Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.53/28-04-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
23-04-2024 (comună)
23-04-2024
22-04-2024 (comună)
22-04-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 05-04-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2023

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8.24.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

 
  Florin Piper-Savu - declarație politică intitulată Consumul de droguri în România, o realitate îngrijorătoare;

Domnul Piper-Savu, vă rog, Grupul PSD.

   

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Consumul de droguri în România, o realitate îngrijorătoare"

Raportul european privind drogurile 2022 estimează că 83,4 milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani din Uniunea Europeană, adică 29%, au consumat un drog ilegal. Această situație îngrijorătoare nu este doar la nivelul Europei, putem vorbi despre ea și în România, o spun toate statisticile, o realitate pe care, chiar dacă nu vedem cifrele, o simțim cu toții în absolut orice mediu.

Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională Antidrog, raportate la anul 2021:

- 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții, în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an;

- 28% consumă canabis sau substanțe psihoactive; canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populația generală, cât și de populația școlară.

Pericolul drogurilor în societate este unul real. Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populației tinere - 15 - 34 de ani. Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, 13 ani este cea mai mică vârstă de debut declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive.

Raportându-ne la aceste date, nu putem să nu fim îngrijorați de amploarea la care a ajuns consumul de droguri în România. Din păcate, cei mai puțin conștienți de efectele acestor substanțe sunt tinerii, care încep consumul la vârste tot mai fragede.

Presa abundă de știri despre cazuri dramatice, despre consum de droguri și despre trafic ilicit de droguri. Tot mai mulți șoferi sunt depistați în trafic având la activ consumul de droguri, vorbim despre creșterea consumului de droguri în școli, deci vieți compromise, familii afectate, distruse, comunități întregi dezbinate.

Cifrele îngrijorătoare privind consumul de droguri în rândul tinerilor impun o atitudine fermă din partea mai multor factori, de la părinți până la instituțiile statului.

România încă nu are organisme de prevenție eficiente care să limiteze numărul victimelor, mai ales în rândul tinerilor, și nici nu aplică metode prin care să fie măsurate incidența și substanțele cel mai des consumate în diferite orașe.

În Europa se practică de mai mulți ani măsurarea cantității consumului de droguri, prin analiza zilnică a apelor reziduale care intră în stațiile de epurare la nivelul localităților.

Problema consumului de droguri este, așadar, una de actualitate pentru societatea românească. Conștientizarea acestei probleme este de interes național. Este responsabilitatea Parlamentului României și a Guvernului de a da structurilor instituționale implicate în combaterea fenomenului instrumentele legale pentru a acționa în forță pentru reducerea acestui fenomen aflat în creștere în rândul elevilor români.

Deputat al PSD Teleorman, Florin Piper-Savu.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
  Ana-Loredana Predescu - declarație politică având titlul Stop drogurilor în școli! Fenomen scăpat de sub control!;

Doamna Predescu.

Vă rog.

   

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru că este unul dintre cele mai actuale subiecte, pe care trebuie să îl avem în vedere din ce în ce mai mult și din ce în ce mai mulți, declarația mea politică de astăzi are titlul "Stop drogurilor în școli! Fenomen scăpat de sub control!".

În cadrul dezbaterii organizate de către Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților am atras atenția asupra relației de cauzalitate dintre lipsa campaniilor de prevenție și amploarea luată de acest veritabil flagel.

Deși nu este o noutate, cazul extrem de mediatizat al grupării elevilor care aprovizionau cu droguri mai multe licee bucureștene ridică un semn de întrebare atât în privința mecanismelor de prevenție din școli, cât și în privința controlului și gestionării acestor situații de către autoritățile statului.

Trebuie să scoatem cifrele reale la suprafață. Și îmi permit să afirm că Agenția Națională Antidrog este o instituție care, până acum, și-a cam dovedit inutilitatea, care nu și-a demonstrat operaționalitatea și, în ultimii ani, a fost condusă de directori împuterniciți, nu numiți, fapt ce denotă lipsă de asumare. Absolvenți ai Academiei de Studii Economice, în funcții de conducere, au avut sarcina de a combate traficul de droguri în școli, ceea ce este revoltător. Și eu sunt absolventă de ASE, dar nu mi-aș permite niciodată să conduc A.N.A. și să mă erijez în specialist în destructurarea rețelelor de droguri.

Ne-am scuzat că suntem o țară de tranzit, că drogurile trec prin România, spre alte rute balcanice. Astăzi vorbim de un consum în fiecare liceu și aproape în majoritatea școlilor generale. Un fenomen cu adevărat scăpat de sub control. Copiii au nevoie nu doar de informare, deoarece ei știu mai multe decât noi, adulții, despre droguri, ci au nevoie de programe de dezvoltarea de abilitați și atitudini sănătoase, și acestea se dezvoltă în timp, nu prin simple prezentări de câte o oră, dacă există și acestea, în, să spunem, săptămâna "Școala altfel".

De aceea, în urma dezbaterii organizate în Camera Deputaților, intitulate "Rolul educației în combaterea consumului de droguri și substanțe etnobotanice", solicit Guvernului demararea de urgență a unei campanii de prevenire cu caracter permanent, care trebuie să constituie un prim pas al conștientizării anvergurii fenomenului și necesității abordării prudențiale, anticipative, pentru a găsi cele mai eficiente metode privind eradicarea consumului de droguri în școli.

Din informațiile existente, devine evident că identificarea și anticiparea zonelor de vulnerabilitate, pentru abuzul de substanțe interzise, trebuie să înceapă de la vârste foarte fragede, prin educare, conștientizare și avertizare, nu doar a celor cu potențial de risc, ci și a familiilor acestora și a mediului lor de proveniență.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să încheiați.

 
   

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Suntem datori copiilor noștri să facem totul pentru a nu-i expune traficului și consumului de droguri, dar pentru a face asta primul pas este să recunoaștem noi, instituțiile abilitate, școlile, părinții, adevărata amploare a fenomenului.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu mulțumesc.

 
   

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Ana-Loredana Predescu, deputat al PSD de Brașov.

 
  Dan-Constantin Șlincu - declarație politică: PSD susține tratament egal pentru toate companiile care activează în România, însă nu în detrimentul cetățenilor sau al statului, și în conformitate cu legislația Uniunii Europene;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Șlincu.

   

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

În ceea ce privește taxa de solidaritate, spre deosebire de alte partide, care doar fac declarații, parlamentarii social-democrați au venit cu soluții concrete pentru apărarea interesului național, în privința aplicării acestei, așa cum a fost stabilită de Uniunea Europeană la nivelul companiilor petroliere care au obținut profituri excedentare.

De aceea, Grupul Partidului Social Democrat a depus un set de amendamente care să determine aceste companii să plătească taxa de solidaritate europeană. Comisia Europeană s-a exprimat în favoarea unei astfel de abordări.

Nu există niciun temei pentru afirmațiile că taxa de solidaritate, susținută de PSD, ar fi o povară de nesuportat care ar frâna investițiile și ar duce la concedieri și la creșteri de prețuri.

Dacă taxa de solidaritate a fost bună și se aplică în Uniunea Europeană, poate funcționa și în România. Sute de mii de companii românești plătesc 1% din cifra de afaceri, fără probleme și fără să crească prețurile.

Este regretabil că anumite companii multinaționale își apără supraprofiturile gigantice pe seama și în detrimentul oamenilor, al salariaților. Sunt mari companii care au profitat din plin de contextul actual, care plătesc un impozit pe un profit diminuat artificial, prin inginerii fiscale, care nu reprezintă nici măcar 1% din cifra lor de afaceri.

Dacă sute de mii de IMM-uri, dar și mari companii românești, pot plăti cel puțin 1% din cifra lor de afaceri, ca impozit, cu siguranță că și marile companii, cu peste 100 de milioane de euro cifra de afaceri, o pot face!

În condițiile adoptării acestor amendamente, inclusiv mai multe companii din domeniul energetic nu vor mai putea interpreta că nu se califică la plata taxei de solidaritate.

Modificările aduse legislației în materie sunt menite să clarifice interpretările privind companiile care trebuie să plătească taxa de solidaritate. Nu este o reglementare nouă, ci o clarificare a reglementărilor deja existente.

Partidul Social Democrat susține categoric necesitatea ca cei care au făcut profituri extraordinare conjuncturale să reîntoarcă în societate o parte a acestui profit, sub forma respectivei taxe de solidaritate.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Șlincu.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
  Elena Hărătău - declarație politică: O lege inițiată de PNL reduce riscul incapacității de plată a primăriilor;

Doamna Elena Hărătău.

   

Doamna Elena Hărătău:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"O lege inițiată de PNL reduce riscul incapacității de plată a primăriilor"

Președintele Klaus Iohannis a promulgat o lege inițiată de parlamentarii PNL, care va fi extrem de benefică atât contribuabililor persoane juridice, cât și autorităților locale, în contextul economic actual.

Actul normativ va contribui semnificativ la buna funcționare a sistemului fiscal autohton, în sensul degrevării primăriilor de anumite poveri financiare de care erau responsabile.

Practic, în prezent, foarte multe primării din țară au încasat impozit pe clădiri din partea anumitor entități economice, însă aceste sume s-au dovedit a fi nejustificate, fiind nedatorate în urma unor hotărâri judecătorești definitive.

În această stare de fapt, societățile respective se aflau în imposibilitatea de a-și putea compensa creanțele datorate cu alte datorii la bugetul de stat, cum ar fi CAS sau impozit pe venit.

Singura lor posibilitate era de a acționa în instanță primăriile, care, în urma acestor procese, ajungeau în situații dificile, de incapacitate de plată, sau în prag de a le fi scoase la vânzare bunurile din patrimoniul public, în vederea stingerii creanțelor respective.

Intrarea în vigoare a acestei legi va sprijini esențial contribuabilii persoane juridice să își achite datoriile fiscale, indiferent de natura acestora și de autoritatea care administrează creanțele, prin compensarea acestora cu sumele pe care le au de primit de la bugetele locale.

Noua lege prevede că stingerea creanțelor este aplicabilă și pentru cele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, anterioare intrării în vigoare a actului normativ.

Inițiatorii liberali ai acestei reglementări legislative au urmărit acordarea unor beneficii concrete în favoarea factorilor implicați.

Această lege elimină riscul la care erau expuse autoritățile publice locale și centrale în ceea ce privește întârzierile la plata datoriilor fiscale și a penalităților aferente.

Nu în ultimul rând, intrarea în vigoare a noii legi va conduce la dinamizarea eficienței sistemului public în ceea ce privește colectarea și gestionarea obligațiilor fiscale.

În concluzie, prin intrarea în vigoare a legii, primăriile care se confruntă cu astfel de situații delicate scapă de riscul plăților eșalonate ale creanțelor și, de asemenea, de amenințarea unei iminente incapacități de plată.

Deputat al PNL, Elena Hărătău.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr?

Domnul Havârneanu?

Domnul Lőrincz?

Domnul Apostol?

 
  Radu Tudor Ciornei - declarație politică intitulată Alianța ipocriților sau domnia dublului standard;

Haideți, e rândul USR-ului!

Păi, merg mai departe.

Domnule Ciornei, sunteți chiar ultimul de la USR, dar dacă sunteți singurul în sală, vă iau pe dumneavoastră.

   

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Alianța ipocriților sau domnia dublului standard".

De la o vreme, asistăm la o intensificare a zbaterilor mediatice din partea trompetelor puterii, ce doresc să convingă pe oricine este dispus să le asculte cântecele de sirenă, că USR ar fi culpabil de absolut toate tarele și neîmplinirile societății românești. În cele 8 luni de guvernare, USR ar fi trebuit, fără a avea prim-ministru și o majoritate parlamentară la dispoziție, să rezolve, legislativ și factic, toate problemele majore ale României. Pandemia, alegerile în două tururi, fără penali în funcții publice, parlament unicameral, cu 300 de membri, autostrăzile, canalizarea, infrastructura feroviară, spitale noi... toate nerealizările perene ale guvernanților pre și post-revoluționare sunt imputate cinic celor care au stat exact 8 luni într-o alianță de guvernare condusă mincinos și păgubos de cel care avea sa ardă ca un chibrit pe scena politicii dâmbovițene - cadavrul politic Florin Cîțu.

Într-o țară condusă de o alianță nășită de farsorul șef de la Cotroceni, dublul standard este nu doar o stare de normalitate bolnăvicioasă, ci și o realitate bine înțelenită în politica editorială a presei ce mestecă mulțumită felia suculentă din tortul banilor primiți de la AEP de către Alianța Sărăcirii Românilor.

Minionii lui Nicu și Marcel, care spumegau atunci când spitalele construite cu trei sferturi de secol în urma luau foc din cauza suprasolicitării secțiilor ATI, tac în păpușoiul cald al contractelor, prefăcându-se că nu văd sarabanda de accidente feroviare ce se produc aproape săptămânal.

Toți cei care îl trimiteau pe Vlad Voiculescu să schimbe manual prizele tuturor spitalelor din țară se uită cu ochi mari și blânzi la seria de accidente, neîndrăznind nici măcar să ridice privirea către marele ministru Grindeanu.

Pentru un om cinstit și cu câțiva neuroni care fac sinapsă e clar că aceste bombe cu ceas sunt generate de acumulări multifactoriale de deficiențe sistemice, care nu au fost rezolvate eficient atunci când trebuia.

Pentru binomul jurnalist-consumator de Antena 3 et Co., ce se adapă zilnic din cloaca minciunilor prime-time, Grindeanu este victima unor circumstanțe nefericite, un ministru incompetent, ajuns politic într-un domeniu din care cunoaște la fel de mult cât știe și despre restul economiei. Adică nimic.

Sărăcuțul!

Radu Ciornei, deputat de Suceava.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr? Nu.

Domnul Havârneanu? (Vociferări.)

Cum?

Nu sunteți primul, sunteți al cincilea.

Domnul Lőrincz?

 
  Alin-Gabriel Apostol - declarație politică prezentând critici la adresa coaliției de guvernare;

Deci, stați o secundă! Am Lazăr, Havârneanu, Lőrincz, Todosiu, Apostol, Hangan, Țoiu.

V-ați trezit degeaba. (Se adresează domnului deputat Adrian Giurgiu.)

Vă rog.

Nu sunteți aici!

   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Bună dimineața!

După ce coaliția de guvernare a transformat România în democrația epoleților ce conduc din umbră, tot, cu Legile securității naționale, zilele acestea au trântit o sfidare peste ochii românilor. De la PSD și UDMR nu este o surpriză, de la PNL este o trădare.

După O.U.G. nr. 13 și a sa amnistie și grațiere, după 10 august și o tură a lui Dragnea pe la pușcărie, PSD și PNL încearcă să facă pofta lui Dragnea de acum 6 ani.

Pe fondul temerilor românilor legate de facturile tot mai mari, de prețurile tot mai mari și a instabilității politice din regiune, Ciolacu și Ciucă au găsit momentul oportun să-și strecoare agenda ascunsă: să dezincrimineze abuzul în serviciu, instigând la furt generalizat, să mărească pedepsele pentru protestatari, să mărească beneficiile specialilor.

Să le luăm pe rând.

La Senat, parlamentarii PSD, PNL și UDMR au indexat pragul de 200.000 de lei al lui Dragnea, stabilind plafonul la 250.000 de lei pentru "liber la furt". Practic, orice funcționar public care ar fi făcut un abuz în serviciu sau ar fi furat din banul public 249.999 lei nu făcea pușcărie, ci se alegea cu o amendă. Și este mai rău decât pe timpul lui Dragnea, pentru că amenda nu o plătea el, ci o plătea instituția, adică tot cetățenii. Curat murdar: eu te fur, tu plătești!

Sub presiunea USR și văzând reacția categorică a societății civile, PSD, PNL și UDMR au început un joc de-a alba-neagra cu pragul: ba că-i 9.000 de lei, ba 6.000. Au fost alergici să accepte un prag simbolic. Motivul? Vezi, Doamne, că salariul minim pe economie este derizoriu. Recunosc și ei că, după 33 de ani de guvernare PSD și PNL, peste 1,5 milioane de români trăiesc cu un venit derizoriu. Este mai mult decât evident ceea ce fac: coaliția de la guvernare instigă la hoție cu premeditare.

Sub presiunea tot mai mare, coaliția hoției a cedat și a renunțat la prag, dar a lăsat o grămadă de șpârle în lege, ca să fie neconstituțională.

În paralel, Ciucă și Bode s-au gândit că societatea civilă îi cam incomodează când îi întreabă de plagiate sau de licitațiile aranjate pentru prietenul președintelui, așa că au pus de un proiect legislativ împotriva protestatarilor. Dragnea ar fi invidios pe ei. Coaliția antiromâni a cedat și de data aceasta sub presiunea criticilor venite de peste tot.

În fiecare lună, ...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... coaliția specialilor aduce noi și noi beneficii pentru clasa lor de privilegiați, tot mai mulți beneficiari de avantaje și venituri mari.

În timp ce Comisia Europeană transmitea...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultima propoziție, vă rog!

 
   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... că trebuie să taie pensiile speciale, ministrul apărării a propus ca asimilații militarilor să primească pensii speciale.

Tupeu maxim! Nici măcar un mușchi de pe față nu le tremură...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... când propun astfel de sfidări asupra românilor.

O propoziție, domnule președinte!

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Numai în ianuarie 2023 pensia medie a specialilor a crescut cu 138 de lei, în timp ce pensia medie pe contributivitate a crescut cu un leu. 138 de lei pentru speciali și un leu în plus...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, nu mă faceți să opresc microfonul!

 
   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... pentru români.

Vă mulțumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de București.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Făgărășian, Grupul PNL.

 
  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică intitulată 45 de mii de locuri de muncă neocupate în România. De ce?;

Se pregătește domnul Badiu.

   

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Politicile economice implementate de Guvernele PNL, în ultimii trei ani, demonstrează că măsurile liberale au fost corecte, oportune, că operatorii economici români, puternic loviți de criza sanitară și de cea energetică, și-au revenit, că cei mai mulți antreprenori români vor să-și dezvolte afacerile, să producă mai mult, mai competitiv și că numărul locurilor de muncă este în creștere, de la o zi la alta. Recent, datele oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică ne arată că peste 45.000 de locuri de muncă sunt neocupate și că angajatorii caută cu disperare angajații potriviți pentru acestea.

Unii politicieni s-au și grăbit să spună că au ei soluțiile magice și că vor aduce angajați din Asia sau din Africa. Dar, ce? Românii nu-s potriviți să muncească în România? Întrebarea este de ce românii nu sunt încurajați să ocupe acele locuri de muncă? Nivelul salariului? Nivelul calificării? Condițiile de muncă? La aceste lucruri trebuie să răspundă angajatorii români.

Stimați colegi,

Vreau să demontez o știre falsă care este mereu prezentă în spațiul public din România - "nu găsim angajați români calificați". Eu vă spun că avem nu sute, nu mii, ci milioane de angajați români foarte bine calificați, care lucrează astăzi în statele dezvoltate ale Uniunii Europene, la standarde chiar mai ridicate decât în țara noastră.

Soluția nu este să aducem în România angajați de pe alte continente. Soluția este să aducem în România profesioniștii români care au lucrat și lucrează la Milano, Roma, Berlin, Paris sau Londra. Orice angajator român știe cât de bine calificați sunt aceștia și cât de ridicată este productivitatea muncii lor. Așadar, pentru a-i ajuta, deopotrivă, atât pe românii despărțiți de familiile lor, care muncesc în prezent în străinătate, cât și pe antreprenorii români care au nevoie de angajați profesioniști, cred cu putere că trebuie să găsim soluții pentru diminuarea poverii fiscale asupra salariilor, să găsim stimulente fiscale pentru angajații care se întorc și pentru antreprenorii care angajează români, să sprijinim și să stimulăm tinerii români să rămână în țară, să-i calificăm și să-i plătim la standarde europene.

Haideți să nu dăm curs soluțiilor absurde, pentru că soluțiile pentru România sunt românii!

Deputat Valentin Făgărășian.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
  Georgel Badiu - declarație politică făcând referire la serviciile gratuite de care beneficiază membrii IPA România;

Domnul Badiu, Grupul AUR.

Se pregătește domnul Petrețchi.

   

Domnul Georgel Badiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

IPA - Asociația Internațională a Polițiștilor - Secția Română ocupă abuziv un spațiu de câteva sute de metri pătrați în sediul Institutului de Studii pentru Ordine Publică din Șoseaua Olteniței, cu acordul conducerii MAI.

Din câte se vehicula prin minister, un director de la ISOP a fost invitat la pensie după ce a cerut evacuarea IPA, condusă pe-atunci de generalul Voicu! Da, acel Voicu destituit de la cârma Poliției pentru rezultate slabe.

Personaje controversate au ajuns să patroneze un colos cu încasări anuale de peste un milion de euro, doar din cotizații. Secția Română a IPA este pe locul 2 în lume la capitolul membri, având 52.000 de membri. Deci 52.000 x 108 lei/an cotizație anuală, înseamnă 1,15 milioane de euro.

Probabil că pe ministrul Bode nu îl interesează care este situația de iure și de facto privind închirierea spațiului, dovedind astfel o deosebită "grijă" față de patrimoniul ministerului pe care cu dezonoare îl conduce.

În momentul de față, din cauza tensiunilor existente între conducerea ISOP și IPA, secretarul de stat Despescu face demersuri pentru desființarea acestui institut și trecerea sa în componența Academiei de Poliție. Nu mai există de mult timp vreun contract de închiriere între ISOP și IPA, iar cei de la IPA nu vor să plece, și nimeni nu are curaj să se atingă de ei.

Subliniez că IPA România nu mai reprezintă nimic din scopul nobil pentru care a luat naștere. Cea mai mare organizație de prietenie a polițiștilor din întreaga lume a fost dusă în derizoriu în țara noastră, în primul rând pentru că accesul la serviciile IPA nu le au decât marii granguri din minister. O verificare reală a solicitărilor și beneficiarilor de servicii în cabanele IPA ar putea evidenția numeroase nereguli, care i-ar scandaliza pe toți plătitorii de cotizație.

Privitor la deținătorii de legitimații IPA, se pot observa pe multe mașini însemnele IPA și vedem mulți "bombardieri" deținători de astfel de legitimații. Care mai este rolul IPA în aceste condiții?

Mă întreb, este cumva o agenție de turism pentru șmecheri? Cine beneficiază de sumele uriașe de bani care se colectează de la polițiști, în schimbul unui card de membru ce nu acordă niciun fel de beneficiu?

Câte deplasări în străinătate se fac și în ce scopuri? Cum se justifică activitatea pleiadei de angajați ce "lucrează" la IPA? Câte persoane trebuie angajate ca să răspundă de încheierea unor amărâte de contracte pentru telefonie mobilă?

Câți dintre cei care într-adevăr aleargă după infractori au beneficiat de serviciile de cazare la cabanele IPA din țară?

Este adevărat că acordarea accesului se face pe criterii care sunt de natură să scandalizeze opinia publică?

Și cât de reale sunt povestirile unor femei, dintr-o anumită categorie, despre unele evenimente deocheate la care au participat în asemenea locații IPA, în compania unor "domni" ce nu au nicio legătură cu activitatea MAI?

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Georgel Badiu:

Georgel Badiu, deputat AUR de Vrancea.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având ca temă Celebrarea a 74 de ani de la înființarea NATO;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Petrețchi.

Se pregătește domnul Lasca.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice: "Celebrarea a 74 de ani de la înființarea NATO".

Stimați colegi,

Pe 2 aprilie 2004, la sediul NATO de la Bruxelles a fost arborat pentru prima dată drapelul României. Este unul dintre cele mai importante momente din istoria noastră contemporană, iar datorită acestui fapt, astăzi, țara noastră beneficiază de cele mai puternice garanții de securitate, în același timp, demonstrându-și rolul determinant de garant al securității în regiune.

Înființarea alianței a venit ca o necesitate pentru garantarea valorilor democratice, punându-se accent pe viața cetățenilor, cu rol determinant în asigurarea suveranității și integrității teritoriale a statelor membre.

Provocările tot mai complexe, ce au culminat cu războiul ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva unui stat suveran și independent, Ucraina, ne-a demonstrat că trebuie să continuăm consolidarea NATO, ca bază a apărării noastre colective.

Sunt ferm convins că aderarea Finlandei, care a devenit oficial cel de-al 31-lea membru al NATO, ne va face și mai puternici în fața multiplelor amenințări de securitate. În același timp, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ne-a unit și a consolidat și mai mult solidaritatea statelor membre în sprijinirea eforturilor legitime de autoapărare ale Ucrainei, împotriva aspirațiilor expansioniste ale Rusiei, România contribuind multidimensional, în vederea sprijinirii Ucrainei și a refugiaților ucraineni.

Cu toate acestea, în continuare, trebuie să rămânem atenți la situația de criză cauzată de acțiunile hibride ale Rusiei, care se înmulțesc și care, prin răspândirea unor idei și concepții false, inclusiv prin încercarea de a specula sentimente de nesiguranță și de nemulțumiri ale cetățenilor, au ca scop principal să slăbească și să dezbine statele membre NATO, utilizând, în același scop, inclusiv discursuri populiste bazate de multe ori pe pretinse apeluri la unitate, instrumentul real folosit fiind divizarea, discursul bazat pe ură, xenofobie sau alte forme de intoleranță.

Cu siguranță, împreună vom reuși să apărăm în continuare valorile fundamentale ale lumii civilizate, pentru care vecinii și prietenii noștri ucraineni luptă cu prețul vieții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată Viitorul României trebuie să aparțină patrioților!;

Domnul Lasca.

   

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc.

"Viitorul României trebuie să aparțină patrioților!"

Stimați colegi parlamentari,

Voi folosi acest prilej pentru a mă adresa celor care și-au pus încrederea în noi și ne-au votat ca să le reprezentăm interesele în Parlamentul României, de aceea mai departe mă voi adresa direct poporului român.

Dragi români,

Niciodată, în ultimii 33 de ani, nu a mai existat o discrepanță atât de mare între acțiunea vectorilor politici și nevoile românilor.

Niciodată, în cei 33 de ani, nu am mai văzut atâta grabă pentru a înstrăina și ultimele resurse sau companii cu capital de stat.

Niciodată nu am mai văzut atâtea proiecte de lege care ne limitează drepturile și libertățile, care ne subjugă și ne supun unui control total prin supravegherea digitală.

Niciodată nu a existat o presă atât de aservită care să blocheze accesul la informațiile vitale pentru români, acoperindu-le cu subiecte derizorii sau acțiuni de manipulare prin operațiuni psihologice.

Dragi români,

Trebuie să conștientizați faptul că în Parlamentul României, în momentul de față, interesele voastre sunt reprezentate de o mână de oameni.

În rest, Parlamentul este plin de marionete și trădători șantajabili care au uitat că au fost aleși ca poporul român să își exercite suveranitatea prin intermediul lor.

Ca ales al poporului și reprezentant al unui partid nou, curat, Partidul PPR - Patrioții Poporului Român, mă simt obligat să încerc să blochez orice acțiune care vine în dezacord cu interesele naționale și să pun umărul la reclădirea unui stat prosper și echitabil.

De aceea, Partidul PPR - Patrioții Poporului Român - își propune să vină cu acțiuni și măsuri concrete pentru recâștigarea demnității și suveranității, iar acest lucru se poate întâmpla doar ieșind din acele mecanisme europene care ne subordonează identitatea națională unor interese corporatiste.

În acest sens, propun următoarele acțiuni:

- creșterea natalității, prin măsuri de ocrotire ale familiei;

- guvernarea țării în interesul economiei românești, revigorarea și dezvoltarea sectoarelor economice de bază: energie, materii prime, agricultură;

- rezilierea de urgență a contractelor frauduloase, prin care ne-am pierdut independența energetică;

- interzicerea înstrăinării companiilor cu capital de stat și a regiilor autonome, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, CEC, Tarom, Portul Constanța, Romsilva și altele;

- dezvoltarea agriculturii, prin susținerea producătorilor români și a crescătorilor de animale, pentru a ne asigura independența alimentară;

- asigurarea supremației Constituției, în esență, redefinirea suveranității naționale, prin eliminarea legilor Predoiu;

- reformarea sistemului de educație și redeschiderea școlilor de meserii;

- adoptarea statutului de neutralitate, prin Constituție, și ieșirea din NATO;

- întărirea armatei române și somarea trupelor străine să părăsească teritoriul nostru național.

Dragi români,

Este imperios necesar ca viitorul României să aparțină patrioților, iar în pozițiile cheie ale statului român trebuie să se afle acei oameni care, în fața greutăților și presiunilor, să nu renunțe la principii.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Mihai Lasca, reprezentant al Partidului Patrioții Poporului Român, Partidul PPR.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Da.

 
  Georgeta-Carmen Holban - declarație politică: Social-democrația, singura doctrină politică destinată rezolvării problemelor oamenilor;

Doamna Carmen Holban.

Urmează domnul Cîtea și apoi domnul Vulpescu.

Am ajuns deja la tura a doua.

   

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Social Democrat și PES Activists România au aniversat, în aceste zile, 130 de ani de social-democrație în România, eveniment care s-a bucurat de prezența reputatului domn Frans Timmermans, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene.

130 de ani de la înființarea primului partid social-democrat din țara noastră înseamnă tot atâția ani de politici sociale adoptate în favoarea românilor.

Social-democrația înseamnă, poate mai presus de toate, să pui oamenii pe primul loc, lucrând în echipă, ceea ce PSD a făcut și continuă să facă, cu prisosință.

Grație strategiilor coerente și sustenabile, precum și justeții politicilor publice, Partidul Social Democrat este, astăzi, cel mai mare, cel mai unit și cel mai performant partid politic din România, fiind primul în topul încrederii românilor.

Social-democrația din România este dedicată oamenilor.

Românii trebuie reprezentați cu cinste, cu profund respect și la cel mai înalt nivel, toate eforturile actului politic vizând concentrarea pe oameni și pe satisfacerea necesităților lor.

Sunt convinsă că, în lipsa acestor atribute, Partidul Social Democrat nu ar fi obținut pentru români toate realizările notabile de astăzi. De fiecare dată când s-a aflat la guvernare, a avut ca obiective creșterea veniturilor, respectiv, a salariilor, pensiilor și alocațiilor pentru copii, precum și adoptarea unor programe solide de sprijin. Toate acestea au susținut atât populația, cât și mediul privat, împreună realizând pași concreți spre bunăstare și o viață mai prosperă.

În ultimul an, competența, ambiția și determinarea miniștrilor Partidului Social Democrat au condus la demararea unor programe ample și complexe, dedicate sănătății, infrastructurii, muncii și solidarității sociale, economiei, culturii, copiilor, tinerilor și familiilor.

Sunt încredințată că aplicarea acestora va avea, cu certitudine, efecte concludente în modernizarea țării și creșterea calității vieții românilor.

Deputat al PSD, Georgeta-Carmen Holban.

Mulțumesc.

 
  Vasile Cîtea - declarație politică intitulată Ne pleacă tinerii!;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Cîtea.

   

Domnul Vasile Cîtea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi va fi despre tineri.

Sunt îngrijorat de declinul demografic și de pierderea anuală a populației tinere din România. Specialiștii atrag atenția asupra a două aspecte majore: emigrarea și natalitatea scăzută. Peste 2 tineri din 5 cu studii elementare și peste 1 din 3 tineri cu studii medii trăiesc în România cu un venit lunar sub salariul minim pe economie. Țara noastră are unul dintre cele mai scăzute venituri pentru tineri din Europa.

Conform unui studiu de la finalul anului trecut, aproximativ 1,2 milioane de tineri, cu vârsta între 15 și 29 de ani, au emigrat din România. Aceasta reprezintă o pierdere majoră pentru țara noastră și trebuie să ne gândim la soluții pentru a opri acest fenomen.

Există o percepție generală printre tineri, că România merge într-o direcție greșită, ceea ce duce la o lipsă de încredere în Parlament și în Guvern. Acest lucru poate fi datorat și faptului că guvernele anterioare nu s-au preocupat suficient de mult de prioritățile și nevoile acestor tineri. Acest aspect trebuie să ne dea cu atât mai mult de gândit atunci când analizăm prioritățile actualei guvernări și stabilim politicile potrivite pentru evoluția tinerilor români.

Raportându-ne la dimensiunea socială, studiul arată că 1 din 3 tineri români, între 20 și 29 de ani, se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. De asemenea, procentul tinerilor cu studii superioare absolvite este cel mai mic din Uniunea Europeană. Aceasta are consecințe semnificative asupra nivelului de trai, a stilului de viață și a situației locative și percepțiilor asupra democrației.

Partidul Social Democrat și-a asumat, prin preluarea guvernării, într-un moment deosebit de dificil, responsabilitatea de a aplica soluțiile necesare pentru a sprijini tinerii din România.

Instituțiile democratice de guvernare a statului trebuie să își întoarcă ochii către tineri și să integreze prioritățile și nevoile acestora în programele politice. Trebuie să ne asigurăm că tinerii au acces la educație de calitate, oportunități de angajare și venituri suficiente pentru a trăi decent. Numai astfel putem opri pierderea populației tinere și putem construi un viitor mai bun pentru România.

Nu putem permite ca România să piardă efervescența tinerilor și capacitatea lor de a transmite cultura, tradițiile și valorile noastre mai departe.

Mulțumesc.

Vasile Cîtea, deputat de Iași.

 
  Ioan Vulpescu - intervenție cu ocazia aniversării a 130 de ani de existență politică a social-democrației românești;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Vulpescu.

Se pregătește domnul Moisin.

   

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

S-au împlinit, zilele acestea, 130 de ani de existență politică a social-democrației românești.

Înființarea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, din care făceau parte, printre alții, Ioan Nădejde și Vasile Morțun, fondatorii revistei "Contemporanul", Constantin Dobrogeanu-Gherea și Constantin Mille, părintele ziaristicii moderne, aducea pe scena politică a Regatului României un partid modern, reformist, care milita pentru accelerarea dezvoltării țării noastre prin democrație, drepturi și libertăți cetățenești, educație și stimularea economiei autohtone.

Și, dacă România dezbinată e rezultatul operei politice a tuturor partidelor, totuși, puțini își mai amintesc adevărul incomod: Marea Unire e și un produs social-democrat, de vreme ce, în 1918, liderii social-democrați, Iosif Jumanca și Ion Flueraș, fiind membri ai Marelui Sfat Național și mai apoi ai Consiliului Dirigent al Transilvaniei, i-au convins pe sașii, șvabii și maghiarii, membri ai Partidului Social Democrat din Transilvania și Banat, să voteze în favoarea Unirii.

Pentru tinerii generației noastre, Ion Flueraș, Iosif Jumanca și George Grigorovici nu sunt mai mult decât numele unor străzi; dar pentru noi sunt numele care au deschis drumul eliberării societății românești cu prețul închiderii lor în temnițele comuniste. Prin ei s-a anunțat, în Parlamentul de la Viena, în 1918, că Bucovina nu mai recunoaște Dubla Monarhie și autoritatea Austriei asupra străvechii provincii românești. Au murit ca martiri anticomuniști: primul, la Gherla, în 1953, cel de-al doilea în închisoarea Jilava, în 1949, iar Grigorovici în 1950, în închisoarea Văcărești.

De asemenea, Constantin Titel Petrescu a fost condamnat la muncă silnică, purtat prin închisorile comuniste, torturat și umilit, fiind eliberat grav bolnav în 1955, pentru a se stinge din viață doi ani mai târziu.

În acest context aniversar, trebuie amintite și numele canonice cărora PSD-ul de astăzi le datorează o identitate, o reputație electorală record și o imagine europeană.

Singurul președinte de stânga al României democrate, Ion Iliescu, ales în 1990, 1992 și 2000, mandat în care România a devenit membru NATO; Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, unde actualul adjunct al secretarului general este fostul președinte al PSD, Mircea Geoană.

De asemenea, Adrian Năstase este premierul care a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană și cel care, alături de Alexandru Athanasiu, în 2001, a format PSD-ul de astăzi, ...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Ioan Vulpescu:

... prin fuziunea PDSR cu PSD.

PSD care are datoria de a-și aminti propriile rădăcini.

Cât despre viitorul social-democrației în Europa, astăzi, e clar că nu e suficient ca ideologia protecționismului social să cucerească inimile electoratului, trebuie să le convingă și mintea.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Vulpescu:

Vă mulțumesc.

 
  Radu-Marin Moisin - declarație politică având titlul România, 19 ani în NATO;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Radu Moisin.

Vă rog.

   

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are titlul "România, 19 ani în NATO".

În baza Legii nr. 390/2004, sărbătorim, încă din anul 2005, "Ziua NATO în România" în prima duminică din luna aprilie. La data de 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alianța politico-militară care, de asemenea, ieri a sărbătorit 74 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice.

Încă de la înființare, NATO și-a stabilit drept obiectiv fundamental menținerea și apărarea libertății și securității tuturor membrilor săi, prin mijloace politice și militare, în conformitate cu Tratatul Atlanticului de Nord și Carta ONU.

Pe temeiul valorilor comune ale democrației, drepturilor omului și statului de drept, Alianța s-a preocupat de menținerea păcii în spațiul euroatlantic și, în același timp, de susținerea dezvoltării economice și sociale a statelor membre.

România și-a demonstrat angajamentul și s-a comportat ca un stat membru NATO încă de înainte de aderare, iar în acest sens ne amintim momentul din 2001, când Parlamentul României a decis participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Tot înainte de momentul aderării a avut loc și implicarea militară română în Irak, din 2003, cu o prezență inițială de 730 de soldați, la care s-au adăugat încă 130, urmând ca, în 2008 și 2009, contingentul să se diminueze la 501, respectiv 350 de soldați.

La data de 29 martie 2004, umbrela de securitate euroatlantică a devenit realitate pentru România, prin depunerea instrumentelor de ratificare, și, la 19 ani distanță, putem observa faptul că țara noastră a înregistrat rezultate remarcabile, precum găzduirea, în 2008, a Summitului NATO, găzduirea sistemului defensiv de apărare antirachetă de la Deveselu, găzduirea celui mai amplu exercițiu militar al NATO, în 2017, precum și recepționarea unor sisteme de rachete defensive.

În prezent, România este una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată. Grupul de luptă al NATO din România, înființat la data de 1 mai anul trecut, este condus de cea mai apropiată țară-prietenă, și anume Franța, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi, americani și români, iar, în martie 2023, la Marea Neagră a avut loc cel mai complex exercițiu militar NATO de instruire cu participare internațională.

De asemenea, anul trecut, țara noastră a găzduit reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, fiind prima întrunire politică de acest fel după Summitul de la Madrid.

Precum în toți cei 19 ani, România va urmări în continuare să participe la activitatea Alianței Nord-Atlantice și să asigure securitatea și apărarea țării și a regiunii estice, precum și întărirea NATO, ca alianță de apărare colectivă.

La împlinirea a 19 ani de la aderare, putem afirma cu convingere că asistăm la atingerea celui mai înalt grad de securitate din istoria contemporană a României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Adrian Giurgiu - declarație politică: Transparentizăm procesul de selecție a directorilor regiilor autonome;

Domnule Giurgiu, până la urmă, colegii dumneavoastră de la grup au remediat lista.

Vă rog.

   

Domnul Adrian Giurgiu:

Vă mulțumesc.

Regiile autonome ale statului sunt adevărate sinecuri pentru politicieni și prietenii lor. Adrian Năstase, Victor Ponta și Liviu Dragnea s-au folosit de prevederile Legii nr. 15 din 1990 pentru a împărți pozițiile de conducere ale acestor regii, după bunul-plac. Circuitul numirilor este foarte clar. Ministrul de resort numește Consiliul de administrație al regiei autonome, iar Consiliul de administrație numește directorii.

Legea a permis un control absolut al clasei politice asupra regiilor autonome, chiar dacă legea prevede ca un candidat să fie evaluat și de un expert independent. Situația nu s-a schimbat nici în prezent, PSD și PNL dictează în continuare cine și câte funcții primește. Nu contează dacă are cunoștințele și capacitatea necesară pentru poziția de director. Afilierea politică este mai importantă.

Să vă dau doar un exemplu despre valoarea regiilor României.

În 2015, Marius Grăjdan era propulsat de PSD în funcția de director al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, RAPPS. Fosta gospodărie a Partidului Comunist Român are un patrimoniu impresionant de clădiri și terenuri pe tot teritoriul țării.

În 2019, directorul aproba investiții de 600.000 de euro în vilele de protocol din Neptun, folosite de Dragnea și Tăriceanu. Era nevoie de piscine, jacuzzi și o plajă cu piatră care nu se încălzește la soare. Lux pentru cei care l-au pus și l-au numit în funcție.

În mai 2019, RAPPS atribuia un contract de pază pentru o serie de clădiri de patrimoniu chiar unei firme din Alexandria, firmă controlată de apropiații lui Ștefan Dragnea. Se întâmpla cu numai trei săptămâni înainte ca Liviu Dragnea să fie condamnat definitiv la închisoare.

Ce îl recomanda pe Marius Grăjdan pentru poziția de director RAPPS? Nu se știe. Avem o analiză clară a celor opt ani de mandat ai acestuia? Nu chiar, dar știm că, în 2021, RAPPS avea pierderi de 7,5 milioane de euro și continuă să opereze tot în pierdere.

Pentru politicienii cu funcții importante, regiile autonome au fost considerate niște adevărate vaci de muls. Regiile au bugete foarte mari și un control aproape inexistent asupra modului în care sunt cheltuiți banii. Numirea unor directori fără competență în zonele în care sunt numiți era mișcarea prin care politicul ajungea să controleze banii regiei.

Acest lucru trebuie să se schimbe. Directorii regiilor autonome trebuie să fie numiți pe baza competențelor, în zonele de activitate în care sunt numiți, iar selecția acestora trebuie făcută 100% transparent, fără excepție.

Până acum, interviurile cu cei care candidau pentru funcția de director al unei regii autonome au fost ținute la secret. Asta, deși numirea lor și informații despre activitatea lor prealabilă sunt informații de interes public.

Săptămâna aceasta, alături de colegii mei din USR, voi depune o inițiativă legislativă prin care aceste interviuri să fie la vedere. Proba interviului va trebui să fie transmisă în timp real, online, iar ulterior înregistrarea să rămână la dispoziția publicului pe canalele...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Adrian Giurgiu:

... oficiale ale regiilor. Nu este o practică nouă. Se supun acesteia toți miniștrii, în cazul noilor guverne, când sunt audiați la comisiile parlamentare.

Consider că transparentizarea procesului de selecție al directorilor regiilor autonome va duce treptat la eliminarea impostorilor politici de pe lista candidaților. Clasa politică trebuie să înțeleagă că incompetenții nu mai pot ocupa aceste funcții doar pentru că sunt apropiați de-ai unor decidenți politici.

Mulțumesc.

 
  Ion-Marian Lazăr - declarație politică intitulată Grindeanu, cetățenii și aeroporturile ;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr.

   

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Un nou răspuns primit de la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii mi-a atras atenția în mod neplăcut.

Am aflat cu stupoare că la nivelul celor 16 aeroporturi internaționale din România sunt instalate doar șase sisteme ILS categoria III, dintre care 4 sunt alocate la Aeroportul din Otopeni și două la Aeroportul din Timișoara. Totodată, în cadrul aeroportului din Otopeni doar pentru direcția 08 R se asigură proceduri de operare ILS categoria III A.

De asemenea, cu excepția aeroporturilor din Arad, Baia Mare, Băneasa, Cluj-Napoca, Iași, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, care pot asigura proceduri de operare ILS de categoria II, în restul aeroporturilor din țară situația este și mai dezastruoasă. În acest sens, aeroporturile din Bacău, Constanța, Craiova, Oradea, Tulcea, deși au instalate sisteme ILS de categoria II, procedurile de operare sunt de categoria I.

Astfel, într-o altă ordine de idei, cu excepția aeroportului din Otopeni și a celui din Timișoara, care permit aterizarea cu pilotul automat, celelalte aeroporturi din România nu permit operarea aeronavelor în condiții de ceață densă.

Această situație, care persistă de ani de zile, este principala problemă care afectează cetățenii români și străini care tranzitează aeroporturile din România. Aceștia "beneficiază", prin grija autorităților, de zboruri anulate sau redirecționate la sute de kilometri distanță, din cauza inexistenței echipamentelor ILS categoria III, care să permită operarea aeronavelor în condiții de ceață densă.

În acest sens, chiar ieri, în data de 4 aprilie 2023, sistemul ILS al aeroportului din Iași a întâmpinat probleme de natură tehnică, fapt pentru care zborurile care veneau de la Otopeni, Luton, Charleroi, Bergamo au fost redirecționate la aeroporturile din Suceava și Otopeni.

Nu în ultimul rând, am fost informat că ROMATSA, regie autonomă aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, "angajează studii de fezabilitate a trecerii sistemelor ILS de la categoria II la categoria III ori de câte ori există o cerință operațională în acest sens". Această informație este menită să ateste faptul că reprezentanții legali ai consiliilor județene nu au înțeles că investițiile în infrastructura aeroporturilor din subordine reprezintă o necesitate, și nu un deziderat.

Mai grav este faptul că nici domnul Grindeanu nu a înțeles acest lucru, atâta timp cât aeroportul din Constanța, aflat sub autoritatea ministerului pe care îl conduce, are nevoie de echipamente moderne ILS categoria III.

Dragi români,

Dacă nici pentru acest avanpost aerian la Marea Neagră, unde este amplasată prima bază NATO din România, nu au fost identificate soluții pentru achiziționarea unor echipamente ILS performante, suntem nevoiți, din nou, să ne reamintim de statul eșuat pe care îl evoca președintele României acum ceva timp.

În final, având în vedere situația expusă mai sus, reiterez solicitarea adresată domnului ministru Grindeanu, de a demisiona din funcția pe care o deține.

Vă mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian.

 
  Ringo Dămureanu - declarație politică: PNRR, incompetența unui Guvern care trebuie să plece;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ringo Dămureanu.

Se pregătește domnul Longher Ghervazen.

   

Domnul Ringo Dămureanu:

"PNRR, incompetența unui Guvern care trebuie să plece"

Viziunea și Programul Planului Național de Redresare și Reziliență încep să scârțâie. Riscăm un eșec de proporții. De vină sunt cei care răspund de PNRR, acest Guvern incompetent care ne face să pierdem sume semnificative.

Aproximativ 700 de milioane de euro se pierd din cauza întârzierilor la îndeplinirea unor ținte și "jaloane" trasate pentru tranșa a doua. La acestea se adaugă alți 2,11 miliarde euro, aprobați în ședința Guvernului din 22 martie 2023, ca diminuare a alocării aferente contribuției financiare maxime - grant și a sprijinului financiar -împrumut.

Vom pierde 2,8 miliarde de euro din PNRR, iar guvernanții vor prezenta acest nou eșec ca pe o victorie, justificând o ipotetică "evoluție pozitivă a economiei României", care ar determina o revizuire negativă a contribuției financiare.

Adică, dacă am înregistrat o creștere economică în 2021, Guvernul a decis să taie fonduri de la energie, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri.

Suntem singurul stat membru UE care renunță, de bunăvoie, la o parte din granturile PNRR. Granturile sunt acea parte pe care nu trebuie să o dăm înapoi! Adică, Guvernul renunță tocmai la banii gratis care ne vin prin PNRR.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene nu explică de ce pentru tranșa a doua a transmis cererea cu o întârziere de 3 luni.

Mediul de afaceri este stupefiat. În România lipsesc lichiditățile pentru investiții și pentru creșterea economică, nu putem da cu piciorul la aproape 3 miliarde de euro.

Dacă nu luăm atitudine, sunt șanse mari ca pe viitor să se renunțe și la alte tranșe din PNRR, doar pentru că Guvernul este incapabil să îndeplinească angajamentele asumate.

Ne vor spune că, de buni ce sunt, nu ne mai trebuie bani europeni pentru investiții.

Eșecul PNRR este eșecul politicienilor care au asumat acest program. PNRR nu a fost prezentat în Parlament. Prevederile sale nu au fost făcute publice și sunt cunoscute doar de cei de la putere.

Abia am început să descoperim ascunzișurile PNRR, toate în defavoarea poporului român!

Cele patru partide - PSD, PNL, UDMR și USR - vor trebui să răspundă!

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, președintele Comisiei pentru constituționalitate.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
  Ghervazen Longher - declarație politică referitoare la vizita oficială a prim-ministrului Poloniei, domnul Mateusz Morawiecki;

Domnul Longher Ghervazen.

Se pregătește domnul Coarnă.

   

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe 28 martie anul curent, la Ambasada Republicii Polone la București, am avut o întâlnire de lucru cu prim-ministrul Poloniei, domnul Mateusz Morawiecki.

La această întâlnire, din partea statului polonez, au participat: Jan Dziedziczak, ministrul plenipotențiar al Departamentului pentru Diaspora Poloneză și Polonezii din Străinătate în Guvernul Poloniei, Szymon Szynkowski vel Sêk, ministrul pentru Probleme Europene, dar și Chargé d’affaires al Ambasadei Republicii Polone la București, doamna Natalia Piotrowska, consulul Republicii Polone la București, Jarosław Szkirpan, alături de consulul onorific al Republicii Polone de la Brașov, Janusz Szaliński.

Prim-ministrul Mateusz Morawiecki a mulțumit pentru păstrarea și dezvoltarea diasporei poloneze, subliniind faptul că "Datorită vouă, identitatea poloneză înflorește și se dezvoltă în România. Acest lucru nu ar fi fost posibil dacă nu ar fi fost bunăvoința autorităților române, dar și a tratatului dintre Republica Polonă și România pe relații de prietenie și cooperare, care sărbătorește în acest an 30 de ani".

Prim-ministrul a dat asigurări că statul polonez continuă să sprijine polonezii din România și a reamintit că prioritatea autorităților poloneze constă în susținerea și dezvoltarea predării limbii polone materne, precum și promovarea culturii polone în rândul copiilor și tinerilor.

Prim-ministrul Poloniei a apreciat că polonezii din România sunt foarte bine organizați, uniți și activi în viața socială și culturală din România. Totodată, a afirmat că sunt și adevărați ambasadori ai polonității.

Mateusz Morawiecki a mulțumit comunității poloneze din România pentru solidaritatea față de Ucraina, pentru felul cum s-au organizat membrii Uniunii Polonezilor din România, care au găzduit în casele lor mulți refugiați ucraineni.

La această întâlnire s-a discutat despre Diaspora Poloneză din România, despre activitatea Uniunii Polonezilor din România și despre modalitățile prin care statul polonez ar putea să ofere sprijin comunității poloneze din România.

Vă mulțumesc.

Deputat Ghervazen Longher, minoritatea poloneză.

 
  Dumitru Coarnă - declarație politică intitulată Asaltul final pentru jefuirea României!;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

Se pregătește domnul Weber.

   

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică intitulată "Asaltul final pentru jefuirea României!".

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Asistăm astăzi la asaltul final pe care Guvernul lui Klaus Werner Iohannis încearcă să îl dea asupra resurselor României. Evident, prin intermediul cozilor de topor reprezentate de PSD, PNL, UDMR. Sigur, și cu sprijinul USR. Este vorba de celebrele inițiative legislative ale Guvernului României, respectiv PL-x 143/2023 și PL-x 144/2023.

Sunt inițiativele legislative prin care Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor și Cristian Ghinea vor să mai facă un ultim cadou corporațiilor străine. Acum, pe final de mandat, doresc să demonstreze ce înseamnă cu adevărat să lucrezi împotriva României și a intereselor poporului român.

Dacă prin PL-x 143/2023, 240 de regii autonome și peste 1.000 de întreprinderi cu capital de stat, printre care Romsilva, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Salrom, CEC Bank și multe altele, vor fi făcute cadou corporațiilor străine, prin PL-x 144, românii vor putea fi executați silit de proprietăți - case, mașini, terenuri - de orice executor judecătoresc din cadrul Uniunii Europene, chiar și din Elveția, printr-o simplă semnătură electronică. Rezultă faptul că România este jefuită, în timp ce noi, românii, suntem expuși riscului de a ne pierde proprietățile.

De altfel, studiile specialiștilor europeni spuneau că în România sunt prea mulți proprietari și că numărul lor trebuie redus. Adică regimul de proprietate să fie transformat în cel de chirie.

Prin PL-x 144/2023 ne vulnerabilizați și ne transformați, pe noi, românii, în chiriași, în forță de muncă ieftină a acestor lacomi corporatiști. În același timp, ne furați dreptul de a lăsa moștenire copiilor noștri casa părintească. Mai urmează să dați o lege prin care să ne interziceți și dreptul la credință, în numele diversității și multiculturalității europene! Și să transformați România într-o adevărată colonie!

Care este motivul pentru care regiile autonome ale statului român urmează să fie transferate către marile corporații străine? De ce nu pot rămâne în proprietatea statului român, așa cum prevede și obligă Constituția? De ce ne condamnați pe noi și generațiile următoare la sclavie și cerșetorie? Merită oare poporul român un astfel de tratament din partea propriului Guvern?

Prin cozi de topor precum Klaus Werner Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Kelemen Hunor, România a fost jefuită pas cu pas. Ați cedat pădurile, petrolul, gazele, unor companii austriece, sub formă de cadou. Acum cereți Parlamentului României să fie complice la acest act de înaltă trădare? Să fie complice la jefuirea totală a României?

Peste 98% din cetățenii acestei țări se declară împotriva acestor inițiative legislative pe care voi, cu mult cinism, le susțineți. Milioane de români sunt dezamăgiți de atitudinea și comportamentul vostru, al Guvernului PSD-PNL-UMDR, sub atenta îndrumare a lui Klaus Werner Iohannis. Români care spun, cu voce tare și cu determinare...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

...nu jefuirii resurselor României. Însă, voi, cozi de topor autentice, continuați acest demers criminal. De ce nu vă opuneți acestui asalt final asupra bogățiilor României? De ce sunteți...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

...complici? Credeți, oare, că generațiile următoare și istoria o să vă ierte? Oricum, astăzi, prin acest comportament, ați pierdut definitiv susținerea și încrederea românilor!

Dragi colegi parlamentari...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Coarnă.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

În numele poporului român, fac apel la dumneavoastră să dați dovadă de responsabilitate, de verticalitate, de patriotism și să respingeți, prin vot, aceste două inițiative legislative criminale - PL-x 143/2023, respectiv PL-x 144/2023.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coarnă, mulțumesc.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dumitru Coarnă, deputat neafiliat, Circumscripția nr. 12 Călărași.

 
  Mihai Weber - declarație politică având titlul PSD a condus România către NATO și UE!;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Weber.

Se pregătește domnul Rasaliu.

   

Domnul Mihai Weber:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

"PSD a condus România către NATO și UE!"

Stimate colege,

Stimați colegi,

Duminică, 2 aprilie, s-au împlinit 19 ani de când România este membru cu drepturi depline al celei mai puternice alianțe politico-militare din istoria omenirii - NATO. Apartenența la această structură, Parteneriatul Strategic cu SUA și integrarea în Uniunea Europeană reprezintă dimensiuni fundamentale ale politicii externe a României.

Pe 29 martie 2004, în timpul Guvernării PSD, România a aderat în mod oficial la NATO, prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, iar în data de 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia arborării oficiale a drapelului românesc la sediul NATO. Un act care nu numai că a demonstrat atașamentul României față de valorile NATO, dar a consfințit rolul istoric pe care Partidul Social Democrat l-a avut în respectarea angajamentului de a le asigura cetățenilor români cea mai bună protecție pentru securitatea, libertatea, demnitatea, drepturile și prosperitatea lor.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Să ne aducem aminte că aderarea României la Alianța Nord-Atlantică a reprezentat unul dintre cele mai importante obiective de politică externă de după 1989 ale statului român, iar acest obiectiv a fost dus la îndeplinire de către PSD, partid care a luptat pentru ca țara noastră să ajungă sub umbrela de securitate a NATO. Astfel, s-a trasat linia dreaptă către o democrație care să păstreze principiile de libertate în contextul securității statului, confirmând astfel traseul ireversibil al țării noastre către Vest. România a demonstrat că poate fi un partener de încredere și, totodată, un membru activ în luarea deciziilor la nivelul structurilor Alianței, pe care aliații se pot baza - doar asigurând securitatea generală, asigurăm și securitatea noastră.

Vreau să subliniez, în încheiere, că, în actualul context geopolitic, s-a dovedit că apartenența la NATO și UE reprezintă garanții de securitate pe care țara noastră nu le-a mai avut niciodată!

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Mihai Weber.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
  Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică având ca subiect Discriminarea la adresa românilor trebuie să înceteze!;

Domnul Rasaliu.

   

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Finlanda a devenit oficial cel de-al 31-lea membru al Alianței Nord-Atlantice. Procedurile de aderare ale Finlandei au fost cele mai rapide în cei 74 de ani de existență a Tratatului Nord-Atlantic. Finlanda - și, în viitorul apropiat, Suedia - asigură un flanc nordic puternic la granița cu Federația Rusă. Pe această cale, doresc să adresez felicitări Finlandei pentru aderare, precum și sprijin și susținere Suediei, pentru o alăturare cât mai grabnică în marea familie a gardienilor democrației, Alianței Nord-Atlantice.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În calitatea mea de membru al Comisiei pentru politică externă, de data aceasta, aduc în atenția dumneavoastră cazul românului refuzat la cazare în Olanda, doar pentru că este român. Reprezintă un semnal de alarmă că lucrurile degenerează. Vorbim clar despre o discriminare. Ajungem să ne fie rușine cu propria naționalitate? Suntem considerați cetățeni de mâna a doua într-o Uniune Europeană bazată pe principiul nediscriminării, unde România este un contribuabil foarte serios?

Nu este prima dată când Olanda nu acordă sprijinul cuvenit țării noastre și cetățenilor ei. Deși de 11 ani România este pregătită pentru a adera la spațiul Schengen și respectă toate criteriile, Austria și Olanda în mod repetat au votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.

România trebuie să își protejeze cetățenii. Instituțiile abilitate trebuie să fie ferme și de această dată și să sancționeze acest derapaj. Poate ar trebui să se aplece mai mult pe aceste subiecte și reprezentanții Ministerului de Externe român.

Arătăm respect Olandei și poporului olandez, dar vrem, la rândul nostru, să fim tratați cu respect! Ne-am săturat să fim tratați ca cetățeni ai unei țări de mâna a doua, căreia să i se aplice mereu dublul standard! Totodată, solicit Ministerului român de Externe o informare din partea ambasadorului României în Țările de Jos, vizavi de această situație.

Vă mulțumesc frumos.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la PNL...

 
   

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Rasaliu Marian, deputat de Brașov.

 
  Beniamin Todosiu - declarație politică având ca temă Eșecul domnului ministru al justiției, Cătălin Predoiu, de a dezincrimina abuzul în serviciu;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la PNL nu mai este nimeni.

USR.

Domnul Todosiu?

Vă rog.

   

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Tema declarației mele politice de astăzi este "Eșecul domnului ministru al justiției, Cătălin Predoiu, de a dezincrimina abuzul în serviciu".

În Parlamentul României a fost obținută, ieri, o victorie importantă. De teamă că românii vor ieși din nou în stradă, PNL și PSD au renunțat la dezincriminarea abuzului în serviciu și la legalizarea furtului. În ultimul ceas, coaliția de guvernare PNL-PSD a dat înapoi și a renunțat la un prag pentru dezincriminarea abuzului în serviciu.

E bine că măcar politicienii din PNL și PSD se tem încă de români și de furia acestora când nu mai suportă bătaia de joc.

Consecința acestui circ ieftin pus în scenă în ultimele zile de Guvernul PNL-PSD este scăderea credibilității României în Uniunea Europeană. Ne-am făcut din nou de râs, fiind prima țară din Uniunea Europeană care a dorit să legalizeze furtul. Un prag stabilit la 250.000 de lei, 9.000 de lei sau chiar 6.000 de lei pentru dezincriminarea abuzului în serviciu reprezintă doar o legalizare a furtului. În România, pedepsești un om care fură de foame două conserve și, în schimb, vrei să ierți un politician sau un funcționar public care fură până la 50.000 de euro. Asta au vrut să facă PNL-iștii și PSD-iștii - să aplice egalitatea în fața legii doar pentru românii de rând, în timp ce "specialii" ar fi fost lăsați să fure în voie.

Ieri, în Parlamentul României, PNL și PSD au vrut doar să își spele rușinea și imaginea șifonată. Niciunul dintre cele două partide nu și-ar fi dorit cu adevărat eliminarea pragului pentru abuzul în serviciu, însă de frica unor manifestații de stradă, ca în cazul Ordonanței nr. 13, au dat înapoi.

E doar un pas și românii trebuie să continue să pună presiune pe clasa politică. Următoarea victorie trebuie să fie eliminarea pensiilor nesimțite. Trebuie să fie readusă egalitatea între pensionarii români și trebuie desființate toate pensiile speciale.

În încheiere, reamintesc faptul că PNL și PSD au reușit să facă de râs România în Uniunea Europeană, dorind să legalizeze furtul. Pentru această mojicie și pentru acest atac asupra statului de drept, ministrul justiției trebuie să își dea demisia sau să fie demis.

Domnilor din PNL și PSD, să vă cereți scuze poporului român pentru că vă ștergeți pe picioare cu democrația și justiția acestei țări!

Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.

 
  Dan Tanasă - declarație politică având ca subiect semnalarea a două cazuri care confirmă activitatea sa în interesul statului român;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă.

   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc, frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Din 2008 scriu despre abuzurile grosolane ale administrației publice locale din județele Covasna și Harghita, controlată în mod discreționar de către Uniunea Democrată Maghiară din România, o organizație profund antiromânească, care derulează un proces evident de epurare etnică a românilor din zonă și acționează sistematic împotriva Constituției României. Am acționat întotdeauna legal, utilizând pârghiile legale și dreptul la liberă exprimare, pentru a semnala o problemă care afectează însăși integritatea teritorială a statului român. Articolele și analizele mele au fost publicate în presa centrală și am fost invitat de-a lungul timpului în numeroase studiouri de televiziune, să vorbesc pe această temă. Am acționat în sute de cazuri în locul prefecților și am reușit să impun domnia legii acolo unde PNL și PSD au refuzat să acționeze. Activitatea mea publică a fost răsplătită cu numeroase diplome de instituții publice, de societatea civilă sau de Biserica Ortodoxă. Pentru aceeași activitate publică am primit de-a lungul timpului cele mai oribile amenințări cu moartea, insulte și jigniri din partea unor lideri ai comunității maghiare din România sau din partea unor jurnaliști de carton, cu toții animați de ura profundă pe care o nutresc față de statul român.

Două cazuri confirmă însă faptul că toată activitatea mea este în interesul statului român. Primul caz este cel al doamnei Szili Katalin, împuternicit special al Guvernului ungar pentru autonomie, un înalt demnitar al Ungariei, unsă chiar de Viktor Orbán. Atenție! Pe teritoriul României se plimbă și activează un oficial al Ungariei desemnat special să lucreze pentru dezintegrarea teritorială a României! În iulie, anul trecut, doamna Szili m-a nominalizat direct ca o problemă pentru cei care vor Ungaria Mare pe teritoriul României și a afirmat, chiar pe teritoriul României, la Universitatea de Vară de la Balvanyos - "Până când Dan Tanasă poate să dea in judecată pentru cântarea imnului secuiesc, nu este în regulă situația minorităților". Un înalt demnitar al Ungariei care atentează direct la integritatea teritorială a României mă atacă direct și afirmă că reprezint o problemă pentru ambițiile autonomiste ale Ungariei.

Al doilea caz este cel al primarului UDMR din Sfântu Gheorghe, cel care i-a amenințat pe românii din Covasna și Harghita cu soarta sârbilor din Kosovo, masacrați de albanezi. În discursul public din centrul urbei, susținut în data de 15 martie anul acesta, cu ocazia marcării Zilei maghiarilor de pretutindeni, UDMR-istul Antal Árpád mă nominalizează și afirmă despre mine că sunt un "răufăcător rău intenționat, un frustrat, un provocator și fața vizibilă a unui sistem invizibil". La auzul numelui meu, mai multe persoane din mulțime au început să huiduie, ca o dovadă a toleranței.

Aceste două cazuri confirmă faptul că, după mai bine de 15 ani de muncă în slujba legii...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

...și în interesul statului român, sunt cea mai puternică voce în fața poftelor revizioniste ale unor capete înfierbântate, urmași ai amiralului de carton Horthy Miklós...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Tanasă.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

...care acționează fățiș în contra statului român.

Ca român patriot și demnitar al României, le transmit tuturor acelora care visează la dezintegrarea statului român doar atât: Nu, nu, niciodată!

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
  Anamaria Gavrilă - declarație politică având ca temă PL-x 143/2023 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;

Doamna Anamaria Gavrilă.

Întreb, dacă de la neafiliați, domnul Focșa, domnul Toda sau domnul Cristea?

Domnul Toda.

   

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Politicienii vicleni ne-au ținut acaparați la TV cu subiecte ca pensiile speciale și pragul de abuz în serviciu. Toate acestea sunt importante, însă cel mai important este Proiectul de Lege nr. 143/2023, care este la comisii, la Camera Deputaților.

Acest proiect de lege a fost votat la Senat de către PSD, PNL și UDMR pe 6 martie 2023, iar domnul Ciucă l-a semnat, din partea Guvernului, pe 19 decembrie 2022, exact când toată lumea nu se uita, ci eram toți atenți la sărbătorile de Crăciun.

Cei care ne conduc sunt disperați să ajungă la bani, iar pentru asta sunt gata să vândă totul, tot ce mai avem în România.

Acest proiect de lege ne spune că România trebuie să se alinieze standardelor OCDE pentru guvernanța întreprinderilor de stat. Mai precis, ne spune că atâta timp cât o companie de stat nu este guvernată eficient din punct de vedere financiar, ea trebuie vândută, pentru că nu se justifică ca statul să dețină acele resurse și acea companie, ceea ce este total greșit, pentru că nu poți să compari o companie de stat cu una privată, vorbim de... cu totul și cu totul, două chestiuni diferite. Vorbim de resurse diferite, de profiluri de risc diferite și chiar de intenția și existența, sensul existenței lor, diferite. Vorbim despre principii sociale, despre principii de siguranță națională.

Așadar, aceste companii de stat au o importanță strategică și ele trebuie protejate!

Spuneți-ne, cum putem compara, de exemplu, existența și sensul Tarom cu WizzAir?

Ne mai spune această lege că nu mai avem voie să dăm legislație care să avantajeze companiile de stat față de cele private, și face concurență companiilor private. Asta înseamnă că nu mai avem voie la ajutoare de stat, nu mai avem voie la subvenții și nu mai avem voie la garanții de stat.

Ne mai spune acest proiect că se va înființa o agenție care va supraveghea aceste companii de stat și le va da sancțiuni și amenzi, ceea ce are potențialul de a falimenta companiile de stat și astfel le vom vinde mult mai ușor.

Totul în acest proiect este despre eficiența din punct de vedere financiar a companiilor de stat. Nu vorbim despre siguranță națională, nu vorbim despre distribuirea beneficiilor bunurilor comune pe care le au românii. Este totul despre a guverna în numele eficienței financiare.

Acest proiect ne transformă într-o colonie. De ce? Pentru că românii nu au firme și nu au investitori care să preia...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
   

Doamna Anamaria Gavrilă:

...aceste companii de stat. Aceste companii de stat pot fi preluate doar de investitori străini. Și astfel noi ne deschidem resursele și companiile de stat să fie cumpărate de investitorii străini, totul în numele...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, doamnă Gavrilă.

 
   

Doamna Anamaria Gavrilă:

...eficienței manageriale.

Companiile de stat trebuie să rămână la stat! Trebuie să rămână în guvernanța ministerelor de resort! Unde sunt strategiile naționale pentru fiecare domeniu? Unde este planul de țară?

Vă rog să respingem acest proiect de lege!

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Maria Stoian - declarație politică având ca subiect Majorarea la doi ani a concediului de acomodare a părinților adoptivi cu copilul adoptat, un pas important în eficientizarea adopției din România;

Doamna Stoian.

Vă rog.

   

Doamna Maria Stoian:

Declarație politică având ca subiect "Majorarea la doi ani a concediului de acomodare a părinților adoptivi cu copilul adoptat, un pas important în eficientizarea adopției din România".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi

Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat zilele trecute Legea nr. 70/2023 pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, a cărei intrare în vigoare va aduce îmbunătățiri substanțiale în procesul adopției din România și va încuraja exponențial românii care doresc să adopte copii.

Până acum, unul dintre părinții adoptatori primea, la cerere, concediu de acomodare plătit, cu durata maximă de un an.

Inițiatorii liberali ai proiectului legislativ au considerat, pe bună dreptate, că perioada de un an aferentă concediului de acomodare este prea mică, în raport cu toate demersurile necesar a fi îndeplinite de către părinți pentru definitivarea acestor procese delicate, atât legate de adopția propriu-zisă, cât și de acomodarea reciprocă.

Majorarea la doi ani a perioadei petrecute de noii părinți cu copilul adoptat este perfect motivată, având în vedere traumele incomensurabile ale marii majorități a micuților, mai ales a celor proveniți în urma decesului părinților sau abandonului.

Adopția copiilor din România are o particularitate distinctă, deoarece cei mai mulți dintre ei continuă să sufere, inclusiv după ce au fost reintegrați în noile familii. În consecință, trebuie parcurs un proces de adaptare complex și dificil și este nevoie, în marea majoritate a cazurilor, de timp suficient destinat recuperării psiho-emoționale, medicale, comportamentale, prin integrarea copiilor în diferite programe de specialitate.

Consider că această majorare va rezolva o parte din dramele suferite de copiii adoptați și, de asemenea, îi va ajuta pe părinți să-i integreze eficient și afectiv în noile cămine. Ambele părți, atât copilul, cât și părinții, au nevoie de timp pentru a se cunoaște, a se obișnui împreună, a dobândi încredere, atașament și echilibru emoțional și sufletesc.

Am votat cu toată încrederea acest proiect de lege, cu speranța că va avea rezultatele preconizate, respectiv, va crește numărul copiilor adoptați, dar și pentru că repune în drepturi principiul egalității dintre beneficiile primite de copiii asumați și însușiți de familie și cei adoptați.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Maria Stoian:

Îmi exprim speranța că noua lege îi va încuraja pe românii care doresc să adopte copii, ei fiind sprijiniți de acum în mod real, pentru a dezvolta un mediu familial prietenos, bazat pe afecțiune și...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Maria Stoian:

...emoție reciprocă.

Mulțumesc.

Maria Stoian, deputat al PNL.

 
  Daniel-Liviu Toda - declarație politică având ca temă necesitatea de a reda concetățenilor încrederea în lege și în autoritățile statului;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ultima intervenție, domnul Toda.

   

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, colegii senatori ne-au oferit un veritabil salt în timp. Mai exact, în perioada Dragnea-Iordache, când am înghețat în stradă protestând împotriva Ordonanței nr. 13.

În 2017, românii au apărat în stradă Justiția. Și, pentru moment, învinseserăm. Doar că, între timp, o parte a celor care strigam în frig au ajuns aliații PSD. Și au devenit, din apărătorii Justiției, paravan legal al corupților.

Trebuie să redăm concetățenilor încrederea în lege și în autoritățile statului. Modificând Codul penal astfel încât infractorilor să le fie mai ușor să scape, facem exact contrariul. Cine trăiește onest, fără să aștepte pomeni de la stat, are nevoie de legi care să protejeze proprietatea și banul public. Are nevoie de predictibilitate legislativă. Are nevoie de un stat care să îl apere de funcționarii corupți și abuzivi.

Nu trebuie să împărțim România în două - una, a celor care muncesc onest, și o alta, a bugetarilor atotputernici. Nu avem nevoie de praguri pentru infracțiuni de corupție. Nu avem nevoie de pensionari în floarea vârstei și nici de pensii speciale. Avem nevoie de banii din PNRR pentru investiții în spitale, în școli, în viitorul României europene. Nu ne trebuie fumigene care să abată atenția noastră când pierdem această oportunitate și miliardele pe care Uniunea Europeană ni le oferă pentru o Românie competitivă și modernă.

E cazul ca, în Camera Deputaților, pragul de 250.000 de lei aprobat de senatori pentru abuzul în serviciu să dispară. Haideți să facem în așa fel încât după "Noaptea, ca hoții!", să nu auzim vreodată - "La prânz, ca senatorii!".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Restul colegilor au depus declarații în scris.

Declar ședința închisă.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian Alda - declarație politică: Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice va fi adaptat tuturor condițiilor autohtone;

Domnul Adrian Alda:

"Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice va fi adaptat tuturor condițiilor autohtone"

Comisia Europeană a prezentat, săptămâna trecută, un Plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice. Scopul general al acestuia este stimularea producției și a consumului de produse ecologice, cât și atingerea unui procent de 25% din totalul terenurilor, utilizate pentru acest tip de agricultură până în 2030. În completare, se urmărește și dezvoltarea, în mod semnificativ, a acvaculturii ecologice.

Obiectivele acestui nou plan de acțiune nu trebuie să dea fiori investitorilor în acest domeniu de activitate pentru că nu va impune alte schimbări radicale. Așadar, acesta a fost armonizat cu prevederile Pactului verde european, respectiv cu strategia "De la fermă la consumator" și cu Strategia privind biodiversitatea.

Planul de acțiune este conceput ca să ofere domeniului agriculturii ecologice, aflat deja în creștere, instrumentele adecvate pentru atingerea obiectivului de 25% din suprafața fiecărei țări membre. Mai concret, noutatea o reprezintă structurarea sa în 23 de măsuri, concepute în jurul a trei axe, respectiv stimularea consumului, sporirea producției și îmbunătățirea în continuare a sustenabilității sectorului. În plus, noua filosofie de acțiune ecologică se bazează pe realizările planului anterior, desfășurat între anii 2014 - 2020 și ia în considerare și rezultatele unei consultări publice privind produsele ecologice, efectuată în perioada septembrie - noiembrie 2020.

Dincolo de unele tare recente, conceptuale și de punere în practică ale Comisiei în administrarea agriculturii, există premise clare care garantează oportunitatea întregului cadru general nou care se va aplica. Și aici mă refer la continuarea unora dintre acțiunile de succes din perioada 2014 - 2020, necesare extinderii suprafețelor cultivate curat, dar și la o serie de noi acțiuni complementare care, la rândul lor, vor disloca diferite alte surse de finanțare europeană.

Reiterez faptul că îmi doresc ca această veste, venită de la Comisia Europeană, să nu pună pe fugă agricultorii care s-au orientat către acest segment de culturi ecologice, pentru că, la fel ca și restul statelor comunitare, și România va beneficia de autonomie decizională privind conceperea propriului său plan necesar extinderii suprafețelor lucrate cât mai curat.

Comisia încurajează statele membre să elaboreze planuri proprii de acțiune privind agricultura ecologică ca să crească ponderea acesteia la nivel național.

Având în vedere preocuparea cu care conducerea PSD a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale gestionează această ramură principală ocupațională, precum și ultimele succese obținute de domnul ministru Daea cu privire la renegocierea și majorarea subvenției acordate agricultorilor români, viitorul nostru Plan de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice va avea, cu certitudine, rolul fundamental de a dinamiza acest domeniu. Și firește că va asigura maxima eficiență pentru protejarea drepturilor și intereselor generale ale fermierilor.

Acordarea anumitor facilități complementare agricultorilor pentru derularea sau extinderea culturilor ecologice, conform noului plan, este și predictibilă, având în vedere particularitățile geografice și climatice ale fiecărui stat membru.

De asemenea, trebuie să admitem cu toții că între statele membre există diferențe semnificative și în ceea ce privește ponderea terenurilor utilizate în prezent pentru agricultura ecologică, care variază de la 0,5% la peste 25%. În concluzie, vorbim de o adevărată gamă de caracteristici distincte din care ar trebui să rezulte mai multă flexibilitate în implementare, pe care fiecare țară comunitară o va clama Comisiei Europene.

Din documentul Executivului european mai reiese și că planurile naționale de acțiune privind agricultura ecologică vor completa planurile strategice PAC, instituind măsuri care nu se limitează la agricultură și la ceea ce se oferă în cadrul Politicii Agricole Comune. Mai mult, conform aceluiași document, acest plan oferă instrumente și idei care să însoțească o creștere echilibrată a sectorului ecologic. Dezvoltarea va fi sprijinită de Politica Agricolă Comună și de activitățile comunitare de cercetare și de inovare, precum și de cooperarea strânsă cu actorii esențiali de la nivelul Uniunii Europene, dar și de la nivel național și local.

Sunt de părere că vom reuși să creștem și să diversificăm producția ecologică în România, atât prin intermediul Planului național de acțiune pentru dezvoltarea acestui tip de producție, cât și folosindu-ne și de experiența și de bunele practici ale altor state pentru facilitarea accesului la finanțarea acestui sector. Una dintre aceste țări comunitare pe a cărei experiență ne putem baza cu încredere este Polonia. Acest stat beneficiază de atribute geografice și climatice similare cu cele ale României și are la activ mai multe producții ecologice, rezultate de pe suprafețe vaste, lucrate curat.

În acest context suficient de prielnic, îmi permit să apreciez că Planul de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, pe care îl are în lucru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, va fi unul care va răspunde și exigențelor Uniunii Europene, cât și celor formulate de agricultorii autohtoni.

Odată cu prezentarea publică a acestei strategii, PSD va demonstra, din nou, cât de interesat este de dezvoltarea agriculturii tradiționale în integralitatea ei, precum și de tot ceea ce înseamnă inovație necesară pentru extinderea culturilor eco în cel mai sustenabil mod.

    Alexandru Popa - declarație politică referitoare la Pachetul de măsuri pentru sprijinirea fermierilor;

Domnul Alexandru Popa:

"Pachetul de măsuri pentru sprijinirea fermierilor"

Atenția PNL și a Guvernului Ciucă se concentrează în acest moment către soluționarea problemelor cu care se confruntă fermierii din România în contextul în care aceștia au resimțit din plin efectele negative ale tranzitării cerealelor din Ucraina prin țara noastră! În acest sens, prim-ministrul Nicolae Ciucă a semnat împreună cu omologii din Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia o scrisoare comună adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin care este înaintat un set de măsuri, având ca obiectiv declarat reducerea semnificativă a dezechilibrelor create în piață de importurile masive de cereale din țara vecină.

Reiterez faptul că România rămâne alături de Ucraina în fața agresiunii rusești, însă eforturile noastre trebuie să se îndrepte și către problemele de zi cu zi ale producătorilor agricoli români. Tocmai de aceea, Guvernul României și guvernele semnatare ale scrisorii au transmis Comisiei Europene soluții concrete pentru sprijinirea și dezvoltarea agriculturii din aceste state, astfel:

Suplimentarea fondurilor europene distribuite fermierilor drept compensații, dar și posibilitatea folosirii acestor bani pentru direcționarea exporturilor ucrainene către țările din Africa și Orientul Mijlociu;

Acordarea de sprijin financiar european pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din statele noastre, dar și pentru operatorii din piață care au nevoie de vehicule suplimentare, pentru că doar printr-o rețea de transport bine pusă la punct, produsele provenite din Ucraina vor putea fi trimise mai rapid către țările importatoare din alte regiuni ale lumii;

Uniunea Europeană, în colaborare cu Programul Alimentar Mondial (World Food Programme), a identificat o soluție prin care cerealele ucrainene să fie achiziționate, pentru a nu rămâne în UE;

Urgentarea procesului de ajutorare a fermierilor europeni și crearea unor mecanisme automate de sprijin pentru fermierii din regiunile afectate;

Reintroducerea de către Comisia Europeană a taxelor vamale pentru importurile din Ucraina, care beneficiază acum de scutire.

Salut, pe această cale, implicarea premierului Nicolae Ciucă și sprijinul consistent pe care îl acordă agriculturii din România, mai ales că interesele fermierilor nu au fost apărate așa cum se cuvine de către oficialii din Ministerul Agriculturii, la negocierile de la Bruxelles, pe tema compensațiilor financiare acordate de Comisia Europeană.

Am speranța că partenerii europeni vor da curs acestui set de propuneri cât mai rapid cu putință, pentru a împiedica deschiderea procedurii de faliment pentru fermele românești cele mai afectate!

Consider că doar prin acordarea unui sprijin financiar suplimentar către producătorii din agricultură vom putea să consolidăm cu adevărat securitatea alimentară a României și să îi sprijinim deopotrivă atât pe fermieri, cât și pe consumatori!

    Angelica Fădor - declarație politică având ca obiect Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului;

Doamna Angelica Fădor:

Organizația Națiunilor Unite a decis ca Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului să fie una dintre cele șapte zile oficiale specifice sănătății pe care le organizează anual.

Data de 2 aprilie a fost aleasă pentru a face cunoscută tuturor lupta pe care o duc cei care au fost diagnosticați cu autism, dar și pentru a marca realizările și împlinirile acestora.

În declarația mea politică de anul trecut, în care am abordat acest subiect, vă făceam o propunere: să stați de vorbă cu un părinte care crește un copil cu autism. Să îl ascultați și să încercați, chiar și pentru un minut, să vă puneți în locul lui.

Autismul nu doare, nu este o boală, ci este o tulburare de dezvoltare care afectează capacitatea unei persoane, copil sau adult, de a interacționa, de a comunica cu ceilalți.

Din dorința de a afla cât mai multe informații despre acest subiect, ascultând mărturisirile unor părinți, am aflat că rata de depresie clinică în rândul celor care au copii diagnosticați cu o astfel de tulburare este foarte mare. Unele date arată că este aproape 40%. Poate că și din această cauză, unul dintre părinți renunță la luptă, iar copiii sunt crescuți în familii monoparentale.

Acesta este unul dintre motivele pentru care am ales, din nou, "Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului" ca subiect al unei declarații politice, pentru că a crește un copil cu autism este o continuă luptă pentru acces la terapii costisitoare, pentru acces la educație, pentru integrare socială și pentru a combate prejudecățile care au apărut de-a lungul timpului. În sprijinul acestei afirmații, vă aduc în atenție câteva date:

    • peste 40.000 de persoane cu autism trăiesc în România, dar nevoile lor sunt acoperite aproape în exclusivitate de familia lor și de asociațiile non-profit;
    • tulburarea de spectru autist este cea mai răspândită tulburare a copilăriei, în fiecare an, 1.000 de copii se diagnostichează cu autism în România;
    • doar 30% dintre copiii cu diagnostic au acces la terapie, un copil cu autism din 4 nu merge la grădiniță sau la școală, deși au vârsta potrivită pentru a fi integrați;
    • doar 1% au un loc de muncă, iar persoanele cu autism sunt cu 75% mai predispuse la boli psihice, precum depresia și anxietatea, în lipsa unui loc de muncă;
    • lipsa accesului la servicii medicale și sociale adaptate nevoilor acestora duce la mortalitate prematură. Adulții cu autism mor cu 16 ani mai devreme decât persoanele cu altă dizabilitate.

Ce putem face noi pentru acești copii? Să ne asigurăm că au aceleași drepturi, posibilități și resurse ca și prietenii lor. Să nu uităm că au nevoie constantă de implicare, de atenție și, mai ales, de terapie zilnică.

Și, așa cum spuneam, să ne punem în locul unui astfel de părinte și să ne gândim că, de cele mai multe ori, lupta zilnică durează toată viața!

    Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică intitulată Forța Dreptei repară hoțiile Coaliției USL 2.0;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Forța Dreptei repară hoțiile Coaliției USL 2.0"

Guvernarea condusă de PSD, la care s-au aciuat PNL și UDMR ca accesorii, este una dintre cele mai nocive din ultimii ani. Șefii celor trei formațiuni au făcut anunțuri peste anunțuri că nu vor majora taxe și impozite, dată fiind situația dificilă în care se regăsește România, cauzată de creșteri de prețuri la bunuri și servicii, creșterea ratelor din cauza indicilor ROBOR și IRCC etc.

Pe fondul acestei situații macroeconomice nefavorabile, Coaliția USL 2.0 a adoptat Ordonanța nr. 16/2022 prin care crește nivelul de taxare, atât pentru populație, cât și pentru IMM-uri. Au crescut impozitul pe dividende, de la 5% la 8%; au scăzut plafonul pentru microîntreprinderi, de la un milion de euro la jumătate de milion de euro; au majorat pragurile pentru plata contribuțiilor sociale și de asigurări de sănătate pentru PFA și câte și mai câte.

Să dorești atragerea mai multor fonduri la bugetul de stat este un lucru de dorit, pe care orice guvern responsabil trebuie să îl facă, însă este o diferență colosală între atragerea de fonduri din măsuri fiscale sustenabile, investiții inteligente și pe termen lung, și căpușarea populației care produce ceva în țara asta.

De aceea, noi, deputații din Forța Dreptei, am depus un proiect de lege prin care se revine la cota de impozit de 5% pe dividende, se revine la pragul de un milion de euro până la care o companie poate aplica regimul simplificat de impozit de 1% din venit, se elimină supraimpozitarea contractelor part-time, revenim la baza de calcul al CASS de 12 salarii minime pentru persoanele care obțin venituri din activități independente, eliminăm impozitarea bacșișului cu 10%, se elimină obligația de plată a impozitului în cotă de 80% din diferența dintre valoarea terenurilor agricole de la data vânzării și cea de la data cumpărării în cazul vânzării terenurilor agricole aflate în extravilan înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare.

Acestea sunt doar câteva aspecte ale proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru reducerea poverii fiscale. Astea sunt măsuri liberale, sănătoase pentru populație. Guvernele nu trebuie să facă viața un calvar pentru oameni. Ele trebuie să intervină cât mai puțin cu putință în bunul mers al societății, iar acolo unde intervin trebuie să o facă țintit sau numai în cazuri de criză deosebită.

Coaliția toxică PSD - PNL - UDMR nu poate crește veniturile la buget decât prin hoție, băgând mâna adânc în buzunarul românilor. Forța Dreptei va fi mereu un partid care va ține partea antreprenorului și angajatului român!

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: Statul român trebuie să lupte pentru fermierii săi;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Statul român trebuie să lupte pentru fermierii săi"

De la momentul declanșării invaziei rusești împotriva Ucrainei, România a fost în prima linie de ajutorare a populației și armatei ucrainene. Având un dialog constant cu partea ucraineană, România s-a angajat să-și ajute vecinii și prietenii cu tot ce poate, inclusiv pe palierul economic, prin înlesnirea exporturilor de cereale. Cu toate acestea, ajutorul acordat fermierilor și industriei agricole ucrainene de către România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria a afectat serios fermierii din țările noastre. UE a eliminat taxele vamale la importul de cereale ucrainene pe teritoriul european. Tone de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui din Ucraina au invadat piețele agricole, ceea ce a dus la scăderea semnificativă a prețului la cereale.

După o primă rundă de negocieri dezastruoasă, condusă de ministrul Daea, în urma intervenției domnului Klaus Iohannis, Comisia Europeană are în analiză al doilea sprijin pentru fermierii afectați de tranzitul cerealelor ucrainene. Vorbim atât de fermierii din România, cât și din state precum Polonia și Bulgaria. Noul sprijin pentru fermieri este consecința presiunii venite din partea șefilor de stat și de guverne, care au insistat pe necesitatea ca ajutorul din partea UE să fie unul mai consistent, având în vedere pierderile generate pe piața cerealelor din statele Europei de Est. În cazul României, acest ajutor suplimentar a fost stabilit în urma discuției personale dintre președintele Klaus Iohannis și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pe de altă parte, europarlamentarii Partidului Național Liberal au promovat cauza fermierilor noștri la Bruxelles, fapt care a contribuit la înțelegerea dimensiunii pierderilor înregistrate de producătorii români.

România este hotărâtă în decizia ei de a sprijini Ucraina cu tot ceea ce poate, acum, când se află într-o situație dificilă. Scopul armatei ucrainene, de a scoate invadatorul rus din granițele sale, este și în interesul de securitate al României. Înainte de asta, avem datoria morală de a veni în sprijinul vecinului nostru, confruntat cu o forță care neagă toate valorile în care noi și partenerii noștri din UE și NATO credem. Cu toate astea, ne așteptăm la despăgubiri decente și adecvate, proporționale cu efortul pe care îl depunem pentru ajutarea Ucrainei.

Nu ne dorim nimic altceva decât un tratament rezonabil pentru fermierii noștri. PNL va depune toate eforturile în acest sens!

    Virgil Alin Chirilă - declarație politică despre rezultatul negocierilor cu experții Comisiei Europene privind compensațiile acordate României pentru despăgubirea fermierilor afectați de importurile de cereale din Ucraina;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

În săptămânile anterioare am putut vedea o adevărată campanie împotriva ministrului agriculturii pe motiv că nu ar fi negociat bine, la Bruxelles, sprijinul acordat fermierilor români afectați de exporturile de cereale din Ucraina. Au fost mulți politicieni din opoziție, dar, din păcate, și politicieni din coaliția de guvernare. Faptul că România a primit o sumă mică pentru fermierii români a fost parcă o plăcere din partea acestor politicieni, orbiți de goana lor pentru a mai obține ceva capital politic. Cea mai ridicolă voce din corul care l-a atacat pe ministrul Daea a fost cea a fostului comisar european pe agricultură, Dacian Cioloș, care, atunci când a ocupat această funcție, s-a remarcat prin modul catastrofal în care a stabilit subvențiile pentru fermierii români în favoarea celor francezi, de parcă ar fi reprezentat Franța la Bruxelles, nu România.

Acum este limpede, pentru toată lumea, că cei care s-au grăbit să-l atace pe ministrul agriculturii s-au făcut de râs. Domnul Daea nu avea cum să negocieze prost, pentru că experții din Comisia Europeană nu au vrut să negocieze nimic.

În al doilea rând, s-a spus că Ministerul Agriculturii nu ar fi trimis datele necesare care să-i convingă pe experții europeni. În realitate, datele folosite de Comisia Europeană pentru a stabili valoarea ajutorului au fost luate de la institutele de statistică din fiecare stat membru. Pentru România, calculele s-au făcut pe baza datelor de la INS.

În al treilea rând, după cum vedem, Comisia Europeană a recunoscut că a greșit algoritmul de calcul și a acceptat să vină cu un ajutor distinct, suplimentar față de sumele acordate anterior. Iar această schimbare de atitudine a Comisiei Europene s-a produs, în primul rând, datorită insistențelor ministrului agriculturii, care a pus la dispoziția experților europeni date care probează că ajutorul inițial este insuficient și că nu s-a distribuit corect.

Doamna Ursula von der Leyen, președintele Comisie Europene, a mulțumit României că a depus moțiunea pentru reevaluarea modului de distribuire a ajutoarelor către fermierii europeni afectați de exportul de grâne din Ucraina.

Ministrul Daea, atât de atacat în țară, a reușit să convingă oficialii de la Bruxelles ca în stabilirea noului algoritm să se țină seama de suprafața cultivată cu cereale în fiecare stat care a facilitat exportul de grâne din Ucraina. Iar în această privință, România este pe primul loc, cu 6 milioane de hectare cu cereale, urmată de Polonia, cu 3,5 milioane de hectare, și Bulgaria, cu două milioane de hectare. Prin urmare, dacă se va ține cont de acest parametru al suprafeței cultivate cu cereale, România va primi, probabil, cel mai consistent ajutor suplimentar, care a fost deja confirmat de vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans.

Am ridicat această chestiune pentru că nu e pentru prima oară când românii se prezintă dezbinați în Europa. Nu e pentru prima oară când unii dintre politicienii români își doresc eșecul altor politicieni români pentru a obține, zic ei, un avantaj politic pe plan intern. Cei care au această atitudine nu sunt deloc preocupați de soarta cetățenilor români. Ei nu se aliniază într-un efort comun pentru promovarea și apărarea interesului național al României, ei își doresc eșecul României, iar asta îi descalifică din calitatea de cetățeni români.

Apelul meu către toți colegii, către toate partidele din opoziție sau de la putere, din partea stângă sau din partea dreaptă a eșichierului politic este ca, atunci când avem un interes de apărat la Bruxelles, să fim uniți și să vorbim cu toții pe aceeași voce pentru apărarea interesului României. În loc să-l critice pe ministrul Daea, domnul Cioloș ar fi trebuit să acuze modul incorect în care a procedat Comisia Europeană. Ca fost comisar pe agricultură, ar fi contat dacă ar fi criticat modul în care experții europeni au refuzat orice negociere și au stabilit o modalitate de calcul atât de inechitabilă, încât state cu graniță comună cu Ucraina nu au primit nimic sau au primit un ajutor mai mic decât celelalte țări solicitante. Asta ar fi trebuit să facă domnul Cioloș și alții ca el, să lupte pentru interesul României, nu să-și atace propriul ministru al agriculturii, în dauna fermierilor români.

Cum vreți să ne respecte Europa, când ne prezentăm atât de dezbinați în fața instituțiilor de la Bruxelles?

Vă rog să vă gândiți la aceste lucruri, pentru că urmează alte încercări importante pentru România, fie că vorbim de Canalul Bîstroe sau de aderarea noastră la spațiul Schengen.

    Cristina Burciu - declarație politică: Pași concreți în scopul accelerării procesului de digitalizare a serviciilor publice;

Doamna Cristina Burciu:

"Pași concreți în scopul accelerării procesului de digitalizare a serviciilor publice"

Executivul condus de premierul liberal Nicolae Ciucă este preocupat îndeaproape de atingerea obiectivelor fixate în scopul îndeplinirii reformei digitalizării serviciilor publice din România, demers inițiat și aplicat de PNL. Pentru reușita acestui deziderat, Executivul a dat undă verde proiectelor ce se vor realiza în cadrul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021 - 2027 (PCIDIF).

Astfel, autoritatea de implementare, respectiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat lansarea, pentru acest an, a 17 apeluri de proiecte, în valoare totală de 1,82 miliarde de euro. Dintre acestea, 11 apeluri vizează domeniul digitalizării, iar celelalte șase vor finanța sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare.

PCIDIF prevede finanțarea a trei priorități de investiții, respectiv Susținerea și promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare și inovare atractiv și competitiv; Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri; Transformarea digitală și furnizarea de servicii îmbunătățite în sectorul cultural.

Procesul de digitalizare a marilor servicii publice, inițiat prin PCIDIF, presupune asigurarea sistemelor informatice necesare instituțiilor publice centrale pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice, realizarea, dezvoltarea, implementarea serviciilor publice electronice, precum și îmbunătățirea serviciilor publice electronice existente, din perspectiva interacțiunii cetățenilor, reprezentanților mediului privat de afaceri cu instituțiile și autoritățile publice.

Procesul de digitalizare extinsă a tuturor interacțiunilor administrative ale statului cu cetățenii și persoanele juridice este extrem de benefic, deoarece doar prin accederea la acest stadiu putem instaura în România conceptul de e-guvernare în deplinul sens al cuvântului. Cred că este vital ca românii să poată beneficia online de orice tip de serviciu public de care au nevoie, indiferent de rezidență sau tipul de instituție sau autoritate publică cu care interacționează.

De asemenea, este de apreciat că implementarea PCIDIF va finanța dezvoltarea de soluții tehnologice avansate pentru digitalizarea marilor servicii publice, cu impact direct asupra a aproximativ trei milioane de români.

Derularea Programului Cercetare Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare va avea, pe de altă parte, capacitatea de a valorifica potențialul competitiv al României, prin noi investiții în cercetare și inovare, în valoare de 1,3 miliarde de euro.

Consider că România are imperioasă nevoie de accelerarea digitalizării tuturor serviciilor publice, atât din perspectiva cetățenilor, cât și a adaptabilității instituțiilor publice la cerințele erei digitale. Creșterea nivelului de interoperabilitate a sistemelor informatice din administrația publică, prin crearea unui sistem interconectat, va sprijini în mod determinant atât populația, cât și mediul de afaceri pentru a-și simplifica viața de zi cu zi.

    Romulus-Marius Damian - intervenție intitulată Ziua Mondială a Sănătății;

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Ziua Mondială a Sănătății"

Pe data de 7 aprilie este celebrată Ziua Mondială a Sănătății, iar Organizația Mondială a Sănătății sărbătorește 75 de ani de la înființare.

În anul 1948 OMS a fost creată ca o organizație menită să promoveze sănătatea globală, beneficiile bunăstării fizice și psihice în întreaga lume și să vină în sprijinul tuturor, astfel încât și cei vulnerabili să aibă acces la servicii de sănătate.

Această zi este un bun prilej pentru a ne îndrepta atenția către cel mai important aspect al existenței noastre și de a ne implica în activități care contribuie la o stare de sănătate mai bună.

Marcarea Zilei Mondiale a Sănătății a scos în evidență, anual, aspecte importante, legate de sănătatea mintală, îngrijirea mamelor și a copiilor, repercusiuni asupra sănătății cauzate de schimbările climatice și multe altele.

Tema de anul acesta este "Sănătate pentru toți". Astfel se trage un semnal de alarmă cu privire la dreptul tuturor oamenilor la o viață sănătoasă într-o lume prosperă, sustenabilă și lipsită de conflicte. Dreptul la servicii de sănătate este unul fundamental, indiferent de situația financiară, mai ales că, la nivel global, 30% din populație încă nu are acces la servicii esențiale de sănătate.

O politică de sănătate publică coerentă și inclusivă este esențială, mai ales în contextul post COVID-19, fiindcă guvernele trebuie să fie pregătite să își sprijine toți cetățenii în cazul oricăror viitoare amenințări din domeniul sănătății publice.

Prioritatea noastră trebuie să fie un personal pregătit în domeniul sanitar, construirea spitalelor regionale, investiții în echipamente performante, asigurarea cabinetelor medicale în toate localitățile din România și în toate școlile, dar și un sistem modernizat și digitalizat.

După pandemie am învățat cu toții faptul că sănătatea este cea mai importantă și este fundamentală pentru stabilitatea și securitatea unei societăți. Lecțiile învățate nu trebuie uitate, ci trebuie folosite pentru a ne dezvolta, a ne proteja și a ne pregăti mai bine în domeniul sănătății publice.

    Cristina-Elena Dinu - intervenție având ca temă Ziua Mondială a Sănătății, o zi a aprecierii și respectului față de cadrele medicale;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Ziua Mondială a Sănătății, o zi a aprecierii și respectului față de cadrele medicale"

Ziua Mondială a Sănătății trebuie să fie dedicată, în fiecare an, cadrelor medicale care muncesc zi și noapte pentru a asigura servicii medicale indispensabile românilor aflați în suferință și în scopul salvării vieților noastre.

Ziua Mondială a Sănătății marchează fondarea Organizației Mondiale a Sănătății (1948) și reprezintă o oportunitate pentru locuitorii din toate comunitățile țării de a se implica în activități care pot conduce la o stare de sănătate mai bună a tuturor.

Ca parlamentar și medic, cred că Ziua Mondială a Sănătății constituie și un bun prilej pentru a ne concentra eforturile și pe celelalte problemele de sănătate publică, respectiv afecțiunile trecute în plan secundar, atât din cauza îmbolnăvirilor cu COVID-19, cât și din alte cauze obiective. Din acest punct de vedere, cred că este extrem de important ca responsabilii din domeniul sănătății să adopte deciziile corecte în ceea ce privește accesul tuturor categoriilor de pacienți la serviciile medicale din spitale.

Ministerul Sănătății trebuie să continue să diversifice campaniile de informare și educație a populației, pentru a putea acționa în cunoștință de cauză în fața ravagiilor diferitelor noi afecțiuni ale societății moderne. Astfel, vom lua măsuri din timp, vom evita situațiile nedorite și, nu în ultimul rând, vom salva vieți prin diversificarea proceselor de prevenție.

Trebuie să ne concentrăm pe starea de sănătate a comunităților deja vulnerabile, respectiv românii cu venituri reduse, condiții de trai și educație reduse, fără oportunități de angajare și fără acces la servicii de sănătate. Aceștia sunt cei mai expuși bolilor evitabile și deceselor premature, iar sprijinul autorităților competente în acest sens este binevenit.

De asemenea, trebuie să ne concentrăm și pe asigurarea accesului întregii populații la medicamente, iar criza existentă în prezent se află în atenția decidenților din sănătate, cu atât mai mult cu cât România sprijină colaborarea dinte țările Uniunii Europene în vederea producerii substanțelor care stau la baza fabricării medicamentelor generice.

Le mulțumesc pentru eforturile depuse și le doresc tuturor cadrelor medicale, din județul Giurgiu și din toată țara, multă sănătate, putere de muncă și succes în dificila misiune din fiecare zi!

    Dumitru Rujan - declarație politică: La Caraș-Severin locurile de muncă sunt puține și slab plătite!;

Domnul Dumitru Rujan:

"La Caraș-Severin locurile de muncă sunt puține și slab plătite!"

Ca politicieni responsabili, ar trebui să recunoaștem că, astăzi, avem o Românie puternică, dar împărțită în două categorii: o Românie prosperă, dezvoltată, cu infrastructură în curs de realizare, cu universități și școli modernizate, cu spitale reabilitate și medici tineri, cu investiții străine de anvergură, cu locuri de muncă de înaltă calitate și salarii mari, precum și o Românie rămasă la nivelul de dezvoltare al anilor ’90, cu sate depopulate, cu fabrici închise, care nu-i ademenesc nici măcar pe hoții de fier vechi, cu drumuri pietruite, fără infrastructură, fără investitori, cu locuri de muncă puține și foarte slab remunerate.

Așadar, în ciuda statisticilor oficiale, în România s-au adâncit decalajele interne de dezvoltare, cu efecte pe termen lung asupra dezvoltării economice a unor regiuni și județe.

La nivel național, sunt vacante peste 45.000 de locuri de muncă, în marea lor majoritate locuri de muncă de bună calitate, cu salarii decente. Am putea să credem că în fiecare județ sunt disponibile peste 1.000 de locuri de muncă, dar nu-i așa, la nivelul întregului județ Caraș-Severin sunt disponibile puțin peste 170 de locuri de muncă! Și nu vorbim despre ingineri, arhitecți, programatori sau alte locuri de muncă înalt calificate, ci despre locuri de muncă pentru muncitori necalificați. Este evident că aceste date reflectă gradul de industrializare redus și volumul slab al investițiilor majore din județ. Însă, pe unde să vină investițiile în Caraș-Severin, când județul nu-i prins încă pe traseul niciunei autostrăzi, calea ferată modernă este încă pe hârtie, iar porturile Dunărene arată ca la începutul anilor 90%?! Cum să ia avânt economia locală, iar tinerii să aibă șansa la un loc de muncă, atâta timp cât nu există încă o strategie economică pentru atragerea în județ a unor investiții străine directe strategice? Ce ar însemna pentru locuitorii din Caraș-Severin prezența unei uzine de automobile, a unei fabrici de utilaje sau prezența unui mare investitor din domeniul tehnologiei informației? Mii de locuri de muncă, mii de salarii bune și sute de noi întreprinderi românești noi. Însă, pentru a putea obține asemenea investiții, ar trebui să avem un ministru al economiei curajos și activ!

Urmează să demarăm investiții și politici care vor fi susținute financiar din noul cadru financiar multianual 2021 - 2027.

Îmi exprim speranța că, prin programele operaționale regionale și prin creșterea gradului de descentralizare a fondurilor europene, județele mai puțin dezvoltate, precum Caraș-Severin, să reprezinte prioritatea investițională a următorilor ani.

De asemenea, îmi doresc ca Ministerul Economiei să nu uite care îi este menirea și să poarte discuții cu investitori strategici din UE sau SUA, pe care să-i invite să investească în Caraș-Severin, pentru că avem cele mai bune condiții pentru o economie locală competitivă.

    Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică despre Sportul de masă în România;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Sportul de masă în România"

Săptămâna aceasta, pe 6 aprilie, se marchează Ziua internațională a Sportului pentru Dezvoltare și Pace, ce reprezintă o oportunitate de a recunoaște rolul pozitiv pe care sportul și activitatea fizică îl joacă în comunitățile și în viețile oamenilor din întreaga lume. Și tot săptămâna aceasta, pe 7 aprilie, se celebrează Ziua Mondială a Sănătății, un bun prilej de a ne îndrepta atenția către activitățile care contribuie la o sănătate mai bună.

Sportul și sănătatea sunt două aspecte ale vieții noastre aflate în reciprocitate și condiționate unul de celălalt. În cele ce urmează aș vrea să punctez câteva observații privind importanța sportului de masă pentru un stil de viață sănătos.

În România, statisticile asupra sănătății populației, cu deosebire a populației tinere, evidențiază creșteri îngrijorătoare a ratei morbidității, sedentarismului și obezității, factori favorizanți în apariția multor boli și afecțiuni.

Tot în România, cifrele celui mai recent Eurobarometru arată că tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani nu fac deloc sau fac foarte puțin sport de masă. Doar 20% dintre români, în general, fac exerciții fizice sau practică un sport cu regularitate, cu mult sub media europeană de 40%.

Cele mai îngrijorătoare date sunt cele care privesc numărul copiilor care fac sport școlar sau care practică o formă de sport de masă. Acest număr a scăzut drastic în ultimii ani, lucru care a condus la un regretabil loc 1 în Uniunea Europeană la obezitate infantilă.

Politicile publice privind sportul românesc sunt orientate, de cele mai multe ori, către sportul de performanță și practicarea lui în formă legitimată la nivel de cluburi și organizații.

Fără a minimaliza eforturile de revitalizare a sportului de performanță, consider că este important și necesar să dezvoltăm această cultură de masă, în care populația să practice activități fizice și sport.

Trebuie să ne întoarcem privirea spre ce se întâmplă în partea de sport școlar și în sportul de masă, să identificăm problemele și neajunsurile, și să găsim resursele pentru facilitarea accesului la sport de masă și informarea/conștientizarea populației asupra importanței acestuia.

Deprinderile de practicare regulată a activităților sportive și a exercițiilor fizice se dezvoltă de la vârste școlare mici. Or, conform datelor pe care le avem în prezent, la nivel național, 2 din 10 elevi nu participă nici măcar la orele de educație fizică din școală, iar frecvența neparticipării crește cu înaintarea în vârstă.

Este greu de crezut că un copil care refuză să facă activitate fizică, măcar în cele două ore săptămânale la școală, va practica activități sportive în mediul extrașcolar, de familie, spre exemplu.

Plăcerea și dorința pentru sport și activitate fizică se cultivă, se încurajează, se sprijină, pornind din sânul familiei și continuând cu autoritățile locale și centrale.

Este rolul autorităților centrale și locale să asigure infrastructura necesară - piste de atletism, bazine de înot, patinoare, piste de ciclism - care să faciliteze accesul la sportul de masă și să organizeze evenimente sportive de masă stimulante și atractive.

Este datoria acestora să identifice cele mai eficiente mijloace de promovare a sportului de masă, de informare și conștientizare a importanței mișcării și exercițiilor fizice pentru un stil de viață sănătos.

Și este responsabilitatea fiecăruia dintre noi să găsim timpul, disponibilitatea și motivația de a fi un bun exemplu pentru copiii noștri, de a le insufla dragostea pentru sport și de a încuraja o viață activă.

Sportul este o investiție. Sportul de masă este cel care contribuie la sănătatea populației și, de ce nu, la reducerea costurilor din sistemul de sănătate. Fiecare investiție făcută în infrastructura sportivă, în evenimente de sport de masă, în încurajarea mișcării fizice și în corectarea neajunsurilor care există acum, se va întoarce sub formă de câștig: o generație mai sănătoasă și un sistem sanitar durabil și rezilient.

Întărirea rolului sportului în societate și promovarea sănătății publice prin activitate fizică sunt, de altfel, obiective ale Uniunii Europene în politicile pe care le elaborează.

Ca țară membră, România trebuie să trateze cu aceeași responsabilitate sportul de masă, să identifice și să implementeze bunele practici care ajută la dezvoltarea acestui segment.

    Ervin Molnar - intervenție intitulată 4 aprilie 2023 - 74 de ani de la nașterea NATO;

Domnul Ervin Molnar:

"4 aprilie 2023 - 74 de ani de la nașterea NATO"

Ieri am aniversat 74 de ani de la nașterea Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), cea mai mare alianță politico-militară din istorie, care astăzi reunește 31 de state dedicate apărării libertății, democrației și cooperării.

De la debutul războiului declanșat de federația rusă împotriva Ucrainei, România, alături de celelalte state NATO, a demonstrat o determinare neclintită de a ajuta, cu tot ceea ce poate, Ucraina și poporul ucrainean în dificila misiune de scoatere a invadatorului rus din granițele internaționale recunoscute ale statului ucrainean. Începând cu 24 februarie, toată comunitatea euroatlantică este supusă unui test zilnic. Forțele inamice caută, cu orice ocazie, să slăbească reziliența societăților noastre democratice în fața tiraniei și obscurantismului, caută orice fisură pentru a ne diviza, utilizând propaganda, dezinformarea și alte tehnici subversive ce atentează la securitatea noastră și a aliaților noștri.

Vreau să transmit tuturor portavocilor Kremlinului de pe plaiurile noastre, tuturor cozilor de topor de pe la noi, că NATO este mai puternic și mai unit decât a fost vreodată. Declanșarea invaziei la scară largă, din 24 februarie, a avut tocmai efectul invers decât cel scontat de Vladimir Putin. Dorind să contracareze imaginara amenințare venită din partea NATO, Putin s-a trezit cu mai mult NATO, Finlanda devenind al 31-lea stat din alianță, Suedia fiind și ea pe drum.

Pentru noi, pentru România, apartenența la alianța Nord-Atlantică este o binecuvântare, dar nu una picată din cer în mod gratuit. Statutul nostru de membru NATO a necesitat multe reforme în domeniul apărării și al consolidării democrației, dar mai ales ne-a costat efortul multor militari români participanți în teatrele de operații din afara țării, unii dintre ei căzând ca eroi la datorie, în slujba intereselor României, pentru democrație și libertate.

Ziua de 29 martie, când aniversăm intrarea României în NATO, trebuie să ne reamintească sacrificiile pe care soldații români le-au făcut pentru ca noi, astăzi, să fim protejați de orice amenințare externă. De aceea, doresc le mulțumesc tuturor celor care au pus interesele țării lor mai presus de propria persoană, mai presus de propria viață. România le va fi veșnic recunoscătoare pentru serviciul în slujba patriei.

NATO este puternică numai în măsura în care statele membre sunt împreună. România, dată fiind poziționarea sa geografică, este obligată să fie polul de rezistență a alianței, iar noi suntem hotărâți să ne achităm exemplar de această misiune!

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică având ca subiect PNL corectează O.U.G. nr. 186/2022 pentru a include OMV-Petrom în zona companiilor taxate pentru profitul în exces;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL corectează O.U.G. nr. 186/2022 pentru a include OMV-Petrom în zona companiilor taxate pentru profitul în exces"

Discuția pe marginea "dilemei" OMV și plata taxei de solidaritate trenează de prea mult timp. Așa cum a făcut de multe ori, Partidul Național Liberal a venit cu soluția la această problemă. Ordonanța de urgență va fi corectată prin amendamentul propus de senatorul PNL, Alexandru Nazare și asumat de coaliție.

După intrarea în vigoare, Regulamentul european 1854/2022, care are în vedere taxarea profiturilor în exces obținute de companiile energetice ca o consecință a creșterii artificiale a prețurilor din domeniu, ca urmare a războiului din Ucraina și a șantajului energetic practicat de Rusia asupra Uniunii Europene, se va aplica în mod corect și va elimina dezechilibrul fiscal creat de forma inițială a ordonanței.

Liberalii au fost de la început susținătorii aplicării taxei pentru toți cei cu profituri în exces. În concret, amendamentul corectează forma inițială a ordonanței, clarificând metoda de calcul prin care se determină ponderea activităților care compun cifra de afaceri a companiilor din domeniile cerute prin regulamentul european. Drept urmare, OMV-Petrom va achita contribuția, iar banii colectați vor fi utilizați pentru finanțarea schemei de compensare a tarifelor la energie, investiții în eficiență energetică și dezvoltarea autonomiei energetice.

În noua variantă a ordonanței sunt introduse prețurile produselor energetice respective, pe care contribuabilul le-a produs și apoi le-a vândut în anii fiscali 2022 și 2023. Astfel, se elimină aplicarea dezechilibrată, în care se făceau diferențe între companii care au un model de afacere constituit dintr-un singur cod CAEN și cele care derulează mai multe activități pe coduri CAEN multiple.

În forma inițială a actului normativ nu erau acoperite toate companiile din piață și se permitea unor "pești mari", precum OMV-Petrom, să scape netaxați. Partidul Național Liberal nu va tolera ca legea și obligațiile instituite prin ea să fie eludate. Oricine, indiferent de cât de mare este sau crede că este, trebuie să se supună rigorilor voinței forurilor legitime ale poporului și statului român. Avem o datorie față de cetățenii pe care îi reprezentăm, de aceea nu vom ceda niciun metru.

    Mirela Furtună - declarație politică: Proiecte noi pentru susținerea categoriilor vulnerabile;

Doamna Mirela Furtună:

"Proiecte noi pentru susținerea categoriilor vulnerabile"

România este statul din Uniunea Europeană care cheltuiește cel mai mic procent din PIB pentru proiectele de susținere a categoriilor vulnerabile. Acest lucru, practic, perpetuează inegalitățile sociale și îngreunează procesul de ieșire din sărăcie a categoriilor vulnerabile.

Este de datoria noastră să identificăm măsurile proactive necesare pentru a ajuta aceste categorii să devină independente, acolo unde este posibil.

Astfel, unul dintre obiectivele PSD, în actuala guvernare, este de a atrage fonduri europene pentru susținerea categoriilor vulnerabile. Pe lângă cele două măsuri de acordare de vouchere pentru alimente și de vouchere pentru energie, finanțate din bani europeni, ministrul muncii, Marius Budăi, a lansat încă două proiecte cu finanțare europeană pentru persoanele vulnerabile.

Planificarea acestora s-a făcut cu sprijinul a doi social-democrați europeni, Comisarul pentru Coeziune și Reforme, Elisa Ferreira, și Comisarul pentru Locuri de muncă și Drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Unul dintre proiecte se referă la reorganizarea Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă dintr-o instituție axată doar pe plăți de indemnizații, într-una proactivă, care să ofere cetățenilor îndrumări privind formare și reconversia profesională pentru a-și găsi mai ușor un loc de muncă. Independența financiară și asigurarea unui nivel de trai decent reprezintă o prioritate, iar acest lucru se poate întâmpla numai prin identificarea unui loc de muncă bine plătit.

De asemenea, pentru ca oamenii să aibă posibilitatea să se dezvolte, este nevoie de asigurarea unor servicii de bază medicale și de continuarea procesului educațional. Menționez că România are cea mai mare rată de abandon școlar dintre statele membre UE.

În acest sens, al doilea proiect promovat de domnul ministru Budăi se referă la asigurarea de servicii comunitare integrate pentru comunitățile rurale: în colaborare cu Ministerul Sănătății și Ministerul Educației se va extinde proiectul pilot, deja implementat, la 2.000 de comunități rurale, prin care comunitățile vor avea acces la servicii medicale de bază, asistență socială și consiliere școlară pentru combaterea abandonului școlar.

Numai prin adoptarea de măsuri proactive de către stat și creșterea nivelului de educație, persoanele care provin din categoriile vulnerabile pot ieși din ciclul de sărăcie și se pot dezvolta.

    Daniel-Florin Ghiță - declarație politică: Cine a încercat să o blocheze pe judecătoarea Lia Savonea?;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Cine a încercat să o blocheze pe judecătoarea Lia Savonea?"

Statul paralel s-a opus și se opune coagulării unei justiții independente și profesioniste în România. Părinții fondatori ai statului paralel, precum și actualii săi comanditari au intrat în vrie pentru că sunt pe cale să piardă complet controlul asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție. Participarea judecătoarei Lia Savonea la concursul organizat pentru un post de judecător la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a declanșat atacuri furibunde împotriva sa din partea unei anumite părți a presei, cunoscută ca hastagistă.

Primul atac a apărut în G4Media, site care a reluat de mai multe ori aceleași critici și care este condus de jurnalistul Dan Tăpălagă. Implicarea lui Tăpălagă în campania împotriva judecătoarei Savonea devoalează și cine s-a aflat în spatele acesteia. Tăpălagă și soția sa au fost foarte apropiați de fosta ministresă a justiției, Monica Macovei, și de fostul procuror general al PÎCCJ și procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, ambele intrate în istorie ca slugi devotate ale fostului șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea (al cărui copil de trupă, de casă și de birou a fost o vreme și ziaristul fără de prihană, justițiar și independent).

Triada de tristă amintire Coldea - Kovesi - Macovei a zămislit protocoalele secrete nefaste dintre SRI - PÎCCJ - ÎCCJ și Binomul SRI-DNA, prin care a fost aservită și comandată justiția autohtonă în cursul celor două mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu.

Jurnalistul Dan Tăpălagă a fost purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiției după ce a devenit ministru Monica Macovei, care a fost promovată în această funcție de către ex-președintele Traian Băsescu, la rugămintea influentului miliardar american George Soros, fapt recunoscut de însuși fostul locatar de la palatul Cotroceni.

Conform unor surse, Tăpălagă ar fi nepotul cunoscutului activist bolșevic Silviu Brucan (fost ziarist și director la "Scânteia", oficiosul Partidului Comunist Român), cu care are o asemănare fizică izbitoare. La câteva zile după răsturnarea regimului ceaușist în decembrie 1989, când era unul din factorii cheie ai noii puteri, Brucan l-a invitat pe Soros la București, unde au pus piatra de temelie a două organizații sorosiste, Grupul pentru Dialog Social și Fundația pentru o Societate Deschisă. După câțiva ani, procuroarea comunistă devenită disidentă, Monica Macovei (al cărei tată - Vasile Gherghescu - a participat, ca și Silviu Brucan, la instaurarea bolșevismului, în calitate de activist politic și apoi de magistrat militar) a absolvit un masterat la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, care a fost înființată și patronată de George Soros, și a devenit președintele unei alte organizații înființate de miliardarul american, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (APADOR-CH). Parcă e un blestem să nu mai scăpăm de urmașii foștilor bolșevici, care au adus întuneric, teroare și moarte în țara noastră după a doua conflagrație mondială.

Soția actuală a lui Tăpălagă, Monica Niculescu (poartă numele primului soț, fostul deputat și europarlamentar PDL, Rareș Niculescu), a fost judecătoare la Tribunalul Cluj, de unde a fost, pentru merite de nimeni știute, promovată secretar general al Ministerului Justiției și șefă de cabinet a ministresei Monica Macovei. Promovarea a avut loc în perioada în care actualul său soț era purtător de cuvânt al lui Macovei, postură în care acesta a ajutat-o să obțină și un post de judecător la Curtea de Apel București. În mediile juridice și jurnalistice s-a discutat, în vremea respectivă, că avansarea sa profesională la Curtea de Apel București a fost cu cântec, dar instituțiile abilitate, CSM, PÎCCJ sau DNA, nu s-au sesizat asupra acestei chestiuni care miroase a trafic de influență și abuz în serviciu. Poate, măcar pentru istorie, actualul CSM. PÎCCJ și DNA s-au făcut că nu văd și nu aud pentru că Monica Niculescu a fost colegă de an și prietenă bună cu Laura Codruța Kovesi, în perioada studenției, la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj.

Niculescu figurează pe lista absolvenților promoției 1995 sub numele de fată, Vaxman, la fel cum Kovesi apare sub numele Lascu. Iar în 2006, Niculescu și-a adus și ea obolul, din funcția deținută la Ministerul Justiției, la promovarea procuroarei anonime și mediocre, de la Sibiu, în funcția de procuror general al României. După învestirea în această funcție, Kovesi a întreținut relații strânse de prietenie cu familia Tăpălagă-Niculescu, astfel explicându-se "miracolul" că anumite rechizitorii și informații de la PÎCCJ ajungeau numai în mâinile și la urechile jurnalistului justițiar de la HotNews și G4Media.

Pe lista absolvenților promoției 1995 a Facultății de Drept a UBB se află și veșnicul primar al Clujului, Emil Boc, fost premier al României, care era președintele principalului partid de guvernământ, PDL, în perioada în care fostele sale colege, Monica Niculescu și Laura Codruța Kovesi, au fost promovate în înaltele funcții deținute la București. De altfel, promovarea judecătoarei Monica Niculescu la Ministerul Justiției a avut loc la inițiativa și la comanda lui Boc. Primul soț al acesteia, Rareș Niculescu, era atunci deputat PDL de Cluj și unul dintre principalii colaboratori ai liderului principalului partid de guvernământ, care a realizat, prin această promovare, și reîntregirea familiei Niculescu în capitală, unde funcționa Parlamentul. După ce PDL și, implicit, ministresa Monica Macovei au plecat de la guvernare, în primăvara anului 2007, Monica Niculescu a părăsit Ministerul Justiției și a activat ca judecătoare la Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ și fiscal, până în cursul anului trecut, când s-a pensionat. A fost subalterna judecătoarei Lia Savonea în perioada în care aceasta a fost președintele Curții de Apel București și a manifestat ostilitate față de aceasta.

Gruparea Macovei - Tăpălagă - Kovesi - Coldea nu putea accepta sub nicio formă să ajungă la ÎCCJ un magistrat ca Lia Savonea, care nu a acceptat și a criticat protocoalele secrete dintre SRI - PÎCCJ - ÎCCJ și Binomul SRI-DNA. Această grupare și discipolii săi din justiție și din serviciile secrete nu puteau accepta ca la Înalta Curte să ajungă un magistrat cu backgroundul profesional și managerial al judecătoarei Lia Savonea (președinte al Judecătoriei Sectorului 6, președinte al Secției Penale a Tribunalului București, președinte al Curții de Apel București, președinte al CSM), care-i conferă șanse mari să devină următorul președinte al instanței supreme.

Savonea a confirmat pregătirea sa profesională și la recentul concurs pentru postul de judecător la Secția Penală a ÎCCJ, la care a fost declarată câștigătoare cu un punctaj foarte apropiat de maximul posibil: 48 din 50 de puncte. Adepții de ieri și de azi ai statului paralel nu agreează să ajungă în fruntea Înaltei Curți un magistrat cu experiență managerială multiplă, profesionist și neșantajabil, care să nu poată fi ținut sub control și să nu răspundă la comenzi.

Judecătoarea Lia Savonea poate contribui la instalarea normalității și a domniei legii la Înalta Curte după perioada întunecată pe care această instituție a parcurs-o sub conducerea președintei Livia Stanciu, adepta parteneriatului cu DNA, și a vicepreședintelui Ionuț Matei, partenerul SRI, în calitate de șef al structurii de securitate al instanței supreme. Amândoi erau șantajabili și au fost șantajați de anumite servicii secrete, Livia Stanciu cu anumite probleme ale soțului său, avocat în Galați, și cu dependența fiicei sale de anumite substanțe interzise, iar Ionuț Matei cu anumite relații intime nefirești și cu suspiciuni de corupție.

Sub conducerea președintei Livia Stanciu, care și-a început cariera ca procuror, exercitând această profesie în jur de un deceniu în timpul regimului comunist, a înțesat Secția Penală a Înaltei Curți cu judecători foști procurori, numărul acestora ajungând la cel puțin opt, după știința mea. Instanța supremă a devenit treptat o vasală a Binomului SRI-DNA, iar șefii acesteia luau lumină de la palatul Cotroceni și din pădurea Băneasa. S-a ajuns până acolo, încât Binomul trimitea judecătorilor de la Înalta Curte informații acuzatoare extraprocesuale, instrucțiuni și comenzi de condamnare, care erau aduse de emisari speciali, cu funcții înalte, din SRI (vezi generalul Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice a SRI) sau din DNA (vezi procurorul-șef adjunct Marius Iacob).

Majoritatea judecătorilor supremi care au făcut jocurile Binomului SRI-DNA, făcând parte din așa-zisele complete negre sau de execuție, s-au pensionat în ultimii ani, inclusiv cel mai negru și fidel executant dintre ei, Ionuț Matei. Din garda neagră a Înaltei Curți a mai rămas, ca ultim mohican al statului paralel, un singur judecător mai reprezentativ, Iulian Dragomir (intrat în istorie ca magistratul cu nașul-Traian Băsescu-în suflet), care a deținut funcțiile de președinte al Secției Penale și de vicepreședinte al ÎCCJ.

    Lilian Scripnic - declarație politică intitulată Visul electrificării forțate a industriei auto în Europa a luat sfârșit;

Domnul Lilian Scripnic:

"Visul electrificării forțate a industriei auto în Europa a luat sfârșit"

În luna iunie a anului trecut, miniștrii mediului din statele Uniunii Europene, reuniți la Luxemburg, au decis că, din anul 2035, autoturismele noi vândute pe piața europeană vor fi doar electrice.

Decizia a fost anunțată într-un mod en fanfare, fiind salutată atât de presă, cât și de decidenții UE. România, ca de foarte multe ori, prin liderii ei politici, a salutat momentul fără să evalueze dacă această decizie aduce sau nu un impact negativ propriei țări.

Doar că decizia a fost întoarsă la presiunile Germaniei, țară care găzduiește cei mai mari producători auto ai Europei. Țară care a fost obligată să țină cont de părerile companiilor germane. Astfel, Comisia Europeană a votat ca interzicerea vânzării cu motoare termice, din 2035, în UE, să nu mai intre în vigoare.

O astfel de hotărâre era oarecum așteptată, și nu este deloc surprinzătoare, având în vedere costurile foarte mari de producție a autovehiculelor ful electrice.

Partea tehnică și mecanică a acestor autovehicule este foarte sensibilă și implică costuri foarte mari în cazul unor defecțiuni apărute la bateriile mașinilor sau în cazul unor accidente.

De asemenea, nici impactul ecologic nu ar fi fost cel așteptat. De ce?

Alimentarea bateriilor generează poluare și emisii de CO2. Atunci când energia pentru alimentarea acestor baterii electrice nu provine de la panouri solare, turbine eoliene sau chiar de la surse de energie nucleare/hidroelectrice, emisiile de CO2 rezultate sunt mult mai mari. Dacă energia electrică folosită pentru încărcarea mașinilor provine din arderea combustibililor fosili, nu contează dacă mașinile electrice nu poluează în timp ce sunt conduse, deoarece acele emisii au fost deja eliberate în atmosferă printr-o centrală electrică. Acea centrală este responsabilă pentru furnizarea energiei către stațiile de încărcare speciale.

Producția. Procesul de producție este aproape identic, atât la mașinile pe combustibili convenționali, cât și la cele electrice. La finele procesului de fabricație însă, mașinile electrice sunt cele care generează mai multe emisii de carbon. Motivul este că mașinile electrice stochează energie în baterii mari, cu cât sunt mai mari, cu atât autonomia lor este mai mare, acestea având un impact mare asupra mediului. Bateriile sunt fabricate din materiale rare, extrase din pământ, precum litiu, nichel, cobalt sau grafit. Pot fi regăsite doar sub pământ, prin urmare, depind de procesele miniere cu efecte foarte nocive.

De aceea, teoria conform căreia mașinile electrice sunt mai prietenoase cu mediul, este cel puțin discutabilă.

Reducerea la zero a emisiilor de CO2 nu ar avea prea mare efect asupra planetei atât timp cât alte regiuni ale globului, precum Asia sau Africa, continuă să emane masiv CO2 în atmosferă. Contributivitatea noastră la efortul reducerii de carbon este nesemnificativă în acest caz.

Salut decizia Comisiei Europene de a face rabat de la decizia de a interzice producția de mașini pe combustibili convenționali și felicit producătorii auto pentru alternativa combustibililor sintetici care, din spusele specialiștilor, ar avea emisii de carbon zero și ar fi accesibili la un preț redus. În acest fel, mentenanța și achiziționarea unei mașini este mult mai facilă pentru orice buzunar.

Ca deputat al României și cetățean european mă miră lipsa de consultare prealabilă ce trebuia făcută de UE împreună cu marii actori din industrie. Se pare că această tendință a liderilor europeni este adeseori împrumutată și de liderii noștri naționali, care se grăbesc să aplice măsuri fără o sondare reală a implicațiilor rezultate din luarea anumitor decizii.

Poate că acest eveniment va ajuta atât decidenții europeni, cât și pe cei din România să corecteze acest viciu de procedură prin care deciziile se iau de dragul de a fi luate.

Atunci când în joc avem afectarea calității vieților a milioane de oameni este de dorit să analizăm și să consultăm fiecare parte implicată.

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică: Copiii cu autism din România au nevoie de o lege specifică nevoilor lor!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Copiii cu autism din România au nevoie de o lege specifică nevoilor lor!"

Cred ca un moment foarte bun, când trebuie să reflectăm asupra situației copiilor din România care sunt diagnosticați cu autism, îl reprezintă Ziua Internațională de Conștientizare a problemelor Autismului. În România, unul din 68 de copii este diagnosticat cu autism, conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății.

În primul rând, este esențial să înțelegem că autismul nu este o boală, ci o tulburare neurologică care afectează dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare ale copiilor. Copiii cu autism au nevoie de suport și sprijin în a-și dezvolta abilitățile necesare pentru a se integra în societate și pentru a-și atinge potențialul maxim. Este important să se pună la dispoziție servicii medicale și terapeutice de calitate, precum și educație adaptată și inclusivă pentru acești copii. De asemenea, trebuie să se asigure sprijinul necesar pentru familiile acestora, astfel încât să poată face față provocărilor financiare și emoționale asociate cu îngrijirea unui copil cu autism.

Din păcate, România nu dispune de o legislație adecvată pentru protejarea drepturilor copiilor cu autism și pentru a le asigura accesul la servicii și terapii de calitate. Mulți copii cu autism nu beneficiază de sprijinul și îngrijirea de care au nevoie, iar familiile lor sunt adesea nevoite să facă față singure acestei provocări.

Este crucial ca societatea să își ia angajamentul de a sprijini copiii cu autism și familiile acestora, astfel încât aceștia să aibă o șansă reală de a-și dezvolta potențialul și de a trăi o viață cât mai normală. Statul trebuie să aloce mai multe resurse financiare pentru a sprijini copiii cu autism și pentru a asigura accesul lor la terapii și servicii de specialitate.

În același timp, este necesar să îmbunătățim nivelul de conștientizare și de educare a publicului cu privire la autism. Este important să ne asigurăm că oamenii înțeleg această afecțiune și că sunt mai toleranți și mai deschiși față de persoanele cu autism și familiile acestora.

În final, doresc să transmit un mesaj de solidaritate și de susținere pentru toți copiii cu autism din România și familiile lor. Împreună putem face diferența și putem crea o societate mai justă și mai empatică pentru toți copiii, indiferent de diagnosticul lor.

    Ioan Mang - declarație politică având titlul Lapte, cereale și patriotism economic;

Domnul Ioan Mang:

"Lapte, cereale și patriotism economic"

Am rămas foarte mâhnit când am văzut la știri, săptămâna trecută, imaginile de la protestul crescătorilor de vaci, din județul Sălaj, care au ajuns în situația disperată de a vărsa laptele într-o fosă septică. Este revoltător ceea ce se întâmplă! În timp ce fermierul român este pe punctul să falimenteze, intermediarii și comercianții profită și fără nicio rușine, sub pretextul crizei și al inflației, măresc prețurile. În ultimii ani, prețul la raft al litrului de lapte a crescut de trei ori, în timp ce producătorii încasează acum cu 30% mai puțin.

Astăzi, fermierii români vând litrul de lapte la un preț derizoriu, între 2 și 2,5 lei. În schimb, prețul din magazine ajunge chiar și peste 10 lei. Analiza pe întreg lanțul de comercializare-procesare arată că litrul de lapte care pleacă de la crescătorii de animale la un preț de 2-2,5 lei, după procesare ajunge la maxim 4,5 lei, însă în supermarket se vinde și la 10-12 lei, adică de 5-6 ori mai scump.

Profitul cel mai mare este făcut, așadar, de super și hipermarket-uri care-și impun poziția dominantă de piață, atât în defavoarea producătorilor, cât și a consumatorilor români. Așa capitalism de pradă doar în România putem întâlni! Lăcomia marilor retaileri și goana lor după un profit deșănțat trebuie însă oprite! Aceștia trebuie să revină la decență și la prețuri rezonabile, altfel, intervenția statului va fi inevitabilă și va trebui să fie dură!

Oricum, din luna februarie, la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost înființată o structură numită "Observatorul laptelui și al produselor lactate", care are ca obiective tocmai colectarea, prelucrarea și centralizarea datelor și informațiilor referitoare la piața laptelui și a produselor lactate, respectiv cele cu privire la exploatațiile de vaci de lapte, bivolițe, oi și capre, efectivele de animale, cantitățile de lapte, prețul laptelui crud materie primă, al laptelui comercializat și al produselor lactate, precum și al costurilor de producție.

Sper ca lucrătorii acestui Observator să își intre cât mai rapid în atribuții și să pună capăt politicii "îngenuncherii" micilor producători români, practicate de către marii comercianți internaționali!

La fel cum sper că autoritățile statului vor găsi o soluție și pentru problema cerealelor românești, în special grâul care nu mai are loc pe piață din cauza importurilor masive din Ucraina. România sprijină Ucraina în transportul și comercializarea grâului, dar, din păcate, acest ajutor ajunge într-o măsură mult prea mică la poporul ucrainean. Mai degrabă sunt sprijinite firmele americane, chinezești și din alte părți care dețin suprafețe importante de teren în Ucraina, precum și comercianții care domină piața mondială a cerealelor.

Chiar și așa, sunt de acord să sprijinim Ucraina, dar, în același timp, și România trebuie sprijinită. Este bine că fermierii români vor primi un ajutor financiar din partea Comisiei Europene, pe baza unei formule echitabile. Nu cred că este însă suficient. Și Guvernul României trebuie să ajute fermierii și producătorii români, și pe cei care produc lapte, și producătorii și procesatorii de carne, și pe cei care cultivă cereale, dar și pe cei care ne furnizează legume și fructe! Statul român trebuie să intervină sectorial, pe mai multe paliere cu scheme de ajutor bine țintite, astfel încât să-i ajute pe toți, în egală în măsură, și tot timpul!

Eu înțeleg că Uniunea Europeană nu este un club de prieteni, ci o piață unică unde primează interesele economice. Nu pot să accept însă ca România să fie tot timpul victima unora sau altora. Trebuie să încetăm să ne mai tot uităm la liderii și birocrații Uniunii Europene ca la deținătorii adevărului universal care trebuie mereu ascultați și care, așa cum a spus premierul Poloniei, trebuie să aibă întotdeauna cele mai bune soluții aduse în geamantan.

În acest sens, îmbrățișez pe deplin ideea domnului președinte Marcel Ciolacu că Programul de guvernare al noului guvern condus de PSD trebuie să aibă o componentă majoră de patriotism economic.

    Marian Crușoveanu - declarație politică intitulată România va atrage fondurile din PNRR!;

Domnul Marian Crușoveanu:

"România va atrage fondurile din PNRR!"

Ultima perioadă a fost marcată de diverse speculații în presa noastră cu privire la riscul ca țara noastră să piardă fonduri alocate prin PNRR, din cauza neîndeplinirii unor jaloane și ținte asumate. Aceste speculații vin din partea unor persoane cu o sinceră îngrijorare, dar și din partea unora care vor să semene panică în rândul românilor și să antagonizeze opinia publică. Vreau să spun foarte clar că nu există, în acest moment, o astfel de informație vehiculată oficial. Chiar din contră, guvernarea a luat decizii prin care a îndeplinit mai multe jaloane aferente cererii de plată cu numărul 2.

Potrivit calendarului de implementare a PNRR, România a avut de îndeplinit 51 de jaloane și ținte cu termen de realizare în trimestrul I și trimestrul al II-lea 2022, care au fost incluse în cea de-a doua cerere de plată, transmisă Comisiei Europene, la finalul anului 2022. A doua cerere de plată include atât sprijin nerambursabil, în valoare de 2.147.490.000 euro, cât și sprijin sub formă de împrumut, în valoare de 1.080.200.000 euro. Este important de știut, pentru a nu mai lăsa un spațiu vid ce poate fi umplut cu dezinformare și fake news, că toate documentele privind îndeplinirea jaloanelor și țintelor aferente, precum și completările solicitate de către Comisia Europeană în procesul de validare a țintelor și jaloanelor au fost transmise în termenele indicate. Acuzația că România urmează să piardă fonduri europene nu are, așadar, fundamentare. Partidul Național Liberal nu dorește să speculeze o informație apărută în presă și neconfirmată.

PNRR este un proiect extrem de important pentru dezvoltarea și modernizarea României, o șansă de a face reforme reale și de durată. Guvernul României are responsabilitatea principală pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor privind atragerea fondurilor alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Zvonuri vor circula mereu, important este să dăm crezare doar faptelor concrete, iar până acum acestea demonstrează că România s-a achitat de obligațiile sale, stabilite conform calendarului, cu exactitate.

Guvernarea liberală este una responsabilă, în interesul românilor și pentru români. Populismul, lozincile, alarmismul sunt apanajul celor care se pricep doar la gargară, nu la acțiune concretă. PNL este partidul responsabilității și al administrării raționale a problemelor țării!

    Mircia Chelaru - declarație politică: Despre pensiile militare de stat;

Domnul Mircia Chelaru:

"Despre pensiile militare de stat"

Deoarece se discută foarte mult despre pensiile militare de stat și mulți dintre cetățeni nu au cunoștințe suficiente despre acest domeniu, voi face câteva precizări.

În România, ca de altfel în orice țară din lume, activitățile se desfășoară în două mari domenii - în domeniul civil și în domeniul militar. Fiecare domeniu de activitate are propriile reglementări, dar sunt și reglementari comune.

În domeniul militar, încă din anul 1864, prin apariția Legii nr. 1712 din 3 decembrie 1864 asupra poziției ofițerilor, militarii aveau dreptul, cât timp erau în activitate, conform art. XV, la solda care era "hotărâtă după tarifele aprobate de Domn", iar după trecerea în rezervă, conform art. XVI, la solda disponibilității, care era "hotărâtă la 4/5 din solda activității". De aici se observă regimul juridic al pensiei militare de stat, respectiv "solda disponibilității", și anume, faptul că era un drept legal al militarului trecut în rezervă, nu era contributivă și reprezenta 4/5 din solda militarului din activitate.

Deoarece sistemul militar a devansat sistemul civil din punctul de vedere al protecției propriilor angajați, dar și pentru că militarii, de la intrarea în cadrul sistemului - primirea gradului și numirea pe o funcție - primeau, ca drepturi, solda lunară, pe timpul cât erau în activitate, iar după trecerea în rezervă, pensia militară de stat - solda disponibilității - nu s-a pus problema asigurărilor sociale pentru militari și, cu atât mai puțin, plătirea unei contribuții bănești lunare pentru asigurarea acordării ulterioare a pensiei, asigurării în caz de accidente, de boală etc. Acest lucru explică faptul că militarii nu au plătit nicio contribuție bănească pentru pensie - militarul a contribuit pentru pensie cu ani de serviciu, cu ani de viață.

În domeniul civil, angajații care semnau un contract de muncă primeau, conform acestuia, un salariu și atât. Pentru a asigura protecția angajaților, în condițiile scăderii veniturilor din cauza îmbolnăvirilor, accidentelor, bătrâneții și chiar a decesului, apare nevoia adoptării unei legislații în acest sens.

Idei despre pensiile civile apar pentru prima dată în anul 1895 prin Legea minelor, care a instituit introducerea asigurării sociale obligatorii pentru minerii și muncitorii din industria petrolieră, prin instituționalizarea dreptului la pensie și a dreptului la o indemnizație în cazul accidentelor de muncă, pentru ca, în anul 1902, prin Legea Missir, pentru organizarea meseriilor să se dispună, printre altele, înființarea unui sistem de asigurări sociale pentru meseriași, pe baze corporatiste. Abia în anul 1915, prin Legea Nenițescu, pentru organizarea meseriilor, creditului și asigurărilor muncitorești se instituie principiul asigurării obligatorii pentru accidente, boli și bătrânețe a tuturor salariaților care făceau parte din corporații - dată pe care ar trebui să o considerăm ca reper în apariția pensiilor publice. Dar toate aceste servicii sociale se făceau în urma încheierii unui contract de asigurări sociale și a plătirii unei cotizații bănești lunare - și de aici apare principiul contribuției.

În concluzie, în timp ce militarii aveau dreptul la soldă, solda disponibilității, transformată, ulterior, în pensie militară de stat și indemnizații în caz de boală, incapacitate temporară de muncă sau deces, de la încadrarea în sistem - civilii încheiau un contract de muncă în urma căruia primeau un salariu, iar pentru a beneficia de asigurări sociale și respectiv de pensie la bătrânețe, indemnizații în caz de boală, incapacitate temporară de muncă sau deces, trebuiau să încheie un alt contract, respectiv un contract de asigurări sociale și, totodată, să achite, lunar, o contribuție bănească.

Diferența dintre pensia militară de stat (solda militarului în rezervă sau în retragere) și pensia de asigurări sociale este mai mult decât evidentă, chiar și pentru cei care nu au studii juridice și nu sunt rău intenționați, dar care au o judecată corectă, logică.

Fiecărui domeniu de activitate îi corespunde un anumit sistem de pensii care este reglementat de o anumită lege.

În domeniul civil, în prezent, există Sistemul public de pensii care este reglementat de Legea nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial nr. 563 din 9 iulie 2019. În domeniul civil au mai apărut și alte legi care reglementează anumite pensii, numite pensii de serviciu, specifice numai anumitor profesii, dar care nu fac parte din Sistemul public de pensii. Aceste pensii sunt pensiile speciale și au apărut după anul 1992.

În domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, în prezent, există Sistemul pensiilor militare de stat, care este reglementat de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial nr. 556 din 27 iulie 2015. Judecătorilor și procurorilor militari li se mai aplică și articolele privind pensiile din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 684 din 8 octombrie 2007, iar pensiile acestora nu fac parte din Sistemul pensiilor militare de stat, ci sunt pensii speciale și nu pensii militare de stat.

Pensiile militarilor sunt o sintagmă mai cuprinzătoare, având în compunere atât pensiile militare de stat, cât și pensiile procurorilor și judecătorilor militari și trebuie făcută distincție între acestea, ele fiind reglementate de legi diferite.

Diferența de tratament juridic dintre pensiile militare de stat și pensiile de asigurări sociale sunt ca urmare a diferențelor de reglementare juridică a celor două domenii de activitate total diferite, domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale și domeniu civil. În timp ce munca în domeniul civil este reglementată, pentru toate categoriile socioprofesionale, de Codul muncii și regulamentele interne ale fiecărei instituții, activitățile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale sunt reglementate de legi specifice domeniului militar - Legea nr. 45/1994 a apărării naționale a României, Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populației pentru apărare, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, Ordonanța nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, H.G. nr. 106/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei militare etc. și regulamente militare.

Primirea pensiei militare de stat este justificată și de faptul că:

- Valoarea activităților militarilor este împărțită, de la încadrarea în domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, în soldă, pe timpul cât sunt în activitate, și pensie militară de stat, pe timpul cât sunt în rezervă sau în retragere; legislația, încă din anul 1864 prevede că militarul are dreptul la soldă, pe timpul cât este activ și la solda disponibilității (pensia militară de stat) pe timpul cât este trecut în rezervă;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională plătită per zi și nu per oră, ei nefiind plătiți pentru ore suplimentare sau ore efectuate în zile de sărbătoare;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională pentru care "activitățile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare" sunt similare muncii forțate - art. 42 alin. (2) din Constituția României;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională care, după trecerea în rezervă, rămân cu obligații de serviciu militar, asumate până la vârsta prevăzută de lege, față de sistemul din care au făcut parte;

- Militarii sunt printre puținele categorii socioprofesionale care, pe timpul cât sunt în activitate, nu pot să-și ia un alt serviciu sau desfășura altă activitate, ca să își poată mări veniturile pentru un trai mai bun;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională care, conform Constituției, este subordonată exclusiv voinței poporului pentru garantarea suveranității, a independenței și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale, în fapt, esența art. 1 din Constituția României;

- Militarii sunt singura categorie socioprofesională care, prin jurământul depus, se obligă să-și îndeplinească misiunea chiar cu prețul vieții.

Pensiile militare de stat trebuie acordate după aceleași reguli și principii ca și în toate armatele statelor membre ale NATO, dar și în conformitate cu reglementările NATO. În România, acest lucru încă nu se întâmplă.

Întrucât mulți politicieni, formatori de opinie și jurnaliști, din lipsa unor informații corecte despre pensiile militare de stat sau din rea-credință, au lansat teme false, de-a dreptul injurioase, precum "pensia militară de stat este un venit nemeritat pentru militari", "pensiile militare de stat sunt venituri «nesimțite» și pentru a clarifica definiția veniturilor obținute la bătrânețe, în domeniul civil, de cele obținute în domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale și a elimina orice confuzii, pensiile din domeniul civil să rămână cu denumirea de pensii de asigurări sociale, iar în domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale este necesar ca pensiile militare de stat să fie redenumite "solde de rezervist".

Militarilor zilelor de astăzi li se oferă un drept de viață, cu "lingurița". Reamintesc că drepturile nu se cerșesc, iar politicile din ultimii 10-15 ani, în domeniul armatei și al asigurărilor sociale, discriminează profesia militară, făcând-o din ce în ce tot mai nefrecventabilă. Indirect, politicienii improvizați produc una dintre cele mai grave vulnerabilități de securitate națională.

Această situație trebuie eradicată, imediat, prin intervenția calificată și fermă a Guvernului și președintelui României!

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică intitulată Reîmpădurim România!;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Reîmpădurim România!"

Indiferent de ideologia politică sau structura coalițiilor de guvernare care au succedat de-a lungul timpului, a persistat o nevoie constantă pentru țara noastră - rezolvarea problemei despăduririi. Cu toate că, până la acest moment, au fost făcute eforturi pentru instalarea unui sistem de supraveghere a pădurilor, pentru a preveni tăierile ilegale și a conserva resursele de lemn, nu s-a reușit finalizarea acestuia, până acum.

Suntem mândri să anunțăm că a fost aprobată, prin Hotărâre de Guvern, investiția privind dezvoltarea capacității de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor. Cu ajutorul fondurilor din PNRR, vom avea un sistem informatic integrat care este similar celui de verificare a rovinietei. El va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0, arată un comunicat al Ministerului Mediului.

Opoziția românilor față de tăierea pădurilor a răsunat întotdeauna puternic. Este un răsunet patriotic, întrucât bogăția pădurilor reprezintă un simbol al țării. În plus, defrișările incontrolabile conduc la probleme severe de mediu care, în final, ajung chiar să pună în pericol viețile oamenilor.

Pădurile noastre sunt printre cele mai vechi din Europa și, pe lângă utilitatea resurselor pe care le dețin, acționează ca un scut protector pentru orașe prin furnizarea de aer curat, absorbția poluării și acționarea ca o barieră naturală împotriva temperaturilor extreme în anotimpurile calde și reci. Așadar, orice acțiune vătămătoare adusă lor este o amenințare la sănătatea populației.

Acum, ne uităm, în sfârșit, la o investiție notabilă pentru prevenirea exportului ilegal de material lemnos, prin Proiectul aferent Componentei 7 - Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului - sprijin financiar nerambursabil, din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o valoare de 46 de milioane de euro, care presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluții digitale pentru păduri și monitorizarea transportului de masă lemnoasă - se arată în Hotărârea de Guvern. Vorbim despre un sistem național de monitorizare video, care va genera alerte în cazul unui transport ilegal de material lemnos. Va fi implementat și un sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, o platformă de analiză geospațială avansată și o aplicație mobilă de verificare pe teren a alertelor.

Nu doar persoanele individuale, ci și societatea civilă și-a exprimat îngrijorarea, an de an, referitor la rețeaua extinsă de trafic de lemne. În 2022, eram martorii unor cifre alarmante - 20 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal. Fenomenul ajunsese să erodeze încrederea oamenilor în autorități și în sistemul de justiție.

Cu ajutorul tehnologiei și a inițiativei Executivului, sperăm să remediem situația cât mai repede și, treptat, să redăm României culoarea verde, iar cetățenilor, încrederea că îngrijorările lor sunt luate în seamă și rezolvate!

    Ștefan Mușoiu - declarație politică având ca temă O metamorfoză ireversibilă - de la opoziția cu carton la opoziția de carton;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"O metamorfoză ireversibilă - de la opoziția cu carton la opoziția de carton"

Pentru PSD, libertatea de exprimare a fost și rămâne sfântă! Este una dintre principalele filosofii ale social-democrației autohtone, pe care am sărbătorit-o, pentru cei 130 de ani, ca principal vector al dezvoltării țării, alături de colegii mei de partid, la finalul săptămânii trecute.

Așadar, pe lângă principiile libertății, egalității, justiției sociale, accesibilității pieței muncii, care au definit social-democrația românească încă de la începuturile ei, libera exprimare a fost și a rămas un crez sfânt pentru noi toți, social-democrații, dincolo de prețurile foarte mari pe care le-am plătit pentru ele.

Iar istoria îndelungată a partidului nostru îmi confirmă aprecierile. Ca partid, noi știm cel mai bine că presiunile autoritariste au determinat, constant, metamorfozarea formațiunilor social democrate și chiar dispariția temporară a acestora. Însă tocmai aceste crezuri fundamentale ne-au ajutat să renaștem sau să ne regrupăm și să devenim mai puternici, dar și mai hotărâți să contribuim, constant, la modernizarea și consolidarea statului, astfel încât România să poată depăși orice criză în cel mai echitabil mod.

Unul dintre cele mai tulburi și tragice momente istorice recente l-a constituit decembrie 1989. Acela a fost momentul în care libertatea de exprimare am plătit-o cu o jertfă de sânge. Dintre toate aceste raționamente, noi, cei de la PSD, ne-am delimitat, punctual, până și de partenerii noștri de coaliție, respectiv PNL, din cauza propunerii legislative, pe care au inițiat-o, pentru înăsprirea sancțiunilor penale în cazul protestelor publice.

Așadar, PSD nu a susținut, din start, proiectul de lege retras de inițiatori, din fericire, prin care se urmărea intimidarea organizării și participarea la demonstrații sau mitinguri de protest. Îmi doresc ca, pe viitor, să nu mai auzim niciodată de astfel de tentații, care afectează însuși fundamentul democrației!

Mai spun un nu hotărât și oricăror piruete făcute strict cu scopul de a suci cu adevărat mințile românilor de bun-simț, receptivi, dar cu mai puțină cunoaștere aprofundată a jocurilor politice, în speranța câștigării unei brume de popularitate în plus de niște politicieni amatori.

Spre exemplu, în legislatura trecută, o formațiune politică care ne îndeamnă încă din băncile Legislativului, pe noi, cei de la putere, "să salvăm România" în locul lor, admițându-și singuri propriile limite, transformase, săptămânal, Casa Poporului într-o adevărată sală de spectacole, și nu orice fel de reprezentații, ci unele de un ridicol combinat cu un burlesc desăvârșit - dar care au mai convins câțiva votanți să le mai acorde încă o dată încrederea lor și să-i mai catapulteze în Camera Deputaților și în Senat, cel mai probabil într-o ultimă încercare... de-ai mai distra puțin, dacă de reprezentat nu le-au reprezentat niciodată interesele. Iar toate "partiturile" stridente, care se doreau proteste ale acestui partid de dreapta, erau însoțite de o recuzită de mucava. Partea cea mai proastă este că toate acele cartoane, cu care se protesta, pe holurile Parlamentului, împotriva tuturor deciziilor, au ajuns să definească întreg spectrul actual al opoziției.

Sub nicio formă, nu le plâng de milă celor de la USR și AUR, ci oamenilor creduli care i-au investit cu voturile lor și care, din păcate, pot repeta această greșeală flagrantă la viitoarele alegeri. Pur și simplu mă întristează când văd atâta fariseism rezultat din disperarea de a nu fi la conducerea țării a două grupuri politice care nu au spre deloc experiența guvernării. Cu USR s-a văzut cel mai bine, nu doar că nu a știut să guverneze, ci și a improvizat pe genunchi Planul Național de Redresare și Reziliență, care ne provoacă, în continuare, mari bătăi de cap din cauza absurdității și deficiențelor construcției sale și, din nefericire pentru renumele României, ne-a și umplut de ridicol în mod gratuit.

Numai că USR nu s-a oprit aici din procesul propriu de acoperire cu prea mult caraghioslâc. Și în prezent, unii dintre purtătorii de mesaje ai acestui partid inventează flagrant tot soiul de alegații manipulative, în speranța că ele se vor plia măcar pe interesele unui segment de electorat, indiferent cât de insignifiant este acesta. Tot din nefericire, în același mod acționează și mare parte dintre vectorii de imagine ai AUR. Nu au cu ce realizări să iasă în fața românilor, pentru că nu au trecut niciodată prin amplele mecanisme ale conducerii acestei țări și care, inevitabil, ajung să erodeze orice formațiune politică, dar profită de orice ciocnire de opinii ca să obțină un mic câștig electoral. Mare parte dintre poziționările AUR și USR nu se dovedesc decât niște simple dezinformări sau manipulări grosolane, indiferent că este vorba despre subiecte serioase, de care depinde traiectul României sau despre false tematici cu iz de cancanuri.

Opoziția de amorul artei nu consider că va aduce beneficii reale nimănui, cu atât mai puțin partidelor care preferă să se situeze împotriva oricăror măsuri luate de actuala coaliție de guvernare sau celor care aleg să-și piardă timpul prețios, urmărind astfel de exerciții artificiale, ca să nu le cataloghez drept alte false iluzii, vândute în numele democrației. Dacă opoziția ar avea cu adevărat intenții bune, așa cum susține, ar înainta soluții viabile și nu doar pseudorezolvări pornite de pe buze și deloc formulate reflexiv și cognitiv. Urmările unor vorbe goale, aruncate la întâmplare de către opoziție în vântul din orice piață, pot provoca și acte de vandalism, precum și pagube iremediabile pentru România, așa cum s-a mai întâmplat de curând. Țin să subliniez că mă pronunț, din nou, împotriva oricăror acte de violență și militez ca românii să continue să se exprime liber, chiar dacă, de multe ori, modul în care o fac nemulțumește!

De asemenea, îmi doresc să avem parte de o opoziție folositoare, care să contribuie și ea, cu adevărat, la propășirea poporului român, după cum s-a angajat prin jurământul depus la intrarea în Parlament!

    Florian-Claudiu Neaga - intervenție intitulată Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului nu trebuie să rămână doar un moment marcat fără ecou și fără acțiuni concrete!;

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului nu trebuie să rămână doar un moment marcat fără ecou și fără acțiuni concrete!"

Voi folosi prilejul declarației politice de astăzi pentru a sublinia importanța Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului, marcată în fiecare an pe data de 2 aprilie, conform Rezoluției Organizației Națiunilor Unite adoptată la data de 18 decembrie 2007.

În același context, în 2008, intra în vigoare Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, cu obiectivul de a-și propune reafirmarea principiului fundamental al drepturilor omului și de a proteja și asigura exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului, precum și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu dizabilități și de a promova respectul față de acestea.

Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități reprezintă un instrument vital pentru promovarea unei societăți incluzive, care să se preocupe de toți, ca și pentru garantarea faptului că toți copiii și adulții cu autism vor putea duce o viață împlinită. Adoptarea acestei convenții a reprezentat un pas important în conștientizarea răspândirii acestui fenomen cu cât rata autismului în toate regiunile lumii a înregistrat creșteri constante, iar lipsa înțelegerii are un impact enorm asupra persoanelor cu autism, a familiilor lor, precum și a comunităților.

În acest sens, în ultimii ani, s-au înregistrat progrese majore în ceea ce privește creșterea gradului de conștientizare și acceptare a autismului, cu precădere în rândul copiilor, iar această reușită se datorează în mod special cadrelor medicale, cercetătorilor și comunității academice internaționale care pun accent în prezent pe datele științifice relevate prin intermediul paradigmei neurodiversității.

În detrimentul tuturor acestor eforturi, sunt cazuri și regiuni unde persoanele cu autism încă se lovesc de situații discriminatorii. În plus, nivelurile de conștientizare și acceptare diferă foarte mult de la o țară la alta. De asemenea, persoanele cu autism sunt deosebit de vulnerabile la schimbările majore ale rutinelor și vieții de zi cu zi la care asistăm peste tot în jurul nostru, precum pandemiile, războaiele și dezastrele naturale. Din acest punct de vedere, este și datoria noastră să promovăm în primul rând calitățile demonstrate științific cu care sunt înzestrate aceste persoane - și mă refer aici la gama largă de talente pe care le pot dezvolta, spre deosebire de noi toți, ceilalți.

În România, spre exemplu, un copil din 54 este diagnosticat cu autism. În prezent, în țara noastră sunt peste 558.000 de oameni care duc lupta cu această boală, aici fiind incluși atât copiii cărora li s-a pus acest diagnostic, cât și familiile lor care se confruntă cu greutățile aduse de acesta.

Pentru toate aceste persoane, precum și pentru familiile lor, cea mai mare provocare rămâne susținerea financiară a terapiei, costul mediu lunar ajungând la aproximativ 1.500-2.000 de euro, iar sprijinul acordat de stat în momentul de față nu se ridică la acest nivel. Provocarea este cu atât mai mare cu cât, în ritmul actual de creștere a ratei de diagnosticare, în jurul anului 2050 se prefigurează faptul că un copil din doi va suferi de autism.

    Nicolae Giugea - declarație politică: Astăzi «culegem roadele» a trei decenii fără nicio politică demografică coerentă!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Astăzi «culegem roadele» a trei decenii fără nicio politică demografică coerentă!"

La finalul anului trecut, Institutul Național de Statistică ne prezenta datele provizorii ale Recensământului populației și locuințelor realizat în anul 2021. Chiar dacă mai avem de așteptat până la publicarea datelor definitive, putem deja să tragem o primă concluzie preliminară clară - România se confruntă cu cel mai puternic declin demografic din istorie.

În fapt, INS nu vine decât să ne confirme științific ceea ce noi bănuiam și observasem în ultimii ani, mai ales atunci când mergeam prin satele românești sau prin orașele mai mici - copiii sunt tot mai puțini, zeci de școli se închid în fiecare septembrie, tinerii sunt în majoritate plecați la muncă sau la studii la oraș sau în străinătate, iar părinții și bunicii au devenit locuitorii preponderenți ai așezărilor rurale. Cauzele unei asemenea stări de fapt au fost deja prezentate de către specialiști - migrația tinerilor în spațiul Uniunii Europene, lipsa de oportunități economice și sociale în mediul rural, lipsa unor politici consistente pentru susținerea familiilor și pentru stimularea natalității.

De la căderea comunismului și până în prezent, doar județul Dolj a pierdut peste 160.000 de locuitori, de la peste 760.000, la mai puțin de 600.000. Mai grav este faptul că tendința scăderii populației se menține și peste 8 ani, când vom avea iarăși o evaluare a populației, vom avea surprize și mai mari. Declinul demografic al Doljului are justificări obiective multiple: județul s-a dezindustrializat puternic, iar investițiile noi, puține la număr, s-au plasat preponderent pe lângă marile orașe; infrastructura rutieră abia acum se face, iar cea feroviară mai așteaptă; până și agricultura a fost lovită de politicile slabe, de slaba capitalizare, de deșertificarea a mii de hectare și de câștigurile nestimulative ale fermierilor.

România are nevoie de politici demografice curajoase, pentru a opri tăvălugul demografic - îmbătrânirea și scăderea populației. O politică pronatalistă demarată astăzi își va vedea efectele abia peste mulți ani, pentru că, spre deosebire de alte politici publice, nu produce efecte peste noapte.

Avem nevoie de o întinerire a populației, de sate pline de copii, de școli ticsite de elevi, de tineri fermieri și antreprenori, de angajați cu putere de muncă. Toate acestea nu se vor rezolva de la sine, dacă nu vom sprijini tinerii să-și clădească o familie, să-i ajutăm să-și crească și să-și educe copiii și să-i atragem înapoi, în țară, pe cei plecați departe, peste hotare.

Decidenții politici din România, ocupați cu rezolvarea problemelor cotidiene, ar trebui să înțeleagă cât de important este să avem o populație tânără și o țară atractivă pentru tineri.

    Nicolae Roman - declarație politică având titlul Puterea noastră ca români - «Relația dintre pensiile militare și pensiile speciale»;

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Relația dintre pensiile militare și pensiile speciale»"

Cadrul legal referitor la pensii este reglementat de Legea nr. 172/2019 privind sistemul public de pensii. Această lege a mai fost completată și de alte legi care reglementează anumite pensii specifice numai anumitor profesii. Acestea sunt pensii speciale.

Pentru personalul din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, există sistemul pensiilor militare de stat, reglementat prin Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Fac excepție pensiile procurorilor și judecătorilor militari care nu fac parte din această categorie, conform prevederilor Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Pensiile militare nu pot fi considerate pensii speciale, ci sunt expresia recunoștinței statului față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile militarilor, suportate pe timpul carierei. Reglementarea lor este făcută de o singură lege - Legea nr. 223/2015, comparativ cu pensiile speciale, care sunt reglementate de două legi, o lege care reglementează domeniul civil sau militar și o lege care stabilește modul de calcul și valoarea pensiei în domeniul de activitate, adică o pensie specială.

Finanțarea pensiilor militare este stabilită prin legea de reglementare, de regulă din bugetul instituției, iar pentru pensiile speciale se prevăd bani din două surse - bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.

Baza de calcul pentru militari este procent din valoarea salariilor brute din 6 luni ale ultimilor cinci ani, iar pentru pensiile civile este ori media veniturilor brute din ultimele 12 luni sau din valoarea salariului brut pe ultima lună.

Actualizarea se face pentru cele speciale la fiecare majorare de salariu, iar pentru cele militare nu s-a făcut până în prezent, deși este precizat că trebuie făcută la fiecare mărire a soldelor de grad și de funcție. Procentele folosite la calcul - 65% pentru militari și 85% pentru pensii speciale, din baza de calcul fac în mod evident diferența.

Apartenența la un sistem de pensii - sistemul pensiilor militare de stat pentru cele militare. Cele speciale nu aparțin niciunui alt sistem public de pensii.

Din aceste motive, pentru pensiile militare care sunt "înghețate și blocate", Legea nr. 223/2015, în prezent, nu mai corespunde, din cauza deselor modificări. Ea face o discriminare clară între pensionarii militari și cei civili.

Cine are interes să se diminueze importanța profesiei de militar care, astfel, să influențeze negativ structura Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională?

    Nicu Niță - declarație politică intitulată Ministerul Agriculturii, sub conducerea PSD, continuă și în anul 2023 programele de sprijin pentru agricultorii români!;

Domnul Nicu Niță:

"Ministerul Agriculturii, sub conducerea PSD, continuă și în anul 2023 programele de sprijin pentru agricultorii români!"

Declarația mea politică se referă la programele de susținere pentru agricultorii care cultivă tomate, usturoi și alte legume deficitare pe piață.

Ministerul Agriculturii, sub conducerea PSD, a asigurat în bugetul pentru anul 2023 sumele necesare pentru ajutoarele de minimis destinate producătorilor agricoli. Sumele cuprinse în bugetul de stat vizează ajutorul de minimis pentru cartoful de consum, ajutorul de minimis pentru legume în spații protejate și ajutorul de minimis pentru producătorii de usturoi.

Ministerul Agriculturii a pregătit Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea «Programului de susținere a producției de usturoi»", precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia, în anul 2023.

Continuarea acordării ajutorului va contribui la asigurarea necesarului de usturoi de calitate pentru consum și la realizarea unei producții cantitative și calitative de usturoi, având rolul de a eficientiza activitatea exploatațiilor, prin capitalizarea acestora.

Impactul bugetar pentru această schemă de ajutor de minimis este de 29.700.000 lei, echivalentul a maxim 6.000.000 de euro.

Beneficiarii acestui program pot fi producători agricoli persoane fizice, juridice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli persoane juridice.

Pentru a obține ajutorul de minimis, agricultorii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kilograme de usturoi/10 mp.

Agricultorii pot obține un cuantum maxim al ajutorului de minimis de 3.000 de euro/ha și se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată, iar depunerea cererilor se va realiza până la data de 16 mai inclusiv, iar valorificarea producției se va face în perioada 1 iunie - 21 noiembrie inclusiv.

Continuarea acordării acestui ajutor de minimis va contribui la menținerea și sporirea interesului producătorilor și în anul 2023 pentru cultura de usturoi, precum și la echilibrarea importurilor, prin creșterea producției și a consumului de produse românești, răspunzând astfel dorinței românilor de a avea acces la produse proaspete locale.

Partidul Social Democrat și ministrul PSD al agriculturii susțin și sprijină fermierii români, prin găsirea soluțiilor pentru a le oferi la timp sprijinul necesar, astfel încât aceștia să aibă predictibilitate și stabilitate în activitatea lor. Este important ca producția agricolă națională și fermierii români să poată să ofere românilor produse de calitate, autohtone, și să sprijinim munca și eforturile făcute de aceștia.

    Daniela Oteșanu - declarație politică: Comisia Europeană va acorda despăgubiri suplimentare fermierilor români dezavantajați de prețul cerealelor din Ucraina;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Comisia Europeană va acorda despăgubiri suplimentare fermierilor români dezavantajați de prețul cerealelor din Ucraina"

În cadrul Consiliului AGRIFISH din ianuarie, România, alături de alte cinci țări - Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia - a solicitat activarea rezervei de criză, pentru a se acorda compensări din fonduri europene pentru pierderile suferite de fermieri, din cauza prețului scăzut la cereale, determinat de abundența pe piață a cerealelor ieftine din Ucraina.

PSD apreciază că, în cele din urmă, Comisia Europeană a admis argumentele ministrului agriculturii privind situația României, care trebuie tratată într-un mod particular. Acest lucru a fost exprimat clar de președintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, care a declarat că statele din prima linie trebuie să nu sufere din cauza dezavantajelor create. Astfel, admite că cei din Comisie nu au ținut seama de particularitățile din România, prezentate de ministrul Daea. Comisia a luat în considerare doar datele Institutului Național de Statistică, fără a ține seama de cele de la Ministerul Agriculturii.

Am văzut că și președintele Iohannis i-a dat dreptate ministrului Daea, că cei din Comisie au impus formula compensărilor fără nicio negociere, desființând astfel toate criticile liberalilor și ale altor politicieni, că ministrul nu ar fi negociat eficient. În realitate, ministrul nu a avut posibilitatea de a negocia.

Cel mai important pentru fermierii români este faptul că oficialii Comisiei Europene au acceptat suplimentarea compensărilor acordate României, fiind cea mai afectată de exporturile de grâne din Ucraina. Decizia, la nivelul Comisiei, este ca România și probabil alte state să primească o sumă suplimentară, pe lângă tranșa alocată în prima fază. O victorie importantă a ministrului agriculturii este că a convins Comisia ca în stabilirea sumelor suplimentare să se țină seama de suprafețele cultivate cu cereale în statele afectate de exporturile din Ucraina. România este pe primul loc în această privință dintre toate statele din regiune. România are cea mai mare suprafață cultivată cu cereale, respectiv 6 milioane de hectare. Urmează Polonia cu 3,5 milioane de hectare și Bulgaria cu două milioane de hectare. Dacă acesta va rămâne criteriul principal în alocarea noului sprijin, România ar trebui să ia cea mai mare sumă dintre statele solicitante.

O altă decizie importantă a ministrului agriculturii este inițiativa de a cumpăra terenul agricol românesc ce va fi pus la dispoziția tinerilor fermieri ca să producă hrană sănătoasă pentru consumul cetățenilor români.

Fără costuri suplimentare la bugetul de stat, inițiativa Ministerului Agriculturii atinge simultan trei obiective majore: independență energetică din surse regenerabile, asigurarea terenurilor și producției agricole pentru consumul intern, sprijinirea tinerilor fermieri. Ministerul Agriculturii va concesiona, pe o perioadă de până la 49 de ani, terenurile neviabile din punct de vedere agricol, pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice. Astfel, se va obține mai multă energie solară pentru atingerea obiectivului României de a deveni independentă energetic și de a folosi energie curată. Din fondurile obținute, Ministerul Agriculturii va achiziționa terenuri agricole viabile. Terenurile achiziționate vor fi concesionate tinerilor fermieri. Astfel, va crește producția internă de produse agricole și se consolidează securitatea alimentară pentru cetățenii români.

PSD știe să dezvolte agricultura românească. Sectorul agroalimentar din România este cea mai importantă componentă din acest domeniu pe care se concentrează proiectele legislative și programele susținute de parlamentarii și miniștrii social-democrați. Trebuie să asigurăm valorificarea produselor agricole românești, prin includerea lor în comenzile de stat, destinate școlilor, unităților militare sau așezămintelor sociale, astfel încât producătorii români să aibă venituri sigure și să poată menține locurile de muncă.

    Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică: Domnul Lăzărescu continuă să moară, de nepăsare!;

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

"Domnul Lăzărescu continuă să moară, de nepăsare!"

Săptămâna trecută, la Botoșani, s-a petrecut un caz cu adevărat revoltător, care a fost preluat și mediatizat în întreaga țară. Este vorba despre decesul unui pacient de 87 de ani, găsit mort pe holul Spitalului de Urgență, în care era internat de trei zile, cu insuficiență respiratorie. Bătrânul mort pe holurile spitalului de la Botoșani este o oglindire a tuturor bătrânilor României - bolnavi și părăsiți, aflați în grija nimănui.

Pacientul, însă, nu era un bătrân oarecare. Era chiar bunicul directorului medical al spitalului. Ce fel de grijă pentru pacienți poate garanta un sistem sanitar care pune în funcții oameni nepăsători față de proprii bunici, de părinți și, probabil, chiar și față de copiii lor? Cum putem spune românilor să aibă încredere în astfel de oameni?

Așa cum se întâmplă peste tot, răspunsul la întrebările adresate conducerii spitalului în cauză de la Botoșani a fost același, ridicatul din umeri. Ridicatul din umeri este un răspuns universal, acordat tuturor românilor, un răspuns care arată lipsa de grijă și de respect pe care statul o arată propriilor cetățeni.

Se va acuza, bineînțeles, lipsa de personal. Însă lipsa de personal din spitalele României este doar un efect al unui sistem medical dezastruos, în care oamenilor morali și dedicați nu li se mai acordă oportunitățile cuvenite, nu li se acordă nici măcar șansa de a-și demonstra, cu adevărat, meritele.

Spitalele au devenit monopoluri de putere politică și motive de laudă pentru Consiliul Județean, atunci când vine vorba despre proiecte de renovare cu bani europeni. Și, deși resursele tehnice îmbunătățite sunt importante și binevenite, resursele umane ale sistemului sanitar rămân la cote minime.

În acest moment, situația este tragică. Jumătate din medicii din România sunt concentrați în 6 județe, cele mari și cu ceva dotări prin spitale. În restul țării, se practică medicina de ocazie. În unele județe s-a ajuns în situația în care nici măcar la terapie intensivă nu există medic de gardă. În tot acest timp, pacienții pleacă bolnavi la sute de kilometri de casă, ca să găsească un spital care să-i trateze.

România a pierdut cel puțin 40.000 de doctori în ultimii 10 ani, iar deficitele rezultate pe anumite specializări medicale sunt evidente și acute. Unele dintre ele au fost scoase la lumină de criza pandemiei, altele sunt încă ascunse. Exodul medicilor va aduce, în continuare, pentru ani buni, costuri umane și financiare uriașe în sistemul de sănătate din România.

Totuși, guvernanții noștri nu se întreabă de ce medicii pleacă din țară? Situația distribuției inegale a medicilor în spitalele din România este cunoscută la vârful ministerului. Deci, problema a fost identificată. Pare că și soluția există, însă doar sub forma unei strategii încă neaplicate. O meteahnă tipic românească - facem planuri pe hârtie și le băgăm apoi în sertar, lăsând loc unor probleme mai serioase - bani, puterea și politica mincinoasă.

    Raisa Enachi - declarație politică având ca obiect Prag pentru abuzul în serviciu;

Doamna Raisa Enachi:

"Prag pentru abuzul în serviciu"

PNL, PSD și UDMR își propun să modifice Legea abuzului în serviciu, pentru ca un prejudiciu mai mic de 50.000 de euro să nu fie considerat o infracțiune penală.

Cu toate acestea, pentru faptele care nu depășesc această sumă, răspunzătorii vor suporta amenzi cuprinse între 20.000 de lei și 200.000 de lei, dacă fapta este săvârșită cu intenție și între 10.000 de lei și 100.000 de lei, dacă fapta este săvârșită din culpă. S-a mai încercat această modificare și în anul 2017, însă a nu fost adoptată. Cu toate acestea, Proiectul de Lege a avut 78 de voturi pentru, la ședința de la Senat. Cum se poate să susții această modificare, când știi că în acest fel funcționarul public va fi mai predispus să își neglijeze munca? Amenda va putea fi constatată de polițiștii din Ministerul Afacerilor Interne și va avea termen de prescriere de 5 ani de la data comiterii faptei.

Cele trei partide din coaliția de guvernare nu sunt preocupate de interesul cetățenilor până la urmă, ci vor doar să aibă spatele asigurat când vine vorba despre acțiunile pe care le desfășoară. Prin aprobarea unei astfel de legi, am îndemna funcționarii publici la furt, fără să fie pedepsiți. Nu este posibil! După ce că, oricum, corupția este la putere în România, acum se dorește și evidențierea acestui lucru! 50.000 de euro este o sumă cu care poți face destul de multe lucruri, de la consolidările unei instituții publice până la modernizarea unui salon de spital și, clar, nu este o sumă pe care funcționarii publici să și-o poată băga în buzunar și să scape basma curată!

Salariul mediu anual al unui român este în jur de 65.000 de lei-70.000 de lei, dar se vrea un prejudiciu de 250.000 de lei pentru ca o acțiune să fie considerată infracțiune! Românii muncesc mai bine de 4 ani și tot nu câștigă această sumă, iar coaliția de guvernare încurajează furtul! Gândiți-vă la viitorul României! Nu va prospera niciodată, dacă se va susține neglijarea muncii și a abuzului în serviciu!

Istoria se va repeta ca în anul 2017, când au avut loc numeroase proteste pe acest subiect. Oamenii deja au ieșit în stradă pentru a arăta nemulțumirea față de această decizie, iar opinia lor contează și trebuie ținut cont de aceasta!

Ministerul Justiției a propus ca pragul să fie de 9.000 de lei, prag cu care mulți nu sunt de acord și cred că este absurd să intri la închisoare pentru o așa sumă de bani. Oare s-a ajuns la această sumă tocmai datorită protestului care a avut loc, datorită cetățenilor implicați care și-au exprimat opinia?

Dar de ce nu se ia în considerare că funcționarii nu ar trebui să prejudicieze de la început, să nu fure? Aceștia ar trebui să lucreze în folosul comunității, nu împotriva acesteia!

    Viorel Salan - declarație politică intitulată Jandarmeria Română înseamnă mai întâi respect pentru cetățean!;

Domnul Viorel Salan:

"Jandarmeria Română înseamnă mai întâi respect pentru cetățean!"

În cei 173 de ani de existență instituțională pe care îi sărbătorește în acest an, Jandarmeria Română s-a transformat și a evoluat permanent, devenind ceea ce este astăzi, o instituție credibilă, solidă, profesionistă.

Acest progres constant reprezintă în același timp cea mai clară dovadă a forței acestei instituții de a se adapta zi de zi cerințelor societății actuale de siguranță publică, echilibru, normalitate și respect pentru cetățean.

Puține instituții ale statului român se pot mândri cu o istorie atât de îndelungată, ceea ce denotă continuitate, coerență și păstrarea unor valori autentice.

Jandarmeria Română înseamnă mult mai mult decât restabilirea ordinii publice. Jandarmeria Română înseamnă ajutorarea oamenilor aflați în dificultate, intervenția în situații de urgență, înseamnă militari expuși riscului 24 de ore din 24, în zăpezi, în ger sau la inundații.

În același timp, ca militari în slujba apărării democrației și a statului de drept, jandarmii și-au făcut întotdeauna datoria, fie că a fost vorba despre misiuni în țară, fie în străinătate. Modul exemplar de îndeplinire a misiunilor primite de către jandarmii români în Kosovo sau în Afghanistan a fost în repetate rânduri remarcat de reprezentanții statelor partenere participante la coaliția multinațională și ai Uniunii Europene.

Prestigiul dobândit în plan internațional, prin executarea cu profesionalism a misiunilor NATO și ONU, demonstrează nu doar un înalt grad de instruire, profesionalism și competență, dar și capacitatea de a fi mereu furnizori de securitate în zone de conflict.

Pentru toate acestea, doresc să-i felicit în mod călduros pe toți cei care formează această prestigioasă armă și să îi asigur de întreaga mea considerație și sprijinul necondiționat în tot ceea vor îndeplini în slujba legii!

Totodată, țin să mulțumesc astăzi fiecărui jandarm care și-a împlinit datoria în țară și în afara granițelor ei!

La mulți ani tuturor celor care au ales să poarte uniforma bleu-jandarm!

La mulți ani, Jandarmeriei Române!

    Silviu-Titus Păunescu - declarație politică având ca subiect Centrele pentru marii arși - o bătaie de joc la adresa românilor;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Centrele pentru marii arși - o bătaie de joc la adresa românilor"

Au trecut aproape opt ani de la tragedia de la Colectiv, iar în sistemul medical românesc nu s-a petrecut nicio schimbare majoră, din contră, punctul culminant a fost atins prin nu mai puțin de 14 incendii care au afectat spitalele într-un an, acestea devenind, mai degrabă, adevărate crematorii, decât locuri unde oamenii să meargă având încrederea că se vor vindeca sau măcar să-și amelioreze starea de sănătate.

Revenind, după incendiile mari în spitalele din Piatra Neamț, București și Constanța, chiar președintele țării, domnul Klaus Iohannis, și-a asumat, la cel mai înalt nivel, problema instalațiilor de gaze și a rețelelor de electricitate din spitale - principala sursă de la care au luat foc secțiile. Mai mult decât atât, în urmă cu 9 ani, în 2014, Guvernul a aprobat Hotărârea de Guvern care prevedea construcția a 4 centre de mari arși - două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș. În caz că ați uitat, sub o formă sau alta, coaliția PSD-PNL-UDMR a dat, în tot acest răstimp, 9 miniștri ai sănătății - Eugen Nicolaescu, Nicolae Bănicioiu, Florian Bodog, Sorina Pintea, Victor Costache, Nelu Tătaru, Florin Cîțu, Atilla Cseke, Alexandru Rafila, ca să nu mai adăugăm și basmele promisiunilor electorale - de la cele cinci mari spitale regionale până la reformarea sistemului medical.

Acum, ​premierul Nicolae Ciucă a anunțat că Guvernul pe care îl prezidează va aproba o altă Ordonanță de Urgență pentru finalizarea și operaționalizarea a trei centre pentru mari arși, la Spitalul "Grigore Alexandrescu" din București și la Spitalele Județene din Timișoara și Târgu Mureș, desigur, cum altfel decât printr-un împrumut, căci din buget avem de plătit pensii speciale și zeci de mii de sinecuri din întreg aparatul administrativ.

Stimați colegi, vă îndemn să renunțați la ipocrizie și să încercați să urmați dictonul latin "Facta, non verba!", adică mai faceți și treabă, apoi vorbiți, că pe vorbe goale, de 30 de ani, noi, românii, cei care cotizăm și pentru sistemul medical, murim cu zile în spitale!

    Vasilică Toma - intervenție având titlul Acces real la cultură pentru toți copiii!;

Domnul Vasilică Toma:

"Acces real la cultură pentru toți copiii!"

Dreptul la cultură al copilului este susținut prin mai multe instrumente internaționale și naționale care garantează dreptul copiilor la acces la educație, cultură și activități recreative adecvate vârstei și dezvoltării lor.

Una dintre cele mai importante instrumente este Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Organizația Națiunilor Unite în 1989. Aceasta Convenție prevede că toți copiii au dreptul la educație și la participarea la viața culturală și artistică, precum și la beneficiile pe care le aduc știința, cultura și arta.

De asemenea, Constituția și legile naționale garantează dreptul copiilor la educație și la acces la cultură. Guvernele sunt responsabile pentru asigurarea accesului copiilor la aceste drepturi și pentru crearea de oportunități egale pentru toți copiii, indiferent de etnie, sex sau statut social.

În plus, educația și cultura sunt susținute prin intermediul sistemelor de învățământ și prin intermediul activităților culturale și artistice organizate de instituții și organizații culturale.

De asemenea, părinții și tutorii au responsabilitatea de a asigura copiilor accesul la educație și la activități culturale și de a-i sprijini în dezvoltarea lor culturală și artistică.

Prin urmare, dreptul la cultură al copilului este un drept fundamental și este susținut prin mai multe instrumente internaționale și naționale, prin educație și prin intermediul activităților cultural-artistice organizate de instituții și organizații culturale.

Însă, din păcate, în fapt, familiile se confruntă cu incapacitatea financiară pentru accesul liber la cultură. Există niște reduceri pentru elevi și studenți, numai că nu poți beneficia de ele online, ci doar fizic, iar atunci când ajungi la casa de bilete, ți se spune că nu mai au bilete reduse, sau, eventual, în cel mai bun caz, ți se transmite - "...mai avem 3 locuri în colțul stâng, pe ultimul rând", acolo unde, așa cum știți și dumneavoastră, unde vizibilitatea este mai mult decât una precară.

Înțeleg că există mai multe motive pentru care elevii nu pot cumpăra bilete online la teatru, printre care vorbim despre limitarea vârstei, necesitatea unui card de credit, probleme tehnice, dar acestea nu se mai justifică în era în care, de la digitalizare, se presupune că am ajuns la automatizare!

Și stau să mă gândesc, este posibil, cumva, ca biletele reduse pentru elevi, care sunt disponibile numai într-un colț al teatrului, să nu respecte principiul egalității de șanse în ceea ce privește accesul la cultură? Pentru că, în cazul în care accesul la aceste bilete reduse este limitat într-un anumit loc din teatru, acest lucru poate crea un dezavantaj pentru elevii care nu au acces la restul zonelor sau care nu sunt conștienți de existența acestor bilete reduse.

Consider și sper să îmi împărtășiți opinia că este mai mult decât important ca teatrele și alte instituții culturale să ia în considerare modul în care pot fi asigurate oportunități egale pentru toți cei interesați de accesul la cultură, inclusiv sau mai ales pentru elevi!

În acest sens, consider că este la fel de important să existe informații clare și accesibile despre biletele reduse și acestea să fie disponibile în toate zonele teatrului sau instituției culturale.

În plus, este important ca aceste bilete să fie disponibile pentru toți elevii, nu doar pentru elevii din anumite școli sau grupuri selectate. Pentru că, doar așa, ne putem asigura că toți elevii au acces egal la cultură și la oportunitățile care pot contribui la dezvoltarea lor culturală și artistică.

    Vasile Nagy - declarație politică având ca subiect Jandarmeria Română, 173 de ani de existență;

Domnul Vasile Nagy:

"Jandarmeria Română, 173 de ani de existență"

În data de 3 aprilie 1850, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat o hotărâre de divan care a instituit Jandarmeria Română, prin care s-a stabilit un statut juridic pentru aceasta și principiile de organizare și funcționare. Regimentul de jandarmi din Moldova a fost împărțit în două subdiviziuni, fiecare având responsabilitatea a șase județe. Legea a stipulat că Jandarmeria are ca misiune paza siguranței publice, menținerea ordinii și aplicarea legilor.

Jandarmeria a fost structurată pentru a putea executa atât servicii ordinare, realizate zilnic conform regulamentelor, cât și servicii extraordinare la solicitarea autorităților, prin crearea de subunități mobile.

În urma Revoluției din decembrie 1989 și a reorganizării instituțiilor de stat în spiritul democrat și de drept, Jandarmeria a fost remodelată și a început să joace un nou rol în asigurarea ordinii publice. În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 749 din 5 iulie 1990, Comandamentul trupelor de Pază și Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi. Legea nr. 40 din 18 decembrie 1990 a legiferat structura și atribuțiile trupelor de jandarmi.

Legea nr. 116 din 18 iunie 1998 a fost un moment important în consolidarea democrației din România, prin stabilirea organizării și funcționării Jandarmeriei Române. Această lege a fost înlocuită de Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 care a stabilit statutul, atribuțiile și competențele Jandarmeriei Române, precum și organizarea și conducerea acesteia, drepturile și obligațiile personalului instituției.

Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociația Polițiilor și Jandarmeriilor Europene și Mediteraneene cu statut militar, Jandarmeria Română și-a consolidat poziția europeană și a demonstrat profesionalismul în îndeplinirea misiunilor sale internaționale.

În prezent, Jandarmeria Română este una dintre cele mai importante instituții de forță ale statului român, responsabilă cu menținerea și asigurarea ordinii publice în întreaga țară, cu protejarea cetățenilor și cu apărarea intereselor naționale. În aceste scopuri, Jandarmeria desfășoară activități diverse, printre care se numără patrularea, intervenția în situații de urgență și gestionarea manifestațiilor publice.

Totodată, instituția are și un rol important în ceea ce privește asigurarea securității la nivel intern și extern, fiind implicată în numeroase operațiuni de combatere a terorismului și a altor forme de infracționalitate organizată. De asemenea, Jandarmeria Română are o importanță deosebită în ceea ce privește protejarea instituțiilor statului și a personalităților publice.

În concluzie, Jandarmeria Română este una dintre instituțiile fundamentale ale statului român, cu o istorie bogată și cu un rol vital în asigurarea ordinii publice și a securității naționale.

    Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică: Căile Ferate Române - drumul către colaps.

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

"Căile Ferate Române - drumul către colaps"

În caz că nu știați, în 1990, România deținea a treia cale ferată din Europa ca număr de kilometri, trenul fiind principalul mijloc de transport, aproximativ 400.000 de oameni călătorind zilnic.

În plus, între 1960 și 1989 s-au electrificat 4.000 de kilometri, aveam o industrie de profil puternică, țara noastră fiind cel mai mare exportator de vagoane de marfă din lume, în anii '80 - și ca să vă dau doar un singur exemplu, între anii 1970 și 1984 am exportat peste 100.000 de vagoane de marfă, 3.000 de vagoane de pasageri și 1.500 de locomotive!

Astăzi, Electroputere Craiova nu mai există, iar singurul producător privat de locomotive din România are o cadență de producție de 10-12 locomotive, anual, care pleacă, toate, la export în Suedia!

Din 1989 și până astăzi, parcul rulant s-a diminuat cu peste 50%, atât în cazul locomotivelor, cât și al vagoanelor, pe porțiuni bune de traseu se circulă și cu 5 kilometri/oră.

În ceea ce privește infrastructura feroviară, în anul 2019, România se situa pe locul 26 din 28 de țări ale Uniunii Europene, ultimele două clasate fiind Malta și Cipru, țări care nu au niciun kilometru de cale ferată.

Cine este vinovat, stimați colegi, pentru această umilință națională? Necolaiciuc, primul și singurul mare condamnat, care a devalizat CFR, creând o pagubă de 57 de milioane de euro și care după 2 ani de pușcărie, din 8 la câți a fost condamnat, a fost eliberat condiționat?!

Oare nu cumva toți reprezentanții partidelor aflate la guvernare, care au susținut, cu bună știință și complice, devalizarea CFR și a CFR Marfă? Ce face justiția? Căci la pensii speciale e coadă mare, dar la făcut treabă, obosesc subit domnii judecători, cărora le plătim, lunar, mii de euro, doar ca să-i vedem cum îi fac scăpați pe toți cei vinovați pentru starea de fapt în care ne aflăm! Nici de o parte, nici de alta, prejudiciile nu sunt recuperate, iar buni de plată suntem noi, românii!

Astăzi, ministrul transporturilor este Sorin Grindeanu, eternul protejat al PSD, dar mai ale al presei bine plătite tot din banii noștri! Mandatul său este sinonim cu încă un eșec de proporții considerabile - accidente lunare pe căile ferate cu victime, moartea unui om pe autostradă din cauza lipsei grătarelor de protecție, întârzieri sau chiar ratări ale unor proiecte majore de infrastructură!

Și dintr-o realitate paralelă face parte și Marcel Ciolacu, viitor prim-ministru al Guvernului României, din mai, atunci când susține că, citez, "Sorin Grindeanu are cea mai mare execuție dintre toți miniștrii transporturilor."

Treziți-vă, domnilor guvernanți!

Următoarea stație este colapsul!

  Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Continuăm lucrările ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 212.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Și vă reamintesc programul de lucru - între orele 10.00 și 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 - pauză, iar apoi votul final; la încheierea sesiunii de vot final - cele două ședințe, ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există observații în legătură cu ordinea de zi?

Domnul Simonis, vă rog.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mi-aș dori să vă propun niște modificări la ordinea de zi, și anume, pentru ziua de astăzi, să dezbatem... unu, două, trei... șase proiecte, și să le stabilim în ordinea următoare.

Cu siguranță, va fi nevoie de prelungirea programului de lucru.

Prin urmare, vă voi propune ca la punctele 1, 2, 3, 4, 5 și 6 să fie următoarele proiecte, urmând ca programul de lucru să se epuizeze după dezbaterile la toate aceste 6 proiecte cerute acum.

E vorba de:

La punctul 1, PL-x 162/2023 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;

Deci PL-x 162/2023, la poziția 1.

La poziția 2, Pl-x 724/2022 - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Are termen de adoptare tacită și trebuie astăzi dezbătută.

La punctul 3, Proiectul de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu; e vorba de PL-x 110/2018;

La poziția 4, PL-x 354/2022 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;

La 5, PL-x 246/2023 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative;

Și la punctul 6, PL-x 245/2023 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative.

Deci avem de la 1 la 6 și prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pe cele 6 proiecte.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vor urma două voturi.

Primul vot - modificarea ordinii de zi, cu următoarea ordine:

La punctul 1, PL-x 162/2023;

La punctul 2, Pl-x 724/2022;

La punctul 3, PL-x 110/2018;

La punctul 4, PL-x 354/2022;

La punctul 5, PL-x 246/2023;

Și la punctul 6, PL-x 245/2023.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 134 de voturi pentru, 31 contra, 33 de abțineri, aprobată.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Al doilea vot - prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor la PL-x 245/2023, și anume poziția 6 de pe ordinea de zi.

Vot, vă rog.

   

Cu 202 voturi pentru, 4 contra, aprobată.

 
Proiectul de Lege privind mobilitatea urbană durabilă (PL-x 47/2023) (retrimis comisiilor).  

Intervenții asupra ordinii de zi, domnule Simion?

Vă rog.

   

Domnul George-Nicolae Simion:

Da.

E vorba de PL-x 47/2023. Cer scoaterea acestuia și retrimiterea la comisii.

Este un proiect de lege care încalcă grav libertatea de mișcare și multe alte drepturi fundamentale. E vorba de așa-numitele "orașe de 15 minute"; PL-x 47/2023, Proiectul de Lege privind mobilitatea urbană durabilă.

Am primit foarte multe mesaje în ultimele 24 de ore, din partea cetățenilor îngrijorați, și mi se pare justificată retrimiterea la comisii, pentru două săptămâni, ca să putem analiza în detaliu acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Chiar dacă nu-l vom discuta astăzi, pentru că nu face parte... deci nu va fi printre punctele pe care le vom discuta, vă rog să vă pregătiți cartelele - retrimiterea la comisii a PL-x 47/2023.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 163 de voturi pentru, 15 contra, 35 de abțineri, PL-x 47/2023 a fost retrimis la comisii.

Bănuiesc că vom păstra cutuma - pentru două săptămâni; n-ați făcut această mențiune.

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Ba da! Ba da!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Mai sunt alte intervenții asupra ordinii de zi? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (PL-x 162/2023) (rămas pentru votul final).  

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 162/2023.

Inițiatorul, Guvernul României?

Vă rog.

   

Domnul Irinel Ionel Scrioșteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Bună dimineața, doamnelor și domnilor parlamentari!

Proiectul de lege are ca obiect modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Numai o secundă, vă întrerup, dați-mi voie să remarc prezența la balcoane a unui grup de 21 de studenți de la Universitatea "1 Decembrie" din Alba Iulia.

Bine ați venit, dragi studenți... (Aplauze.) ...în plenul Camerei Deputaților! (Aplauze.)

Vor mai fi anunțuri de acest gen astăzi.

 
   

Domnul Irinel Ionel Scrioșteanu:

Deci proiectul de lege are ca obiect modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin introducerea lucrărilor de întreținere curentă; pentru executarea acestora fără autorizație de construire.

Lucrările de întreținere curentă sunt foarte importante pentru menținerea drumului în stare de confort și siguranță a circulației rutiere.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține forma raportului comun al comisiilor, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisiile sesizate în fond, Comisia pentru administrație și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Doamna Gliga, vă rog.

 
   

Doamna Dumitrița Gliga:

Vă mulțumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât să poată fi executate fără autorizație de construire/desființare și lucrările de întreținere curentă, întreținere periodică și reparații curente la infrastructura de transport și la instalațiile aferente. Totodată, se propune ca autorizarea executării lucrărilor de construcții aferente infrastructurii de transport de interes național și de metrou gestionată de Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" S.A. să fie făcută de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin direcția de specialitate, cu respectarea prevederilor legale în domeniul autorizării construcțiilor, aceste prevederi urmând a fi aplicate și proiectelor de metrou aflate în diferite stadii de implementare, dacă până la intrarea în vigoare a legii nu au fost depuse la autoritățile locale cererile pentru emiterea autorizațiilor de construire/desființare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Apostol, Grupul USR.

 
   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Stimați colegi,

Odată cu acest proiect legislativ, am propus un amendament care a fost acceptat de toată lumea, și mă bucur, și vreau să vă mulțumesc pe această cale.

Este vorba de a da posibilitatea autorităților publice locale să supraînalțe trecerile de pietoni, fără autorizație de construcție.

Este un aspect important pentru orașele noastre, astfel încât să creștem siguranța cetățenilor, pietonilor, pe drumurile publice.

Vă mulțumesc pentru acest lucru. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 9 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (Pl-x 724/2022) (rămasă pentru votul final).  

2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 724/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru învățământ sau Comisia pentru apărare.

Domnul Leoreanu, vă rog.

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 724/2022

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Pentru întocmirea raportului comun, comisiile au analizat avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca studenții instituțiilor militare de învățământ superior, declarați inapți pe parcursul studiilor universitare, să beneficieze de dreptul de a opta pentru continuarea studiilor în aceeași unitate militară. Totodată, proiectul propune exonerarea studenților aflați în această situație de obligația de a restitui cheltuielile de școlarizare.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut propunerea legislativă.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport preliminar de adoptare, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din raportul preliminar.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învățământ a propus, cu 22 de voturi pentru și o abținere, adoptarea raportului preliminar primit, adică adoptarea inițiativei cu amendamente admise.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, cu amendamentele admise din anexa ce face parte integrantă din raportul comun.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu dorește... ba da, dezbateri generale, domnul Mircia Chelaru, Grupul AUR.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulțumesc.

Ați auzit - cei care au auzit, bineînțeles, - raportul Comisiei pentru apărare împreună cu cei de la învățământ.

Iau cuvântul pentru că această lege a fost întoarsă de mai multe ori, dezbătută cu foarte multă acribie în comisie.

Scot în evidență faptul că modificarea la Legea nr. 80 se face exclusiv pentru militarii din cadrul Ministerului de Interne.

De ce spun asta? Pentru că, pe de o parte, am atras atenția, dar fac o paranteză - acele amendamente care au fost adoptate au fost primite într-un mod corespunzător de comisie și însușite din partea mea.

Revin din paranteză și spun - instituțiile militare de învățământ, cu adevărat, trebuie să scoată produsul final - un luptător.

S-a pus problema ca instituția militară să nu se transforme într-una filantropică și, atunci când studentul, din motive varii, nu mai poate să îndeplinească acele misiuni de luptă, să părăsească instituția.

Am acceptat, așadar, totuși, după principiul - nu lăsăm pe nimeni în spate, cei care din motive neimputabile lor devin inapți pentru serviciul militar, să continue studiile până la terminarea acestora, pe banii statului.

Ce scot în evidență? Totuși, această lege produce o discriminare nepermisă, pentru că, la dezbateri, Ministerul Apărării Naționale nu și-a însușit această modificare, pe motiv că în această instituție nu există alternative.

Consider acest aspect un lucru cât se poate de nepriincios și asistăm la o lege care produce o discriminare în cadrul aceluiași corp militar.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Leoreanu, Grupul PNL.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

În calitate și de inițiator al acestui proiect de lege, am dorit ca sistemul să-i respecte, să-i sprijine și să-i ajute pe cei care vor și pot sau, uneori, din motive neimputabile, nu pot să mai slujească așa cum și-au dorit.

Cei care vin în sistemul militar vin din dorința de a se implica, au o pasiune, doresc cu adevărat să se desăvârșească aici, ca luptători.

S-ar putea, din motive neimputabile, pe parcursul desfășurării studiilor în instituțiile militare de învățământ superior, să nu poată să mai facă acest lucru, din cauza unei boli, a unui accident, așa cum spuneam, neimputabile lor.

Până acum, aceștia trebuiau să părăsească instituția de învățământ superior militar și să se orienteze acolo unde puteau să se regăsească sau erau acceptați.

În acest moment, pot, pe banii statului, să-și desăvârșească studiile și, ulterior, să își găsească un loc, în funcție de aptitudinile, competențele sau de calitățile fizice, intelectuale, pe care le au.

Am dorit ca acest lucru să fie și pentru militarii din MAI și pentru militarii din MApN.

Într-adevăr, a fost o discuție mai largă, au fost multe dezbateri. Ministerul Apărării nu a agreat în primă fază acest lucru.

A rămas că vom discuta și vom găsi o soluție și pentru cei din instituțiile militare de învățământ superior ale MApN.

Deocamdată, un pas a fost făcut pentru cei din sistemul militar din MAI. Cred că e un pas înainte, e un lucru bun.

Și trebuie să găsim o soluție și pentru cei din MApN.

Așa cum am spus, sistemului trebuie să-i pese. Și cei care vin dedicați, pasionați de acest lucru, dacă se întâmplă, dintr-un motiv neimputabil lor, să nu mai fie în...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

...toate potențele, atunci să poată totuși să desfășoare o activitate așa cum își doresc.

Vă mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la...

Nu trecem.

Domnul Nicu Fălcoi, Grupul USR.

 
   

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Motivul inițierii - pentru că sunt și eu cosemnatar al acestei legi - a fost tocmai acela de a scoate orice discriminare între militarii din această țară și funcționarii cu statut special. Pentru că acum vreo lună, două, am adoptat o lege care era dedicată exclusiv funcționarilor cu statut special, adică polițiștilor.

Faptul că, la inițiativa Ministerului Apărării Naționale, s-au scos militarii din cadrul Ministerului Apărării Naționale din acest proiect de lege mă face ca eu să mă abțin, pentru că nu mi se pare normal să existe o discriminare între militarii din cadrul Ministerului de Interne și cei din cadrul Ministerului Apărării Naționale.

Prin urmare, eu, personal, mă voi abține la acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Coarnă.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Pentru a fi declarat apt în școlile militare de specialitate, respectiv funcționari publici cu statut special, e vorba despre polițiști, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții - să fie apt din punct de vedere medical, testarea sportivă și testarea psihologică.

În momentul în care ești admis și îndeplinești aceste trei condiții, atât în perioada de școlarizare, cât și în perioada de activitate, dacă vei fi declarat inapt din punct de vedere medical, obligatoriu vei fi clasat.

Practic, noi spunem acum că el o să fie inapt din punct de vedere medical, o să fie clasat, dar îl menținem în școală.

Pentru ce să îl menținem în școală? El poate să fie transferat la o instituție de învățământ din zona civilă, cu echivalarea studiilor.

Acestea sunt niște inepții pe care nu știu cine le scoate și de unde le scoate.

Practic, ținem oameni în școală care sunt inapți din punct de vedere medical, statul român nu-i poate folosi, nici în calitate de polițist, nici în calitate de militar.

Nu știu cine profită de lucrul acesta. Nici măcar elevul în cauză nu profită de așa ceva, pentru că diploma lui nu poate fi recunoscută atâta timp cât el este clasat în cadrul școlii de ofițeri, agenți de poliție, subofițeri de armată, ofițeri de poliție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la...

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu voi vota contra acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

V-am spus adineauri că mai sunt anunțuri. Mai am două anunțuri de făcut.

Îi rog pe cei 50 de interni, dintre cei 600 care au aplicat pentru a face Internship la Camera Deputaților, să se ridice și să-i vedem, și pe dumneavoastră vă rog să-i aplaudați. (Aplauze.)

Sunt internii... (Aplauze.) ...care timp de două luni ne vor observa și ne vor ajuta.

Bine ați venit și în sala de plen!

Iar în stânga, din comuna natală a lui Liviu Rebreanu - și cu mare bucurie vă spun că aceasta se află în județul Bistrița-Năsăud -, din comuna Târlișua, 67 de elevi și profesori... (Aplauze.)... au bătut 600 de kilometri ca să fie alături de noi.

Bine ați venit, dragi prieteni... (Aplauze.) ...în Parlament! (Aplauze.)

Continuăm.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale Apele Române în domeniul public al Comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu (PL-x 110/2018) (rămas pentru votul final).  

3. Proiectul de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu; PL-x 110/2018.

Comisia pentru administrație sau Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog, doamnă Gliga.

PL-x 110/2018.

   

Doamna Dumitrița Gliga:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea Lacului Brebu din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Badea, dezbateri generale.

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai-Alexandru Badea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o inițiativă vădit neconstituțională. Nu o spun doar eu, a spus-o și Guvernul, a spus-o și Consiliul Legislativ. Sunt sigur că ar spune-o și Curtea Constituțională. Și asta pentru că transferurile interdomeniale de bunuri individual determinate din domeniul public al statului în domeniul public al UAT-urilor, județe sau localități, nu intră în domeniul legii, este act administrativ, se face conform Codului administrativ, adică prin hotărâre de Guvern, la cererea Consiliului Local sau Județean.

Înțeleg însă că există o reticență la nivelul Guvernului în a da asemenea hotărâri. Și este o reticență care provine încă de la cele două hotărâri de Guvern prin care mai întâi ați scos Insula Belina din bazinul hidrografic al Dunării și apoi ați trecut-o din proprietatea statului în proprietatea Consiliului Județean Teleorman, ca apoi să ajungă la domnul Dragnea, șeful PSD de atunci, care acum ne îmbie cu rețetele sale culinare pe YouTube. (Vociferări.)

Prin urmare, sunt împotriva acestei inițiative.

Aș susține, în schimb, o sesizare la CCR împotriva sa.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 354/2022) (retrimis comisiilor).  

4. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 354/2022.

Domnule Alda, vă rog, raportul comun.

   

Domnul Adrian Alda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, trimis cu adresa PL-x 354/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (21) al art. 27 din Legea nr. 18/1991, în sensul că deținătorii terenurilor din zonele care nu au fost cooperativizate pot solicita, la cerere, comisiei județene, emiterea titlului de proprietate, în următoarele condiții: dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu terenul în registrele agricole sau registrele cadastrale și în evidențele fiscale; dacă terenul nu face parte din domeniul public sau nu a fost înscris în evidențe ca fiind în domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale; nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna Vetuța Stănescu, Grupul PNL.

 
   

Doamna Vetuța Stănescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Proiectul de lege vine să reglementeze o situație aflată în dificultate, o nedreptate făcută deținătorilor de terenuri din zonele necolectivizate.

Drept pentru care Partidul Național Liberal propune proiectul de lege, astfel încât deținătorii de terenuri aflate în zone necolectivizate să poată deveni proprietari.

Dreptul de proprietate este un drept consfințit prin Constituție, drept pentru care venim să îndreptăm această nedreptate efectuată de Legea fondului funciar.

Vă adresez rugămintea, stimați colegi, de a vota acest proiect de lege și de a fi alături de cei care își revendică dreptul de proprietate în zonele necolectivizate în perioada regimului comunist.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Csaba, la dezbateri generale?

Vă rog, Grupul UDMR.

(Domnul deputat Csoma Botond solicită să ia cuvântul.)

Numai o secundă, colegul dumneavoastră și liderul dumneavoastră de grup are de ridicat o problemă pe procedură.

 
   

Domnul Csoma Botond:

Stimați colegi,

Înainte de a intra în dezbateri generale, aș dori să vă rog să avem un vot. Și solicit plenului Camerei Deputaților să retrimitem acest proiect de lege la comisie, pentru o săptămână.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

De ce? Care e motivația? (Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru retrimiterea la comisie, o săptămână, PL-x 354/2022.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 136 de voturi pentru, 31 contra, 45 de abțineri, proiectul a fost retrimis la comisie.

Trebuia să faceți această propunere la început, să nu mai citim raportul.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Un pic de organizare la coaliție, vă rog, dacă se poate!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Lăsați, domnule Moșteanu, lăsați! (Vociferări.)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative (PL-x 246/2023) (rămas pentru votul final).  

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative; PL-x 246/2023.

Vă reamintesc că, potrivit art. 117 din Regulament, suntem în procedură de urgență.

Întreb, dacă inițiatorul, și anume Guvernul României, dorește să intervină?

Vă rog.

   

Doamna Roxana Simona Momeu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Bună ziua!

Proiectul de lege are în vedere modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și modificarea și completarea unor acte normative, exclusiv pentru punerea în acord a dispozițiilor din actele normative menționate cu prevederile Constituției, așa cum acestea din urmă au fost interpretate prin decizii ale Curții Constituționale de admitere a unor excepții de neconstituționalitate referitoare la aceste acte normative.

Adoptarea proiectului este necesară, având în vedere că a trecut o perioadă considerabilă de timp de când aceste decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit implementate.

Prezentul proiect de lege a reprezentat un obiectiv de evaluare în cadrul MCV și continuă să fie monitorizat prin mecanismul "Rule of Law", desfășurat cu Comisia Europeană.

De asemenea, adoptarea proiectului de lege este cuprinsă și în cadrul PNRR, ca jalon în Reforma 5 - "Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia" -, din cadrul componentei privind "Buna guvernanță".

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cred că e...

 
   

Doamna Roxana Simona Momeu:

Proiectul de lege nu reprezintă o inițiativă de politică penală elaborată de Ministerul Justiției, ci cuprinde viziunea CCR asupra articolelor pentru care sunt propuse intervenții legislative.

Prin urmare, efortul Ministerului Justiției s-a concentrat strict pe nevoia de a transpune în texte juridice viziunea și voința CCR.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică, raportul.

Și, doamnă Gliga, vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere, după ce finalizați citirea raportului.

 
   

Doamna Dumitrița Gliga:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, modificarea art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 120/2018, cu modificările ulterioare, în vederea punerii de acord cu deciziile Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate referitoare la unele prevederi din aceste acte normative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr. 1, care face parte din prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere - 5 minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Timp de dezbateri - 5 minute.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 146 de voturi pentru, 63 contra și 3 abțineri, la amendamente avem 5 minute - timp de dezbatere, nu la dezbateri generale.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Simion, Grupul AUR, vă rog.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Prima oară a fost pragul de 250.000 de lei, după aceea a fost pragul de 9.000 de lei, după aceea a fost pragul de 6.000 de lei, după aceea n-a mai fost niciun prag...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule...

 
     

Domnul George-Nicolae Simion:

...după aceea...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, e următorul...

 
     

Domnul George-Nicolae Simion:

Știm, știm...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...proiect.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...știm.

Lăsați-mă să vorbesc...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

E următorul.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...că vorbesc pe timpul meu, domnule președinte.

După aceea... (Vociferări.) ...v-ați gândit să reintroduceți SRI-ul în anchetele penale. (Vociferări.)

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

E Codul penal, nu procedural.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Știu, știu, știu, nu, nu, nu, stați puțin, că am o propunere.

Dacă vreți, v-o fac și pe procedură.

 
     

Domnul Gabriel Andronache:

Cereți retrimitere!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Eu vă sfătuiesc, la câte telefoane ați avut, și la câte pauze ați avut, și la câte răzgândiri ați avut, vă solicit o pauză de 30 de minute, să mai dați o dată telefoane, să vedeți cum trebuie să votați.

Deci solicit, domnule președinte, o pauză de 30 de minute. (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

În folosul vostru!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am muncit mult, 45 de minute, și doriți pauză.

Mergem mai departe, domnule Simion.

Voci de la AUR:

Supuneți votului!

(Domnul deputat George-Nicolae Simion solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Întrucât... (Vociferări.)

Lăsați-mă, domnule Simion, ați vorbit.

Întrucât domnul Simion are nevoie de 30 de minute, în numele Grupului AUR, sunt obligat să supun votului dumneavoastră - pauză de 30 de minute.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 59 de voturi pentru, 134 contra și 6 abțineri, nu avem 30 de minute de pauză.

Așadar...

Domnul Stelian, Grupul USR.

Ion Stelian.

Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Proiectul acesta nu se referă la niciun prag. E vorba de Proiectul de modificare a Codului de procedură penală. Jalon în PNRR. De ce? Pentru că era un obiectiv important și pentru ridicarea MCV.

Domnul Predoiu, cu promisiuni către Comisia Europeană, a reușit să smulgă tot o promisiune, pentru că MCV-ul nu s-a ridicat în mod tehnic, deocamdată. Dar promisiunile au fost deșarte, pentru că în proiectele acestea se regăsesc - în cele două proiecte, și de procedură penală și cel referitor la Codul penal - se regăsesc foarte multe vulnerabilități, foarte multe elemente de neconstituționalitate, care nu fac altceva decât să pericliteze obținerea fondurilor Uniunii Europene.

Este absolut inadmisibil ce s-a întâmplat în Comisia juridică.

Din punctul meu de vedere, raportul depus astăzi este la limita săvârșirii infracțiunii de fals intelectual, pentru că nu acele amendamente au fost votate. Doamna președinte a supus votului respingerea, eliminarea amendamentelor votate la Senat. O aberație, evident, dar atât ați fost în stare să faceți.

Multe dintre deciziile Curții Constituționale nu au fost avute în vedere; este o chestiune extrem de gravă.

Legea este aceea de punere în aplicare a Codului de procedură penală cu deciziile Curții. Nici măcar Codul de procedură penală nu a fost pus 100% în acord.

Haideți să ne uităm în urmă și să vedem care este sursa acestor situații de blocaj și de ce ies din penitenciare sau scapă de dosare foarte mulți. Pentru că în momentul în care au fost adoptate aceste coduri, Cătălin Predoiu le-a adoptat pe genunchi, unele dintre ele, prin asumarea răspunderii, nu au fost dezbateri...

O voce din sală:

Timpul!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...nici atunci...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...cum nu sunt nici acum...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...concluzionați...

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...și iată...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Stelian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Concluzionez.

După ani de zile...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe scurt...

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...vedem...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...evident.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...că ceea ce a făcut domnul Predoiu atunci a însemnat zeci de articole declarate neconstituționale de Curtea Constituțională și dosare penale...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc...

 
     

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...închise...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Stelian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...compromise, din vina acestui ministru incompetent. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
     

Domnul Marian Mina (din sală):

Tu erai competent rău, Garsonieră!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă, din partea deputaților neafiliați.

Am rugămintea, domnule Coarnă, când vedeți că sunteți înscris la cuvânt, să veniți puțin mai aproape.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Reușim din nou să introducem SRI-ul în Codurile penale.

Dacă ați citit acest PL-x, o să observați că în zona penală vorbim de acțiunea celor 3 "i" - informație, investigație și instrumentare.

O să observați că acum o să interceptăm convorbirile dintre client și avocat, o să vulnerabilizăm acest drept la apărare. Clientul nu o să mai discute absolut nimic cu avocatul, pentru că aceste informații devin automat, de drept, mijloace de probă în procesul penal.

În nicio țară din lumea asta informația nu este nici probă, nici mijloc material de probă; este un procedeu la îndemâna organului de urmărire penală, să o transforme în probă și în mijloc material de probă, printr-o percheziție, printr-o audiere, printr-o confruntare.

Or, noi, ceea ce facem acum, o să trimitem în judecată oameni doar pe aceste interceptări.

Mai mult de atât, o să observați că dacă informația este clasificată, avocatul nu are dreptul la conținutul informației și, atunci, o să primească un avocat din oficiu. De cine să fie numit? De SRI.

Practic, dumneavoastră astăzi introduceți în procedura penală ceea ce nici regimul comunist nu a făcut.

Acest amendament și acest PL-x trebuie respinse clar, pentru că avem mai multe decizii ale Curții Constituționale care se pronunță în acest sens și scot SRI-ul din Codurile penale.

Un ultim argument, domnule președinte.

SRI este o instituție militară. Repet, SRI este o instituție militară.

Codul civil... Codul civil face trimitere - dacă vreți, pe capitolul JAI, a trebuit să demilitarizăm poliția, pentru că nu puteam să avem ofițeri de anchetă militari care să ancheteze un cetățean civil.

Dumneavoastră acum amestecați lucrurile.

Sigur că SRI-ul are competență militară limitată strict pe...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc...

 
     

Domnul Dumitru Coarnă:

...abaterile...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Coarnă.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

...și infracțiunile săvârșite de militari.

Încă o dată trebuie să vă spun că acest proiect de lege instaurează dictatura în România și, practic, foarte mulți oameni...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

...vor fi trimiși la închisoare nevinovați fiind.

Chiar și dumneavoastră, din sală, o să vă vină rândul și o să mergeți la închisoare pe aceste amendamente pe care le votați.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Coarnă.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu voi vota contra acestui PL-x.

Mulțumesc și eu. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion sau...? (Vociferări.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

E... știți mulți dintre voi că n-ar trebui să reintroducem SRI-ul în anchetele penale.

Vă anunț de pe acum că o să contestăm la Curtea Constituțională chestiunea asta, pentru că, în mod... (Vociferări.) ...normal, va cădea la Curtea Constituțională.

Acum, tot ce vă rog este să nu vă temeți, pentru că așa zice președintele de partid, pentru că așa zice liderul de grup. Știți și voi, ca și mine, că SRI-ul nu are ce căuta în anchetele penale.

Fiți sinceri cu voi, în primul și în primul rând! (Aplauze.)

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

De la...

Vă rog să dați...

Domnule Albișteanu, un singur vorbitor de grup, îmi pare rău.

Deci intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă de...

Și o să mergem prima dată de la articole... de la 1 la 210 și, după aceea, dacă se susțin amendamentele respinse.

Deci...

De la art. 1 la art. 50, dacă există obiecții sau comentarii? Nu.

De la 51 la 100? Nu. Adoptate.

De la 101 la 150? Nu. Adoptate.

De la 151 la 200? Nu. Adoptate.

De la 201 la 210? Nu. Adoptate.

Bun.

Doamna Oana Murariu, bănuiesc că doriți să susțineți amendament respins.

Vă rog să indicați marginal, ca să-l putem urmări cu toții.

 
   

Doamna Oana Murariu:

Domnule președinte de ședință,

Aș indica marginal dacă ar exista, pentru că în această grabă de adoptare a Codului penal și Codului de procedură penală, pur și simplu ați trântit amendamentele noastre, scanate, pentru fiecare grup parlamentar distinct.

Drept urmare, voi susține din calupul amendamentelor USR, cel care privește art. 345.

Cu următoarea mențiune, domnule președinte de ședință. Eu sunt deputat la primul mandat și de când sunt în Parlament, de doi ani și jumătate, niciodată nu am văzut așa o procedură ca și cea de acum pe Codul penal și Codul de procedură penală. Efectiv, când vine vorba de Codul penal, călcați tot în picioare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vorbiți din timpul dumneavoastră.

Vă rog, indicați marginalul.

 
   

Doamna Oana Murariu:

În ceea ce privește amendamentul care vizează art. 345 din Codul de procedură penală, exact când discutam în ședința Comisiei juridice de acest amendament care vizează posibilitatea de apărare în cazul interceptărilor efectuate în baza mandatului de siguranță națională, exact în acel moment, doamna Vicol a primit un telefon, s-a suspendat ședința și mai departe știm cu toții ce s-a întâmplat.

Propunerea noastră presupune că atunci când se utilizează interceptările în baza mandatului de siguranță națională, inculpatul, părțile să aibă posibilitatea, să aibă acces la dosar; fie se declasifică, fie au acces la dosar, strict pentru efectuarea apărării, pentru echilibru între interesul statului de a urmări penal infractorii și dreptul la apărare. Asta înseamnă stat de drept.

Nu contează, ați respins tot, ați călcat tot în picioare, pentru că, nu-i așa, e vorba de Codul penal.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnă Murariu, a doua oară vă rog, indicați marginal din anexa de la amendamente respinse.

 
   

Doamna Oana Murariu:

Domnule președinte,

Sunt cu raportul în față și nu există marginal.

Așa ați făcut procedura, nu există marginal.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

L-ați făcut varză!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun. Sunt 11 amendamente respinse. Care dintre ele tocmai l-ați susținut?

 
   

Doamna Oana Murariu:

Vă arăt că nu există marginal.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu am marginal în față, doamnă Murariu.

 
     

Doamna Oana Murariu:

Haideți să vedem!

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Aveți raportul de aseară, doamnă Murariu.

(Discuții la prezidiu cu doamna deputat Oana Murariu.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, art. 345, după alin. (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) și alin. (12).

Vă rog, vot, amendament respins.

Vot!

 
   

86 de voturi pentru, 137 de abțineri, amendamentul rămâne respins.

Domnul Stelian Ion, vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Fenomenul fugarilor este unul foarte grav, care periclitează încrederea românilor în actul de justiție.

Deciziile instanțelor române se pronunță într-un anumit fel, vedem ce se întâmplă, aceștia părăsesc țara și, folosindu-se de tertipuri și de legislația altor țări, reușesc să scape de executarea pedepselor.

Este foarte important să existe în Codul de procedură penală o diferențiere între măsura arestului preventiv și măsura controlului judiciar, sub aspectul duratei pentru care să se instituie o măsură preventivă.

De aceea, pentru că este necesară modificarea art. 2151 alin. (8), am considerat că trebuie să stabilim într-adevăr o durată-limită, o durată maximală pentru care măsura controlului judiciar să fie dispusă, pentru că așa spune Curtea Constituțională, dar propunem ca durata pentru controlul judiciar să fie mai mare decât durata pentru arestul preventiv, adică să fie de 7 ani.

În felul acesta, pentru că nu este o măsură atât de intruzivă cum este arestul preventiv, organele judiciare vor avea la îndemână un instrument în plus pentru a reuși să prevină sustragerea persoanelor... inculpaților de la executarea pedepselor.

Vă rog să votați acest amendament dacă apreciați că este firesc să combatem acest fenomen de sustragere de la executarea pedepselor.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian Ion... (Vociferări.)

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este vorba despre art. 2151 alin. (8), care sună în felul următor - "În cursul judecății, durata totală a controlului judiciar nu poate depăși un termen rezonabil și în nicio situație nu poate depăși 7 ani de la momentul trimiterii în judecată".

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci Anexa nr. 2 - amendamente respinse, amendamentul de la art. 2151 alin. (8).

Vot, vă rog.

 
   

52 de voturi pentru, 140 contra, 38 de abțineri. Respins.

Timpul a expirat.

Vă supun votului dumneavoastră, în bloc, celelalte 9 amendamente respinse.

Vot, vă rog.

 
   

140 de voturi contra, 73 pentru, 20 de abțineri.

Proiectul rămâne la votul final.

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica solicită să ia cuvântul.)

Îmi pare rău, domnule Titi Stoica, timpul a expirat.

Ultimul punct de pe ordinea de zi.

 
     

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Explicarea votului, domnule președinte!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului la ce, domnule Stoica? Lăsați!

 
     

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

La ce am votat acum, domnule președinte.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x 245/2023) (rămas pentru votul final).  

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009...

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica vine la prezidiu. Vociferări.)

...privind Codul penal, precum și a altor acte normative; PL-x... (Vociferări.)

Rog un chestor să vină să mă ajute să-l îndepărtez... (Vociferări.) ...blând pe domnul Stoica. (Vociferări.)

...PL-x 245/2023; procedură de urgență.

Comisia juridică, vă rog, raportul.

De asemenea, doamnă Gliga, la final, vă rog să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

   

Doamna Dumitrița Gliga:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, modificarea art. 19 din Legea nr. 682/2022 privind protecția martorilor, republicată, modificarea și completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, precum și modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările și completările ulterioare, în vederea punerii de acord cu deciziile Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate referitoare la unele prevederi din cuprinsul acestor acte normative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr. 1 care face parte din prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Timp de dezbatere - 10 minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Timp de dezbateri - 10 minute.

Vot, vă rog.

 
   

Am rugămintea la cei 3 colegi din grupul deputaților neafiliați să vorbească între ei, pentru că un singur coleg poate vorbi. În caz contrar, voi da cuvântul primului înscris.

Mulțumesc.

188 de voturi pentru, 38 contra, 5 abțineri.

Timpii de dezbateri au fost aprobați.

Dezbateri generale, domnul Titi Stoica, vă rog.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulțumesc.

Vă atrag atenția pe această cale că ați abuzat de funcția... (Vociferări.) ...pe care vremelnic o dețineți, pentru a-mi refuza dreptul la explicarea votului, la votul precedent. (Vociferări.)

Acum vreau să vă atrag atenția, că, în calitate de președinte de ședință, sunteți responsabil pentru respectarea Constituției, a legilor și a Regulamentului.

Acest proiect de lege, tocmai am vorbit cu secretarul comisiei și mi-a spus că acest document, procesul-verbal al ședinței, a suferit modificări și că acum este încărcat pe site.

Eu vă solicit, domnule președinte de ședință, să ne puneți la dispoziție procesul-verbal în original și să acordați o pauză de două-trei minute, pentru liderii de grup, pentru a studia acest proces-verbal al ședinței de ieri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Întreb liderul de grup de la AUR, dacă domnul Titi Stoica este vicelider?

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Este vicelider.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este vicelider? Bun.

În aceste condiții, stimați colegi, a doua încercare.

Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru pauză... 30 de minute ați spus?

 
     

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Două-trei minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...două-trei minute.

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Doar ca să fie cât se poate de limpede și clar, au fost două solicitări - una, pe care nu o puteți supune votului, aceea de a ne prezenta...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Exact...

 
     

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...procesul-verbal...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...nu pot.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

...în original; și, cea de a doua, de a propune liderilor de grup două, maximum 3 minute, pentru studia acest proces-verbal.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Alegeți dumneavoastră - două minute sau trei minute, nu aleg eu.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

3.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

3 minute.

Vă rog, vot pentru pauză de consultări cu liderii de grup - 3 minute.

Vot, vă rog.

 
   

75 de voturi pentru, 152 contra, 5 abțineri.

O să mergem mai departe.

Domnul Ion Stelian, Grupul USR, dezbateri generale.

 
     

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Procesul-verbal!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pentru orice altă solicitare, domnule Titi Stoica, vă rog, la secretariatul general sau la secretariatul comisiei, nu la președintele de ședință.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Au trecut câțiva ani de zile și domnul Iohannis nu mai vede elefanții din clădire, nu mai vede problemele din justiția penală.

Domnul Predoiu astăzi a trimis un secretar de stat, este absent, și-a legat singur șireturile, a încurcat pe toată lumea, a indus în eroare o țară întreagă și a jucat alba-neagra, ca la colțul străzii, de nu mai înțelege nimeni, nimic. E prag, nu e prag, azi este, mâine nu e, azi e până la cer, 250.000 de lei, cât voia domnul Dragnea, după aceea 9.000 de lei, fără să justifice. O nebunie întreagă!

Vă spun un lucru: tot ce faceți, că puneți prag, că nu puneți, ce rezultă din votul Parlamentului va fi în folosul infractorilor. Pentru că domnul Predoiu a venit să explice că este nevoie de un prag, citând niște decizii ale Curții Constituționale. După care dă telefoane și spune că nu mai e nevoie de prag.

Dar, dincolo de discuția legată de prag, vreau să vă citez din decizia Curții Constituționale nr. 650 din 2018, care spune așa: "Legiuitorul ar fi trebuit să fie mai ales preocupat de definirea intensității vătămării, cu referire la drepturile și interesele legitime ale persoanelor".

Unde se regăsește, la abuzul în serviciu, definirea intensității?

Articolul referitor la această infracțiune va fi declarat neconstituțional, cu siguranță, peste câteva luni de zile, pentru că domnul Predoiu, pentru că domnul Iohannis, pentru că domnul Ciolacu și domnul Ciucă așa au decis, să lase în aer acest articol, la dispoziția unei Curți Constituționale, pe care dumneavoastră ați numit-o. De ce? Pentru că nu mai aveți, ca în 2017, curajul să ieșiți cu legi de amnistie,...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian, ca și data trecută, vă rog să concluzionați!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... de grațiere, îi puneți la înaintare pe judecătorii Curții Constituționale pe care i-ați numit acolo, "cozi de topor",...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stelian!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... să vă facă treaba,...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Stelian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... adică să dezincrimineze infracțiunile. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Întrucât deputații neafiliați au rămas în continuare doi înscriși la cuvânt, cu toată părerea de rău, domnule Orban, primul înscris la cuvânt a fost domnul Lupu Andrei-Răzvan.

Vă rog.

 
   

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Stimați colegi din majoritatea de guvernare,

Eu vă felicit că v-ați speriat astăzi și ieri și ați făcut pași înapoi!

Felicit și societatea civilă, pentru că s-a mobilizat pentru a vă speria, felicit și opoziția pentru că s-a mobilizat pentru a vă speria, dar sunt convins că nu v-ați speriat suficient de tare!

Veți merge probabil dezordonat sau ordonat către liderii dumneavoastră care au dat un semnal de retragere ieri. Vă veți reorganiza și veți reveni, cu siguranță, cu acest proiect, poate după ce veți lua binecuvântarea domnului Marian Enache pentru a reveni.

Vă asigurăm că vom fi înapoi atunci când vă veți întoarce și în continuare ne vom opune la ceea ce vreți să faceți, unui prag pentru abuz în serviciu, unui prag pentru neglijență.

Și mai anunț un lucru. E clar că ceea ce s-a întâmplat ieri în Comisia juridică încalcă în mod cât se poate de clar procedura parlamentară. Nu s-a mai întâmplat până acum, fără niciun fel de vot, particularizat pe articole, deodată, într-un minut, să se respingă tot ce s-a votat, tot ce s-a amendat înainte.

Știu, și știm cu toții, și sunteți și dumneavoastră convinși, că veți contesta prin niște interpuși, în instanță, ulterior, la Curtea Constituțională, aceste proiecte.

Știm că se vor întoarce la noi în Parlament și vom fi aici pentru a ne opune lor și atunci când se vor întoarce.

Până atunci, pentru că ați încălcat procedura, vă anunț că parlamentarii REPER nu vor vota pe aceste proiecte, pentru că nu putem gira proiecte adoptate prin încălcarea procedurii parlamentare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

E haos rău de tot în coaliția voastră!

Nici nu v-ați decis, nici măcar acum, înaintea votului, ce o să faceți. Aveți voturile, n-aveți voturile, băgați SRI-ul...

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Am vrut să îi ajutăm, să le dăm pauză.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Noi am vrut să vă dăm pauză, să mai sunați la partenerii strategici, la președintele Iohannis.

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Jucător.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Aceste proiecte, prin onoarea de care dau dovadă deputații UDMR, pe care vreau să-i felicit, au toată șansa să nu treacă.

Așa că fiecare vot al deputaților, de aici din sală, care pot să meargă acasă, dacă nu vor să se abțină sau să voteze contra, contează.

De asta vă sfătuiesc, dacă vă opuneți acestei idioțenii, pentru că știe fiecare dintre voi că este o idioțenie.

Nu poți să faci lucrul ăsta, neconstituțional, nu poți după aceea să reintroduci SRI-ul în anchetele penale.

Nu votați, scoateți cartela, mergeți acasă, v-ați îmbolnăvit, v-ați rupt piciorul sau altceva.

Haideți, că putem să nu adoptăm aceste modificări, care n-au cap și n-au coadă!

Sunt imaginea fidelă a președintelui Klaus Iohannis, care tot sună și nici nu știe să dea un ordin clar. (Aplauze.)

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Bravo, domnule!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul...

Nu mai este niciun domn!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 10 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

De la nr. crt. 11 la nr. crt. 20? Nu. Adoptate.

De la nr. crt. 21 la nr. crt. 30? Nu. Adoptate.

De la 31 la 40? Nu. Adoptate.

De la 41 la 50? Nu. Adoptate.

De la 51 la 61? Nu. Adoptate.

Doamna Oana Murariu, vă rog.

Amendamente respinse.

Rog colegii să fie atenți, pentru că va urma vot pe amendamente respinse.

Vă rog, doamna Murariu.

 
   

Doamna Oana Murariu:

Amendamente respinse, domnule președinte.

Nu este marginal, dar e primul de la amendamentele Grupului parlamentar al USR, respins.

Nu avem un singur amendament, avem mai multe amendamente, procedura ați făcut-o dumneavoastră harcea-parcea, cum n-am mai văzut până acum.

Amendamentul vizează următoarea chestiune: încercați, prin diverse modalități, să nu rezolvați voi problema dezincriminărilor, să o pasați la alții.

Dacă vine Curtea Constituțională și dă o decizie prin care spune că și Curtea Constituțională, prin deciziile sale, poate dezincrimina, pentru că poate declara un text neconstituțional, ați avut voi grijă să treceți și Înalta Curte de Casație și Justiție care poate acum, dacă trece proiectul fără amendamentul acesta pe care-l susțin acum, va putea să vă facă treaba murdară.

Vă spălați liniștiți pe mâini, Înalta Curte unde o să vină în curând Lia Savonea ia deciziile pentru voi și voi apăreți cu fața curată și intervine politicul în justiție și justiția în politic; separarea puterilor în stat, cu mâna voastră.

Vă rog să adoptați amendamentul nostru, prin care încercăm să eliminăm Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fie legiuitor.

Este vorba de art. 4: "După alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (2)".

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendament respins de la art. 4 alin. (1).

Vot, vă rog.

 
   

Cu 78 de voturi pentru, 152 contra, respins.

Domnule Ludovic Orban, vă rog.

Aveți la art. 297, dacă...

 
   

Domnul Ludovic Orban:

Deci e la pct. 12, art. 297.

Am un amendament respins.

Conform procedurii parlamentare, evident că vă solicit votarea acestui amendament respins, dar vă atrag atenția că:

1. Acest amendament pe care l-am depus nu a fost supus la vot în Comisia juridică.

Cu toate că nu a fost supus la vot în Comisia juridică, forma care a ieșit din Comisia juridică este conform acestui amendament pe care l-am depus eu.

Dacă veți vedea forma finală, veți vedea că ea corespunde cu forma amendamentului depus de mine la proiectul de lege venit de la Senat.

Deci, dumneavoastră, ceea ce ați făcut în Comisia juridică se cheamă infracțiune. Ați falsificat un proces-verbal care nu corespunde cu realitatea, nu ați respectat procedura parlamentară, pentru că nu ați dezbătut proiectul de lege așa cum a venit el de la Senat, pe ultima sută de metri ați improvizat un raport, pe care...

Nu văd, președintele comisiei, Laura Vicol-Ciorbă, e în sală, doamna președinte al comisiei? (Vociferări.) Unde e? E obosită, a muncit prea mult, la câte telefoane a primit pe firul scurt, ca să falsifice... (Vociferări.)

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban,

Amendamentul, domnule Orban!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

... un proces-verbal?! (Gălăgie.)

Vă atrag atenția că ceea ce s-a întâmplat la Codul penal este de Kafka, de Caragiale. Niciun scriitor, din nicio cultură nu ar fi putut anticipa o asemenea mizerie, o asemenea parodie, o asemenea caricatură de dezbatere parlamentară...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

Să vă crape obrazul de rușine,...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

...că sunteți cârpele de șters praful pe băncile parlamentare...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Orban!

 
   

Domnul Ludovic Orban:

... pentru o conducere și un guvern fără cap, fără coadă... (Gălăgie.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți...

Domnule Orban, din respect nu vă închid microfonul.

 
     

Domnul Ludovic Orban:

... care calcă în picioare tot ceea ce este normal și firesc într-o societate democratică. (Aplauze. Gălăgie.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să-i închideți microfonul domnului Orban.

(Se închide microfonul.)

Domnule Orban, ...

Mulțumesc.

Amendament respins...

 
     

Domnul Ludovic Orban (din sală):

Să vă dau amendamentul?

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, nu, că am în față! Am în față.

Mulțumesc, domnule Orban, pentru generozitate.

Amendament respins de la art. 297.

Vă rog să votați.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Ce propunea? Ce era la amendament?

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Titi Stoica...

Stați, că n-am anunțat rezultatul votului!

79 de voturi pentru, 149 contra, 6 abțineri.

Amendamentele respinse de la art. 297 rămân respinse.

Domnule Titi Stoica, bănuiesc că din nou cu raportul, nu?

Vă rog.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulțumesc.

Doar pentru a rămâne pe stenogramă și a putea fi ulterior folosit în instanțele de judecată, încă o dată vă atrag atenția că acest raport, domnule președinte, pe care nu vreți să ni-l puneți la dispoziție în original - cei din staff ne-au spus că singura copie este la dumneavoastră și că cealaltă a fost încărcată pe site -, vă rog să urmăriți că ea va fi modificată în cel mai scurt timp, dacă nu a fost modificată, fiindcă colegii dumneavoastră de coaliție, de la UDMR, după ce secretarul de comisie a semnat acest raport, a realizat că în el sunt câteva inadvertențe, erori materiale, numiți-le cum doriți, și a fost la comisie pentru a fi modificat.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci, domnule Titi Stoica...

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Deci, încă o dată...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... aveți de susținut un amendament respins...

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Vă rog frumos să nu mă întrerupeți, să mă lăsați să termin și după aceea puteți să vorbiți!

Mulțumesc.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Vă rog frumos încă o dată...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunteți în timpul dumneavoastră.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Încă o dată vă rog să nu mă întrerupeți, să mă lăsați să termin ce am de spus și după aceea puteți să răspundeți.

Vă rog frumos să puneți la dispoziție raportul semnat, să vedem exact care este forma lui, cum sunt completate anexele, fiindcă pe site a fost sau va fi încărcată o versiune modificată.

Este foarte important să faceți acest lucru, fiindcă este unul de natură legală, pe care trebuie să-l respectați.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Doar o singură mențiune.

Dacă eu vă dau raportul din fața mea, o să citesc din vitralii.

 
     

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Nu mai ai nevoie de el!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu mai există intervenții?

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pauză 20 de minute.

Ne revedem pentru votul final.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

La și jumătate e programul!

 
  Intervenția domnului deputat Cătălin-Zamfir Manea cu ocazia Zilei internaționale a romilor.  

După pauză

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi,

Am rugămintea și la dumneavoastră să vă ocupați locurile, și la liderii de grup să-și invite colegii în sală.

Înainte de a face un vot de control, pe procedură îi dau cuvântul domnului deputat Manea, pentru marcarea Zilei internaționale a romilor.

Domnule deputat, vă rog, încercați varianta scurtă.

 
   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimate domnule președinte de ședință,

Distinși colegi deputați,

În data de 8 aprilie romii de pretutindeni vor sărbători Ziua internațională a romilor.

Parlamentul României a adoptat, în anul 2006, Legea nr. 66, prin care a consacrat această zi ca fiind sărbătoarea etniei romilor din România.

Ziua internațională a romilor reprezintă un bun prilej pentru a marca cultura, istoria și contribuția minorității rome în spațiul românesc.

Istoria romilor pe aceste meleaguri și adevărurile istorice sunt subiecte încă necunoscute de către cetățenii României.

Romii au luptat alături de români în primul și în cel de-al Doilea Război Mondial. Însă nu pot evoca contribuția noastră, a romilor, la formarea și desăvârșirea României fără să evidențiez câteva aspecte din istoria tragică a acestei minorități, și anume robia de peste 600 de ani în care romii au fost ținuți în țările române și deportarea a peste 30.000 de romi în Transnistria, în timpul regimului Antonescu.

Stimați colegi,

Astăzi, romii din România reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate națională din țara noastră.

Clasa politică românească și instituțiile fundamentale ale statului român, precum Parlamentul, Guvernul și autoritățile administrației publice locale trebuie să intervină cu măsuri concrete în procesul de dezvoltare echitabilă a comunităților de romi.

Este nevoie de un nou proiect politic pe care-l putem realiza doar împreună. Este momentul ca în noul program de guvernare să fie cuprinse o serie de măsuri care să conducă la îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor, și aici am încredere în Partidul Social Democrat și în ceilalți colegi, de la celelalte partide, și sper ca multe dintre măsurile care sunt necesare comunităților de romi să le regăsim în noul program de guvernare.

Asigurarea accesului copiilor romi la educație, la serviciile de sănătate publică, punerea în legalitate a romilor cu acte de proprietate, dezvoltarea infrastructurii din comunități, încadrarea de noi mediatori școlari și sanitari, recunoașterea în mod oficial a robiei romilor și a deportării romilor și înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură al Romilor reprezintă priorități pentru minoritatea noastră.

Închei prin a vă mulțumi, în numele minorității rome pe care o reprezint în Parlamentul României, și a mulțumi statului român pentru eforturile pe care le face pentru noi, minoritatea romă, și evident pentru toate celelalte minorități naționale.

România este un model pentru toate celelalte state, în ceea ce privește protecția minorităților naționale.

România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi.

La mulți ani romilor de pretutindeni!

La mulți ani romilor din România și dumneavoastră!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc și eu.

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru un vot de verificare a cvorumului.

Vot, vă rog.

   

Până atunci, ca să nu nedreptățesc pe nimeni, dați-mi voie să-i salut pe elevii din județul Galați, prezenți astăzi în mijlocul nostru.

Bine ați venit la Palatul Parlamentului, stimați copii! (Aplauze.)

217 colegi. Suntem în cvorum.

Liderii de grup, vă rog să consultați listingul.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 15/2023) (adoptat);

Începem cu I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 15/2023.

Vot, vă rog.

   

Cu 271 de voturi pentru, 4 contra, o abținere, aprobat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului (PL-x 194/2020) (adoptat);

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 296/2004 privind Codul consumului; PL-x 194/2020.

Vot, vă rog.

   

Cu 241 de voturi pentru, 5 contra, 33 de abțineri, aprobat.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (PL-x 162/2023) (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 162/2023.

Vot, vă rog.

   

Cu 251 de voturi pentru, 30 de abțineri, adoptat.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (Pl-x 724/2022) (adoptată);

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Pl-x 724/2022.

Vot, vă rog.

   

225 de voturi pentru, 11 contra și 44 de abțineri.

Explicarea votului, domnul Simion George-Nicolae.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Vreau să îl felicit pe domnul general Salan pentru acest proiect legislativ care a trecut.

Vreau să remarc prezența în plen a domnului ministru de justiție, domnul Predoiu.

Ar fi foarte frumos și colegial pentru toți colegii deputați, dacă domnul Predoiu vrea să treacă această variantă a codurilor, să vină, să ni le explice și nouă, nu doar selectiv, într-un grup sau altul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Coarnă Dumitru.

Vă reamintesc, un singur vorbitor la explicarea votului, pe grup.

Domnule general Chelaru, îmi pare rău.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Eu am votat contra acestei inițiative legislative dintr-un simplu motiv. Elevul, polițistul, militarul care nu mai îndeplinește condițiile prevăzute în lege, din perspectivă medicală, psihologică sau al probelor sportive este declarat inapt și se clasează.

Dumneavoastră acum spuneți că e inapt, dar nu-l clasăm.

Și ce facem cu el? Îl ținem în curtea școlii? Ce să facă copilul ăla dacă el este inapt din punct de vedere medical?

Votați împotriva legii!

Nu știu ce vă mână în luptă să creați legi care practic nu au niciun fel de corespondent și nu au finalitate juridică.

Nici sistemul nu beneficiază de acel elev, nici el nu are ce să facă cu acele studii, pentru că nu vor fi recunoscute.

Repet, el este inapt din punct de vedere medical, legea spune că se clasează. Pentru că dacă ar fi fost inapt la deschiderea anului școlar, ar fi fost declarat din start inapt și practic nu mai mergea la concurs.

Nu înțeleg de ce votăm așa, fără să gândim, fără să fim raționali și fără să facem ca acest sistem de drept să curgă eficient și corect pentru toată lumea.

Am votat contra.

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale Apele Române în domeniul public al Comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu (PL-x 110/2018) (adoptat);

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Punctul 5. Proiectul de Lege privind trecerea Lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale "Apele Române" în domeniul public al Comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu; PL-x 110/2018.

Vot, vă rog.

   

190 de voturi pentru, 79 contra, 4 abțineri.

Adoptat.

Pe procedură, domnul Cătălin Predoiu.

Vă rog.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Ce procedură?

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu (ministrul justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Față de dezbaterile care au avut loc în ultimele zile și numeroasele întrebări care mi-au fost adresate de către colegi, inclusiv în această dimineață, inclusiv în plenul Camerei, doresc să precizez că susțin aceste proiecte în forma adoptată de Guvern și dezbătute de dumneavoastră, având pe masă aceste proiecte, astăzi, pentru că se încadrează în linia Constituției și solicit, cu respect, să se consemneze public votul meu pentru aceste proiecte de modificare a Codurilor penale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Titi Stoica, procedură?

 
     

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Procedură.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulțumesc.

Pe procedură, vreau să-i atrag atenția domnului ministru al justiției că procedura prin care s-a ajuns ca aceste două proiecte de lege să aibă raport a fost una ilegală și neregulamentară.

Și, domnule președinte al Camerei, în calitate de garant al respectării legilor Constituției și Regulamentului, vă atrag și dumneavoastră atenția că au fost grave vicii de procedură.

Dacă nu mă credeți pe mine pe cuvânt puteți să-i întrebați și pe colegii dumneavoastră de la UDMR, cei care au avut și secretar de ședință.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Moșteanu.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Dacă tot s-a dat liber la proceduri, este regretabil că ministrul Predoiu vine astăzi, în Parlament, după ce și-a bătut joc de tot procesul parlamentar, după ce a susținut pragul de 250.000 de euro, s-a speriat de furia oamenilor și apoi s-a ascuns. Și l-am văzut prin spatele ușilor închise, pe la PSD, încercând să-i convingă pe PSD-iști să voteze proiectul lui, în loc să vină în comisie să-și susțină proiectele, în loc să dea timp pentru o dezbatere rezonabilă a acestor proiecte; se bucură acum că scapă de bătaia de cap.

N-o să scăpați de furia oamenilor și o veți vedea la vot, domnule Predoiu, domnilor de la PNL și domnilor de la PSD! (Aplauze.)

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x 245/2023) (adoptat);

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

6. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative; PL-x 245/2023.

Vot, vă rog.

   

191 de voturi pentru, 66 contra, 12 abțineri.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Drulă.

Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Capul sus! Uitați-vă!

Ce ați făcut zilele astea e de noaptea minților și ar trebui să vă întrebe poporul român dacă sunteți sănătoși la cap. (Vociferări.)

Ministrul Predoiu spunea acum trei zile, și voi ați votat, că 250.000 de lei este pragul pe care îl susține și și-l asumă.

Astăzi susține că nu trebuie prag.

Îl faceți pe Florin Iordache să pară un ministru al justiției cu coloană vertebrală, prin comparație. (Aplauze.)

Ceea ce ați făcut, din dezbaterea pe un subiect extrem de important, al Codului penal, al Codului de procedură penală, felul cum ați ratat orice fel de discuție serioasă în Parlament, cu telefoane date la cabinetul scurt, cu schimbări de pe un moment pe altul, arată exact de ce trebuie să nu mai conduceți țara asta, pentru că una e șpaga de la duty-free-uri și alta este guvernarea unei țări și a fi om de stat. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Explicarea votului, domnul Predoiu. (Vociferări.)

Am rugămintea să-l ascultăm pe cel care vine la explicarea votului.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Aceste proiecte, așa cum au fost ele votate astăzi, și încă o dată solicit să se consemneze public votul meu pentru, aceste proiecte au stat în mâna dumneavoastră, dragi colegi din opoziție, 12 luni de zile aproximativ. (Aplauze.)

Ele nu au fost adoptate, ați stat și v-ați uitat la ele și apoi au fost preluate de această coaliție - PSD-PNL-UDMR.

După dezbateri, că așa e în democrație, dure, complicate, dificile, a fost adoptat acest proiect.

Ce să înțelegem noi? Că e bine ca dumneavoastră, care stați, vorbiți și nu faceți nimic sau e bine ca noi, care vorbim, dezbatem, uneori ne contrazicem, dar votăm și lăsăm ceva în "Monitorul Oficial"?! (Aplauze. Vociferări.)

Peste ani de zile ceea ce va rămâne nu sunt declarațiile, trotinetele, cablurile și boxele dumneavoastră, ci sunt legile adoptate de această coaliție. (Aplauze. Vociferări.)

Această coaliție a votat anul trecut desființarea SIIJ. Ați fost incapabili să o faceți!

Legile justiției 12 luni v-ați uitat la ele ca pisica în calendar, incapabili să le treceți, (Aplauze. Vociferări,) Legea privind avertizorii de integritate, Legea privind consolidarea ANABI, ca să recuperăm produsele infracțiunii, despre care dumneavoastră vorbiți și nu faceți nimic și, în fine, Codurile penale.

Deci noi suntem de vină că adoptăm într-un an de zile șapte legi pentru consolidarea agendei justiției...

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...și voi, care nu faceți nimic, trebuie să ne dați lecții.

Păi, cred că și lipsa de bun-simț politic și de altă natură are o limită, pentru că tot vorbim de drept și de justiție, unde e vorba de limită!

Aveți o limită măcar și în critică, și în jigniri, și în aberații! (Gălăgie.)

Nu faceți decât să vorbiți și să vă înfășurați în cabluri, între care o să rămâneți în istorie, fără să lăsați nimic în urmă. (Aplauze. Gălăgie.)

De bine, de rău, această coaliție a făcut ce voi n-ați făcut un an de zile, ...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... în mai puțin de un an de zile.

Asta este explicarea votului meu!

Mulțumesc.

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Conform Regulamentului, un singur vorbitor de grup la explicarea votului.

Așadar, domnule Stelian, cu toată părerea de rău, a vorbit președintele dumneavoastră.

Domnule Coarnă, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Domnule Radu, tocmai ați votat mersul la pușcărie, împotriva Constituției României!

Astăzi n-a fost vorba și nu este vorba nici despre Dragnea, nici despre Iordache, despre nimeni din Parlamentul României, este vorba despre respectul față de Constituție și deciziile Curții Constituționale.

Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, dar probabil nu și pentru Parlamentul României.

Sunt trei sau patru decizii care spun că SRI și acest abuz în serviciu trebuie să aibă plafon.

Mai mult de atât, ați introdus în textul legii și alte fapte, altele decât cele prevăzute în Constituția României, și aici fac trimiterea la legi organice, legi anorganice și ordonanțe de urgență ori ordonanțe de... (Vociferări.)

Voci din sală:

Ordinare!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Scuzați-mă, ordinare! Ordinare!

E corect, domnule, am greșit, îmi cer scuze!

Spre deosebire de dumneavoastră... (Vociferări.)

Spre deosebire de dumneavoastră, când o să mergeți la pușcărie pe ce ați votat astăzi, o să mă chemați pe mine, să vedem ce putem să facem, pentru că acum... (Rumoare.)

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Rog sala să nu dialogheze cu vorbitorul și nici invers!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Să știți că am văzut mulți în... (Vociferări.)

Eu, spre deosebire de dumneavoastră, am condus mulți la Jilava și la Poarta Albă. Asta e diferența dintre noi! Și vă știu mecanismele, știu cum funcționați!

Ați votat mersul la pușcărie în mod clar neconstituțional. Deciziile Curții sunt obligatorii. Oricum o să atacăm la Curte această inițiativă legislativă care practic încalcă legea.

Repet pentru domnul profesor de la Piatra Neamț, cu garsoniera doamnei Udrea, legile sunt organice, ordinare și... (Râsete. Vociferări.) ordonanțe de Guvern, ordonanțe de urgență.

Mulțumesc.

Am votat contra acestui text neconstituțional. (Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Simion.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă revine la tribună.)

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Numai puțin, că m-a provocat!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpul a expirat.

Domnule Simion, vă rog.

Domnule Simion, vă rog.

Domnule Coarnă, timpul a expirat, vă rog.

Mulțumesc, domnule Coarnă.

Vă rog, domnule Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Dacă în timpul dezbaterilor generale remarcam și aplaudam coloana vertebrală pe care UDMR-ul a avut-o, acum pot doar să mă întreb care a fost prețul pentru votul pe care l-ați dat.

Sper să nu fie vorba de chestiuni care țin de respectarea Constituției și de securitatea națională!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii...

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

E procedură, legat de vot! O secundă!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar n-ați apăsat!

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Doar legat de lista de vot.

Văd că domnul Predoiu se dă zmeu la microfon, dar n-a avut tupeul, curajul și coloana să-și voteze propriul proiect de lege. Este aici, în sală,... (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

...și nu și-a votat propriul proiect de lege. (Aplauze.)

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative (PL-x 246/2023) (adoptat).

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

7. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea altor acte normative; PL-x 246/2023.

Vot, vă rog.

   

Cu 168 de voturi pentru, 75 contra, 20 de abțineri, adoptat.

Explicarea votului, domnul Predoiu.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Așa cum am spus, domnule președinte și stimați colegi, am venit la acest microfon înainte de procedură pentru a anunța public că votez pentru acest proiect. Ca urmare a unei deficiențe tehnice pe care mi-a semnalat-o oficiul tehnic al Parlamentului și pentru a nu fi nicio neclaritate cu privire la poziția mea am făcut acest anunț public.

Dar dumneavoastră nu puteți să înțelegeți nici măcar ceea ce este evident!

Deci, ce doriți mai mult?

Despre asta este vorba.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Stelian Ion, explicarea votului.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, vor intra unii în istorie că au făcut ceva, unii că au fost mincinoși, unii că și-au bătut joc și au scos infractorii. Cu siguranță, domnul Predoiu se încadrează la această categorie.

Acum câteva zile dădea interviuri în care spunea că este nevoie de prag pentru abuzul în serviciu. Acum vine și spune că votează o lege constituțională. Mai ieri spunea cu totul altceva.

Și în 2022 a ținut pe loc acest proiect, fapt pentru care, în mai 2022, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol care a scos, a închis mii de dosare: de corupție, de criminalitate organizată, cu miliarde de euro prejudiciu.

Mi-ar crăpa obrazul de rușine! Nu este decât un politician mincinos, fără coloană vertebrală, care își bate joc de o țară întreagă și tot ce face, toate proiectele le direcționează în folosul infractorilor clientelă de partid. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Muncaciu, vă rog.

Și îl rog pe domnul Dancă să vină mai aproape, ca să economisim timp.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimați colegi,

Noi vom contesta la Curtea Constituțională, pentru că dumneavoastră v-ați bătut pur și simplu joc de cea mai veche prevedere.

Este dreptul la o judecată corectă!

Este trecut în "Magna Carta". În 1200 oamenii au considerat că un om are dreptul să fie judecat corect!

Dumneavoastră ați introdus acest amendament cu avocatul, și avocatul celui care se apără nu poate să vadă acuzația. Nu se poate așa ceva! Este contra unei proceduri care este în toată lumea - dreptul la un proces liber.

Vom contesta la Curtea Constituțională.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă tot l-am adus pe domnul Dancă, vă rog, domnule Dancă.

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Parlamentarii Forța Dreptei vor sesiza la Curtea Constituțională acest Proiect de Lege privind modificarea Codului de procedură penală, pentru că este un abuz al Coaliției PSD-PNL-UDMR, la comanda serviciilor în ceea ce privește drepturile cetățenilor români în fața justiției.

Dragi foști colegi din PNL,

Nu v-ați mai săturat de atâta slugă la stăpân și la cei care comandă, prin intermediul serviciilor, ceea ce trebuie să votați dumneavoastră aici, în Parlament? Nu mai există pic de demnitate nici la PNL, nici la PSD, astfel încât să vă puteți ridica împotriva ordinului pe unitate?

Am văzut mobilizare fără precedent din partea miniștrilor, la acest vot - Lucian Bode, Virgil Popescu, Cătălin Predoiu.

După ce s-au făcut de râs, public, în fața românilor, susținând un prag la hoție de 250.000 de lei, au venit astăzi și cu mult aplomb oratoric au susținut că ei sunt zmeii apărători ai justiției independente.

După ceea ce au făcut în justiție, scapă infractorii pe bandă rulantă, prin deciziile Curții Constituționale și, iată, astăzi, încearcă să reintroducă serviciile în procedura penală.

Serviciile secrete, serviciile de informații să se ocupe de siguranța națională, nu de evaziunea fiscală, nu de violuri!

Justiția să-și dezvolte propriul organ de cercetare și de interceptare penală, nu trebuie să apeleze la servicii militare pentru a susține probe materiale în justiție.

Vom ataca la Curtea Constituțională!

Și încă o dată, această tentativă a serviciilor de a se introduce în actul de justiție sunt convins că va fi declarată din nou neconstituțională.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Rog membrii Biroului permanent, la sala de ședință.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 12.10.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 25 aprilie 2024, 8:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro