Rozália-Ibolya Biró
Rozália-Ibolya Biró
Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.47/19-04-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 29-03-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2023

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.30 Biró Rozália-Ibolya - declarație politică despre nevoia adoptării unor politici sociale pentru sprijinirea familiilor și categoriilor vulnerabile;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

UDMR a subliniat necesitatea focusării asupra familiei - celula de bază a societății - și problemele familiilor noastre încă de la începutul acestui mandat, fiind menționat în Programul de guvernare.

Situația geopolitică s-a schimbat radical din cauza războiului nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Întreaga economie a Europei suferă în urma acestei decizii iraționale. Mai mult ca oricând, este nevoie să ne concentrăm pe nevoile oamenilor, să adoptăm politici sociale care sprijină familiile și categoriile vulnerabile, și care să aibă menirea de a crea, cu adevărat, șanse egale între femei și bărbați. Trebuie să fim conștienți de responsabilitatea decidenților politici de a realiza acel sistem social care sprijină familiile monoparentale, persoanele de vârsta a III-a, precum și persoanele cu handicap.

Incluziunea socială trebuie să fie întărită la toate nivelurile societății românești. Acestea reprezintă prioritățile Uniunii într-o perioadă plină de tensiuni, dominată de criza economică și umanitară.

Asigurarea accesului egal la energie și a securității aprovizionării cu energie la costuri accesibile trebuie să fie o prioritate absolută pentru Uniunea Europeană și statele sale membre. Odată cu creșterea prețurilor la energie, tot mai mulți cetățeni și consumatori din UE sunt afectați de sărăcia energetică, în întreaga Europă. Cei care se confruntau deja cu sărăcia energetică constată că situația li se agravează, iar consumatorii care până acum nu aveau probleme cu plata facturilor la energie sunt expuși riscului de sărăcie. Această situație a fost influențată de actualele tensiuni geopolitice, inclusiv de războiul din Ucraina și de dependența statelor membre de importurile de energie. Trebuie adoptate măsuri urgente care să prevină și să combată sărăcia energetică cu care se confruntă cetățenii și consumatorii din UE.

Nivelul prea ridicat al facturii este doar unul dintre indicatorii sărăciei energetice, care în 2020 afecta peste 35 de milioane de cetățeni europeni. Estimăm că această cifră este în creștere. Dificultatea de a încălzi locuința, nivelul eficienței energetice a locuinței sau costul combustibilului contribuie la profilul acestui fenomen și ne arată că elemente de politică socială, de politică energetică, de politică fiscală se întrepătrund în descrierea și soluționarea sărăciei energetice. Criterii privind sărăcia energetică trebuie incluse în tot mai multe dintre politicile noastre.

Pe lângă criza economică, cu perioade de inflație dramatică - în martie 2022, inflația anuală a energiei din UE a fost de 40,2% -, creșterile foarte mari la energie, cea mai mare rată anuală a modificării prețurilor la energie ajungând la 99,6 %, îi obligă pe cei mai vulnerabili să aleagă dacă alocă bani pentru mâncare sau pentru încălzire. Este o situație dramatică, în care drepturile de bază ale omului nu pot fi negociate.

Orice discuție despre sărăcia energetică trebuie să includă și contextul schimbărilor climatice și al tranziției juste.

Conceptul de sărăcie energetică a evoluat de la o problematică asociată, în principal, sărăciei, ca fenomen social, la mai multe tipologii. Vorbim, de exemplu, despre sărăcie energetică de iarnă, sărăcie energetică de vară, concepte cuprinse în Legea consumatorului vulnerabil pe care o avem astăzi. În secolul al XXI-lea, nimeni nu trebuie lăsat la frig în mijlocul iernii sau să sufere de căldură în lunile de vară înfiorător de calde.

Pe fundalul acestei sărăciri energetice, anumite gospodării sunt mai vulnerabile decât altele. Dacă vorbim despre sărăcia energetică la nivel de gospodărie, termenul "gospodărie" este încă un concept prea abstract și larg, care ascunde dinamica importantă.

Cum arată sărăcia energetică dincolo de ușa de intrare?

Nu toți membrii unei gospodării sunt la fel de afectați de sărăcia energetică, de lipsa încălzirii, iar acest fapt depinde, în mare măsură, de timpul petrecut în incinta gospodăriei. Astfel, femeile preiau îngrijirea la domiciliu - de la îngrijirea copiilor, persoanelor în vârstă, până la îngrijirea internă -, ceea ce înseamnă că petrec mai mult timp acasă în comparație cu bărbații, pe baza percepției de gen, că femeile sunt cele care trebuie să-și asume aceste activități casnice neplătite. Fapt care ne indică faptul că în perioadele de criză, această inegalitate se agravează, iar femeile tind să aibă venituri mai mici din cauza unor lacune de remunerare între femei și bărbați, atât la nivelul plății salariilor, cât și a pensiilor.

Sărăcia energetică lovește mai puternic femeile, pentru că acestea, pur și simplu, nu câștigă la fel de mult. În acest caz, mamele singure sunt expuse în special.

Un sondaj Eurofound, realizat primăvara trecută, care s-a concentrat pe capacitatea de a plăti facturile la energie, a constatat că aproape jumătate dintre respondenții reprezentați de mame singure anticipează dificultăți în a-și plăti facturile în următoarele trei luni.

Există situații în care mamele singure le-au cerut propriilor copii să stea în bibliotecile publice pentru a-și face temele, deoarece acasă era prea scump să mențină luminile aprinse.

De asemenea, sunt situații când femeile în vârstă stau mai mult timp în autobuze pentru a se încălzi, deoarece nu își pot permite facturile de încălzire.

Nu putem accepta aceste stări de fapt într-o lume dezvoltată, în care cetățeanul contează. Acum este timpul să apelăm la acțiunea la nivel de UE. Trebuie să adoptăm o "gender lens" cu privire la soluționarea sărăciei energetice pentru a ne asigura că cei mai vulnerabili sunt protejați.

Energia trebuie să fie o garanție și un drept de bază pentru toți cetățenii.

Realizăm că sărăcia energetică este o temă tot mai transdisciplinară și oricât am vrea să ne izolăm în propriile noastre domenii, nu o mai putem face pentru că depindem unii de ceilalți în rezolvarea acestei probleme. Înțelegem că nu există o singură soluție, ori un singur actor care poate să propună soluții, ci că este nevoie de cooperare. De aceea, obiectivul nostru este să ne gândim împreună cum putem produce schimbare pe subiectul acesta, care sunt actorii relevanți, pașii necesari și modelele prin care putem cu adevărat să avem o voce susținută.

Există discuții în curs de desfășurare pentru un fond climatic social care să ofere sprijin financiar gospodăriilor vulnerabile, dar nu s-a ajuns la niciun acord, deocamdată. Numai cu voința politică și soluțiile proactive putem atinge aceste obiective, dar trebuie să ne asigurăm că o soluție nu este în detrimentul altei probleme existente și nu va înrăutăți lucrurile. De exemplu, reducerea orelor de funcționare a unor grădinițe, ca o modalitate de a economisi energie, mărește povara îngrijirii pentru femei și mai mult. Din perspectiva siguranței, oprirea iluminatului public noaptea ar putea pune în pericol siguranța femeilor, a familiilor.

Întrucât sărăcia energetică își are sursa în sărăcia generală, este esențial ca România să se concentreze în continuare asupra reducerii sărăciei, în general. Această criză reamintește necesitatea constantă de a îmbunătăți accesul la locuri de muncă, la incluziune socială și la un nivel de trai decent, acordând o atenție deosebită celor care locuiesc în zone rurale și îndepărtate, și de a sprijini creșterea economică.

Pentru că această criză energetică afectează în mod diferit grupurile de femei și de bărbați, cum putem dezvolta soluții personalizate?

Vă pot propune o abordare în 3 pași:

Pasul 1: Trebuie să eliminăm inegalitățile de aprofundare pentru o tranziție corectă și justă în energie și în alte zone - indicele centrat pe dimensiunea de gen a acordului verde.

Pasul 2: Având în vedere că sărăcia energetică afectează femeile și bărbații, nu gospodăriile, UE și statele membre trebuie să colecteze statistici de gen pentru a aprecia nevoile diferite ale femeilor și bărbaților.

Pasul 3: Focusare la resurse și utilizarea eficientă ale acestora fără risipe.

Există numeroase instrumente EIGE de integrare a dimensiunii de gen, de la evaluări bugetare, până la monitorizare și evaluare.

Dacă avem voință politică și consens, nimic nu ne împiedică să le punem în practică.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 15 iulie 2024, 2:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro