Daniel-Florin Ghiță
Daniel-Florin Ghiță
Sittings of the Chamber of Deputies of April 5, 2023
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.53/28-04-2023

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
18-06-2024
17-06-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2023 > 05-04-2023 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 5, 2023

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.41 Daniel-Florin Ghiță - declarație politică: "Cine a încercat să o blocheze pe judecătoarea Lia Savonea?";

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Cine a încercat să o blocheze pe judecătoarea Lia Savonea?"

Statul paralel s-a opus și se opune coagulării unei justiții independente și profesioniste în România. Părinții fondatori ai statului paralel, precum și actualii săi comanditari au intrat în vrie pentru că sunt pe cale să piardă complet controlul asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție. Participarea judecătoarei Lia Savonea la concursul organizat pentru un post de judecător la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a declanșat atacuri furibunde împotriva sa din partea unei anumite părți a presei, cunoscută ca hastagistă.

Primul atac a apărut în G4Media, site care a reluat de mai multe ori aceleași critici și care este condus de jurnalistul Dan Tăpălagă. Implicarea lui Tăpălagă în campania împotriva judecătoarei Savonea devoalează și cine s-a aflat în spatele acesteia. Tăpălagă și soția sa au fost foarte apropiați de fosta ministresă a justiției, Monica Macovei, și de fostul procuror general al PÎCCJ și procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, ambele intrate în istorie ca slugi devotate ale fostului șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea (al cărui copil de trupă, de casă și de birou a fost o vreme și ziaristul fără de prihană, justițiar și independent).

Triada de tristă amintire Coldea - Kovesi - Macovei a zămislit protocoalele secrete nefaste dintre SRI - PÎCCJ - ÎCCJ și Binomul SRI-DNA, prin care a fost aservită și comandată justiția autohtonă în cursul celor două mandate prezidențiale ale lui Traian Băsescu.

Jurnalistul Dan Tăpălagă a fost purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiției după ce a devenit ministru Monica Macovei, care a fost promovată în această funcție de către ex-președintele Traian Băsescu, la rugămintea influentului miliardar american George Soros, fapt recunoscut de însuși fostul locatar de la palatul Cotroceni.

Conform unor surse, Tăpălagă ar fi nepotul cunoscutului activist bolșevic Silviu Brucan (fost ziarist și director la "Scânteia", oficiosul Partidului Comunist Român), cu care are o asemănare fizică izbitoare. La câteva zile după răsturnarea regimului ceaușist în decembrie 1989, când era unul din factorii cheie ai noii puteri, Brucan l-a invitat pe Soros la București, unde au pus piatra de temelie a două organizații sorosiste, Grupul pentru Dialog Social și Fundația pentru o Societate Deschisă. După câțiva ani, procuroarea comunistă devenită disidentă, Monica Macovei (al cărei tată - Vasile Gherghescu - a participat, ca și Silviu Brucan, la instaurarea bolșevismului, în calitate de activist politic și apoi de magistrat militar) a absolvit un masterat la Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, care a fost înființată și patronată de George Soros, și a devenit președintele unei alte organizații înființate de miliardarul american, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (APADOR-CH). Parcă e un blestem să nu mai scăpăm de urmașii foștilor bolșevici, care au adus întuneric, teroare și moarte în țara noastră după a doua conflagrație mondială.

Soția actuală a lui Tăpălagă, Monica Niculescu (poartă numele primului soț, fostul deputat și europarlamentar PDL, Rareș Niculescu), a fost judecătoare la Tribunalul Cluj, de unde a fost, pentru merite de nimeni știute, promovată secretar general al Ministerului Justiției și șefă de cabinet a ministresei Monica Macovei. Promovarea a avut loc în perioada în care actualul său soț era purtător de cuvânt al lui Macovei, postură în care acesta a ajutat-o să obțină și un post de judecător la Curtea de Apel București. În mediile juridice și jurnalistice s-a discutat, în vremea respectivă, că avansarea sa profesională la Curtea de Apel București a fost cu cântec, dar instituțiile abilitate, CSM, PÎCCJ sau DNA, nu s-au sesizat asupra acestei chestiuni care miroase a trafic de influență și abuz în serviciu. Poate, măcar pentru istorie, actualul CSM. PÎCCJ și DNA s-au făcut că nu văd și nu aud pentru că Monica Niculescu a fost colegă de an și prietenă bună cu Laura Codruța Kovesi, în perioada studenției, la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj.

Niculescu figurează pe lista absolvenților promoției 1995 sub numele de fată, Vaxman, la fel cum Kovesi apare sub numele Lascu. Iar în 2006, Niculescu și-a adus și ea obolul, din funcția deținută la Ministerul Justiției, la promovarea procuroarei anonime și mediocre, de la Sibiu, în funcția de procuror general al României. După învestirea în această funcție, Kovesi a întreținut relații strânse de prietenie cu familia Tăpălagă-Niculescu, astfel explicându-se "miracolul" că anumite rechizitorii și informații de la PÎCCJ ajungeau numai în mâinile și la urechile jurnalistului justițiar de la HotNews și G4Media.

Pe lista absolvenților promoției 1995 a Facultății de Drept a UBB se află și veșnicul primar al Clujului, Emil Boc, fost premier al României, care era președintele principalului partid de guvernământ, PDL, în perioada în care fostele sale colege, Monica Niculescu și Laura Codruța Kovesi, au fost promovate în înaltele funcții deținute la București. De altfel, promovarea judecătoarei Monica Niculescu la Ministerul Justiției a avut loc la inițiativa și la comanda lui Boc. Primul soț al acesteia, Rareș Niculescu, era atunci deputat PDL de Cluj și unul dintre principalii colaboratori ai liderului principalului partid de guvernământ, care a realizat, prin această promovare, și reîntregirea familiei Niculescu în capitală, unde funcționa Parlamentul. După ce PDL și, implicit, ministresa Monica Macovei au plecat de la guvernare, în primăvara anului 2007, Monica Niculescu a părăsit Ministerul Justiției și a activat ca judecătoare la Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ și fiscal, până în cursul anului trecut, când s-a pensionat. A fost subalterna judecătoarei Lia Savonea în perioada în care aceasta a fost președintele Curții de Apel București și a manifestat ostilitate față de aceasta.

Gruparea Macovei - Tăpălagă - Kovesi - Coldea nu putea accepta sub nicio formă să ajungă la ÎCCJ un magistrat ca Lia Savonea, care nu a acceptat și a criticat protocoalele secrete dintre SRI - PÎCCJ - ÎCCJ și Binomul SRI-DNA. Această grupare și discipolii săi din justiție și din serviciile secrete nu puteau accepta ca la Înalta Curte să ajungă un magistrat cu backgroundul profesional și managerial al judecătoarei Lia Savonea (președinte al Judecătoriei Sectorului 6, președinte al Secției Penale a Tribunalului București, președinte al Curții de Apel București, președinte al CSM), care-i conferă șanse mari să devină următorul președinte al instanței supreme.

Savonea a confirmat pregătirea sa profesională și la recentul concurs pentru postul de judecător la Secția Penală a ÎCCJ, la care a fost declarată câștigătoare cu un punctaj foarte apropiat de maximul posibil: 48 din 50 de puncte. Adepții de ieri și de azi ai statului paralel nu agreează să ajungă în fruntea Înaltei Curți un magistrat cu experiență managerială multiplă, profesionist și neșantajabil, care să nu poată fi ținut sub control și să nu răspundă la comenzi.

Judecătoarea Lia Savonea poate contribui la instalarea normalității și a domniei legii la Înalta Curte după perioada întunecată pe care această instituție a parcurs-o sub conducerea președintei Livia Stanciu, adepta parteneriatului cu DNA, și a vicepreședintelui Ionuț Matei, partenerul SRI, în calitate de șef al structurii de securitate al instanței supreme. Amândoi erau șantajabili și au fost șantajați de anumite servicii secrete, Livia Stanciu cu anumite probleme ale soțului său, avocat în Galați, și cu dependența fiicei sale de anumite substanțe interzise, iar Ionuț Matei cu anumite relații intime nefirești și cu suspiciuni de corupție.

Sub conducerea președintei Livia Stanciu, care și-a început cariera ca procuror, exercitând această profesie în jur de un deceniu în timpul regimului comunist, a înțesat Secția Penală a Înaltei Curți cu judecători foști procurori, numărul acestora ajungând la cel puțin opt, după știința mea. Instanța supremă a devenit treptat o vasală a Binomului SRI-DNA, iar șefii acesteia luau lumină de la palatul Cotroceni și din pădurea Băneasa. S-a ajuns până acolo, încât Binomul trimitea judecătorilor de la Înalta Curte informații acuzatoare extraprocesuale, instrucțiuni și comenzi de condamnare, care erau aduse de emisari speciali, cu funcții înalte, din SRI (vezi generalul Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice a SRI) sau din DNA (vezi procurorul-șef adjunct Marius Iacob).

Majoritatea judecătorilor supremi care au făcut jocurile Binomului SRI-DNA, făcând parte din așa-zisele complete negre sau de execuție, s-au pensionat în ultimii ani, inclusiv cel mai negru și fidel executant dintre ei, Ionuț Matei. Din garda neagră a Înaltei Curți a mai rămas, ca ultim mohican al statului paralel, un singur judecător mai reprezentativ, Iulian Dragomir (intrat în istorie ca magistratul cu nașul-Traian Băsescu-în suflet), care a deținut funcțiile de președinte al Secției Penale și de vicepreședinte al ÎCCJ.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 19 june 2024, 23:03
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro