Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 2, 2023
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.67/18-05-2023

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
11-06-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2023 > 02-05-2023 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 2, 2023

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16.16.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi și vă anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 170.

În conformitate cu Regulamentul, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți și miercuri, 2, respectiv 3 mai 2023; programul de lucru pentru perioada 1 - 6 mai 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 24 aprilie - 2 mai 2023; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; de asemenea, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate de deputați membrilor Guvernului și cu prezentarea interpelărilor.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale (Pl-x 124/2023) (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să citesc inițiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale; Pl-x 124/2023; lege organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 113 din Regulament.

Stimați colegi,

Întreb liderii de grup dacă există observații în legătură cu ordinea de zi. Nu există.

Informare privind activarea domnului deputat Daniel-Sorin Gheba în cadrul Grupului parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor.  

Domnule Gheba, pe procedură?

     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da, da, da!

 
   

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Începând de azi, eu, Gheba Daniel, deputat în Circumscripția electorală nr. 17 Dolj, voi face parte din Grupul parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență aferente componentei 10 - Fondul local, componentei 11 - Turism și cultură, componentei 14 - Buna guvernanță și componentei 15 - Educație, precum și pentru completarea unor acte normative (PL-x 44/2023) (rămas pentru votul final).  

Stimați colegi,

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2022 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență aferente componentei 10 - Fondul local, componentei 11 - Turism și cultură, componentei 14 - Buna guvernanță și componentei 15 - Educație, precum și pentru completarea unor acte normative; PL-x 44/2023. Suntem în procedură de urgență

Inițiatorul? Guvernul? Nu.

Comisia pentru industrii, raportul comun.

Domnul Bende.

Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Bende Sándor:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să nu uitați, la final, să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Bende Sándor:

Am să încerc.

Raport comun.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2022.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege menționat.

Pentru dezbateri propun două minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru două minute timpi de dezbateri.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 178 de voturi pentru, 8 voturi contra, 3 abțineri, 3 colegi nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Axinia, Grupul AUR.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Țin să vă anunț că avem numeroase legi care intră în circuitul parlamentar sub umbrela aceasta a jaloanelor PNRR.

AUR va vota pentru acest proiect de lege, dar vreau să vă aduc aminte că Cererea 2 de plată din PNRR, trimisă de Guvern încă din decembrie 2022, nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Două jaloane din energie sunt cu probleme. Vă reamintesc și valoarea banilor - este vorba de 2,8 de miliarde de euro.

Atrag atenția Ministerului Energiei că trebuie să implementeze construirea unei capacități de electrolizoare și semnarea unor proiecte de cogenerare; vorbim de cele două jaloane care nu s-au îndeplinit.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul Sorin Năcuță.

Vă rog.

 
   

Domnul Sorin Năcuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Planul Național de Redresare și Reziliență este o oportunitate pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii României.

Unele proiecte de investiții, precum cele din domeniul fondului local, cele de mediu, cele de cultură, de educație, au termene de realizare la sfârșitul anului acesta sau sfârșitul anului viitor, iar prin acest act normativ se instituie niște măsuri pentru a ne asigura că aceste proiecte se vor implementa eficient și la termen.

Grupul deputaților PNL va vota pentru adoptarea acestei legi.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau observații? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la 17 există obiecții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România (PL-x 490/2021/2023) (rămasă pentru votul final).  

9. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România; PL-x 490/2021/2023.

Comisia pentru învățământ, raportul.

Rog un membru al Comisiei pentru învățământ, raportul.

Domnule Țepeluș, PL-x 490/2021/2023.

Vă rog.

   

Domnul Laurențiu-Cristinel Țepeluș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a cererii Președintelui României; PL-x 490/2021/2023.

În baza prevederilor art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 490 din 8 februarie 2023, Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a cererii Președintelui României.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 31/2007.

Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ urmărește actualizarea adresei sediului instituției, stabilirea competențelor prin aprobarea statutului Academiei Oamenilor de Știință din România, prevederea posibilității stabilirii prin statut a regulilor de retragere a calității de membru al Academiei, precum și instituirea unor dispoziții referitoare la salarizarea personalului instituției.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea în ședința din 6 februarie 2023.

Președintele României a solicitat reexaminarea legii.

În urma dezbaterii, în ședința din 22 februarie 2023, comisia, cu 16 voturi pentru și 5 abțineri, a propus adoptarea cererii de reexaminare și adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România, cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Neagu Denisa-Elena, Grupul USR.

Vă rog.

 
   

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Academia Oamenilor de Știință din România nu trebuie reorganizată, ea trebuie desființată.

Este inadmisibil să cheltuim 10 milioane de lei pe an pentru activitatea acestor membri, o activitate care înseamnă doar maculatură, nicidecum cercetare, așa cum ar trebui să fie într-o academie.

USR va vota împotriva acestei legi. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Muncaciu.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu trebuie să-i întreb pe domnii de la USR: cu ce drept credeți dumneavoastră că o academie care este în tradiția românească trebuie să fie desființată de către dumneavoastră? Care e ideea?

 
     

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Nu e academie!

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... oamenilor de știință, da!

Da, domnule, dar a fost din perioada interbelică!

Care e motivul pentru care vreți s-o desființați? Aveți vreun motiv?

 
     

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Mai multe.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Da! Care este motivul?

Că nu aveți cunoștințe!

Asta e!

Terminați cu distrugerea societății românești! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Țoiu, Grupul USR.

Le reamintesc colegilor de la USR: este un proiect de lege normal - doi vorbitori pe grup. Așadar, domnul Bulai nu mai poate vorbi.

Doamna Țoiu, vă rog.

 
   

Doamna Oana-Silvia Țoiu:

Unica întrebare pe care o avem pentru cei care susțin continuarea plății din bani publici și aceste titulaturi umflate date de Academia Oamenilor de Știință: care este acel subiect în știință, acea descoperire, acea cercetare, acea nouă concluzie pe care această academie a adus-o societății din România, societății europene sau umanității, în general? Pentru că nici apărătorii legii nu pot să spună asta, din simplul motiv că aceste cercetări științifice, aceste extinderi ale cunoștinței umanității sau ale României nu există.

Însă, ce este foarte clar, cu aducerea în față pe ordinea de zi a acestei legi, este că asta - titlurile pompoase, fără fundament - este prioritatea principală a majorității parlamentare.

Sunt niște rapoarte mult mai importante. De exemplu, Legea consimțământului, care are raport final și nu este pe odinea de zi. De exemplu, legea care permite pensii decente pentru sportivii români care au luat medalii de argint sau medalii de bronz la olimpiadă sau la campionatele mondiale, care are raport final și nu este pe ordinea de zi.

Toate acestea sunt tratate de majoritatea din Parlament ca lipsite de importanță, pe când Academia Oamenilor de Știință, iată, este în ordinea priorităților cu care începe plenul astăzi, din păcate. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Al doilea vorbitor de la Grupul AUR, domnul Boris Volosatîi.

 
   

Domnul Boris Volosatîi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem o experiență europeană, cum e și în Franța, și în Germania, pe tot arealul european există academii de așa natură.

Eu înțeleg de ce se vrea să se închidă, pentru că în partea stângă a mea sunt toți oameni de știință și nu încap în ea.

Deci, noi nu am construit încă nimic ca să desfacem ceea ce a fost creat de generațiile precedente.

Și acum, în calitate de deputat din diaspora, din Basarabia, în Academia Română savanții din Republica Moldova nu au loc, conform legislației românești.

Aceste academii sunt unicele care permit integrarea științei basarabene în știința țării.

Vă rog foarte mult să susțineți această lege. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, am savurat această dispută drăguță.

Un singur lucru aș vrea să spun. O academie nu este un institut de cercetări. Sunt două lucruri diferite. E bine, așa, să știm lucrul ăsta.

Există academii de ramură peste tot pe planeta Pământ, la fel cum există o academie națională, fiecare dintre ele având rolul lor. Dar niciodată nu trebuie să confundăm o academie cu un institut de cercetare științifică. Sunt două lucruri diferite.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 14 există obiecții? Nu. Adoptate.

Legea rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 (PL-x 95/2023) (rămas pentru votul final).  

11. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012; PL-x 95/2023.

Comisia pentru industrii sau Comisia pentru agricultură, raportul comun.

Domnule Alda, vă rog.

   

Domnul Adrian Alda:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 15 februarie 2023.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 123/2012.

Potrivit inițiativei, în vederea extinderii rețelei pentru alimentarea echipamentelor și agregatelor pentru irigații, precum și pentru înființarea de noi stații de punere sub presiune, operatorul de distribuție are obligația să asigure finanțarea și realizarea lucrărilor de proiectare și execuție a instalației de racordare a clientului final noncasnic.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul Băltărețu, Grupul USR.

 
   

Domnul Viorel Băltărețu:

Stimați colegi,

Avem în față o lege care, ca principiu, este foarte bună.

Avem nevoie să dezvoltăm sistemul de irigații din România, avem nevoie să sprijinim agricultura, să sprijinim fermierii.

Doar că, în momentul de față, legea, așa cum este ea scrisă, face următorul lucru: obligă distribuitorii de energie electrică, pentru că până la urmă la ei este toată discuția, să facă extinderi de rețele și să ajute aceste ferme, acești agricultori. Doar că prețurile și costurile pentru dezvoltarea acestor rețele vor fi recuperate de către companiile de distribuție, prin creșterea tarifelor de distribuție aprobate de ANRE.

Deci, ce se va întâmpla? Vom face pentru unii dintre fermieri niște investiții și banii îi vom plăti cu toții, adică toți cei care consumăm energie electrică.

Nu este deloc un lucru corect față de cetățeni sau față de alte companii. Nu este, de fapt, considerat corect nici de către Uniunea Europeană, prin directiva legată de modul de dezvoltare a rețelelor de energie electrică.

Deci, din acest motiv, USR-ul se va abține la votul referitor la această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Considerăm că orice proiect de lege care vine în sprijinul românilor, chiar dacă numărul acestor beneficiari va fi unul redus, este unul foarte benefic. Atâta timp cât de gazele și de curentul electric produs în România beneficiază românii, noi n-avem nimic împotrivă.

Doresc să profit de această ocazie, să reiterez și să reafirm faptul că, după 33 de ani de guvernare PSD-PNL-UDMR, doi din trei români nu au acces la gazele naturale, să reiterez faptul că, sub guvernările PSD-PNL-UDMR, au loc adevărate acte de trădare națională, dacă stăm să ne gândim la destinația gazelor din Marea Neagră.

Cred că ar fi cazul ca și românii să beneficieze de resursele naturale ale României și, evident, de gaze. Milioane de români nu au acces la gazele naturale. România este o țară foarte bogată în resurse, și noi, AUR, credem că beneficiarii acestor resurse trebuie să fie, în primul rând, românii.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Bravo!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 5 există obiecții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (PL-x 257/2023) (rămas pentru votul final).  

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit; PL-x 257/2023; procedură de urgență.

Comisia pentru buget și/sau Comisia pentru agricultură, vă rog, raportul comun.

   

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 aprilie 2023.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor deputaților prezenți, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, prin care propun adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu avem nici amendamente.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind Ziua Sustenabilității în România (PL-x 691/2022) (rămas pentru votul final).  

13. Proiectul de Lege privind Ziua Sustenabilității în România; PL-x 691/2022.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru mediu, raportul comun.

Doamna președinte Simona Bucura-Oprescu.

Vă rog.

   

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind Ziua Sustenabilității în România.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu PL-x 691/2022, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind Ziua Sustenabilității în România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art. 62 și ale art. 64 din Regulament, comisiile au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind Ziua Sustenabilității în România, în forma adoptată de Senat.

Corelările de tehnică legislativă, actualizarea denumirilor și instituțiilor, precum și trimiterile din cuprinsul textului proiectului de lege se vor realiza de către direcția de specialitate din cadrul Camerei Deputaților, Departamentul Legislativ.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Nu există înscrieri la cuvânt.

Ba da! Domnul Cristian Brian, vă rog, Grupul USR.

