspuns în formă scrisă.

Vă mulțumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Radu-Vicențiu Grădinaru

Domnul Grădinaru.

 

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare către domnul Alexandru Rafila, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării - "Recepția Spitalului de boli cronice și îngrijiri paliative din Botoșani".

Stimate domnule ministru,

Lucrările pentru un nou spital la Botoșani au început în noiembrie 2017. Proiectul se baza pe construcția unei unități speciale destinate bolnavilor în stadii terminale ale unor boli cronice grave, necesitând o îngrijire oferită de un personal de specialitate.

La aproape 3 ani după ce constructorul anunța că lucrările de la Spitalul de boli cronice și îngrijiri paliative din Botoșani sunt gata, unitatea sanitară este încă închisă, ca urmare a unor probleme apărute între municipalitate, constructor și finanțator. Din vina unor nereguli grave, s-a ajuns la suspendarea recepției spitalului de către primărie, decizie anunțată recent de Compania Națională de Investiții, finanțatorul proiectului. Aceste nereguli au fost sesizate referitor la aspecte importante precum instalațiile electrice și instalațiile de gaze, de semnalizare de incendiu sau chiar de punerea în funcțiune a lifturilor și de reparațiile PVC necesare.

Reprezentanții municipalității spun că nu știu despre problemele constatate de CNI, însă nu pot face nimic. Mai mult, aceștia susțin că spitalul ar putea rămâne închis și după recepția lucrărilor și predarea către primărie, din cauza lipsei de personal specializat în acest domeniu sanitar.

Având în vedere situația expusă mai sus, vă adresez, în numele botoșănenilor pe care îi reprezint în Parlament, următoarele întrebări:

De ce orașul este privat în continuare de funcționarea spitalului, recepția acestuia fiind amânată doar de efectuarea unor lucrări în valoare de 320.000 de lei, bani care ar putea fi luați din garanția de bună execuție dată de constructor?;

De ce, dacă ideea proiectului a fost inițiată și aprobată acum aproape 10 ani, nu s-a solicitat înființarea unei școli de pregătire a personalului specializat care să poată activa în unitatea sanitară respectivă?.

În același timp, consider că ar fi de bun augur susținerea unei inspecții de specialitate în cadrul unității sanitare, pentru a determina măsurile necesare pentru buna funcționare ulterioară a acesteia.

Solicit răspuns scris și verbal.

Deputat AUR, Botoșani, Radu-Vicențiu Grădinaru.

 
Romeo-Daniel Lungu

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Romeo Lungu. Și Daniel.

Se pregătește domnul Roman și, după aceea, domnul Petrețchi.

 

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Sebastian Burduja -"Respectarea legii de către directorul general provizoriu al Companiei Naționale Poșta Română S.A.".

În cadrul emisiunii "În fața ta", difuzată în data de 5 februarie, la un post de televiziune, domnul Valentin Ștefan, director general provizoriu al companiei Naționale Poșta Română S.A., companie aflată sub autoritatea ministerului pe care îl conduceți, a fost întrebat de către moderator - de ce nu dă afară oamenii care se opun planurilor sale? Răspunsul domnului Ștefan - "Poate cea mai mare greșeală pe care am făcut-o la companie de când am preluat a fost să încerc să respect opinia fiecăruia, să respect tot ce scrie, la virgulă, în lege, contractul colectiv de muncă și toate celelalte documente interne...".

Cu toate acestea, în ceea ce privește respectarea legii, conform articolelor apărute în presă, angajații companiei au primit în plic două documente - un formular de acord prin care salariaților li se cere să își manifeste acordul ca să le fie reținută și virată către sindicat cotizația lunară și formularul ANAF 230, prin care li se recomandă să vireze procentul de 3,5% din impozitul pe venit Fundației Poșta Română, formular completat cu datele personale ale angajaților.

Un drept la replică al companiei precizează că este opțională completarea celor două documente.

Art. 1 din Constituția României stipulează clar că respectarea legilor este obligatorie. De asemenea, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, la art. 24, prevede că "la cererea organizației sindicale și cu acordul membrilor acesteia, angajatorii vor reține și vor vira sindicatului cotizația de sindicat pe statele lunare de plată".

Având în vedere acestea, vă întreb:

Este morală conducerea unei companii naționale de către o persoană care consideră că respectarea legii este o greșeală?;

A existat solicitarea organizației sindicale de atașare a solicitării acordului angajaților pentru reținerea și virarea cotizației lunare conform legii?;

Constituie presiune la adresa angajaților sugerarea de către angajator direcționarea procentului de 3,5% din impozit către Fundația Poșta Română?;

Când a fost înființată Fundația Poșta Română, deoarece în Registrul Național al ONG-urilor, secțiunea Fundații, disponibil pe pagina Ministerului Justiției, în forma actualizată la data de 30 ianuarie 2023, nu se regăsește această fundație, singurele informații disponibile fiind o pagină de pe o rețea socială care are prima publicare pe 15 decembrie 2022?

Mulțumesc.

 
Nicolae Roman

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

 

Domnul Nicolae Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educației.

Prezenta interpelare are ca obiect - "Intenția existentă în cadrul proiectului Legii educației naționale ca liceele pedagogice să nu mai școlarizeze învățători".

În drept, am în vedere art. 52 alin. (2) care menționează -"(2) Unitățile de învățământ în care se organizează învățământ pedagogic preuniversitar sunt unități de învățământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învățare-evaluare și practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaționale: educator, puericultor, instructor de educație extrașcolară".

Doamnă ministru al educației,

La data de 5/17 decembrie 1864, Legea Instrucțiunii Publice, adoptată de Guvernul Mihail Kogălniceanu și promulgată de către Domnul României Unite, Alexandru Ioan Cuza, a introdus "școlile normale" care îi pregăteau pe învățători și institutori. De-a lungul timpului, alte reforme întreprinse de nume de referință ca Spiru Haret au perfecționat aceste "școli normale", care, la un moment dat, au devenit licee pedagogice.

Așadar, de 160 de ani, învățământul românesc are ca fundament munca învățătorilor formați în aceste școli normale.

Profesorii care au format învățătorii în liceele pedagogice, datorită gradului cel mai înalt de calificare, au ajuns la un moment dat să formeze nucleul didactic al universităților românești după 1989, creând viitorii profesori și cercetători de elită în viața didactică și științifică românească.

Doamnă ministru al educației,

"România Educată" nu poate să existe, practic, dacă distrugeți liceele pedagogice. Calificarea pe care un învățător o obține într-un liceu pedagogic este net superioară oricărei pregătiri pe care un aspirant la cariera de dascăl ar obține-o la un colegiu universitar sau la o facultate. Nimeni nu spune că un învățător nu poate fi învățător decât dacă are liceul pedagogic, dar nu trebuie să distrugeți liceele pedagogice, fiindcă toți învățătorii care au liceul pedagogic ajung să urmeze și studii superioare, în afara perfecționării pentru gradele didactice, pe care o urmează cel puțin un deceniu de la absolvirea liceului pedagogic.

Aveți obligația morală să păstrați un element fundamental al educației românești - liceul pedagogic care formează învățători.

Semnează - deputat neafiliat în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae Roman.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi

Domnul Petrețchi Nicolae.

Ultimul, dar nu cel din urmă.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

Sistemul medical reprezintă un pilon vital pentru orice stat modern, fiind un element de progres al societății, influențând capacitatea de intervenție în cazul apariției și extinderii unor epidemii, pandemii sau situații de urgență, cu impact direct chiar și asupra economiei.

Cu toate că, în ultimii ani, sistemul medical a cunoscut o evoluție progresivă de la sistemul centralizat la sistemul contractual, fiind actualizate și politicile în acest domeniu, prin creșterea finanțării pentru dezvoltarea sistemului medical, inclusiv prin diversificarea unor servicii, nu puține au fost cazurile în care accesul cetățenilor la anumite servicii medicale s-a desfășurat cu dificultate.

Recent, mai mulți medici de familie, dar și părinți mi-au semnalat faptul că atât copiii care au împlinit un an în luna ianuarie, cât și cei de 5 ani, care trebuiau să facă rapel, nu pot fi vaccinați împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, deoarece vaccinul lipsește atât din cabinetele medicilor de familie, cât și din farmacii.

Lipsa vaccinurilor este de neînțeles, mai ales după înființarea registrelor digitale de vaccinare, care arată în timp real necesarul de vaccin, iar medicii de familie transmit în timp util necesarul.

În acest sens, stimate domnule ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, vă rog să-mi comunicați poziția ministerului condus de dumneavoastră la cele menționate mai sus, motivele care au condus la lipsa vaccinului, precum și măsurile care au fost adoptate pentru asigurarea stocului necesar de vaccin mai sus menționat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18.05.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 22 june 2024, 18:28
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro