Radu-Vicențiu Grădinaru
Radu-Vicențiu Grădinaru
Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.53/28-04-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2025 2024 2023
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2024-prezent
2020-2024
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2025 2024 2023
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2025 2024 2023
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 05-04-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2023

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.54 Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică: "Domnul Lăzărescu continuă să moară, de nepăsare!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

"Domnul Lăzărescu continuă să moară, de nepăsare!"

Săptămâna trecută, la Botoșani, s-a petrecut un caz cu adevărat revoltător, care a fost preluat și mediatizat în întreaga țară. Este vorba despre decesul unui pacient de 87 de ani, găsit mort pe holul Spitalului de Urgență, în care era internat de trei zile, cu insuficiență respiratorie. Bătrânul mort pe holurile spitalului de la Botoșani este o oglindire a tuturor bătrânilor României - bolnavi și părăsiți, aflați în grija nimănui.

Pacientul, însă, nu era un bătrân oarecare. Era chiar bunicul directorului medical al spitalului. Ce fel de grijă pentru pacienți poate garanta un sistem sanitar care pune în funcții oameni nepăsători față de proprii bunici, de părinți și, probabil, chiar și față de copiii lor? Cum putem spune românilor să aibă încredere în astfel de oameni?

Așa cum se întâmplă peste tot, răspunsul la întrebările adresate conducerii spitalului în cauză de la Botoșani a fost același, ridicatul din umeri. Ridicatul din umeri este un răspuns universal, acordat tuturor românilor, un răspuns care arată lipsa de grijă și de respect pe care statul o arată propriilor cetățeni.

Se va acuza, bineînțeles, lipsa de personal. Însă lipsa de personal din spitalele României este doar un efect al unui sistem medical dezastruos, în care oamenilor morali și dedicați nu li se mai acordă oportunitățile cuvenite, nu li se acordă nici măcar șansa de a-și demonstra, cu adevărat, meritele.

Spitalele au devenit monopoluri de putere politică și motive de laudă pentru Consiliul Județean, atunci când vine vorba despre proiecte de renovare cu bani europeni. Și, deși resursele tehnice îmbunătățite sunt importante și binevenite, resursele umane ale sistemului sanitar rămân la cote minime.

În acest moment, situația este tragică. Jumătate din medicii din România sunt concentrați în 6 județe, cele mari și cu ceva dotări prin spitale. În restul țării, se practică medicina de ocazie. În unele județe s-a ajuns în situația în care nici măcar la terapie intensivă nu există medic de gardă. În tot acest timp, pacienții pleacă bolnavi la sute de kilometri de casă, ca să găsească un spital care să-i trateze.

România a pierdut cel puțin 40.000 de doctori în ultimii 10 ani, iar deficitele rezultate pe anumite specializări medicale sunt evidente și acute. Unele dintre ele au fost scoase la lumină de criza pandemiei, altele sunt încă ascunse. Exodul medicilor va aduce, în continuare, pentru ani buni, costuri umane și financiare uriașe în sistemul de sănătate din România.

Totuși, guvernanții noștri nu se întreabă de ce medicii pleacă din țară? Situația distribuției inegale a medicilor în spitalele din România este cunoscută la vârful ministerului. Deci, problema a fost identificată. Pare că și soluția există, însă doar sub forma unei strategii încă neaplicate. O meteahnă tipic românească - facem planuri pe hârtie și le băgăm apoi în sertar, lăsând loc unor probleme mai serioase - bani, puterea și politica mincinoasă.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 16 ianuarie 2025, 0:51