 
   

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Se dezbate Proiectul Zilei Sustenabilității, dar vreau să vă aduc aminte că astăzi este data de 2 mai, Ziua tineretului din România, o zi în care, din nefericire, tinerii sunt din nou ignorați. Anul trecut, pe vremea asta, Parlamentul a adoptat noua Lege a tinerilor, atacată la CCR de coaliția de guvernare. În același timp CCR-ul a amânat-o de zece ori, zece termene au trecut, iar toate propunerile bune în beneficiul tinerilor sunt amânate și nu știm de ce. Nu știm de ce? Ba da! Pentru că pe actuala Coaliție de guvernare n-o interesează beneficiul tinerilor, o interesează patrimoniul ce ținea de tineri. Mă refer aici la patrimoniul fundațiilor și mă refer aici și la alte baze materiale ale tinerilor care sunt plimbate printre ministere.

De când a trecut tineretul la Ministerul Sportului, la ministerul doamnei Firea, vedem că tinerii sunt în continuare ignorați, vedem că se fac angajări pe bandă rulantă - avem 200 și ceva de angajați la noul minister -, iar singurul interes al respectivului minister este cel legat de baza materială - afaceri imobiliare și nimic în folosul tinerilor.

Stimați colegi,

Haideți să ne trezim un pic, pentru că nu așa ne vom ocupa de tinerii din România!

Tinerilor din România le urez la mulți ani, și coaliției de guvernare îi spun să se trezească.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleșa, Grupul AUR.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem o adevărată ploaie cu zile dedicate unor concepte foarte, foarte diverse.

În privința sustenabilității, ca concept practic, bineînțeles că nu ar avea nimeni împotriva lui ceva, însă el a devenit unul dintre termenii folosiți foarte des în limbajul de lemn al corectitudinii politice actuale.

În esență, el nu este deloc respectat, tocmai în domeniile unde ar trebui să fie aplicat, de exemplu în domeniul energetic, unde se aplică tot felul de măsuri care ar veni să stopeze așa-zisele schimbări climatice cauzate de om, iar în același timp, atunci când Grupul AUR propune zile dedicate unor eroi și martiri ai neamului românesc, așa cum este preotul și protopopul de Huedin, martir, Aurel Munteanu, PSD și partenerii lui votează contra.

Au respins această lege la Senat. Sper că totuși o vor aproba la Camera Deputaților, însă ei votează pentru Ziua Sustenabilității.

Grupul AUR va vota împotriva declarării unei asemenea zile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Vă rog.

Domnule Muncaciu, îmi pare rău, nu o să mai puteți lua cuvântul. Au vorbit, împreună cu domnul Tanasă, deja doi colegi.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cred că e important, având în vedere evoluțiile geopolitice din jurul granițelor noastre, să vă semnalez, de la acest microfon, un articol foarte interesant, chiar deosebit de interesant, publicat în noiembrie anul trecut de Jurnalul.ro, deci de o publicație quality.

Titlul articolului, semnat de un domn, Ciprian Demeter, este "Ungaria și Rusia, acțiuni concertate împotriva României cu sprijinul UDMR". Materialul are mai multe episoade.

Și îmi permit doar să vă semnalez o foarte mică bucățică și să vă spun - citez...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă, n-aș vrea să...

 
   

Domnul Dan Tanasă:

"Serviciile secrete maghiare și ruse..."

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă, numai o secundă!

 
     

Domnul Dan Tanasă:

"... au pus în practică campania "Minority Safepack" cu ajutorul UDMR, ...".

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Suntem la Ziua Sustenabilității, domnule Tanasă!

 
   

Domnul Dan Tanasă:

"... partid aflat la guvernare.

Șeful campaniei "Minority SafePack" a fost Pesty László, omul de legătură dintre agenții maghiari din Rusia și serviciile secrete ruse. Imaginea de mai jos îi prezintă pe liderii maghiari din România care au aderat la proiectul servit de Moscova, via Budapesta. Inițiativa a fost semnată de președinții de consilii județene ai UDMR, Sándor Támas, Csaba Borboly, Péter Ferenc...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă!

 
   

Domnul Dan Tanasă:

... și de primarii din Sfântul Gheorghe: Antal Árpád, Attila Korodi, de la Miercurea Ciuc, Zoltán Soós...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă, ...

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Da? Este foarte important!

Cred că PSD ar trebui să explice...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... suntem la Proiectul de Lege privind Ziua Sustenabilității!

 
   

Domnul Dan Tanasă:

... de ce stă la guvernare - atenție! - cu o formațiune despre care presa spune că are legături directe cu Rusia.

Atenție, nu AUR spune chestiunea asta, ...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Tanasă!

 
     

Domnul Dan Tanasă:

... o spune Jurnalul.ro, ...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, nu mă obligați să închid microfonul!

 
     

Domnul Dan Tanasă:

... o spun ziariștii în Jurnalul.ro.

Nu AUR spune asta! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Tulbure.

Vă rog.

 
   

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectivele de dezvoltare durabilă ar trebui să devină o prioritate pentru România.

Mă bucur foarte mult că avem o subcomisie pentru dezvoltare durabilă în cadrul Parlamentului, și pentru aderarea României la OCDE aceste obiective vor fi importante, pentru că trebuie să respectăm anumite puncte atunci când vorbim despre aderarea României la OCDE, spre exemplu, dar, în speță, este important să vorbim și despre tranziția verde, despre egalitatea de gen, despre cum susținem tinerii și toate obiectivele de dezvoltare durabilă.

Cred că nu discutăm suficient de mult pe acest subiect și îmi propun ca împreună să reușim să fim puțin mai concentrați în ceea ce privește sustenabilitatea. Și mă bucur foarte mult pentru acest proiect de lege, îl vom vota, dar reiterez faptul că nu facem suficient pentru schimbările climatice, fiindcă da, ele sunt reale, există, am ajuns într-un punct unde va trebui să muncim mai mult pentru planeta noastră.

Așa că fac un apel la dumneavoastră, stimate colege și stimați colegi, să facem mai mult împreună pentru obiectivele de dezvoltare durabilă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.

Îmi pare rău, domnule Muncaciu, dar domnul Tanasă a fost al doilea vorbitor.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic (PL-x 329/2022) (rămas pentru votul final).  

14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 11 lit. a) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic; PL-x 329/2022.

Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Domnule Popa, vă rog.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 11 din Legea nr. 514/2003, astfel încât exercitarea profesiei de consilier juridic să fie compatibilă și cu activitatea didactică din învățământul preuniversitar, în prezent compatibilitatea exercitării acestei profesii raportându-se numai la activitatea didactică universitară.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu mulțumesc.

Nefiind amendamente, nefiind înscrieri la cuvânt, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (PL-x 69/2023) (rămas pentru votul final).  

15. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români; PL-x 69/2023.

Comisia pentru administrație sau Comisia juridică, vă rog.

Doamna președinte Bucura-Oprescu, aveți cuvântul.

   

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu PL-x 69/2023, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Guvernul susține adoptarea.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64, proiectul a fost examinat în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Salan, dezbateri generale, Grupul USR.

Vă rog.

PSD! Mă mai încurc.

 
   

Domnul Viorel Salan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, mulțumesc pentru sprijinul acordat din partea marii majorități a formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, din cele două Camere, și mă refer la cei peste 130 de parlamentari care au achiesat la această idee pe care am promovat-o împreună cu colegii mei, parlamentari ai Partidului Social Democrat din Hunedoara.

Bineînțeles că, în documentarea pe care am făcut-o, am vizat aspectele la nivel național. În primul rând, legislația, care am constatat că era precară, dar, totodată, și consecințele care s-au produs în timp, din cauza legislației existente în momentul de față.

Poate că este cel mai grăitor, constatând că, la începutul acestui an, într-unul din sectoarele Capitalei, existau într-o singură locație circa 18.000 de persoane care aveau viza de reședință.

Bineînțeles că ele sunt multe. Spuneam că, în demersurile mele și ale colegilor, am avut și susținerea la nivelul Direcției Generale de Evidență a Persoanelor, dar și a oficiilor subordonate teritorial acestei direcții.

Am vizat, în principal, chestiunile de fond. În primul rând, ca eliberarea cărților de identitate să nu mai fie condiționată de domiciliu, și oriunde în România, unde există un sediu, un oficiu al Direcției Generale de Evidență a Persoanelor.

În al doilea rând, am vizat ca eliberarea vizelor de reședință să fie acordate în baza unor criterii foarte clare, pentru a se evita abuzurile despre care spuneam că sunt în momentul de față.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Viorel Salan:

Și, nu în ultimul rând, am vizat și unele măsuri de coerciție, acolo unde sunt încălcări.

Desigur, activitatea trebuie să continue, pentru modernizarea cadrului legislativ, dat fiind faptul că în momentul de față, cum se cunoaște, există un program-pilot pentru eliberarea cărților de identitate în județul Cluj, iar în lunile iunie și iulie se va extinde și la nivelul Capitalei.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Salan:

Mulțumesc tuturor colegilor pentru sprijin.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Din partea Grupului AUR, domnul Ciprian-Titi Stoica.

Vă rog, domnule deputat.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

La mulți ani, Titi!

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

La mulți ani!

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi,

Într-adevăr, este doar un mic pas spre a opri ceea ce ați făcut de 33 de ani, și anume să aduceți la vot foarte mulți oameni, să-i înregistrați ca flotanți, pentru a vă asigura mandatele.

Cu această ocazie vreau să vă reamintesc, dragi colegi, că ar fi nevoie să modificăm legislația, astfel încât să avem alegeri în două tururi, nu să fie aleși primari sau președinți de consilii județene, de ce nu, chiar și parlamentari, cu 20% din numărul celor care se prezintă la vot. În realitate, o mică minoritate, și aceea adusă cine știe de pe unde, cu șase luni înainte, prin aceste vize de flotant sau prin acordarea de cetățenie română la adrese cu sute sau chiar cu mii de rezidenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Băltărețu, vă rog, Grupul USR.

 
   

Domnul Viorel Băltărețu:

Stimați colegi,

Cărțile de identitate, în România, probabil dacă v-ați mai întâlnit cu alți cetățeni din Uniunea Europeană, arată, în primul rând, foarte ciudat. Pentru foarte mulți din străinătate, cărțile de identitate românești arată foarte ciudat.

Avem la Cluj un program-pilot, a început acum mai bine de un an, a fost la Cluj-Napoca, s-a extins pe județul Cluj, pentru cărțile de identitate electronice, acelea cu CIP.

Problema este că fără digitalizare, fără introducerea acestor cărți de identitate electronice - și acestea sunt, de fapt, lipsite de un anumit sistem, de sistemul RFID -, fără aceste cărți de identitate, digitalizarea României și digitalizarea serviciilor publice pentru cetățeni nu au niciun fel de șansă să fie utile românilor.

În momentul de față, programul de introducere a cărților de identitate este în mare întârziere și avem nevoie de urgentarea acestui proces.

Fac apel către colegii mei parlamentari, Guvern, ministere, Ministerul Afacerilor Interne, care e responsabil direct de această introducere a cărților de identitate, să urgenteze procedura și procesul, astfel încât tot mai mulți români să ajungă să aibă aceste cărți de identitate și să poată folosi, sperăm, serviciile digitale oferite de autoritățile centrale și locale în localitățile lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar ședința închisă.

Îl invit pe domnul Barna să prezideze a doua parte a ședinței noastre.

Vă mulțumesc.

Vă doresc o seară plăcută tuturor!

 
  Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După pauză

     

În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 2 mai 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

O să încep să dau citire numelor colegilor deputați care au solicitat aceste întrebări.

Domnul Chirilă Virgil Alin, PSD, este? Nu.

Domnul Dan Șlincu?

O voce din sală:

Deci nu sunt.

Deci au acceptat răspunsul în scris de la doamna secretar de stat.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

(Discuții la prezidiu cu domnul deputat Virgil Alin Chirilă.)

Domnul Chirilă este, dar a primit răspunsul în scris.

Domnule Șlincu, vă rog.

(Discuții la prezidiu cu domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.)

Domnul Lazăr Ion-Marian, de la USR?

Domnul deputat Lazăr?

Văd că nu apare, deocamdată.

Domnul Zetea, pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, este în sală?

 
  Brian Cristian

Domnul Brian Cristian?

Vă rog, domnule deputat, aveți două minute să formulați întrebarea.

Reamintesc pentru toți colegii, procedura este în felul următor - fiecare deputat înscris pentru primirea răspunsurilor este invitat pentru a formula întrebarea oral, într-un interval de două minute.

(Discuții la prezidiu cu domnul deputat Brian Cristian.)

Deci aveți două minute, domnule deputat, să citiți întrebarea adresată Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Vă rog.

   

Domnul Brian Cristian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea privește "Confidențialitatea salariilor în contextul deciziei Parlamentului European".

Domnule ministru,

Piața muncii va deveni mai transparentă în urma unei decizii a Parlamentului European de a obliga companiile să desecretizeze salariile și să ofere lefuri egale, indiferent de gen, pentru angajații care prestează aceeași muncă.

Secretul salarial va fi interzis, iar în contractele de muncă nu vor mai putea exista clauze care să interzică angajaților să vorbească despre salariul lor. În plus, angajații vor putea cere informații despre ce salariu are aceeași categorie sau alte categorii, în funcție de gen.

Femeile de la nivelul Uniunii Europene sunt plătite cu 11-13% mai puțin decât bărbații, pentru aceeași poziție și aceleași atribuții. Societățile comerciale vor trebui să se asigure că nu există o diferență mai mare de 5% între femei și bărbați în ceea ce privește salariul, totodată anunțurile pentru posturile vacante vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al genului, iar procesele de recrutare să se deruleze într-o manieră nediscriminatorie. În situația nerespectării acestor reguli vor exista amenzi.

În România, salariul este confidențial pentru că munca nu este plătită în funcție de rezultate. În țările cu maturitate economică este obligatorie afișarea, în anunțul de recrutare, prețul pe oră/lună sau anual. De asemenea, în unele țări este ilegal să publici un anunț de recrutare sau să angajezi o persoană obligând la confidențialitatea salariului.

De aceea, vă rog să dați curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele și soluțiile pentru problema prezentată.

1. Care este opinia ministerului privind acest subiect? Există la nivelul ministerului în pregătire un proiect legislativ pentru a armoniza legislația națională la noile decizii ale Parlamentului European?;

2. Care sunt măsurile ce pot fi luate de un angajator, în situația în care un angajat refuză să își dezvăluie salariul?;

3. Există contradicții între noile reguli decise de Parlamentul European și legislația privind protecția datelor cu caracter personal? Dacă da, cum vor fi rezolvate aceste contradicții?

Vă rog să îmi comunicați răspunsul în scris și verbal.

Cu considerație, Brian Cristian, deputat de Maramureș.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Sergiu-Florin Dobrescu, pentru un răspuns.

Aveți 3 minute, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Florin-Sergiu Dobrescu (secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor,

Domnilor,

Bună ziua!

Florin Dobrescu, sunt secretar de stat la Ministerul Muncii.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu numărul 9261A/2023, având ca obiect "Confidențialitatea salariilor în contextul deciziei Parlamentului European", vă comunic următoarele.

Directiva Parlamentului European și a Consiliului de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei, prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii, a fost adoptată de Parlamentul European în data de 30 martie.

Statele membre trebuie să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până în 2026 și să informeze de îndată Comisia în acest sens.

Precizez că transpunerea unei directive vizează operațiunea prin care un stat membru UE procedează la adoptarea de măsuri cu caracter normativ necesare punerii ei în aplicare.

Obiectul de reglementare al prezentei directive europene vizează în principal aplicarea principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei, deci faptul că nu trebuie să existe nicio discriminare directă sau indirectă pe criteriul sexului, în special în ceea ce privește remunerarea.

Toate directivele care reglementează prevederi specifice sunt implementate de către ministerele care gestionează respectivul domeniu. Acest lucru a făcut posibil ca în procesul de transpunere al acestor directive să fie avute în vedere specificitățile fiecărui sector/domeniu de activitate în parte, respectiv competențe proprii.

Orice discriminare, directă sau indirectă, față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă.

Menționez că Legea nr. 53/2003 - Codul muncii asigură cadrul general aplicabil tuturor domeniilor, iar dispozițiile caracteristice, specifice fiecărui domeniu sunt stabilite prin legi speciale.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse asigură îndeplinirea în domeniul de competență a obligațiilor decurgând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește transpunerea și/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă a actelor juridice obligatorii ale UE, implementarea și monitorizarea implicării acestora în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați.

Precizez că în legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare, în România, este interzisă discriminarea în funcție de gen, nefiind introduse disparități salariale între femei și bărbați.

În plus, potrivit art. 33 din Legea-cadru nr. 153/2017, toate autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice la sediul propriu și pe pagina proprie de Internet, în datele de 31 martie, respectiv 30 septembrie ale fiecărui an, informațiile referitoare la veniturile salariale ale personalului.

Față de cele de mai sus și având în vedere atribuțiile Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, în domeniul egalității de șanse, asumarea transpunerii Directivei de consolidare a aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de aceeași valoare între bărbați și femei, prin transparență salarială și mecanisme de asigurare a respectării legii, revine acestei instituții, care, potrivit legii, are calitatea de autoritate de stat în domeniul politicilor familiale, tineretului, protecției drepturilor copilului și adopției, violenței domestice și egalității de șanse între femei și bărbați; supune spre aprobare cadrul legislativ privind acest domeniu și poate formula răspunsuri concrete privind conținutul actului normativ de transpunere.

În speranța că informațiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm de întreaga noastră considerație.

Cu stimă.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Brian Cristian nu are completare la întrebare, deci mergem mai departe.

Domnul Zetea - pentru Ministerul Muncii. Înțeleg că nu este în sală.

Domnul Lazăr, de la USR, de asemenea, nu este în sală.

Domnul Brian Cristian - pentru Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Înțeleg că a primit răspunsul în scris? Deci suntem în regulă.

Domnul Chirilă este? De la PSD.

Vă rog, aveți o întrebare pentru Ministerul Educației.

Susțineți întrebarea aici sau...? (Vociferări.)

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Ministerul Educației, vă rog. (Vociferări.)

Susțineți întrebarea?

 
     

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Nu, nu.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Atunci, primiți doar răspunsul în scris.

 
     

Domnul Virgil Alin Chirilă (din sală):

Da, e OK și așa.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnul Petrețchi? Pentru Ministerul Educației.

Vă rog.

Aveți două minute pentru a susține întrebarea.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebare adresată Ministerului Educației.

Obiectul întrebării - "Soluții pentru reducerea violenței în școli".

Într-o perioadă în care ar trebui să discutăm despre performanțele obținute de elevi în cadrul olimpiadelor școlare, atenția întregii societăți se îndreaptă asupra unui alt subiect, și anume violența în școli. Doar în anul școlar 2021-2022 am avut, conform ultimelor date oficiale, peste 1.800 de cazuri de violență școlară sesizate, la care se mai adaugă alte sute de cazuri care nu se cunosc.

În astfel de condiții, lupta împotriva violenței în școli s-a dovedit ineficientă, campaniile de conștientizare, prea puține ca număr, precum și pasarea responsabilităților nu au redus acest fenomen alarmant.

Indiferent de formă, violența școlară afectează sute de cadre didactice, zeci de mii de elevi, inclusiv dreptul acestora la educație, iar fără măsuri clare și ferme, precum și fără o colaborare între toate instituțiile cu competență în domeniu, aceasta nu va putea fi combătută.

Mai mult, este recunoscut faptul că violența în școli reprezintă și una dintre cauzele abandonului școlar, o altă problemă majoră cu care se confruntă sistemul educațional.

Având în vedere cele de mai sus, stimată doamnă ministru, vă rog să-mi comunicați măsurile concrete care vor fi adoptate în perioada imediat următoare pentru reducerea violenței în școlile din România, precum și strategiile de combatere a acestui fenomen, pe termen mediu și lung.

Totodată, vă rog să-mi comunicați și situația actualizată a unităților de învățământ care au întocmite planuri antibullying pentru a-i proteja pe elevi și profesori.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, vă rog să dispuneți ca răspunsul să-mi parvină oral și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

Domnul subsecretar de stat Cătălin Mihai Micu, vă rog, aveți 3 minute pentru răspuns.

 
   

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educației):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu numărul 9182A/2023, având ca obiect "Soluții pentru reducerea violenței în școli", vă comunicăm următoarele.

Pentru combaterea și prevenirea fenomenului violenței, Ministerul Educației a elaborat Ordinul nr. 4343/2020 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 din anexa la Legea educației nr. 1/2011, privind violența psihologică - bullyingul.

Conform art. 4 din actul normativ sus-menționat, la începutul fiecărui an școlar, unitățile de învățământ au responsabilitatea de a-și întocmi propriile strategii și planuri de asigurare și de menținere a unui climat potrivit în spațiul școlar.

De asemenea, conform art. 5 din Ordinul nr. 4343 - "Pentru optimizarea prevenirii violenței psihologice - bullying, la nivelul fiecărei unități de învățământ, se creează un grup de acțiune antibullying cu rol de prevenire, identificare și soluționare a faptelor de bullying, comise între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice".

"Grupul de acțiune antibullying se dimensionează potrivit particularităților fiecărei unități de învățământ, având maximum 10 membri, fiind adaptat contextului social, dimensiunii și cerințelor specifice fiecărei unități de învățământ".

Ministerul Educației întocmește anual un raport privind fenomenul violenței, în care prezintă analiza fenomenului violenței din mediul școlar la nivel național, realizat pe baza datelor statistice transmise de inspectoratele școlare, respectiv Inspectoratul Municipiului București, și face recomandări în vederea reducerii fenomenului de violență.

În data de 11 noiembrie 2022, Ministerul Educației a inițiat o dezbatere în sistem videoconferință cu reprezentanții inspectoratelor școlare, ai centrelor județene de resurse și asistență educațională, pentru a discuta propunerile privind îmbunătățirea implementării obiectivelor Planului național comun de acțiune pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a cadrelor didactice, exemple de bune practici la nivelul unităților de învățământ și pentru identificarea unităților de învățământ cu risc major de producere a actelor de violență.

În data de 14 noiembrie 2022, la Ministerul Educației a avut loc prima sesiune de lucru organizată în contextul Campaniei "Nu sunteți singuri".

În data de 15 februarie, la Palatul Victoria a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții Ministerului Educației și cei ai Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

Prin acest parteneriat și prin acțiunile propuse, facem pași siguri pentru a îmbunătăți accesul copiilor, al părinților, al specialiștilor din educație și al specialiștilor din domeniul protecției copilului la informații corecte și complete.

În urma consultării cadrelor didactice, a părinților, a elevilor, unitatea de învățământ preuniversitar poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video, în vederea asigurării pazei și protecției persoanelor, bunurilor și valorilor.

Exmatricularea beneficiarilor primari în perioada învățământului obligatoriu poate fi realizată numai în situații grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spațiul școlar, în vederea protejării dreptului la educație al celorlalți beneficiari primari.

Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unui proces amplu în care se garantează dreptul la apărare și la contestații.

Mulțumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de toată considerația noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

Aveți vreo completare? OK.

Mergem mai departe. Ministerul Sportului.

Domnul deputat Chirilă Virgil mai este în sală? Înțeleg că nu. Atunci, i se va transmite răspunsul în scris.

Mergem la Ministerul Sănătății.

Domnul Zetea este absent.

Domnul Brian Cristian - înțeleg că aveți răspunsul în scris.

Domnul Lazăr a venit? N-a venit.

Mergem mai departe, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Domnul Giurgiu? Domnul deputat nu este. I se va transmite, atunci, răspunsul în scris, și domniei-sale. OK.

Iar pentru restul văd că s-a solicitat amânare de la Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei și Ministerul Cercetării.

Deci încheiem aici prima parte a ședinței. Prima parte a celei de-a doua părți a ședinței, partea de întrebări, și trecem la interpelări.

 
Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

Domnul deputat Rusu, neafiliat, este prezent? Nu.

Maria Horga, PNL, nu este.

Victor Ilie, nu este nici el.

Anamaria Gavrilă.

Domnul Moșteanu.

Domnul Cosmin Șandru.

Adrian Giurgiu.

Domnul Ghiță, de la PSD, nu este.

Florian Neaga, PSD.

Ionel Floroiu, PSD.

Mircea Roșca, PNL.

Francisc Tobă, Constantin Șovăială, neafiliați? Văd că lipsesc și dânșii.

Natalia Intotero, PSD?

Dorel Acatrinei și Lucian Pușcașu, de la AUR, nu sunt.

  Radu-Vicențiu Grădinaru

Domnul deputat Grădinaru, Huțu, Alda?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare către domnul ministru Marius Budăi, ministrul muncii și solidarității sociale.

Obiectul interpelării - "Drepturile persoanelor cu handicap din România".

Stimate domnule ministru,

În România anului 2023, există aproape 900.000 de persoane cu handicap, români vulnerabili care trăiesc în suferință, în sărăcie și în izolare, uitați de societate și de autorități.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

- Există vreo statistică recentă efectuată în mandatul dumneavoastră de ministru, care să studieze și să consemneze calitatea vieții pentru persoanele cu dizabilități din România și condițiile de trai ale acestora?;

- Există o strategie care să garanteze facilitarea accesibilității persoanelor cu dizabilități pe piața muncii?;

- Există un plan aplicabil pentru creșterea fondurilor acordate persoanelor cu dizabilități, în contextul în care România se află sub media europeană în privința procentului de cheltuieli adresat persoanelor vulnerabile?;

- Deși dispun de o muncă în condiții grele, de ce suma lunară încasată de un asistent îngrijitor în România nu depășește salariul minim pe economie?;

- Ce procent din fondurile Ministerului Muncii și Solidarității Sociale s-a acordat, în anul 2022, modernizării instituțiilor de îngrijire a persoanelor cu dizabilități și instruirii asistenților în îngrijirea acestora?

Solicit să demarați efectuarea unei analize, la nivel național, a necesităților persoanelor cu handicap, pentru a stabili noi măsuri conforme cu nevoile și neajunsurile fizice, cât și financiare ale acestora.

Solicit răspuns scris și oral.

Radu-Vicențiu Grădinaru, deputat, AUR, Botoșani.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alexandra Huțu

Mergem mai departe.

Huțu, Alda?

Vă rog.

Alexandra Huțu? (Vociferări.)

   

Doamna Alexandra Huțu:

Mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Tineretului, Familiei și Egalității de Șanse, doamnei ministru Gabriela Firea.

Stimată doamnă ministru,

Este important că inițiativele pe care le-ați propus au fost materializate în programe concrete, cu utilitate socială, atât pentru sprijinirea familiilor care își doresc copii, dar nu pot avea, din motive medicale, precum și pentru posibilitatea oferită tinerilor să investească în propria formare profesională, să achite tratamente medicale, dar și pentru susținerea familiilor cu resursele necesare pentru plata activităților extrașcolare ale copiilor sau achiziționarea de aparatură ori instrumente pentru formarea vocațională.

În urma deciziei pe care ați luat-o, de extindere a celor 3 programe, "Programul social pentru creșterea natalității", "Family Start" și "Student Invest", ca rezultat al numărului mare de solicitări pe care le-ați primit din partea populației, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

- În cadrul "Programului social pentru creșterea natalității", care este numărul de contracte semnate, de vouchere emise și de servicii medicale decontate până la data de 1 mai 2023, atât la nivel național, cât și la nivel local, detaliat pentru fiecare județ în parte?;

- Care este numărul de beneficiari care au solicitat, dar și numărul celor cărora li s-au aprobat împrumuturile cu dobândă subvenționată de stat, evidențiat distinct pentru programele "Student Invest" și "Family Start"? Vă solicit situația detaliată până la data de 1 mai 2023, atât la nivel național, cât și la nivel local, pe fiecare județ în parte. De asemenea, dacă există o inventariere a tipurilor de cheltuieli solicitate de beneficiari în cadrul acestor ultime două programe, vă rog să le detaliați, atât la nivel național, cât și la nivel local, pentru fiecare județ.

Și ultima întrebare:

- Care este data estimativă de adoptare în Guvern și transmitere către Parlament a programelor anunțate pentru sprijinirea familiilor în ceea ce privește creșterea copiilor?

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Botoșani, Alexandra Huțu.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Adrian Alda?

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi

Miroslav Petrețchi?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării - "Situația procesului de retrocedare a terenurilor din comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș".

Stimate domnule prim-ministru,

Deși face obiectul unor politici clare, restituirea dreptului de proprietate a cetățenilor păgubiți de regimul comunist se realizează dificil, de multe ori procedurile fiind îngreunate chiar de reprezentanții instituțiilor care, cel puțin în teorie, trebuie să le soluționeze.

Un astfel de caz mi-a fost semnalat la data de 28 aprilie a.c., în cadrul ședinței de Consiliu Local al comunei Poienile de sub Munte, județul Maramureș, comună cu populație majoritară ucraineană.

Mai exact, reprezentanții primăriei susțin că lucrările Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor sunt îngreunate de refuzul Ocolului Silvic Poieni, de a desemna reprezentanți în vederea punerii în posesie a suprafețelor de teren forestier pentru care au fost emise hotărâri ale Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Maramureș, prin care au fost validate 44 de poziții din Anexa nr. 37, cu suprafețele de teren cu vegetație forestieră, având amplasamente neschimbate.

Mai mult, după susținerile reprezentanților primăriei, reprezentanții Ocolului Silvic își motivează poziția susținând că terenurile trebuie trecute din domeniul public în domeniul privat al statului, deși validările sunt pe vechile amplasamente, iar unele sunt realizate în baza sentințelor judecătorești.

Urmare a Deciziei nr. 395 din 13 iunie 2017 a Curții Constituționale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist din România, prevederile legale sunt constituționale în măsura în care restituirea terenurilor forestiere aparținând domeniului public al statului se realizează numai după trecerea prealabilă în domeniul privat al statului.

Conform Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, Comisia județeană de fond funciar soluționează dosarele care vizează reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile cu vegetație forestieră, doar în situația în care acestea sunt situate pe vechile amplasamente, ale foștilor proprietari, iar stabilirea vechiului amplasament al suprafeței de teren se va realiza de către comisia locală, în colaborare cu reprezentantul ocolului silvic de la locul situării terenurilor.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicați punctul de vedere al Guvernului pe care îl conduceți, cu privire la situația procesului de retrocedare a terenurilor din comuna Poienile de sub Munte, precum și dacă situația de mai sus se regăsește și în alte județe ale țării.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, vă rog să dispuneți ca răspunsul să-mi fie comunicat oral și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Vasilică Toma, de la PSD, nu este.

Raisa Enachi, AUR, nu este.

Brian Cristian, USR.

Vă rog, domnule deputat.

 
     

Domnul Brian Cristian (din sală):

Domnul deputat... înaintea mea.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

 
  Dan-Constantin Șlincu

Vă rog, domnule Șlincu, v-a cedat locul colegul meu, aveți cuvântul.

   

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată ministrului antreprenoriatului și turismului, domnului Constantin-Daniel Cadariu.

Stimate domnule ministru,

Conform ultimului raport al Comisiei Europene, micii antreprenori români sunt cei mai nemulțumiți din Europa, cu privire la dificultatea de a găsi noi clienți, costul ridicat al forței de muncă și recrutarea din ce în ce mai greoaie a specialiștilor.

De asemenea, antreprenorii români constituiți în Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România sunt nemulțumiți de faptul că Ministerul Antreprenoriatului și Turismului nu a demarat până acum niciunul dintre cele 12 programe de finanțare destinate mediului de afaceri privat, programe aprobate prin Legea nr. 368/2022 privind bugetul de stat pentru anul 2023.

Vă rog să-mi comunicați care sunt cauzele care au dus la amânarea acestor programe și să-mi transmiteți, pentru fiecare dintre acestea, data la care vor fi lansate oficial și când antreprenorii vor putea aplica. Mă refer la o serie de scheme de finanțare a antreprenorilor, care sunt bugetate în anul 2023, cele mai importante fiind Programul de Microindustrializare, bugetat cu 85 de milioane de lei, și Programul Comerț-Servicii, bugetat cu 74,5 milioane de lei. Totodată este vorba și de o nouă ediție, pe 2023, a Programului Start-up Nation, care ar avea disponibil un buget de 2,2 miliarde de lei, credite de angajament și 1 miliard de lei, credite bugetare.

În același timp vă rog să-mi explicați de ce niciun program din anii precedenți nu a fost dus la capăt și niciun program nou nu este în curs de implementare.

Așa cum știți, mediul de afaceri este cel care contribuie la bugetul de stat și trebuie tratat cu respect, ca urmare a faptului că IMM-urile reprezintă 90% din economia țării noastre.

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Șlincu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Brian Cristian

Și ultima interpelare de astăzi, domnul Brian Cristian.

Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute.

   

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează lui Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene, și are ca obiect "Investiții în energie regenerabilă la Aeroportul Maramureș".

Domnule ministru,

Aeroportul Maramureș reprezintă o componentă importantă a infrastructurii de transport din regiunea Maramureș, având o importanță strategică nu doar pentru regiune, ci și pentru întreaga țară. Aeroportul facilitează transportul de mărfuri și persoane, având un impact semnificativ asupra economiei locale și naționale. Însă o dezvoltare sustenabilă a aeroportului trebuie să aibă în vedere și protecția mediului înconjurător și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Investițiile în energie regenerabilă pot fi o soluție eficientă și necesară pentru a reduce emisiile de CO2 și pentru a asigura o funcționare mai sustenabilă a aeroportului. Prin utilizarea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare sau turbinele eoliene, aeroportul își poate reduce semnificativ costurile cu energia electrică, ceea ce va determina un impact pozitiv asupra bugetului de funcționare.

Mai mult decât atât, investițiile în energie regenerabilă pot aduce și venituri suplimentare, prin vânzarea surplusului de energie produsă, astfel încât aeroportul poate să își amortizeze investițiile mai rapid.

Pe termen lung, prin reducerea costurilor cu energia electrică, aeroportul va deveni mai competitiv, fiind capabil să ofere tarife mai mici pentru companiile aeriene, ceea ce poate determina creșterea traficului de pasageri și marfă și, implicit, o creștere a veniturilor. În plus, investițiile în energie regenerabilă pot consolida poziția Aeroportului Maramureș în domeniul aviației verzi și sustenabile, ceea ce poate atrage noi parteneri și investitori, generând noi oportunități economice pentru zonă.

La nivelul administrației locale din Maramureș s-a exprimat deja interesul pentru a dezvolta componenta de energie regenerabilă la Aeroportul Maramureș. În acest sens s-a alocat deja o parcelă, la inițiativa consilierilor județeni USR, o parcelă de teren în perimetrul aeroportului, pentru a fi utilizată pentru instalațiile de producție energetică. Însă, pentru a duce la îndeplinire obiectivul, e nevoie să identificăm surse de finanțare potrivite și suficiente. Astfel, considerăm că ministerul dumneavoastră este unul dintre actorii relevanți care poate sprijini proiectul județului Maramureș.

Dezvoltarea capacităților de producție a energiei regenerabile este un obiectiv prioritar al Uniunii Europene, motiv pentru care există multiple finanțări pentru acesta. Programe precum RePowerEU sau Fondul European pentru Dezvoltare Regională sunt doar câteva exemple în acest sens. Ne dorim să identificăm soluția potrivită pentru proiectul Maramureșului, luând în considerare inclusiv aceste programe de finanțare europeană.

De aceea, vă rog să dați curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele și soluțiile pentru problema prezentată:

1. Care este nivelul de finanțare europeană disponibil pentru proiecte de dezvoltare a capacităților de producție de energie regenerabilă și cum se stabilește acest nivel de finanțare?;

2. Care sunt programele în derulare sau viitoare, la nivelul ministerului dumneavoastră, pentru dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă în instituțiile publice din România?;

3. Ce programe de finanțare europeană sunt disponibile pentru proiecte de dezvoltare a capacităților de producție de energie regenerabilă la Aeroportul Maramureș?;

4. Există fonduri disponibile pentru proiecte de energie regenerabilă la Aeroportul Maramureș care pot fi combinate cu alte surse de finanțare?;

Și 5. Luați în considerare lansarea de programe pentru dezvoltarea capacităților de energie regenerabilă destinate obiectivelor de importanță strategică economică regională sau locală?

Vă rog să îmi comunicați răspunsul în scris și verbal.

Brian Cristian, deputat, USR, Maramureș.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am epuizat lista colegilor înscriși la interpelări.

Încheiem ședința din această zi.

La revedere!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17.34.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 17 june 2024, 9:47
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro