Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/08-05-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-05-2024
14-05-2024 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 18-04-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2023

2. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate "De la grânarul Europei la rușinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună știință agricultura românească", inițiată de 56 de deputați (MS 3/2023) (rămasă pentru votul final).

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

  ................................................

Întreb, așadar, liderii de grup, dacă există observații în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Așadar, intrăm în ordinea de zi, unde avem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 56 de deputați.

Conform Regulamentului, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune? Nu.

Așadar, potrivit calendarului aprobat:

- Moțiunea va fi citită de unul dintre semnatari;

- Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor;

- Se iau în considerare câte 10 secunde pentru fiecare deputat, astfel încât grupurile parlamentare vor beneficia de următorul timp alocat:

- Grupul parlamentar al PSD - 18 minute;

- Grupul PNL - 14 minute;

- USR - 7 minute;

- AUR - 4 minute;

- UDMR - 3 minute;

- Minoritățile naționale - 3 minute;

- Deputații neafiliați - 6 minute.

În total - 55 de minute.

Există obiecții în legătură cu ce tocmai v-am prezentat? Nu.

Dacă nu, vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru ceea ce v-am citit mai devreme.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru.

Propunerile au fost aprobate.

Rog liderii de grup să depună la secretarii de ședință vorbitorii.

Și dau cuvântul domnului deputat Daniel-Codruț Blaga, pentru citirea textului moțiunii.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Moțiunea simplă - "De la grânarul Europei la rușinea Europei. Ministrul Daea distruge cu bună știință agricultura românească".

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Era distrusă.

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

Petre Daea este ministrul de serviciu al PSD la agricultură, de câte ori partidul ajunge la guvernare. Deși a mai fost ministru de două ori, sub alți patru premieri - Năstase, Grindeanu, Tudose, Dăncilă -, domnul Daea a rămas neschimbat. Și în acest mandat este la fel de inutil, de nepregătit și depășit de problemele agriculturii românești. Daea a rămas consecvent în a ne convinge că este cel mai slab ministru al agriculturii din ultimii 30 de ani.

Pentru "nea Petrică" Daea, cum este numit într-o anchetă DNA, și predecesorul său, Adrian Chesnoiu, singura prioritate a mandatelor lor a fost să-și angajeze neamurile și să umple Ministerul și agențiile cu incompetenții de la partid, cu prieteni și cu alții - tot obligații. Dacă erau așa de utili și pricepuți, cu siguranță nu era nevoie ca miniștrii să le aranjeze concursurile pentru a câștiga postul.

Altfel, în ce privește agricultura, Petre Daea a ratat toate proiectele mari în acest domeniu... (Vociferări.) ...a ratat finanțări din PNRR, a ratat Planul Național Strategic, a ratat fondurile europene pentru fermierii români, a pierdut compensații pentru importurile din Ucraina. Eșec pe linie. Vom puncta, concret, problemele care au afectat cel mai puternic pe agricultorii români.

Ratarea Planului Național Strategic pentru agricultură la Bruxelles. Mai întâi, planul a fost trimis la Bruxelles cu întârziere. Apoi, când a fost totuși trimis, Comisia l-a returnat. Și l-a returnat ca pe o lucrare de control a unui elev care se pregătește să repete anul.

 

Domnul Laurențiu-Viorel Gîdei (din sală):

Așa e PNRR-ul!

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

Avea nu mai puțin de 370 de observații... (Vociferări.) ...critici și stegulețe roșii care semnalau greșeli grave. (Vociferări.)

Câteva precizări legate de aprobarea cu întârziere a PNS:

Mediul asociativ, fermierii serioși și toți angajații MADR care au contribuit la fundamentarea și scrierea PNS în 2020-2021 știu de ce s-a întâmplat asta.

Ei, bine, pentru că documentul a fost trimis în martie 2022 la Comisia Europeană, după ce a fost modificat semnificativ de niște băieți deștepți, la comanda lui Adrian Chesnoiu, predecesorul lui Daea, cel ocupat în prezent cu DNA-ul.

După cum bine a observat toată lumea, documentul care a ajuns la Comisie nu mai semăna cu varianta finală aprobată după discuțiile cu asociațiile din Comitetul de monitorizare, la consultările din luna noiembrie 2021. De asemenea, documentul nu se corela cu nevoile și prioritățile agriculturii românești.

Câteva exemple de observații de la Comisia Europeană - Comisia întreba MADR, de ce au fost excluse de la sprijin fermele mici și mijlocii - fermele de familie - și de ce nu este o prioritate finanțarea depozitării și procesării pentru producători?

Comparând, pentru perioada de tranziție 2021-2022 s-au alocat aproximativ un miliard de euro pentru depozitare și procesare, producătorii și fermierii fiind principalii beneficiari.

În PNS trimis Comisiei în martie 2022, aceștia au fost excluși de la sprijin.

Pe bună dreptate, Comisia invită MADR să reconsidere această abordare și observă că nu există o logică a intervențiilor și o legătură între intervenții, indicatorii de rezultat și obiective.

Intervențiile din PNS propus de Daea din România nu sunt direcționate către sectoarele și zonele cu cele mai mari nevoi și perspective de dezvoltare, așa cum a reieșit din analiza SWOT și analiza nevoilor făcute în 2020-2021:

- susținerea fermelor de familie;

- consolidarea poziției fermierilor în lanțul valoric;

- creșterea capacității de depozitare și procesare, mai ales a fermierului etc.

Interese nelegitime au dus la întârzieri mari în adoptarea PNS, iar acum, capitolele din PNS vor trebui transpuse în sistemul informatic și asta va mai dura.

Concluzia - fermierii români riscă să nu încaseze la timp subvențiile în 2023.

Atât de bine a făcut Petre Daea PNS 2023-2027, încât în anii următori mulți fermieri români vor primi cu aproximativ 50 de euro/ha mai puțin. În schimb, fermierii au rămas cu mai multe condiționalități.

Pentru că mulți au anunțat că nu vor aplica la aceste eco-scheme, România va pierde sute de milioane de euro din plățile directe, în următorii ani.

Comisia și-a dat seama atunci că, practic, PSD și PNL și-au dorit să transforme tot ce e interes național în interes de partid. Prin planul de atunci, Daea a dorit - să deturneze fondurile europene de la cei cărora le sunt destinate, către interese private; ca fermele mici și mijlocii să fie excluse de la sprijin, la fel și culturile de cereale și oleaginoase, iar resursele pentru producția de energie verde nu erau prevăzute spre valorificare. Dar nu le-a mers. (Vociferări.)

Problema este că și corecturile retransmise la Bruxelles au fost făcute tot în mod netransparent, pe ascuns și fără ca Ministerul să se consulte cu Parlamentul și partenerii sociali sau cu beneficiarii direcți - agricultorii români. Modificările făcute au fost comunicate de Daea, printr-o simplă postare pe Facebook.

Nici până astăzi nu au constituit comitetul de monitorizare pentru PNS.

Criza cerealelor din Ucraina - ratarea sprijinului de la Bruxelles pentru compensarea pierderilor a condus la cel mai amplu protest al fermierilor români împotriva lui Daea.

La un an de la începutul războiului în Ucraina, datele arată nu doar că cerealele ucrainene au tranzitat România, dar au fost și achiziționate de țara noastră la prețuri mici. În consecință, reprezentanții agricultorilor vorbesc despre un dezastru pentru fermierii români, respectiv pierderi de miliarde. Fermierii români au nevoie de răspunsuri de la ministrul Daea, despre cum vor fi sprijiniți de stat pentru a-și recupera o parte din pierderile de anul trecut, dar și despre cum va gestiona statul în 2023 subiectul tranzitului cerealelor ucrainene, astfel încât producătorii români să nu rămână iar cu producția în stoc. În plus, în funcție de soluția pe care o va găsi, Ministerul trebuie să se asigure că nu vor crește prețurile la produsele alimentare finale, va trebui să existe un echilibru între ce și cât se cumpără din aceste cereale și cum se vor reflecta toate acestea în prețul la raft pentru români.

Comisia Europeană a acordat un pachet de 56,3 milioane de euro pentru fermierii bulgari, polonezi și români. România a primit ajutoare de doar 10,5 milioane de euro. Restul banilor au fost distribuiți către Polonia - 29,5 milioane de euro și Bulgaria - 16,7 milioane de euro. Cele 10 milioane reprezintă o sumă nesemnificativă, în comparație cu pierderea de 200 de milioane de euro calculată de fermierii români.

Daea nu a negociat nimic la Bruxelles. Daea s-a prezentat la discuțiile de la nivel european cu temele nefăcute, fără nicio idee despre câți bani să ceară, fără cifrele la zi care să arate pierderile rezultate ca urmare a importurilor de cereale din Ucraina. Răspunsul lui Daea la acest eșec a fost să dubleze suma de la bugetul de stat. Să ne spună astăzi domnul ministru, cum își permite să dubleze suma de 10 milioane de euro de la Bruxelles din bugetul statului, adică din banii românilor? Cât să mai plătească românii pentru incompetența și iresponsabilitatea domniei-sale?

Și ca să nu ziceți că aducem acuze din oficiu, ca partide de opoziție, vă spunem că suntem astăzi, aici, să aducem în Parlament, la acest microfon, vocea fermierilor din România. Poate dumneavoastră nu aveți timp să urmăriți știrile sau performanța miniștrilor din Coaliție. Fermierii spun despre Daea că este "un măscărici, un bufon al agriculturii românești".

Vă asigur - să spui despre un ministru așa ceva nu e de bine. La protestele care au avut loc în aprilie, fermierii au dat de pământ cu Daea. În plus, îl chemăm pe domnul ministru de aproape un an de zile să vină în Parlament și să explice aceste eșecuri în lanț.

Domnule ministru, fermierii v-au cerut ce vă cerem și noi, semnatarii acestei moțiuni - nu vă mai bateți joc de agricultorii români! Daea, PSD și premierul PNL care nu-l demite pe acest ministru sunt cei care trebuie să plătească pentru greșelile lor la guvernare, nu fermierii.

Românii - cei mai mari consumatori de roșii din Turcia.

Programul guvernamental "Tomata" este bun doar pe hârtie. În realitate, țara noastră este cea mai mare piață de desfacere a tomatelor produse în Turcia. Dacă ne uităm și la etichetele de pe celelalte fructe și legume, realizăm că supermarketurile românești sunt de fapt aprozare internaționale.

Deși prin Programul "Tomata" Guvernul dă subvenții din anul 2017, de pe vremea lui Dragnea, în 2022, România a importat roșii din Turcia în valoare de 65 de milioane de euro.

Așadar, putem spune că "Tomata de Turcia" este marca ministrului Daea. Tomata de Guvern nu este decât o nouă hoție. Din banii de la Guvern au răsărit mai multe dosare penale decât sere cu roșii.

Vă cerem, domnule ministru Daea, să ne prezentați astăzi rezultatele Programului guvernamental "Tomata", de la începutul acestuia și până în prezent. Vrem să aflăm dacă jaful din banii publici alocați pentru investiții a continuat și în mandatul dumneavoastră și al domnului Chesnoiu.

Lovitura de grație dată legumicultorilor - mii de legumicultori adevărați, reali, vor rămâne fără subvenții anul acesta, pentru că Petre Daea - MADR - a impus creșterea pragului pentru acordarea Sprijinului cuplat vegetal pentru legume cultivate în sere și solarii la un hectar.

Mai mult, în noul Plan Național Strategic trimis Comisiei anul trecut, s-a diminuat drastic alocarea de bani europeni pentru acest sprijin - de la 12.400.000 de euro/an, în perioada 2021-2022, la 4.200.000 de euro, în 2023, astfel că, în acest an, legumicultorii vor primi 1.000-1.500 de euro/ha, față de 4.844,44 în anii trecuți.

În același timp, s-au alocat de la bugetul național 40 de milioane de euro în 2023, pentru așa-zisul Program Tomata, un program care nu are nicio legătură cu performanța și gândit din start pentru fraudare și scopuri electorale. Pragul la acest program este de 10 ori mai mic... (Vociferări.) ...0,1 ha.

Prețurile au luat-o razna - scumpiri peste scumpiri.

Știți de ce s-au scumpit toate în România? Răspuns...

 

Domnul Laurențiu-Viorel Gîdei (din sală):

Ghinea!

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

Daea!

Românii suferă din cauza creșterii prețurilor, în special la alimente. Oamenii văd scumpirile pe etichete și le simt în buzunare. Românii sărăcesc cu viteză.

Numai Petre Daea nu vede creșterile de prețuri. El este ministrul orb al agriculturii. Vă mai amintiți că a declarat - "Nu au crescut și e bine că nu au crescut"? Știți cine nu mai vede scumpirile? Răspuns - toți cei din Guvern. Cum oare numai guvernanții și liderii Coaliției nu văd creșterea prețurilor?

E simplu. Iohannis, Ciolacu și Ciucă se fac că nu văd că românii o duc greu, pentru că lor le este tot mai bine. Guvernarea Iohannis-Ciolacu a dat lovitura cu aceste scumpiri. Guvernul PSD-Iohannis își face plinul de pe urma scumpirilor.

Mâncarea este mai scumpă ca niciodată. În București, costul unui coș de cumpărături cu alimente a crescut într-un an cu 40%. Au crescut cu mai mult de 30% prețurile alimentelor de bază - ulei, făină, ouă, zahăr, cartofi. Facturile la utilități și prețul la combustibil au ajuns la cifre record. Creditele produc panică. Inflația depășește 16%.

PNL și PSD au sărăcit România. Oamenilor nu le mai ajung banii. Astăzi, românii plătesc și dublu în comparație ultimii 2-3 ani:

- pentru un kilogram de făină - 6 lei, când prețul era sub 5 lei;

- 5 lei pentru un kilogram de cartofi, în loc de 2 lei;

- 30 de lei pe un kilogram de carne de porc, în loc de 16;

- 6 lei pe un kilogram de zahăr, în loc de 2,5 lei.

Petre Daea este direct responsabil...

 

Domnul Eugen Bejinariu (din sală):

Domnul Petre Daea!

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

...de creșterea prețurilor la alimentele de bază. Degeaba dați vina pe război sau pe oculta mondială. "Nea Petrică" este un simplu spectator, nu știe ce să facă să sprijine populația.

Dublarea deficitului comercial la produsele alimentare în anul 2022 față de anul 2021 - în mandatul ministrului Petre Daea, realitatea arată că România importă mai mult decât exportă. 70% din alimentele de bază provin din import.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că deficitul comercial la produse alimentare, în 2022, s-a dublat față de anul precedent, înregistrând o creștere de 117%. Importurile au fost de 13,2 miliarde de euro, iar exporturile de 11,9 miliarde de euro.

România este în top cinci la nivel european ca potențial agricol, atât la suprafața arabilă...

(Domnul deputat George-Nicolae Simion vine la tribună și afișează o pancartă pe care scrie: "Opriți importurile din Ucraina!".

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

...cât și la suprafața cultivată cu cereale. (Vociferări.)

Dar pentru valorificarea...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

...potențialului agricol uriaș al țării noastre, avem nevoie de un ministru capabil să răspundă acestei provocări. Menținerea Iui Petre Daea în funcția de ministru al agriculturii este un pericol la adresa siguranței alimentare a românilor.

Gestionarea defectuoasă a crizelor de pestă porcină și gripă aviară

România importă 85% din necesarul de carne de porc. Această cifră reflectă eșecul ministrului Daea în gestionarea crizei porcine. Dacă acum câțiva ani i se spunea că "a făcut-o de oaie", acum putem fi siguri că e de "porc". (Vociferări.)

De câte ori a fost Daea ministru, România a fost devastată de gripă aviară sau de pestă porcină. Fermierii au fost complet abandonați.

La începutul acestui an, au fost confirmate focare la două ferme de curcani din Codlea, județul Brașov. 224.000 de curcani au fost sacrificați numai la Codlea. Ministrul a fost luat prin surprindere de aceste cazuri. Acest lucru nu ar fi trebuit să fie pentru nimeni o surpriză și asta pentru că gripa aviară nu a apărut în România din senin. Europa se confruntă deja cu cea mai devastatoare gripă aviară din istoria sa. Aproape 50 de milioane de păsări au fost sacrificate în state europene. (Vociferări.)

În anul 2022... (Vociferări.) ...au fost înregistrate noi focare de gripă aviară înalt patogenă în...

O voce de la PSD:

Timpul!

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

...Bulgaria - 20, Spania - 37, Franța - 1.577, Ungaria - 279, Italia - 48, Polonia - 56, iar România a raportat doar 3 cazuri. România rămăsese o oază fără gripă aviară.

Chiar așa să fi fost sau oare toate pilele și relațiile pe care PSD le-a angajat în minister și autorități dorm în post?

Domnule ministru Daea, vă solicit să ne spuneți astăzi, aici, dacă anul trecut, în România, chiar au fost numai 3 cazuri de gripă aviară.

"Nea Petrică" - mare angajator la stat de neamuri, pile și relații

O voce de la PSD:

Timpul!

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

Că tot l-am pomenit pe fostul ministru Chesnoiu, vă amintim că acesta și-a dat demisia, pentru că - zice DNA-ul - a încercat să măsluiască câteva concursuri de angajare în Minister pentru... ghiciți pentru cine? Pentru colegul său de partid, Petre Daea.

 

Domnul Laurențiu-Viorel Gîdei (din sală):

Credeam că pentru Ghinea!

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

Nu-i așa, domnule Daea? Ești, nu ești ministru, îți pui rudele la adăpost.

Supărat, probabil, că n-a mers treaba cu angajările prin intermediari...

O voce de la PSD:

Timpul!

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

...Ciolacu de la PSD l-a pus ministru fix pe Daea, probabil să-și rezolve singur și direct problema cu angajările. Aici, recunoaștem că Daea a făcut treabă - a angajat peste 500 de persoane în octombrie 2022... (Vociferări.) ...în instituțiile din subordine.

Supraaglomerarea aparatului birocratic al Ministerului și agențiilor subordonate este poate singura performanță a lui Daea ca ministru. Din păcate, numai PSD are de câștigat cu Daea la minister. Românii o duc din ce în ce mai greu de pe urma imposturii instalate de PSD la stat.

Fermierii afectați de seceta din 2021 au fost despăgubiți simbolic

Despăgubirile la secetă, mult trâmbițate în toamna trecută - 365 de milioane de lei - nu au prea ajuns la fermieri. Acești bani au fost alocați pentru 250.000 ha afectate - 1.444 de lei/ha, teoretic. Însă formula de calcul a fost greșită și fermierii au primit sume ridicole, iar unii nu au primit încă nimic.

Mai mult, dacă pentru majoritatea s-au luat în calcul procesele-verbale completate de comisiile de constatare, pentru "șmecherii de partid" s-au acceptat declarații pe propria răspundere. E clar că pagubele au fost de 100%, în cazul lor.

În schimb, pentru cele 1,27 milioane ha cultivate în primăvara anului 2022 și afectate de secetă, s-a alocat uriașa sumă de 300 de milioane de lei, aproximativ 250 de lei/ha, maximum, asta în condițiile în care cheltuielile pentru un hectar anul acesta vor fi de 5.500-6.000 de lei. (Vociferări.)

Bravo, domnule ministru! Operație reușită, pacient mort.

Daea si "băieții șmecheri din oierit"

În anul 2023, 80 de milioane de euro, bani europeni, ar trebui să ajungă la oieri ca Sprijin Cuplat Zootehnic. Asta ar trebui să se întâmple.

Ce se va întâmpla în realitate?

O bună parte din acești bani vor fi deturnați de către "băieții șmecheri din oierit", prietenii lui Petrică Daea, ajutați de criteriile de eligibilitate făcute de MADR.

Au fost și sunt pe rolul instanțelor, dar și în cercetare, multe cazuri de deturnare de fonduri europene - subvenții -, prin utilizarea unor date și documente false.

Cel mai răspândit fenomen este eliberarea "Certificatelor de origine false". Unul dintre criteriile de obținere a Sprijinului Cuplat - 20 de euro/cap în 2023 - este deținerea unor berbeci înscriși în Registrul genealogic, cu Certificat de origine.

Doar că aceste certificate de origine se eliberează fără testul de genotipare. Acest test ar garanta și ar certifica că berbecii aparțin cu adevărat Registrului de origine respectiv și nu transmit în turmele de ovine, unde sunt introduși, scrapie, boală gravă cu determinism genetic, care produce pagube economice imense. Dar majoritatea Registrelor refuză să facă genotiparea, iar ministrul Daea acceptă.

Din spusele oierilor, în această perioadă, la peste 20.000 de berbeci li se pregătesc documentele ca să fie vânduți "cu origine"!

Iar bieții oieri, ca să primească subvențiile, sunt condiționați să cumpere acești berbeci cu origine incertă.

Mafia din agricultură

În agricultura din România funcționează o adevărată mafie. Dosarele care ajung să fie subvenționate sunt ale celor care au pile în Ministerul Agriculturii, care să le împingă dosarele în față. (Vociferări.)

Îi cerem ministrului Daea să găsească soluții pentru digitalizarea modului de procesare a dosarelor, pentru ca acestea să fie evaluate online, transparent și toți aplicanții să aibă șanse egale.

Petre Daea a susținut modele falimentare de comercializare a produselor alimentare, precum Casa de Comerț "Unirea" și "Bursa de Pește" de la Tulcea.

Daea este un ministru incapabil să înțeleagă cum funcționează agricultura în realitate, în teren.

Acest lucru reiese și din faptul că nu reușește să investească sumele din ajutoarele de stat. De exemplu, prin O.U.G. nr. 154/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de fabricare a produselor de morărit, a uleiurilor și grăsimilor, a produselor lactate și a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă au fost alocate de la buget fonduri în valoare de 900 de milioane de lei, dintre care au fost cheltuiți doar 229 de milioane de lei - asta pentru că aceste programe sunt prost gândite. Din felul în care sunt scrise aceste acte, reiese lipsa de cunoaștere a modului în care ele pot fi implementate în fapt.

O altă hotărâre de Guvern prost calculată este O.U.G. nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în valoare de 44 de milioane de euro. Suma necheltuită este de 22 de milioane de euro, adică fix jumătate din valoarea ajutorului pentru...

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Domnule Blaga, mai avem și comisii...

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

...290.000 de capete.

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

...grăbiți-vă și dumneavoastră!

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

Cei din Guvern au estimat 620.000 de capete.

Ne explicați, domnule ministru Daea? Sunt prea multe cifre...

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

După aceea spuneți că dormim în bănci!

Domnul Daniel-Codruț Blaga:

...neconforme cu realitatea în ministerul pe care îl conduceți. Cum ne explicați și cât vă propuneți să o mai țineți așa?

Peste toate acestea, APIA nu a încheiat realizarea softului pentru a se finaliza cererea de plată. Ce se întâmplă, domnule ministru? Sau acum auziți pentru prima oară și despre această problemă?

Pentru toate cele de mai sus, Petre Daea trebuie să plece.

Dacă nu era ministru, Daea ar fi putut fi considerat un domn simpatic, dacă ne gândim la toate declarațiile sale care stârnesc râsul lumii, despre cormorani, oi, vaci, gândaci și alte insecte. Dar pentru agricultorii români, pentru fermieri și producători, inepțiile lui Daea stârnesc panică și groază.

Petre Daea nu este un domn bonom, este un pericol la adresa agriculturii românești. Petre Daea trebuie demis imediat.

Semnatarii acestei moțiuni îl îndeamnă pe prim-ministrul Nicolae Ciucă să-l demită pe ministrul agriculturii, care nu este mai util decât un simplu comentator și critic al problemelor fermierilor români.

Autorii moțiunii consideră că nu există niciun argument pentru care domnul Petre Daea să ocupe funcția de ministru al agriculturii. Daea este ministrul care a produs cele mai multe pagube agriculturii, prin incapacitatea sa de a gestiona acest domeniu atât de greu și atât de important pentru economia și dezvoltarea României, dar și pentru securitatea alimentară.

România nu-și mai permite... (Vociferări.) ...să tolereze impostura la vârful agriculturii românești, când oamenilor abia le mai ajung banii de mâncare. Antreprenorii din agricultură merită mai mult respect și susținere din partea statului. (Vociferări.)

Agricultura trebuie să devină punctul forte al României, iar ca acest lucru să se întâmple este nevoie de un management performant la vârful ministerului de resort. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple... (Vociferări.) ...Petre Daea trebuie demis și niciodată, dar niciodată, readus în fruntea Ministerului Agriculturii. A epuizat deja trei șanse să demonstreze că poate face ceva.

Realitatea este că nu poate. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În continuare, dați-mi voie să-l invit la tribună pe domnul Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Petre Daea (ministrul agriculturii și dezvoltării rurale):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

În Camera Deputaților, astăzi, în spiritul democrației, sunt chemat să dau răspuns moțiunii simple pe care cei 56 de semnatari au înaintat-o Biroului permanent.

Este un demers democratic, iar misiunea încredințată mă determină să răspund de fiecare dată când situația o impune.

Ca parlamentar, în decursul celor trei mandate, am putut să mă familiarizez cu normele juridice și cu procedurile parlamentare. Tot timpul am socotit că este corect, necesar și obligatoriu să prezint în fața Parlamentului României activitatea pe care o desfășor în calitatea mea de ministru. Am satisfacția că mi s-a dat prilejul să prezint pe scurt realizările celor nouă luni de mandat care a început în data de 8 iulie 2022.

Știm cu toții că anul agricol 2021-2022 a fost un an deosebit de greu, din cauza secetei pedologice care a cuprins aproape tot teritoriul țării. Încă din prima zi, prin verificare în teren, am dispus măsurile necesare pentru a limita dezastrul din agricultura României, dezastru cauzat de secetă. Printr-o deplasare rapidă în teren, timp de 3 zile, vizitând 22 de județe situate în zonele cele mai afectate...

(Membrii Grupului parlamentar AUR aflați în sală vin în fața prezidiului cu pancarte pe care scrie: "Opriți importurile din Ucraina!".)

Domnul Petre Daea:

...de seceta pedologică, am luat imediat următoarele măsuri:

- În 24 de ore am elaborat ordinul comun al ministrului agriculturii și ministrului de interne, prin care am dat libertate fermierilor să schimbe destinația culturilor, protejându-i din punct de vedere...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule ministru...

 

Domnul Petre Daea:

...juridic...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...numai o secundă vă rog să vă opriți...

 

Domnul Petre Daea:

...în vederea acordării subvențiilor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule ministru, numai o secundă.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că anul trecut, Regulamentul nostru, al tuturor, a fost modificat și orice prezentare de însemne, de pancarte, de bannere în sala de plen este interzisă. (Vociferări.)

Domnule Simion, nu insistați, e Săptămâna Luminată, sunt foarte bine intenționat și nu voi permite să se continue până nu mergeți în băncile dumneavoastră.

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bine, domnule președinte.

(Membrii Grupului parlamentar AUR se întorc în bănci.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnule ministru, puteți continua.

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc.

În două zile și jumătate, deci în 60 de ore, împreună cu băncile comerciale și cu fondurile de garantare, am stabilit un mecanism de sprijin cunoscut de fermieri sub denumirea "De trei ori subvenția", potrivit căruia aceștia puteau, în baza adeverinței emise de APIA, să obțină credite în valoare de până la trei ori valoarea subvenției garantate de stat în proporție de 80% și cu o dobândă de maximum 2% față de ROBOR, asigurându-se astfel finanțarea capitalului de lucru necesar.

Vă informez că pe acest mecanism s-au acordat credite în valoare de 402 milioane de lei. Am solicitat Comisiei Europene și s-a aprobat acordarea avansului la un nivel de 70% din cuantumul plăților directe și de 85% pentru măsurile de mediu și climă. Am redus perioada de retenție la taurine de la 180 la 100 de zile, creându-se astfel posibilitatea reducerii cheltuielilor cu furajarea, efectiv o reformă.

Prin decizia prim-ministrului, s-a instituit un comandament de luptă împotriva schimbărilor climatice, sub conducerea operativă a ministrului agriculturii, prin care săptămânal am stabilit cu miniștrii de resort măsuri pentru asigurarea irigării culturilor, punându-se în stare de funcționare un număr de 470 de stații pentru irigare, lucrându-se și în condiții de avarie. Zi și noapte s-a acționat pentru irigarea culturilor, respectându-se obiectivele Planului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații. Prin norme succesive de udare am depășit două milioane de hectare, iar transportul apei a fost și este gratuit. Toate culturile aflate în perimetrul irigabil au fost salvate și prin recoltare a fost obținută producția care a asigurat necesarul pentru consumul intern și disponibilități pentru export.

Prin Programul "Rural Invest", ajutorul de stat de care beneficiază sectorul cuprinde atât dobânda aferentă creditului pe o perioadă de 12 luni, cât și cheltuielile aferente comisionului de risc și de administrare. În cazul Programului "IMM Invest", în ajutorul de stat sunt incluse cheltuielile aferente comisionului de risc și de administrare. (Vociferări.)

Vă informez că până la această dată, un număr de 1.405 operatori economici din sectorul agroalimentar au obținut, pe seama facilităților oferite de aceste programe, finanțări în valoare de 1,415 miliarde de lei. (Vociferări.) Valoarea ajutorului de stat a fost majorată de la 62.000 de euro la 250.000 de euro, în cazul beneficiarilor din agricultura primară, de la 75.000 de euro la 300.000 de euro în cazul beneficiarilor din domeniul pescuitului și al acvaculturii și respectiv de la 500.000 de euro la două milioane de euro, în cazul beneficiarilor din industria alimentară. Acordarea la timp a avansului de 70% din cuantumul subvenției, începând cu 16 octombrie, pentru a permite executarea lucrărilor de toamnă specifice secetei pedologice, iar pentru taurine a fost pentru prima dată introdusă plata în avans.

Dacă facem o comparație a plăților la Ajutorul Național Tranzitoriu 2020 față de 2023, față de 0 sume în 2022, în primele două luni ale anului 2023 s-au acordat 112 milioane de euro. Deși a fost un an secetos, prin măsurile luate rapid și la timp, fermierii au putut însămânța o suprafață de circa 3,2 milioane hectare, din care 2,1 milioane hectare cu grâu, 336.000 hectare orz, 335 hectare orzoaică de toamnă, 562.000 hectare rapiță de toamnă. Practic, campania de toamnă s-a desfășurat ca într-un an normal. Printr-o programare exactă, dar și printr-un efort guvernamental remarcabil, bugetul pentru agricultură pe anul 2023 a fost majorat cu 8,24% față de anul 2022 și cu 15,3% față de 2021 și a fost fundamentat pe programe create în sprijinul producătorilor agricoli. (Vociferări.)

În contextul constrângerilor de tot felul - COVID-19, secetă, criza energetică și războiul din Ucraina, Guvernul României, Ministerul Agriculturii au întreprins o serie întreagă de măsuri pentru a atenua efectele negative determinate de aceste crize.

Alături de cele... (Vociferări.) ...menționate mai sus, adaug că pentru prima dată în România a fost acordată o schemă de ajutor de stat pentru constituirea stocurilor de materie primă, reușindu-se a se menține în stare de funcționare întreg lanțul agroalimentar, în vederea asigurării populației cu hrană.

Astfel, un număr de 417 operatori economici au beneficiat de 29,6 milioane de lei:

- industria de fabricare a produselor de morărit - 100 de beneficiari au încasat 64 de milioane de lei;

- industria uleiului - 23 de beneficiari au încasat 30 de milioane de lei;

- industria produselor lactate - 134 de beneficiari au încasat 43,7 milioane de lei;

- prepararea hranei pentru animale de fermă - 152 de beneficiari au încasat 92 de milioane de lei.

V-am prezentat câteva dintre măsurile pe care Guvernul României, Ministerul Agriculturii, eu, ca ministru, le-am pus în nota realizărilor printr-o muncă formidabilă, având alături de noi structurile agricole asociative.

Ca o sinteză a acțiunilor în domeniul elaborării de acte normative, în perioada iulie 2022 - aprilie 2023, în cele nouă luni, s-au inițiat și aplicat un număr de 169 de acte normative și 3 memorandumuri. De remarcat este faptul că România și-a stabilit obiectivele strategice ale agriculturii prin Planul Național Strategic și s-a elaborat întreaga legislație privind implementarea acestuia, care numără în total 2.341 de pagini. Atenție, nu e copy-paste!

Conștiința profesională, misiunea încredințată m-au obligat să consemnez zilnic, într-un jurnal, activitatea desfășurată și rezultatele obținute. Acesta este jurnalul. Este, practic, un răspuns al moțiunii conștiinței mele. Contestatarii pot să-l studieze, dacă au timp și interes...

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu le place! Nu le place!

Domnul Petre Daea:

...pot să-l studieze, dacă vor și doresc să o facă, să facă o altă moțiune. Mai ales că sunteți tineri și vă doresc să creșteți frumos pentru țară și nu împotriva ei.

Am făcut aceste precizări în respect față de Parlamentul României, considerând că așa și numai așa putem, prin respect instituțional, să continuăm realizarea obiectivelor propuse.

Acum, vă rog să îmi permiteți să dau răspuns la îngrijorările și acuzele prezentate în textul moțiunii.

Cu privire la ratarea Planului Național Strategic. Se fac o serie întreagă de afirmații neadevărate care demonstrează, pe de o parte, necunoaștere, pe de altă parte, interpretări lipsite de temei.

În primul rând, Planul Național Strategic este un concept nou, care a fost lansat în 2018, atunci când comisarul Phil Hogan a prezentat principalele obiective ale noului concept pentru agricultura europeană. Ca urmare a interesului pe care l-am manifestat pentru noua Politică Agricolă Comună, am socotit necesar ca dialogul să se desfășoare la toate nivelurile instituționale, atât în țară, cât și la Bruxelles.

Acest dialog a fost activ și s-a materializat inclusiv prin prezența comisarului Hogan în România, într-un dialog cu fermierii români.

În timpul deținerii președinției Consiliului de Miniștri ai Agriculturii statelor membre, printr-un dialog constant cu structurile reprezentative ale statului, am putut stabili obiectivele principale a fi realizate în perspectiva 2021-2027. Așa se face că, în toate structurile de decizii ale Uniunii - Parlamentul, Consiliul European, Comisia și Consiliul de Miniștri -, am putut susține unitar cele trei principii - neplafonarea plăților în cazul fermelor agricole mari, convergența externă a plăților, păstrarea celor două agenții prin care se implementează Politica Agricolă Comună.

În timpul președinției pe care am deținut-o și pe care am gestionat-o impecabil, am putut materializa aceste principii printr-o sinergie instituțională între structurile de decizie la nivelul Uniunii Europene. Din nefericire, în perioada următoare, realizarea acestui obiectiv național s-a rezumat doar la comunicări sporadice, fără a fi consemnate în documente care să fie cuprinse în Planul Național Strategic. Probabil că unul dintre semnatarii moțiunii, ce avea funcția de prim-ministru, își aduce aminte ce nu a făcut atunci. Prin venirea domnului Chesnoiu la conducerea Ministerului Agriculturii, a început activitatea concretă și apoi depunerea Planului la Comisia Europeană, în data de 28 februarie 2022.

În textul moțiunii se afirmă că Planul a fost depus în luna martie, dată neadevărată și care poate fi probată prin accesarea platformei Comisiei Europene. Observațiile făcute în urma primei versiuni transmise la Comisie au fost procesate în regim de urgență, după o muncă de zi și noapte, de către specialiștii din minister, care au răspuns la fiecare observație prin consultarea cu structurile asociative din agricultură. Planul ajunsese în impas în luna septembrie 2022, când solicitările României nu găseau înțelegere la specialiștii Comisiei. Atunci am solicitat întrevedere cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, pentru deblocarea situației și s-au rezolvat problemele legate de bunăstare la animale, sprijinul cuplat la ovine și eco-condiționalitatea GAEC 6.

În data de 18 octombrie, la orele 19.30, Planul Național Strategic a fost încărcat pe platforma Comisiei. Practic, a fost validat din punct de vedere tehnic. Planul a fost aprobat în termen. La data de 7 decembrie 2022 s-a primit aprobarea oficială, prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 87/83 de aprobare a Planului Național Strategic 2023-2027.

Iată că am eliminat întârzierile și s-a aprobat Planul Național Strategic la timp.

Imediat s-a trecut la elaborarea legislației naționale de implementare, au fost aprobate hotărârile de Guvern și ordinele de ministru, iar de la 1 martie a început perioada de primire a cererilor de plată, cu respectarea obiectivelor prevăzute în plan. Versiunea aprobată a Planului Național Strategic răspunde nevoilor din agricultură și mediului rural românesc și este rezultatul unui amplu proces de consultare a fermierilor și a societății civile.

Subliniez că aprobarea PNS de către Comisie nu se putea realiza fără îndeplinirea criteriilor procedurale privind asigurarea transparenței și consultării partenerilor, astfel încât afirmațiile privind lipsa transparenței în procesul de elaborare și revizuire a PNS sunt nefondate.

Contrar afirmațiilor din moțiune, intervențiile din PNS sunt stabilite pornind de la nevoile identificate în urma analizei socio-economice, sprijinul financiar acoperind fermele de familie, cele mici și mijlocii, consolidarea lanțului valoric, precum și investiții în depozitare și procesare, sprijinul din PNS fiind direcționat către sectoarele și zonele cu cele mai mari nevoi și perspective de dezvoltare.

Astfel, pentru fermele de familie care acoperă segmentul de ferme mici și mijlocii, ajutorul este acordat atât printr-o măsură specifică de sprijin pentru investiții, cu o alocare de 108 milioane de euro, dar și printr-o paletă directă, complementară sprijinului de bază - sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității -, acordată fermelor până la 50 de hectare, cu o alocare de circa 980 de milioane de euro.

În plus, în cadrul celorlalte intervenții pentru investiții la nivel de fermă, fermele mici și mijlocii sunt prioritizate, răspunzând astfel nevoii de consolidare a acestui segment al agriculturii românești.

Totodată, prin PNS sunt prevăzute forme de sprijin distincte pentru încurajarea consolidării fermierilor pe lanțul valoric, prin intervenția "Dezvoltarea cooperării în cadrul lanțului valoric" fiind alocată o sumă de circa 20 de milioane de euro în acest scop, iar pentru consolidarea capacității de depozitare și procesare fiind prevăzute două intervenții dedicate, cu un buget de circa 375 de milioane de euro, precum și posibilități de realizare a unor astfel de investiții de către fermieri, ca și componentă secundară, în cadrul intervențiilor privind investițiile la nivel de fermă în diferite sectoare.

Sectoarele "Cereale" și "Oleaginoase" beneficiază, de asemenea, de sprijin, intervenția privind achiziția de utilaje adresându-se exclusiv culturilor de câmp, existând în plus și sprijin pentru investiții în depozitarea și condiționarea cerealelor și a plantelor oleaginoase.

Cu privire la afirmația că România va pierde sute de milioane de euro din plăți directe, precizăm că, în baza legislației europene, pe care ar trebui să o știți, care are în vedere caracterul de noutate al eco-schemelor, PNS prevede reguli privind flexibilitatea necesară pentru realocare între intervenții, în vederea evitării dezangajării fondurilor neutilizate.

Cu privire la criza cerealelor din Ucraina. Pentru o analiză corectă și obiectivă privind importul de cereale din Ucraina, trebuie să-i informez pe cei care nu știu că între Uniunea Europeană și Ucraina s-a încheiat un Acord de asociere care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, prin ratificare de către Parlamentele tuturor statelor membre. Și al nostru.

Acordul prevede în principal:

- integrarea economică treptată;

- instituirea progresivă a unei zone de liber schimb între părți, în conformitate cu Acordul general pentru tarife și comerț din 1994. În baza Acordului de asociere s-a elaborat și aprobat Regulamentul nr. 870/2022 din 30 mai 2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerțului, care prevede:

- dezvoltarea relațiilor economice între Uniunea Europeană și Ucraina;

- stimularea fluxurilor comerciale;

- concesii sub forma unor măsuri de liberalizare a comerțului pentru toate produsele;

- eliminarea taxelor vamale pentru schimburile comerciale între Uniunea Europeană și Ucraina;

- oferirea de către Uniunea Europeană a unui sprijin temporar, economic și financiar adecvat, în beneficiul Ucrainei și al agenților economici;

- suspendarea temporară de către Comisie a regimurilor preferențiale și neintroducerea de măsuri corective.

Datorită acestor prevederi, practic, produsele din Ucraina au intrat pe piața unică a Uniunii Europene, creând dificultăți determinate de oferta generoasă ca preț și volum.

În atare condiții, agenții economici români s-au văzut interesați de această oportunitate și s-au îndreptat spre oferta disponibilă, în scopul utilizării ca hrană pentru animale, dar și pentru cumpărare și revânzare. Acestea, coroborate și cu o rezistență din partea fermierilor la un anumit preț, justificat de nivelul crescut al importurilor, au determinat o bulversare a pieței, cu efecte negative asupra producătorilor de cereale și semințe oleaginoase.

Sesizând aceste aspecte, am solicitat și am avut o întrevedere cu comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în data de 26 septembrie 2022, solicitându-i sprijin pentru fermierii afectați prin activarea rezervei de criză. Am revenit cu aceeași solicitare în Consiliul de Miniștri, în luna octombrie, decembrie și, ulterior, în Consiliul din 30 ianuarie, prin prezentarea unei informări - "Probleme cu creșterea importurilor agricole din Ucraina" - semnate de șase state membre - Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Slovacia și Republica Cehia.

Comisarul a intervenit, susținând solicitările noastre ca fiind legitime, ca urmare a faptului că România și celelalte țări se află în proximitatea conflictului armat.

Urmare acestei decizii, Comisia a solicitat date verificate și verificabile, pe care Ministerul Agriculturii le-a trimis la timp.

Se face afirmația cum că procesul de negociere n-a fost bine susținut. Fals. De atunci și până în 14 martie nu a fost nicio negociere, la niciun nivel. Deși convenisem cu comisarul să analizeze impactul importurilor cu un colectiv format din specialiști din Ministerul Agriculturii, lucrul acesta nu s-a făcut.

Aflând că suma dislocată din rezervă de 56,3 milioane de euro este repartizată doar la trei state membre, iar României îi este repartizată suma de 10 milioane de euro, am intervenit pe toate canalele, am solicitat și am avut întâlniri cu comisarul în data de 17 martie, când mi-a pus în față modul de calcul și suma repartizată. Pe baza algoritmului de calcul, România nu trebuia să ia niciun cent. Considerând incorectă suma, dar și modul de calcul, am solicitat comisarului o analiză cu experți români. Lucrul acesta s-a întâmplat, iar în ziua următoare a intervenit președintele României în cadrul Consiliului European.

Cunoscând procedurile tehnice privind elaborarea actelor normative la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, am știut că suma urmează a fi validată printr-o decizie, ceea ce s-a întâmplat. Iar în prezent se află în analiză o altă sumă pentru un sprijin suplimentar. Ministerul Agriculturii a pus rapid în mișcare actul normativ pentru distribuirea primei sume aprobate de Comisie. Viteza de reacție se poate constata prin faptul că după apariția în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în ziua de 5 aprilie, la orele 10.49, în aceeași zi, la orele 14.19, s-a publicat actul normativ destinat celor care au avut grâu în stoc la 1 februarie 2023, pentru a deveni beneficiari ai acestei sume de la Uniunea Europeană.

În perioada următoare, după ce vor veni sumele suplimentare, vom avea în vedere și producătorii de porumb și floarea-soarelui. De asemenea, am comunicat Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană poziția noastră privind modificarea Regulamentului nr. 870/2022. Se cunoaște demersul făcut de domnul prim-ministru și de prim-miniștrii Poloniei, Ungariei și Slovaciei și președintele Bulgariei, prin scrisoarea comună adresată Comisiei Europene cu propuneri de îmbunătățire a cadrului juridic existent, în așa fel încât impactul asupra fermierilor să fie cât mai mic.

Așteptăm decizia COREPER, a Comitetului Reprezentanților Permanenți în Uniunea Europeană, și răspunsul la scrisoarea adresată președintelui Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen.

Suntem în contact direct cu structurile europene și cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, care este o autoritate a statului român responsabilă de politica comercială. Întâlnirile în format de videoconferință cu miniștrii agriculturii din Polonia, Bulgaria, România, Slovacia, Ungaria și directorul general de specialitate din Republica Cehă se înscriu în logica găsirii unei soluții comune care să fie operațională din punct de vedere juridic, pentru a da posibilitatea fermierilor români să elibereze spațiile și să le pregătească pentru depozitarea noii recolte și valorificarea acesteia.

Se spune în moțiune că fermierii riscă să nu încaseze la timp subvențiile în 2023. Fals, fals, fals.

Stimați autori ai moțiunii, cred că sunteți în urmă cu știrile. Pe 1 martie 2023 a început acțiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2023, această etapă urmând să se încheie pe 15 mai. Până la această dată au depus cereri un număr de 365.322 de fermieri, reprezentând 45,6% din totalul beneficiarilor. Primele avansuri se vor acorda din data de 16 octombrie 2023.

Nu există riscuri privind încasarea subvențiilor cu întârziere, deoarece legislația aferentă implementării Planului Strategic a fost elaborată în timp util și adoptată înainte de termenul de depunere a cererilor de plată, altfel nu se puteau depune cererile. Nu știți acest lucru. Păcat! Rămâneți, să vă explic în amănunt despre ce este vorba.

"Românii, cei mai mari consumatori de roșii din Turcia" Conform datelor INS, producția de roșii a crescut constant din anul 2017, de când se aplică Programul "Tomata", producția internă crescând de la 622.000 de tone în 2016, la 753.000 de tone în 2021 și 760.000 de tone în anul 2022, față de un consum uman de 862.000 de tone. Se importă roșii în extrasezon, în perioada de iarnă. Față de anul 2017, producția internă de roșii a crescut cu 20,1%, consumul uman de roșii a crescut cu 14%, iar consumul pe locuitor a crescut de la 38,1 kg/locuitor la 45,1, deci cu 18%.

Programul a condus și conduce la creșterea producției și a cererii interne. Încă suntem deficitari în perioada noiembrie-mai, că nu avem producție internă din cauza condițiilor climatice și a creșterii accelerate a prețului la combustibil.

Numărul solicitanților a crescut de la 8.000, în 2017, la peste 22.500 în acest an, din care peste 7.300 de solicitanți sunt sub 40 de ani, deci tineri, aceasta datorită modului serios și responsabil de elaborare a actelor normative la timp.

Subliniez faptul că actul normativ care instituie această formă de sprijin pentru 2023 a fost realizat în decembrie 2022, practic, înainte de începerea activității în legumicultură, producătorii fiind informați din timp privind sprijinul acordat.

În anul 2020, actul normativ a fost publicat pe 1 aprilie, când tomatele erau plantate și înflorite, iar în anul 2021, în luna iulie, practic, tomatele erau pe masa consumatorilor.

Știți, domnule Orban, ca semnatar al moțiunii, cine conducea Guvernul în 2020 și cine era ministru al agriculturii? Atunci, vă spun eu - prietenul de suferință al Dreptei, domnul Oros. Iată diferența între a face și a vorbi.

"Lovitura de grație dată legumicultorilor"

Cred că la acest capitol din moțiune, cine a scris-o trebuia să se familiarizeze cu regulamentele europene și cu Planul Național Strategic. Conform art. 14 din Regulamentul nr. 2.115, statele membre pot stabili o suprafață minimă eligibilă pentru acordarea plăților directe. România a ales pentru toate intervențiile ca suprafața eligibilă să fie de un hectar. În acest context, și fermierii din sectorul legumicol trebuie să dețină o suprafață minimă de un hectar, excepție fiind pentru sprijinul cuplat, unde suprafața parcelei este de 0,03 hectare.

MADR a elaborat un ordin de ministru cu precizări care să-i ajute pe fermieri în aplicarea sprijinului.

"Dublarea deficitului comercial și a produselor alimentare"

Da, există un deficit comercial, pe care-l cunoaștem cu toții, îl putem vedea și simți fiecare dintre noi, există și preocupări în această direcție, iar Guvernul din care fac parte și-a propus să diminueze acest deficit de produse agroalimentare, motiv pentru care în Ministerul Agriculturii s-au realizat o serie de programe, având în vedere șase obiective.

1. Realizarea în țară a produselor la care suntem deficitari și pe care le putem produce. A se vedea Programele "Tomata", "Legume în spații protejate", "Usturoi", "Cartofi" și altele;

2. Stimularea exportului cu produse de valoare adăugată;

3. Stimularea consumului de produse românești;

4. Realizarea unor obiective de investiții prevăzute în PNS pentru depozitarea, prelucrarea, industrializarea produselor primare, cu 375,3 milioane de euro;

5. Investiții în zootehnie privind reproducția la porc și pasăre. 71 de contracte, în valoare de 1,5 miliarde de euro.

Investiții în zona montană.

Din nefericire, timp de doi ani, în 2020 și 2021, nu s-a făcut nicio investiție în zona montană, deși aveau legi aprobate de Parlament, cu sume stabilite pentru fiecare domeniu investițional.

Printr-o muncă bine organizată și printr-un efort remarcabil am reușit să punem în macheta investițională, aprobând și încheind contracte cu 165 de beneficiari, cu o sumă totală de 64 de milioane. Aceste investiții se fac prin accesarea fondurilor europene și prin ajutoare de stat și au fost stabilite și aprobate în Parlamentul României.

Creșterea deficitului se justifică și prin blocarea exportului de cereale, unde România este cel mai important exportator din Bazinul Mării Negre, de cereale.

Prin structura, obiectivele și sumele prevăzute în PNS, prin programele demarate și pe care le vom dezvolta, România va fi capabilă să-și echilibreze balanța comercială și să se mențină în poziții fruntașe la exportul de cereale și animale, punându-se accent deosebit pe exportul de produse cu valoare adăugată.

"Gestionarea defectuoasă a crizelor de pestă porcină și gripă aviară"

Se vorbește în moțiune de pesta porcină africană, din nefericire un virus la care lumea științifică, cercetarea nu au descoperit antidotul.

Sunt în sală, alături de mine, colegii veterinari cu care am colaborat, lucrând împreună, pentru a ajunge acolo unde ne dorim cu toții, la eradicarea bolii. Lupta și angajarea în luptă este diferită și cu rezultate diferite. Guvernanții anilor 2020-2021 și judecătorii de astăzi sunt aceia care spuneau că este treaba A.N.S.V.S.A. Nimic mai fals!

Când au venit la conducerea Ministerului, au spus că nu este treaba lor, ca să scape de răspundere.

"Medicul pisicilor" nu avea în portofoliul activității ministeriale salvarea porcilor.

Rezultatul? În anul 2020, pesta porcină a afectat nepermis un număr de 42 de societăți comerciale, distrugând un efectiv de 670.000 de porci, fiind cea mai drastică lovitură dată sectorului, întrucât a zdrobit inima domeniului, acolo unde se desfășoară activitate industrială de producție și unde măsurile de biosecuritate sunt la ele acasă. Este o întrebare la care specialiștii n-au găsit explicații. Poate găsesc cei care au fost în portofoliul răspunderii ministeriale la vremea aceea!

Ministerul Agriculturii colaborează cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, instituție a statului responsabilă cu sănătatea animalelor.

Lupta cu eradicarea bolilor angajează toate instituțiile statului.

La ora actuală sunt active 16 focare de porci domestici, în 14 localități, precum și cazuri punctuale la porcii mistreți.

Văd că nu amintiți nimic în moțiune despre faptul că, atât timp cât ați fost la guvernare, nu s-au făcut - vorbesc despre semnatarii moțiunii, în frunte cu domnul Orban și în coadă cu USR - n-ați făcut nimic pentru sprijinirea sectoarelor de porci și pasăre, deși existau două legi din anul 2018, apropo de faptul că nu am realizat nimic în perioada anterioară, cât am fost ministru.

Doresc să vă reamintesc, stimați autori ai moțiunii, că printre primele măsuri luate de când am venit la Minister a fost reactivarea acestor legi, astfel că în prezent avem derulate 28 de contracte de finanțare aferente, cu circa 50.000 de locuri de reproducție la suine, cu o valoare de 1,07 miliarde lei, iar pentru sectorul avicol s-au încheiat 43 de contracte aferente unui număr de 9 milioane de locuri de cazare, cu o valoare de 424 de milioane de lei.

Așa încercăm să reactivăm două sectoare în suferință, lăsate de izbeliște de cei care au guvernat în 2020-2021.

"Nea Petrică, mare angajator la stat de neamuri, pile și relații"

Preocuparea mea a fost și va rămâne de a pune în funcțiune sistemele de irigații pe care le-ați abandonat, de a atrage bani europeni și de a acorda la timp subvenții fermierilor români. De aceea, prin memorandumul aprobat de Guvern, anul trecut, s-a solicitat scoaterea la concurs a unui număr de 477 de posturi: la AFIR - 150, la APIA - 249 și la ANIF - 78.

Printr-o muncă bine organizată și atent condusă, am reușit să aducem în primele luni ale acestui an 1.945.000.000 euro de la Uniunea Europeană, iar anul trecut am acordat la timp, prin formele de sprijin, 2,9 miliarde de euro.

"Fermierii afectați de seceta din 2021 au fost despăgubiți simbolic"

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 157/2022, a fost instituită o schemă de ajutor sub formă de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de secetă pedologică în cursul anului 2022.

Procedurile, precum și metodologia de stabilire și acordare a despăgubirilor fermierilor afectați de secetă, cuprinse în actul normativ menționat, au fost validate de Comisia Europeană, prin Decizia de aprobare a acordării acestei scheme de ajutor de stat. Sumele reprezentând despăgubiri care au fost acordate fermierilor în temeiul acestui act normativ au provenit de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe 2022, iar plățile efective către fermieri, de peste 257 de milioane, s-au efectuat până la data de 31 decembrie 2022.

Grantul financiar unitar a fost în cuantum de 1.500 de lei pe hectar, aferent unui grad de afectare de 100%, prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Iar dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor a fost cuprins între 30 și până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar s-a diminuat procentual corespunzător.

Fermierii au primit despăgubirile pentru secetă în funcție de procesele-verbale întocmite de comisiile stabilite prin ordin al prefectului, prezente în teren și la evaluarea făcută la fața locului, așa cum prevedea legea, avându-se în vedere două elemente importante, și anume, suprafața afectată și gradul de afectare a producției pe suprafața afectată, care a fost dat de procentul de calamitare.

Reiterăm faptul că formula utilizată a fost una corectă, a avut în vedere producția afectată de pe suprafața afectată, iar decizia guvernamentală de despăgubire a avut în vedere doar suprafețele afectate, consemnate în procesele-verbale, Ministerul Agriculturii îndeplinind misiunea de înregistrare a acestora.

În ceea ce privește procesele-verbale încheiate fără completarea tuturor rubricilor, deoarece fermierii recoltaseră suprafețele anterior constatării pagubelor de către comisii, conducerea ministerului a considerat că este necesar să vină în sprijinul lor pentru procesele-verbale care, din anumite motive, nu au avut toate elementele de identificare a efectelor negative la momentul respectiv. În mod concret, este vorba despre declarația pe propria răspundere privind producția pe care un fermier a obținut-o, comparativ cu media producțiilor pe ultimii 5 ani, date utile pentru ca fermierii afectați să stabilească suprafețele afectate și procentul de afectare. Această măsură a fost la dispoziția tuturor fermierilor aflați în situația menționată și nu a fost dedicată șmecherilor din partid, cum susțin autorii moțiunii.

În ceea ce privește viitoarele proceduri pentru acordarea despăgubirilor pentru secetă, în 2023, vă comunicăm că, în data de 10 aprilie 2023, pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost postat, la secțiunea "Transparență decizională", un proiect de ordonanță de Guvern pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub formă de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022. Schema propune un ajutor de stat următoarelor culturi care au fost afectate de seceta pedologică, în procent de peste 30 și până la 100%, inclusiv conform proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor - la porumb, floarea-soarelui, soia, mazăre.

Resursele financiare prevăzute pentru aplicarea schemei sunt în sumă de 869.600.000 lei și se acordă din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023.

Printr-o corectă informare și din respect pentru realitatea afirmațiilor, sugerăm autorilor moțiunii o consultare prealabilă a site-ului oficial al MADR, secțiunea "Transparență decizională". (Vociferări.)

"Daea și băieții șmecheri din oierit"

Vorbiți despre sectorul ovin.

Cel ce a făcut ceva pentru sectorul ovin este Petre Daea. Să vă reamintesc Programul "Lâna", "Alege oaia". Subvențiile, atât timp și corect aplicate, au dus la creșterea efectivelor, dar, din nefericire, aceste programe le-ați mutilat prin decizii guvernamentale, cu Orban în frunte și cu USR în coadă.

Vă anunț că realizăm în România cea mai mare investiție de spălat și prelucrat lână, în valoare de 20 de milioane euro. Anul viitor vor apare primele capacități de producție, în așa fel încât întreaga cantitate de lână s-o valorificăm în România, prin metode moderne care respectă condițiile de mediu, iar întreaga cantitate de lână va fi cumpărată de la toți crescătorii de oi, de către Casa de Comerț, care este a României și a românilor și pe care ați distrus-o, dar am readus-o la viață.

Referitor la sprijinul cu plan zootehnic pentru sectorul creșterii ovinelor și caprinelor, condițiile de eligibilitate nu au fost modificate față de exercițiul financiar 2014-2020. Deși Comisia Europeană a afirmat că sectorul de creștere ovine, caprine nu este în dificultate, deoarece efectivele și producția de carne sunt în creștere, conducerea MADR a justificat la Comisia Europeană faptul că în țara noastră nu există rase de ovine specializate pentru producția de carne și că acest sector al zootehniei are o profitabilitate scăzută. Practic, principalele obiective sunt: îmbunătățirea calității genetice a efectivelor de ovine și creșterea numărului de animale din rase specializate pentru carne. Astfel, pentru anul de cerere 2022, s-a plătit un număr de 4,3 milioane capete de ovine, cu un cuantum pe cap de animal de 15,8 euro.

Din calculele efectuate de instituții specializate, a reieșit faptul că profitabilitatea cea mai scăzută se regăsește la exploatațiile cu un număr de animale cuprinse între 150 și 500 de capete. În cazul în care s-ar fi luat în considerare numai berbecii înscriși în registrele genealogice, numărul de animale care ar fi beneficiat de sprijinul cu plan zootehnic ar fi fost mult mai redus, practic la jumătate. Astfel, pentru a acoperi efectivele de ovine aflate în exploatațiile de 150-500 de capete, segment cu profitabilitatea cea mai scăzută, s-au luat în calcul și berbecii cu certificate de origine, pentru asigurarea raportului de sexe - un berbec la 35 de oi.

În prezent, se află în consultare publică, pe site-ul Ministerului Agriculturii, Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1571 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, din cadrul Planului strategic, care prevede modificarea vârstei berbecilor cu certificate de origine care asigură raportul de sexe, de la 6 la 8. În acest sens, afirmația că în această perioadă să pregătesc documente pentru ca acești berbeci să fie vânduți este falsă, întrucât reproducătorii masculi achiziționați în precedentul exercițiu financiar 2014-2020, pentru accesarea SCZ-ului, sunt încă eligibili pentru acest sprijin, pentru asigurarea raportului de sexe.

Totodată, îi rog pe semnatarii moțiunii să ia la cunoștință că în Parlamentul României se dezbate PL-x 130/2023, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în care sunt propuse amendamente și instituirea unei noi perioade de depuneri, care să vină în sprijinul crescătorilor de bovine care nu au avut posibilitatea să încheie contracte ca prim procesatori, în semestrul II al anului 2022, deoarece piața laptelui a fost volatilă.

În concluzie, efectivul de vaci de lapte eligibil pentru această formă de sprijin va crește, ca de altfel și numărul de beneficiari ai acesteia.

"Mafia din agricultură"

Referitor la... e un cuvânt care nu-mi este deloc familiar și nu vreau să-l pronunț, dar vreau să spun că procesul de digitalizare în Ministerul Agriculturii este avansat și la cele două agenții care lucrează cu miliarde de euro. Întreg procesul de primire, înregistrare și verificare este prelucrat automat, iar cei aproape 1.000.000 de beneficiari cunosc acest lucru. Realitatea nu o puteți deforma, cu toată stăruința pe care o depuneți.

Referitor la modele falimentare de comercializare,

Falimentarea a fost în preocuparea celor care au venit la comanda Ministerului Agriculturii, după noiembrie 2019, că au scos din joc două unități importante în comercializarea produselor agroalimentare: Casa de Comerț "Unirea" și "Bursa de pește", de la Tulcea, unități ce au fost mutilate din punct de vedere instituțional. Aceasta a fost dorința celor care au revenit la comanda Ministerului Agriculturii. A se vedea declarația publică a fostului ministru cu privire la utilitatea acestor instituții, declarație făcută în calitate de parlamentar, membru în Comisia pentru agricultură, iar după venirea la minister și-a pus în operă afirmațiile. Mă așteptam!

Din fericire, am reușit să activez Casa de Comerț care, spre surprinderea unora, anul trecut, în doar câteva luni de activitate, a realizat un profit de 1,5 milioane de lei...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule ministru?

 

Domnul Petre Daea:

... iar acum...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule ministru?

Domnul Petre Daea:

... are contracte de livrare cu supermarket-uri, preluând producția de la micii producători, venind în întâmpinarea consumatorilor cu produse de primă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule ministru, numai o secundă!

Nu vreau să vă întrerup, vreau doar să luați în considerare că mai aveți 8 minute și puțin și mai trebuie să și răspundeți la final. Să vă drămuiți puțin timpul!

Mulțumesc.

Puteți continua.

Domnul Petre Daea:

Câte minute am?

Rog ca semnatarii moțiunii să se intereseze mai bine. Aveți doi membri care sunt în Comisia pentru agricultură - unul a citit moțiunea -, dar care nu sunt deloc de specialitate, care puteau să vă informeze corect. Din nefericire, n-au cum, nu le permite tiparul pregătirii profesionale, chiar dacă el este dublat, susținut de o dorință formidabilă de afirmare.

Vă doresc succes, din acest punct de vedere, în domeniul acesta al pregătirii.

 

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

N-are școala de partid!

Domnul Petre Daea:

Trebuie s-o facă și pe aceea!

Sunt propuse amendamente și instituirea unei noi perioade de depunere care să ajute procesatorii, deoarece piața laptelui a fost volatilă. Recent, domnul prim-ministru a analizat personal soluțiile pentru sprijinul fermierilor și a procesatorilor, pentru a ajuta piața laptelui cu tradiție în România. Grija noastră este ca toți cetățenii români să aibă acces la produsele necesare pentru un trai decent.

Astfel, pentru susținerea fermierilor și a pieței laptelui vor fi acordate ajutoare financiare în două etape. În etapa aceasta, până la 15 mai, 21 de milioane, ulterior, după a doua sesiune de depunere de cereri, începând cu 1 iulie. APIA nu a încheiat realizarea softului pentru a se finaliza cererea de plată.

Respingem ca nefondate și neadevărate afirmațiile semnatarilor moțiunii care susțin că sistemul informatic pentru efectuarea plăților APIA nu este pregătit și că nu a fost contractată nicio firmă care să dezvolte modulele în sistemul de plăți. Pentru corecta informare a opiniei publice și pentru stoparea răspândirii de informații false în spațiul public, precizăm că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a încheiat în data de 11 ianuarie 2023 un acord-cadru pentru servicii de dezvoltare, extindere și mentenanță a sistemului informatic al APIA, de gestionare a cererilor de plată, care se asigure dezvoltarea, adaptarea tuturor funcționalităților informatice pentru derularea optimă și în condiții legale a schemelor de plăți.

Reamintim că APIA este unul dintre principalii actori instituționali din domeniul agriculturii, de la aderarea României la Uniunea Europeană și până în prezent impunându-se în peisajul administrației publice din România drept lider al absorbției fondurilor europene, cu peste 37 de miliarde de euro absorbție, cu o rată medie anuală a absorbției de peste 96% peste 12...

Mă gândeam că mai este loc de o acuză, conform căreia sunt cel care am pornit războiul în Ucraina. Ați ratat o bună ocazie! Aveați o oportunitate formidabilă de a-l opri, dar n-ați folosit-o. Probabil, data viitoare. Vă aștept!

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule ministru,

Din cele 55 de minute, mai aveți vreo cinci și un pic.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Pe procedură, scurt, domnule președinte!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Pe procedură, foarte scurt.

Le reamintesc președinților de comisii că programul aprobat de Birou permanent pentru astăzi acceptă sau spune că ședințele de comisii se vor desfășura timp de o oră și jumătate după terminarea dezbaterilor la moțiune.

Văd mai mulți președinți de comisii care încearcă să forțeze niște ședințe în timpul acestui plen, de aceea este și sala destul de goală. Orice ședință făcută în timpul acestui plen este un abuz. (Aplauze.)

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Tot pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion, pe procedură.

Domnul George-Nicolae Simion:

Tot pe procedură, domnule președinte de ședință.

Mâine programul durează până la ora 16.00, putem și până la ora 17.00-18.00.

Nu e obligat niciun președinte de ședință să țină ședința astăzi. Să revină frumos în bancă. Domnul ministru a vorbit 40, 45 de minute...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

49.

Domnul George-Nicolae Simion:

49. Cred că mai putea să mai vorbească încă pe atâta, cu siguranță.

Deci, să vină președinții de comisie, să ia lecții.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă. Am terminat procedurile.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Barbu.

Vă rog.

Domnul Florin-Ionuț Barbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, dragi colegi, și Hristos a Înviat!

Știu că sunt printre dumneavoastră și persoane creștin-ortodoxe din familii care nu pot să îmi răspundă cu "Adevărat a Înviat!", pentru că încă mai studiază problema asta și credeți-mă că aceste persoane de la USR sunt foarte ocupate. De la religie la sfaturi despre cum să ne creștem copiii, la genul neutru și apă caldă, acum au trecut la agricultură, la aceeași agricultură pe care, atunci când, dintr-o tristă întâmplare, au fost la o guvernare de conjunctură, au lăsat-o la coada investițiilor. Nu spun "coada vacii", pentru că mă vor acuza de mentalitate învechită, pentru că ei știu că vaca nu e vacă și boul nu e bou; sunt gen neutru. (Aplauze.) De la asta... de la asta or fi început discuțiile cu fermierii, atunci când s-au gândit să le apere ei, tocmai ei, drepturile. Și spun "tocmai ei", pentru că niciodată până azi nu au fost interesați de fermierii români. Și nu uităm că pentru ei România rurală era PSD-istă și trebuia distrusă. Să nu uităm că au uitat-o atunci când au dus fițuica PNRR la Bruxelles.

Îi întreb pe cei care astăzi aruncă cu mizerii în Petre Daea, ministrul agriculturii. Au văzut vreodată o stație de irigații, un canal de apă? Au coborât de pe trotinetă să vadă cum arată un tractor sau o combină? Au fost vreodată pe câmp să vadă cum este solul, cum este floarea de rapiță, bobul de grâu sau semințele de floarea-soarelui? (Vociferări.)

Da, știu, au fost pentru selfie de sezon. Dar, dragi colegi de la USR, agricultura este mult mai mult de atât.

Vorbiți despre România, grânarul Europei? Tocmai generația pe care o huliți, din care face parte și Petre Daea, a fost, din România, grânarul Europei. Acești specialiști sunt din ce în ce mai puțini, pentru că de-a lungul a 30 de ani, vizionari, așa ca voi, au tot distrus viitorul agriculturii românești.

Și știți când România a mai fost grânarul Europei? Când Partidul Social Democrat a fost la guvernare.

Vorbiți de prezent, de parcă nu știți de ce protestează fermierii români, la fel ca cei din Bulgaria și Polonia. Noi vom remedia și vom veni cu soluții la problemele cerealelor care vin din Ucraina și care îi afectează pe toți fermierii din regiune.

Voi ce faceți? Veniți cu fițuici electorale și ne faceți să pierdem timpul discutând despre niște texte copiate, lozinci pentru agricultura românească, despre care voi habar nu aveți și până studiați și vă lămuriți că vaca e chiar vacă și boul e bou, până veți ști ce gust are o roșie românească și când se cultivă grâul, lăsați-l pe "nea Petrică" să-și facă treaba.

Dacă a învățat el și acum cu social media, vă face praf pe un live pe Facebook din orice lan de grâu, porumb, rapiță și vă dă exact producția la hectar. Pentru ca aceasta înseamnă să fii profesionist, să iubești pământul care ne dă roade și țara ta.

E greu, dragii mei, dar nu imposibil! Încercați și voi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Voci de la PSD:

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Dumitru Emil-Florian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Bună ziua, dragi colegi.

Suntem aici pentru a discuta...

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

"Hristos a Înviat!" se zice.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Hristos a Înviat!

Suntem aici pentru a discuta moțiunea simplă depusă de opoziție împotriva domnului ministru Daea. Însă nu acesta trebuie să fie subiectul real al întâlnirii de astăzi, ci starea agriculturii românești, un domeniu strategic ce ține de siguranța națională a României.

De aceea, înainte de a critica activitatea ministrului agriculturii, mi se pare mult mai important să venim cu soluții reale pentru agricultori. Pe acest lucru cred că suntem cu toții de acord.

Din păcate, dragi colegi de la USR și de la neafiliați, și dumneavoastră ați intrat în jocul acesta politicianist, și dumneavoastră ați preferat să acționați în Parlament cu gândul la voturi, și nu la binele agriculturii românești.

Și vă ofer un exemplu concret - Legea privind modalitatea de raportare a stocurilor, care este un instrument benefic pentru a ști în fiecare moment care sunt stocurile de cereale și proveniența lor în depozitele din România. Această lege ne-ar fi ajutat inclusiv astăzi în a obține mai mulți bani de la Comisia Europeană și de a avea argumente în fața experților europeni privind despăgubirile pe care fermierii români le merită. Ați atacat la CCR acest proiect, astfel încât, astăzi, putem spune că sunteți responsabili în egală măsură cu eșecul Ministerului Agriculturii de a obține o sumă corectă pentru fermierii români afectați de tranzitul cerealelor din Ucraina. Din păcate, moțiunea dumneavoastră nu conține soluții reale pentru agricultura românească. Din păcate, vedem aceeași perspectivă politicianistă care v-a făcut să considerați că pistele de biciclete sunt mai importante decât finanțarea infrastructurii naționale de irigații.

Sigur, nu vă grăbiți să mă apostrofați, pentru că eu consider că și pistele de biciclete sunt importante. Doar că, doamnelor și domnilor deputați, orice ați spune, nu sunt mai importante decât agricultura României.

Mi-am împărțit intervenția de astăzi pe două paliere. Pe de o parte, îi voi transmite domnului ministru Daea mesajele pe care le-am primit din partea fermierilor, din partea agricultorilor și din partea celor din industria alimentară și în a doua parte voi prezenta Parlamentului soluțiile Partidului Național Liberal pentru agricultura românească.

Să dăm, deci, prioritate mesajelor agricultorilor, fermierilor și procesatorilor români, așa cum ar spune chiar domnul ministru, "făuritorilor de hrană".

În primul rând, toți aceștia spun că este păcat că măsurile bune luate de Guvernul României nu au fost implementate în sprijinul lor.

Stimați colegi,

Este pentru prima dată când un Guvern al României alocă o sumă importantă pentru încurajarea procesării materiilor prime în România, mai precis 980 de milioane de lei, adică aproximativ 200 de milioane de euro.

Premierul României, domnul Nicolae Ciucă, este cel care a lansat acest program în anul 2022. Din păcate, măsura scrisă de MADR a omis de la acordarea granturilor de 500.000 euro fix acele ferme care aveau producție integrată, de exemplu, produc lapte, ca materie primă, dar au și fabrică de procesare a produselor procesate din lapte, în loc să-i încurajăm și să îi dăm exemplu pozitiv fix pe acești antreprenori.

Ce vină au fermierii noștri, Dimitrie Muscă, de la Curtici, sau Nicușor Șerban, de la Agroserv Măriuța, că n-au intrat în textul actului normativ? Niciuna.

Așa s-a ajuns ca astăzi să avem 15 județe unde nu avem Programul "Laptele în școli". Așa s-a ajuns să importăm, din datele INS, aproximativ 1.000.000 de tone de lapte și produse procesate din lapte.

Chiar dacă au fost alocate sume distincte, în cuantum de 44 de milioane de euro pentru sectorul vacilor de lapte, conform O.U.G. nr. 3/2023, s-a reușit contraperformanța de a finanța doar 290.000 de capete de vaci de lapte, față de un total de 620.000 de capete, cât au estimat în nota de fundamentare cei de la agricultură. Au mai rămas practic 23.000.000 de euro, bani care, cu sprijinul dumneavoastră, a colegilor din Camera Deputaților, amendând prin lege Ordonanța de urgență nr. 3, am putut să remediem această deficiență și, în sfârșit, fermierii noștri vor primi acest sprijin binemeritat.

Într-un final, bineînțeles că fermierii vor primi cele 23 de milioane de euro. A fost nevoie totuși și de intervenția domnului prim-ministru Nicolae Ciucă, care a inițiat un dialog cu toate părțile implicate, în special cu reprezentanții asociațiilor de fermieri și procesatorilor, în care s-a decis ca Programul "Sprijin pentru România", unde avem necheltuite 750 de milioane de lei, să continue și anul acesta, astfel încât procesatorii din industria alimentară să beneficieze de acele granturi de 500.000 euro.

Ce spun fermierii? Majoritatea atrag atenția că după ce s-au luptat atâția ani să nu mai existe terenuri nelucrate, în România, a apărut un vestit ordin, nr. 80/2023, care îi obligă ca de la anul, când depun cererea privind plățile directe pe suprafață, să lase 4% din suprafața exploatației pârloagă. Asta în condițiile în care, în alte state, s-a transpus același Regulament, 2.115, fără să existe această condiționalitate.

Ce au văzut fermierii în alte state și încă așteaptă să se întâmple în România, țara în care primăvara avem inundații și vara avem secetă pedologică? Păi, au văzut că în alte state europene funcționează un sistem de gestionare a riscurilor în agricultură și este finanțat din fonduri europene, prin Planul Național Strategic.

Până în prezent, din păcate, chiar dacă Ministerul Agriculturii are un buget de 391 de milioane de euro pentru fermierii afectați de secetă, din bani europeni, acest fond nu este operaționalizat.

Ce spun producătorii? Păi, spun că, în relațiile comerciale dintre producători și comercianți, Ministerul a adoptat normele de aplicare a Legii privind practicile comerciale neloiale abia în luna martie a anului acesta, în condițiile în care legea trebuia să fie operaționalizată la 1 ianuarie 2023.

Ce spun legumicultorii noștri?

Probabil că știți deja, domnule ministru, pentru că mergeți în piețele agroalimentare și găsiți tomatele, tomatele finanțate prin Programul "Tomata", le găsiți pe tarabe, în lăzi de banane. Da, le găsiți în lăzi de banane.

De ce o măsură care este în Programul de guvernare și este amprenta Partidului Național Liberal privind operațiunile de finanțare ale unor operațiuni de ambalare, sortare, etichetare și transport în sectorul de legume, fructe și cartof nu a fost încă operaționalizată? De ce nu a fost susținută în cadrul comisiilor de specialitate?

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Și tu te iei de domnul ministru?

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Vreau să vă spun un singur lucru.

Le mulțumesc tuturor colegilor din Comisia pentru agricultură care au dat un aviz favorabil, indiferent de familia politică din care fac parte, și au votat, practic, o schemă de ajutor de stat, prin care, practic, putem să ducem la bun sfârșit pe filiera de produs sectorul de legume.

Domnule ministru,

Îmi exprim disponibilitatea de a veni în fața celor care ne-au învestit cu încredere, să le arătăm că se poate, să le arătăm că România agricolă înseamnă soluții concrete, prin care să putem să arătăm cu adevărat că putem ridica agricultura României.

Iată, deci, soluțiile Partidului Național Liberal. Vi le reamintesc aici, chiar dacă majoritatea sunt cuprinse în Programul de guvernare pe agricultură și apar chiar și pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Haideți să vedem cum putem să facem astfel încât banii europeni alocați agriculturii, prin Programul Național Strategic, să transforme agricultura României într-o agricultură de top la nivel european.

Este fundamental ca românii să știe că România, ca urmare a negocierilor purtate de președintele României, domnul Klaus Iohannis, a obținut pentru agricultura românească o sumă nerambursabilă consistentă, alocată de către Comisia Europeană, 21,7 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027. Această sumă consistentă este, de fapt, sursa principală de finanțare a agriculturii românești. Fără acești bani nu am fi putut discuta despre modernizarea agriculturii și modernizarea satului românesc.

Planul Național Strategic a fost gândit astfel încât să atingem obiective strategice clare și cuantificabile. Din păcate, programul nu este încă operaționalizat, de fapt nu a fost constituit nici măcar până astăzi Comitetul de monitorizare.

Haideți să vedem împreună ce își propune România prin acest Plan Național Strategic!

Și trebuie să le mulțumesc colegilor din Ministerul Agriculturii care au scris cele 2.350 de pagini, pentru că le-au scris împreună cu analiza SWOT, în 2020, împreună cu analiza nevoilor în 2020 și, bineînțeles, felicitări celor care au notificat la Bruxelles acest plan, în 2022.

Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat, care să asigure siguranța alimentară - asta își propune Planul Național Strategic. Pentru asta trebuie ca investițiile finanțate prin Pilonul II de dezvoltare rurală să fie regândite, astfel încât grupul țintă de beneficiari, adică fermierii români care realizează investiții din fonduri nerambursabile, să poată depăși procentul de 10%, nu cum s-a întâmplat în PNDR, 2014-2020. Astfel, se creează o presiune pozitivă asupra costurilor de producție și încurajăm astfel procesarea materiilor prime, în detrimentul exporturilor de materie primă și implicit de subvenție. Pentru că, da, România, prin export de cereale în vrac, exportă subvenție.

Trebuie să învățăm din greșelile trecutului, când am dat prea mulți bani la foarte puțini.

Din analiza Măsurii 4.1 din sectorul vegetal, din perioada de programare 2014-2020, au fost finanțați doar puțin peste 1.000 de beneficiari, cu peste 1.000.000.000 euro, cu o valoare medie a proiectelor de 550.000 euro și cu o intensitate de sprijin de 81%.

Alte țări cu o agricultură mai dezvoltată, precum Polonia, pentru că ne place să o dăm drept exemplu, au mizat exclusiv pe susținerea procesării materiilor prime și consolidarea fermierilor în lanțul valoric, prin asociere. Aceste greșeli din trecut nu trebuie repetate. Doar astfel putem deveni nu grânarul Europei, dragi colegi, ci brutarul Europei, pentru că România trebuie să-și transforme materiile prime!

Partidul Național Liberal susține creșterea competitivității fermelor, prin stabilizarea veniturilor. Putem obține asta dacă vom redefini conceptul de beneficiar eligibil al finanțărilor din Pilonul II de ADER. Planul își propune, totodată, consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității sectorului agroalimentar, prin intensificarea cooperării dintre fermieri și încurajarea investițiilor colective.

Agricultura românească trebuie tratată diferit, în funcție de dimensiunea exploataților, pentru că fermele de familie și micii agricultori trebuie să beneficieze în continuare de sprijin, prin acordarea de plăți directe diferențiate, iar fermele mari care produc pentru piață să beneficieze de investiții în procesarea materiilor prime, astfel încât să creștem producția de materie finită în industria alimentară națională. Astfel, vom descuraja exportul de materie primă.

Creșterea competitivității sectorului agroalimentar va avea efecte benefice asupra balanței comerciale a României.

Dacă vom reuși să limităm exporturi de materie primă și să exportăm noi materie finită, acest lucru se va vedea imediat în balanța comercială. Altfel spus, sectorul agricol trebuie construit astfel încât să creeze locuri de muncă mai bine plătite și să aducă bani în țară.

Cum să realizăm acest obiectiv? Foarte simplu. Cu bani europeni și cu ajutoare de stat gândite să ajungă la producătorii români.

Dacă vom implementa profesionist Planul Național Strategic, vom avea o dezvoltare socio-economică reală a spațiului rural, prin atragerea și susținerea tinerilor și facilitarea dezvoltării afacerilor, precum promovarea ocupării forței de muncă.

Agricultura României are nevoie de continuarea și dezvoltarea programelor de creditare și garantare. Asigurarea accesului la finanțare, prin continuarea mecanismelor de creditare, prin subvenționarea dobânzilor, dezvoltarea Programului Agro IMM Invest, înființarea unui nou program de garantare și creditare destinat achiziției de terenuri, agroterenuri, în vederea comasării și creșterii gradului de valorificare superioară a producției agricole de cereale, înființarea unui program nou de finanțare a investițiilor în ferme zootehnice, agrozootehnie, pentru dezvoltarea fermelor care produc pentru piața autohtonă, înființarea unui program pentru sprijinirea fermierilor, în vederea dezvoltării capacităților de producere a energiei regenerabile agroenergie.

Ce nu s-a înțeles până acum este importanța accesului fermierilor noștri la piață. Fără măsuri concrete, prin care să consolidăm poziția fermierilor în lanțul agroalimentar, oricâte subvenții am acorda, profitul nu se va împărți în mod echitabil pe filiera de produs, producător, procesator, comerciant.

Este clar că ne aflăm într-o situație paradoxală, în care cel care are toate riscurile producției, și anume producătorul și procesatorul...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Dumitru, vă rog să finalizați.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

... au o forță de negociere disproporționată, în raport cu ultimul actor din lanț, și anume, comerciantul.

Nu este rolul statului să intervină direct pe acest lanț, însă este rolul nostru să ne asigurăm că niciunul dintre cei trei actori...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

... nu are un comportament comercial de pe o poziție abuzivă.

Doar astfel românii vor putea achiziționa produse românești de calitate la prețuri rezonabile.

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Domnule Daea,...

O frază și închei, domnule președinte.

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Apoteotic!

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion!

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Depinde de dumneavoastră dacă veți rămâne în istoria agriculturii românești pe formulări anecdotice sau pentru măsuri reale de sprijin pentru agricultura României!

Vă mulțumesc.

 

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Procedură, domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru a fi foarte clar și foarte ferm în punctul de vedere al Partidului Național Liberal, Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva moțiunii simple depuse de Grupul USR.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Moșteanu, din partea Grupului USR.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Domnule Marcel Ciolacu,

Domnule Nicolae Ciucă,

Doamnelor și domnilor de la PSD și PNL,

Plouă de câteva zile și tot ce putem să spunem e "Doamne, ajută!", pentru că în 2023 singura speranță a agriculturii românești este ploaia, pentru că PSD și PNL au ales să lase agricultura pe mâna domnului Petre Daea. În locul unui om care știe ce înseamnă agricultură modernă, care știe care e potențialul României, care știe cum se face agricultura în alte țări performante în domeniu, voi ați venit, din nou, cu Petre Daea, un ministru care acum 50 de ani - 50 de ani, da? - termina Facultatea de agronomie, se înscria în Partidul Comunist Român, din convingere, după propriile declarații, se apuca de "Ștefan Gheorghiu" și studia - atenție un pic, că e greu! - "Materialismul dialectic și istoric, concepția revoluționară despre lume și viață a PCR, fundament teoretic al conștiinței socialiste sau atributele conducerii unității agricole socialiste". (Aplauze.)

Așa că, dacă mai devreme, când a vorbit domnul ministru, vi s-a părut că vorbea ca la Congresul al XIV-lea, ei, de aia, fix de aia vorbea ca la Congresul al XIV-lea, de aia ni se părea tuturor, pentru că a fost la congresele alea! (Aplauze.)

Ar fi trebuit să-l demiteți, doamnelor și domnilor de la PNL, domnule Ciucă, pe acest ministru, în secunda doi, după ce s-a dus la Bruxelles, a dat date eronate și a obținut cele mai mici compensații pentru fermierii afectați de importul cerealelor din Ucraina - 10 milioane de euro, și apoi ne-a spus: "Dublăm suma de la bugetul statului", ca și cum ar fi dublat-o din buzunar.

L-ați ales pe domnul Petre Daea, doamnelor și domnilor de la PSD și PNL, ați condamnat agricultura românească. Nu o spun eu, o spun miile de fermieri care au protestat zilele trecute în toată țara. Au ieșit să protesteze împotriva ministrului care aleargă noaptea pe câmp cu camerele de filmat după el, în loc să alerge mai mult pe la Bruxelles pentru a obține banii meritați de fermierii români.

Domnule Marcel Ciolacu, aud că veniți cu propuneri heirupiste care nu rezolvă nimic în problema cerealelor din Ucraina. Stresat de sondaje, v-ați luat, mai nou, la întrecere cu rusofilul Simion. Problema trebuie discutată diplomatic și rezolvată la nivel european. Orice altceva este doar populism ieftin, domnule Ciolacu.

Domnule Ciolacu, domnule Petre Daea, nu făina de greieri e problema românilor, ci faptul că ați adus producătorii români la sapă de lemn. România e în top cinci țări europene, ca potențial agricol. Avem aici tot ce ne trebuie, avem sol fertil, avem spațiu agricol, avem bani europeni. Dar, cu toate astea, 70% din alimentele de bază provin astăzi din importuri. Ce ne lipsește știm cu toții. Un profesionist la Ministerul Agriculturii, un om care să pună interesele fermierilor români pe primul loc, nu un om pe care-l preocupă micile combinații, angajările de partid la Ministerul Agriculturii. (Aplauze.) Și vă rog să citiți stenogramele din dosarul fostului ministru Chesnoiu, care spune acolo cum "nea Petrică", așa cum îl numea el, îi cerea să mai angajeze pe unul sau pe altul.

Domnule Marcel Ciolacu, spuneați la numirea domnului Daea în funcție că e nevoie de un om de calibrul lui Petre Daea pentru problemele pe care le avem la agricultură. Din păcate, singura calitate a domnului ministru e că ne distrează la televizor, când aleargă pe câmp și construiește fraze greu inteligibile sau se luptă cu cormoranii. Râdem, dar nu e râsul nostru, nu de stand-up comedy avem nevoie, ci de un ministru competent care să pună agricultura românească acolo unde merită.

Planul Național Strategic a fost făcut praf, trimis prea târziu, după ce l-a trimis au venit 370 de observații. Un plan strategic dezastruos pentru viitorul agriculturii României, vital pentru agricultorii români.

Asta nu e tot! Nu e doar despre bătaia de joc la adresa fermierilor, este și despre ce punem pe masă. Românii au ajuns cei mai mari consumatori de roșii din Turcia.

PSD a lansat cu mare mândrie, pe vremea lui Dragnea, Programul "Tomata", care s-a transformat, de fapt, într-o schemă de sifonat banii publici de sub banii de la stat. Sunt zeci de dosare la DNA pentru plăți fictive și unii dintre voi veți răspunde și pentru asta.

Doamnelor și domnilor de la PSD și PNL, ați adus cel mai scump Paște românilor. Ministrul Petre Daea ne spunea, citez din nou: "Prețurile nu au crescut". Tot el îi îndemna pe români să mănânce carne de miel, de Paște, însă mulți dintre români nu și-au mai permis acest miel de Paște, pentru că prețurile au crescut cu 30%.

Românii suferă, prietenii dumneavoastră de partid prosperă, la fel ca tot ce se întâmplă în acest Guvern de privilegiați. Românii sărăcesc, privilegiați susținuți de PSD și PNL încasează pensii speciale.

Și mă apropii de încheiere.

Domnule Daea, al patrulea mandat al dumneavoastră la Ministerul Agriculturii trebuie încheiat. E prea mult, nu vă mai descurcați și produceți pagube imense.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Votați moțiunea noastră.

Îi aud pe cei de la PNL că au soluții și-s nemulțumiți. Știu și știm cu toții cum funcționează Constituția, știm că președintele PNL, premierul României, îl poate demite mâine pe domnul Daea. Se vaită de la microfon că nu e bine, cu toate astea îl țin în brațe în continuare pe domnul Daea. Asta înseamnă ipocrizie.

Dați dovadă, domnilor de la PSD și PNL, mâine, că vă pasă de munca fermierului român și haideți să dăm un semnal, de aici, din Parlament. Și dacă nu veți face asta, dacă nu veți vota această moțiune pe agricultură, vă promit, dragi colegi de la PSD și PNL, că după această zi o să mergem în fiecare localitate din țară și o să le arătăm oamenilor cum ați votat împotriva agriculturii românești, cum ați votat împotriva fermierilor români, împotriva produselor românești pe mesele românilor. Vor vedea toți oamenii cum votați hoția, cum susțineți nepăsarea și susțineți cu mândrie incompetența. Și cu acest reflector pe voi o să trebuiască să mergeți în țară, în campanie, în 2024. Și, dacă de justiție mai scapă câte unul de-al vostru din când în când, ei bine, de votul românilor n-o să scăpați! (Aplauze.)

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Procedură.

Domnul Axinia!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este vicelider?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule vicelider, procedură.

Domnul Adrian-George Axinia:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să supunem la vot prelungirea ședinței de astăzi până epuizăm toate punctele de pe ordinea de zi.

Mulțumesc. (Râsete.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să luați loc.

Spuneam că este Săptămâna Luminată, trebuie să fiu chiar zen.

Urmează tot Grupul AUR.

(Membrii Grupului parlamentar AUR se îndreaptă spre tribună purtând pancarte cu mesajul "Opriți importurile din Ucraina!".)

Stați o secundă! Stați o secundă!

Întrucât în cele patru minute pe care colegii noștri le au la dispoziție au binevoit, din binecuvântate pricini, să vorbească nouă, asta ar însemna 27 de secunde... 27 pentru fiecare vorbitor. Nu o să-mi bat joc de nimeni, nici de mine, astfel încât o să-i chem pe rând, pe toți colegii, în ordinea în care s-au înscris, până la epuizarea celor patru minute. Dacă or încăpea toți nouă, bine, dacă nu, câți încap!

Nu vreau să piardă colegii noștri nicio secundă.

Vă rog să pregătiți cronometrul.

Și începem cu domnul Simion George.

Se pregătește domnul Flucuș.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mesajul nostru este clar, domnule ministru. Dacă nu vreți să votăm împotriva dumneavoastră, opriți astăzi importurile din Ucraina! Nu păcăliți opinia publică că le opriți! Opriți-le! (Arată spre sală pancarta cu mesajul "Opriți importurile din Ucraina!".)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc. Stop!

Domnul Albișteanu.

Vă rog.

Stop era la cronometru.

Domnul Dumitru Flucuș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Hristos a Înviat!

Domnule ministru, cu respect, vă solicităm să opriți de urgență importurile de produse agricole din Ucraina. Mă refer la cereale, lapte, miere și orice alt produs agricol.

Mulțumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Albișteanu.

Fără pancartă?

Domnul Mihail Albișteanu:

Domnule ministru,

Pământul României poate hrăni peste 80 de milioane de persoane, știți asta foarte bine. România nu are nevoie de importuri de cereale. Luați exemplul Poloniei și opriți imediat importurile din Ucraina!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleșa.

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Hristos a Înviat!

Astăzi, domnule ministru Daea, nu mâine, opriți importurile agricole din Ucraina! Astăzi opriți importurile agricole din Ucraina! (Arată spre sală pancarta cu mesajul "Opriți importurile din Ucraina!".)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Domnule ministru Daea,

Agricultura merită să aibă prioritate în România. Așa că, astăzi opriți importurile din Ucraina! (Arată spre sală pancarta cu mesajul "Opriți importurile din Ucraina!".)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Radu Grădinaru.

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Domnule ministru, opriți importurile din Ucraina! Acum!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Hristos a Înviat, dragi colegi!

Nea Petrică, lăsați cormoranii și acum opriți importurile din Ucraina! Fermierii români merită să fie protejați. (Arată spre sală pancarta cu mesajul "Opriți importurile din Ucraina!".)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Axinia Adrian.

Domnul Adrian-George Axinia:

Domnule ministru, vă cerem ferm să opriți importurile din Ucraina! (Arată spre sală pancarta cu mesajul "Opriți importurile din Ucraina!".)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și ultimul, dar nu cel din urmă, domnul deputat Antonio Andrușceac.

Domnul Antonio Andrușceac:

Hristos a Înviat!

Domnule ministru, prima măsură pe care trebuie s-o luați este să stopați importurile din Ucraina. În România, prioritate au fermierii români. (Arată spre sală pancarta cu mesajul "Opriți importurile din Ucraina!".)(Aplauze.)

 

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Ați văzut că am fost serioși?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Gata!

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Magyar Loránd-Bálint.

Și după aceea o să vă rog să-mi permiteți și mie să vorbesc, în numele Grupului PSD.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Stimați colegi,

Moțiunea de față este, din păcate, nu în prilej de dezbateri despre agricultură, soarta fermierilor, siguranță alimentară și alte teme de primordial interes pentru cetățeni, ci doar un prilej de a combate un amestec de acuzații bazate pe jumătăți de adevăr, informații trunchiate și zvonuri.

Timpul fiind scurt, voi aborda doar câteva aspecte.

Planul Național Strategic a fost aprobat de Comisia Europeană în decembrie 2022, dar nu mai târziu decât a altor state membre și cu mai multe observații și amendamente. Comitetul de monitorizare a fost constituit, așadar inițiatorii susțin un neadevăr.

Autorii moțiunii abordează și problema pierderilor suferite de fermier, cauzate de secetă. Este foarte posibil ca formulele de calcul să nu fie perfecte și sumele îndestulătoare, dar soluția, în realitate, constă în crearea unor instrumente de asigurare și sprijin mutual al agricultorilor, lucru pe care UDMR îl susține de mai mulți ani, cauzate de invadarea pieței interne cu cereale din Ucraina. Este una într-adevăr preocupantă și avem în statele vecine exemple de interdicție a importului acestor produse, dar, realist vorbind, rezolvarea necesită o abordare complexă, nu ține exclusiv de resortul ministrului agriculturii, iar UDMR va susține orice tip de măsuri care vor conduce la protejarea producătorilor interni, inclusiv interdicția importului. Cât despre despăgubirile acordate de Comisia Europeană, este evident că 10 milioane de euro este o sumă insuficientă, dar niciun stat afectat nu este satisfăcut de oferta Uniunii. În cadrul noii runde de ajutoare, sperăm să obținem un grad mai bun de recuperare a pierderilor.

În privința gripei aviare și a pestei porcine africane se impune precizarea că rolul major de competență în reglementare aparține Uniunii Europene, iar responsabilitatea implementării revine ANSVSA. Totuși, voi puncta faptul că UDMR a depus un proiect de lege privind creșterea porcinelor și combaterea pestei porcine africane. Sperăm că pe lângă partenerii de Coaliție, chiar și opoziția să voteze o lege benefică pentru crescători și pentru lansarea acestui sector al agriculturii. Este evident faptul că, în contextul constrângerilor actuale, cum ar fi efectele schimbărilor climatice și măsurile pentru combaterea lor, nevoia de asigurare a hranei populației și creșterea calității acesteia prin agricultură ecologică și măsuri de bunăstare a animalelor, răspunsul corect la provocările sectorului agricol modern nu este o sarcină ușoară. Fără subvenții și programe de ajutoare de stat nu este de conceput un astfel de răspuns, iar în România am inițiat câteva scheme de ajutoare,...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

... atât pentru producători, cât și pentru procesatori.

Ne dorim și alte programe adresate fermierilor, activând în subramuri și subsectoare, că au avut de suferit în ultimii ani, și a căror dezvoltare și revitalizare este necesară.

Mai sunt multe de făcut, de recuperat și de construit,...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

... iar agricultura ridică probleme pe care, cu false acuzații și afirmații politicianiste, nu le va putea rezolva niciodată nimeni.

În speranța că am reușit să punctez unele elemente din textul moțiunii, care au legătură cu agricultura și cu atribuțiile ministrului agriculturii, păstrând tăcere în privința acuzațiilor și ironiilor gratuite, declar că UDMR va vota împotriva moțiunii.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți și mie să spun câteva cuvinte.

(Coboară la tribună.)

Hristos a Înviat!, înainte de toate.

N-am mai coborât să vorbesc de mult, parcă-mi era și dor și nici măcar nu intenționam să o fac.

Stimați colegi semnatari ai moțiunii simple,

Am văzut, am auzit cum ați citit 20 și un pic de minute o moțiune în care l-ați pomenit pe domnul ministru de 51 de ori. Asta înseamnă de patru ori pe minut. "Nea Petrică", "domn’ ministru", "Daea", "Petre", cum ați vrut l-ați persiflat în acest text. N-are nicio importanță, este politică, nu-i așa?!

Dar am văzut, de asemenea, cât de mult v-a interesat cu adevărat ce ați scris în propria moțiune, pentru că deloc, dar absolut deloc, n-ați avut nici măcar bunul-simț să-l ascultați pe cel pe care l-ați chemat astăzi în fața dumneavoastră.

Neajunsul meu că stau acolo sus e că văd foarte bine tot ceea ce se întâmplă în sală și dați-mi voie să văd și să vă citesc ce făceați domniile- voastre când domnul ministru, cel pe care, repet, dumneavoastră l-ați chemat să dea explicații, ce făceați dumneavoastră. Cinci colegi erați cu ochișorii frumoși în laptopuri. Trei perechi dintre dumneavoastră vorbeați unii cu alții, mai aprins sau mai domol. Un coleg, pe care nu-l mai văd, era într-un live, în concurență cu domnul Simion. Și alți vreo șase colegi, mai stingheri, erau singuri în bancă. Domnul Barna însuși contempla vitraliul.

Cam așa v-a interesat pe cei din stânga ce vă spunea domnul ministru despre agricultură.

Ceilalți, neafiliați, erau prezenți, păreau totuși mai prezenți, dar extrem de absenți. Și doar domnul Orban s-a mai înviorat când cineva, și anume domnul ministru, i-a pomenit numele, dar a cedat și domnia-sa pe parcurs, a mers și a venit. Și cam aceștia ați fost și sunteți toți.

Îmi pare rău, domnule ministru, chiar îmi pare rău că v-ați răcit gura de pomană, pentru că ați venit și ați vorbit despre agricultură, nu așa cum au făcut colegii noștri din Parlament.

Și, la final, pentru că nu intenționam să vorbesc mai mult, am o singură rugăminte, una singură și mare.

L-ați persiflat, v-ați legat de vârsta domniei-sale, dar, vă rog, mai tânăr sau mai puțin tânăr, pe trotinetă sau din marile dumneavoastră organizații, stimați semnatari ai moțiunii, aduceți-ne unul mai bun decât Petre Daea. Și nu aveți nici astăzi, n-ați avut nici ieri, și n-o să aveți nici mâine.

Și, da, stimați colegi de la PNL, este evident, sper, pentru toată lumea, că va trebui să votăm cu toții împotriva acestei moțiuni. Restul de comentarii n-o să le fac.

Vă mulțumesc.

(Revine la prezidiu.)

(Domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu solicită să ia cuvântul.)

Procedură?

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Nu, mai am 10 secunde.

Faptul că un PSD-ist tânăr apără un comunist bătrân nu mai miră pe nimeni, însă...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Moșteanu.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

...însă eu vă arăt și ipocrizia PSD, care spune că n-am fost atenți la dezbatere și în momentul acesta sunt în sală 15 PSD-iști din 107 membri ai...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Moșteanu.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

...Grupului parlamentar al PSD. (Aplauze.) Asta e ipocrizie. (Aplauze.) A venit aici colegul vostru... (Aplauze.) ...și vă e lene să veniți la muncă! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În continuare, din partea deputaților neafiliați, sunt doi, împart 6 minute, domnul Prunean, începem.

Aveți 3 minute, domnule Prunean.

Și domnul Rusu, tot 3 minute.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, e greu să vorbesc după dumneavoastră, că aveți un dar al vorbirii, dar o să mă străduiesc să aduc și eu câteva elemente în această dezbatere.

Este 18 aprilie 2023, ora 18.16 - așa i-ar plăcea domnului ministru Daea, cu precizia aceasta să spunem și să facem un semn în grindă, să notăm că domnul ministru Daea a venit în fața Parlamentului.

Sigur, în comisie l-am chemat de mai multe ori, dar n-a binevoit să vină să stea la discuții cu noi.

Criza cerealelor generată de războiul din Ucraina este o criză nouă, dar criza agriculturii românești este o criză care e veche, e generată de incompetență, de nepăsare și evidente interese meschine, care nu are de-a face cu actuala criză generată de război.

Și aș vorbi puțin despre pesta porcină africană, pentru că a vorbit și domnul ministru.

În 2016, pe când pesta porcină africană încă nu era în România, Guvernul Cioloș punea pe masă atunci un plan de măsuri pentru prevenirea și combaterea acesteia. Pe 5 ianuarie 2017 a venit la minister domnul ministru Daea. Evident că nu i-a păsat de niciun plan de prevenire și combatere. Drept dovadă, la câteva luni de zile, prin iunie-iulie, au apărut primele focare de pestă porcină în România. Și în continuare acestea există. Nimic concret, nimic palpabil de făcut în acest sens. În schimb, de un an și jumătate învârtim o lege a porcului, la presiunea Comisiei Europene, care ne tot amenință după fiecare audit că n-o să ne mai dea bani de despăgubire. Și, atunci, am inventat această lege a porcului, ca să le demonstrăm europenilor că facem totuși ceva.

Sectorul bovin, de la an la an, o duce tot mai greu. Aceeași nepăsare, aceeași indiferență și nepricepere.

În septembrie 2022, domnule ministru, vă chemam insistent în Comisia pentru agricultură, să discutăm tocmai de o schemă de ajutor pentru crescătorii de vaci de lapte. V-a durat în cot. Erați și atunci ocupat să bateți câmpii și să cheltuiți sute de mii de euro cu deplasările pe canalele de irigații abandonate. Într-un final, ați făcut o schemă de ajutor de stat, prin ordonanță de urgență. Ați gândit-o atât de bine, încât doar jumătate din bani au fost cheltuiți.

Sigur, poate pentru dumneavoastră asta e un succes, au rămas bani necheltuiți și poate îi alocați în altă parte...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să nu uitați să-i lăsați...

Domnul Alin-Costel Prunean:

...spre alte grupuri...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...timp și domnului Rusu...

 

Domnul Alin-Costel Prunean:

...de interese.

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Da.

Și o să închei spunându-vă - aveați zilele trecute o idee creață, de a discuta cu retailerii, pentru a reduce prețul la alimente.

Domnule ministru,

Acestea sunt ale trecutului metode. Nu mai avem centralism, nu mai avem CAP-uri, nu mai avem comandă de sus, ca toată lumea să se alinieze, suntem într-o economie de piață. În schimb, aveți la dispoziție Legea practicilor comerciale neloiale. N-ați reușit anul trecut să faceți în 8 luni de zile normele de aplicare. Legea trebuia să intre la 1 ianuarie în aplicare.

Mai aveți Legea laptelui...

O voce din sală:

Timpul! (Vociferări.)

Domnul Alin-Costel Prunean:

...pentru care avem norme de aplicare, dar, din păcate...

Voci din sală:

Timpul! Timpul! (Vociferări.)

Domnul Alin-Costel Prunean:

...nu vedem nicio diferență...

Voci din sală:

Timpul! Timpul! (Vociferări.)

Domnul Alin-Costel Prunean:

...în magazine.

În rest, am văzut niște pancarte pe aici, pe la microfon... (Vociferări.)

Voci din sală:

Timpul! Timpul! (Vociferări.)

Domnul Alin-Costel Prunean:

...cerând interzicerea...

O voce din sală:

Timpul! (Vociferări.)

Domnul Alin-Costel Prunean:

...interzicerea importurilor din Ucraina. Probabil Putin a trimis-o. Ar fi primul care s-ar bucura să dea niște găuri.

Vă rog, colegul! (Se adresează domnului deputat Daniel-Gheorghe Rusu.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ați mâncat cam mult...

Domnul Alin-Costel Prunean (din sală):

Hai, lăsați-l și pe colegul, că e vina mea!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Știu că e vina dumneavoastră, asta știu.

Domnule Rusu, vă rog.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

S-a aprins colegul cam tare.

Sunt multe de spus, într-adevăr.

Eu vreau să vă spun, în primul rând, Hristos a Înviat!

În al doilea rând, vreau să-l întreb pe domnul ministru Daea:

Credeți în Dumnezeu, domnule ministru?

Pentru că dacă credeți în Dumnezeu, dacă ați avea un pic de demnitate în dumneavoastră, ați lua modelul acela polonez și v-ați da demisia. Pentru că ministrul agriculturii din Polonia tocmai ce și-a dat demisia.

Nu mai rămâneți, că nu are rost să mai rămâneți la conducerea acestui minister care și așa e făcut praf!

Ascultându-vă de aici, de la acest microfon, mi-am dat seama de ce ura tata atât de mult comuniștii. Dumneavoastră, de fapt, ați făcut o pledoarie. Nici nu-i pledoarie, ați început să faceți rapoarte, ca pe timpul lui "Ceașcă", și să ne explicați nouă câți porci în coteț, cât grâu la hectar, câți cormorani și așa mai departe.

Domnule, realitatea este simplă și este dincolo de aceste ziduri. Realitatea este că oamenii o duc din ce în ce mai rău. Realitatea este că prețurile au crescut, că oamenii nu-și mai permit să își cumpere un porc de Crăciun, nici un miel de Paște, nici ouă, nici nimic.

Oamenii sunt afară și plâng, iar fermierii vă cer demisia, domnule ministru.

Din aceste considerente și multe altele, care țin de circul politic, public, pe care îl faceți zi de zi, nu putem altceva decât să vă cerem demisia și să faceți ceea ce trebuie să faceți, să luați modelul polonez și să plecați din această funcție.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

În încheiere, domnule ministru, mai aveți 6 minute și 11 secunde să răspundeți la ce credeți de cuviință că ați reținut din dezbaterile de astăzi.

Vă rog. (Vociferări.)

 

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Daniel, mai sunt 9 minute de la PSD, puteți să-i dați și voi minutele!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc de idei, o să-i dăm dacă mai are nevoie. (Vociferări.)

Domnul Petre Daea:

Stimați semnatari ai moțiunii,

Din respect pentru dialogul instituțional și al misiunii pe care o avem fiecare dintre noi, am prezentat în scurta mea intervenție măsurile pe care le-am luat în agricultura României, răspunzând la problemele ridicate de dumneavoastră.

Procesul legislativ laborios pe care dumneavoastră l-ați validat în Parlamentul României mi-a dat posibilitatea să conectez resursele administrative și financiare ale ministerului pentru a da răspuns la multiplele nevoi pe care le are agricultura Țării Românești.

Sunt convins că toți avem de învățat din acest demers instituțional.

Îmi îngădui, ca om care am depus jurământul de trei ori în Parlamentul României, să vă spun că regretul m-a cuprins în momentul în care am citit moțiunea, că s-a dorit a fi un moment politic ce-l poate valorifica opoziția.

Am fost, în Parlamentul României, în banca opoziției și m-am străduit să nu jignesc, să nu deformez realitatea și să contribui, prin discurs, prin amendamente, prin vot, la construirea binelui și la promovarea lui. La cele afirmate stau mărturie luările de cuvânt și moțiunile scrise de-a lungul vremii.

Autoritatea ți-o dă funcția, prestigiul ți-l câștigi singur.

Parlamentul României, ca instituție supremă în stat, este chemat să rezolve, împreună cu celelalte puteri ale statului, probleme cu care se confruntă societatea, în general și omul, în particular.

În acest demers m-am regăsit tot timpul.

N-am dat mâna și nu dau mâna cu minciuna, cu ipocrizia și lipsa de respect față de muncă.

De aceea, mă așteptam ca în acest demers, normal, firesc, necesar, să regăsesc măcar o propunere pentru a îmbunătăți activitatea din acest domeniu greu încercat, care a trecut prin patru crize - COVID, criza energetică, seceta și acum războiul. (Vociferări.)

Fermierii... (Vociferări.) ...toți și, alături de ei, cu mijloace aflate la îndemână, au putut scoate din rodul pământului și din îngrijirea animalelor hrana atât de necesară fiecăruia dintre noi. Tot timpul voi rămâne recunoscător acelora care fac mai mult decât mine, iar efortul fermierilor îl apreciez... (Vociferări.) ...și îl susțin. (Vociferări.)

Nu pot înțelege... (Vociferări. Gălăgie.) ...și nu voi putea înțelege minciuna... (Vociferări. Gălăgie.) ...fățărnicia, lupta pentru un scaun pe care doresc să îl ia înainte... (Vociferări. Gălăgie.) ...de a i se pune picioare.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Asta ar fi chiar culmea!

Numai o secundă!

Doamnă senator, cred că sunteți oaspete în această sală. Am rugămintea să fiți totuși respectuoasă cu colegii deputați.

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Sunt foarte respectuoasă!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Nu avem deputați în sala asta, unde sunt...?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, doamnă senator.

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Unde sunt? (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am o rugăminte la dumneavoastră.

Dacă nu încetați, o să chem chestorii și o să pun în aplicare... (Vociferări.) ...regulamentul. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Chiar vă rog să mă dați afară, să văd cum reușiți! (Râsete. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule ministru, vă rog să continuați.

Domnul Petre Daea:

Nu pot înțelege și nu voi putea înțelege minciuna, fățărnicia, lupta pentru un scaun pe care doresc să-l ia înainte de a i se pune picioarele. Și dumneavoastră, prin acest demers, v-ați dovedit a fi pătimașii zilei, într-o Săptămână a Patimilor, dorind să aruncați cu noroi într-un om care are ani de muncă mai mulți decât vârsta pe care o au majoritatea semnatarilor moțiunii. Ați făcut-o dintr-un interes mărunt. Ați dorit să câștigați puncte electorale în postura de alegător...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Aaaa!

Domnul Petre Daea:

...dar nu cu siguranța de ales.

Ați ieșit prea devreme la încălzire într-o partidă care nu a început a se juca, căutând suporteri care nu au venit încă la meci.

Eșecul este asigurat și vă felicit pentru aceasta! Succes în continuare!

Mă gândeam că în momentul în care Ludovic Orban a semnat moțiunea - cum l-aș putea respecta când, în perioada pandemiei, stătea picior peste picior în Guvernul României, cu paharul de băutură în față, cu trabucul în colțul gurii, degajând fumul indiferenței ce-l puteai tăia cu cuțitul, iar românii noștri, cu frica, cu boala și cu moartea, întâmpinau masa zilei mâncând varza din Macedonia, iar legumicultorii... (Vociferări.)

 

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Domnule Daea, opriți cerealele, da sau nu?

Domnul Petre Daea:

...smulgeau plantele de castraveți cu rod, cu tot? (Vociferări.)

 

Domnul Ciprian Ciubuc (din sală):

Lăsați gargara!

Domnul Petre Daea:

Unde este sprijinul acordat agricultorilor prin PNRR pentru irigații, ca să nu mai fim păgubiți de secetă?

Unde sunt acțiunile acestui plan?

Unde este purtătorul de geantă, Cioloș... (Vociferări.) ...care n-a făcut nimic pentru România, nici ca ministru, nici în calitate de comisar? (Vociferări.)

Unde erau tinerii din USR care prin reprezentanții lor din structurile Uniunii Europene criticau țara noastră și votau împotriva ei, iar acum s-au gândit să mănânce liniștiți cozonacul Sărbătorilor... (Vociferări.) ...bând vinul cu pelin... (Vociferări.) ...în ciuda ministrului care a contribuit câtuși de puțin la mâncarea lor în tihnă de sărbători, când liniștea le-a fost dată de faptul că au depus o moțiune în Săptămâna Patimilor și care se va discuta în Săptămâna Luminată?

Poate vă veți lumina și veți lua aminte de un exemplu de moțiune depusă în 2007 împotriva ministrului Remeș, prin care nu se cerea demisia lui, pentru că acest demers este inoperabil juridic, dar care viza acordarea unui sprijin de 4 milioane de lei pe hectar. O decizie onorantă, un sprijin real pentru fermieri, la întocmirea căreia am participat cu gândul că fac bine țării mele.

Închei prin a vă spune că Petre Daea poartă respect fermierilor, iar devotamentul pentru meserie și muncă stă în existența sa.

Dacă vă gândiți la evadare din câmpul muncii, vă asigur că nu o voi face. (Vociferări.)

De asemenea, vă îndemn să reflectați, că v-ați încălzit prea mulți pentru funcția de ministru. Cu siguranță va fi cineva după Petre Daea, dar nu toți, pentru că este un singur loc.

Până atunci, aveți tot timpul să reflectați.

Învățați, că vă prinde bine.

Așteptați, că mai aveți timp. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Vă reamintesc că votul asupra moțiunii va avea loc mâine.

Îl rog pe colegul meu vicepreședinte, Roman, să prezideze ședința dedicată interpelărilor.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară minunată!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 22 mai 2024, 18:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro