Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 iunie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.91/26-06-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 12-06-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 iunie 2023

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16.00.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican și de domnul deputat Silviu Dehelean, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 154.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților de astăzi și mâine, 12, respectiv 13 iunie; programul de lucru pentru perioada 12-17 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 6-9 iunie 2023 de către comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate de deputați membrilor Guvernului și cu prezentarea interpelărilor.

 
Informare privind adoptarea, în ședința secretă a Camerei Deputaților din data de 6 iunie 2023, a Hotărârilor nr. 28, 29, 30, 31, 32 și 33 referitoare la contestațiile unor deputați împotriva Deciziilor Biroului permanent ale Camerei Deputaților nr. 6, 5, 7, 8, 4 și 3 din 17 mai 2023 cu privire la sancțiunile aplicate acestora.  

În continuare, potrivit dispozițiilor art. 54 din Statutul deputaților și al senatorilor, vă aduc la cunoștință că, în ședința secretă din 6 iunie 2023, Camera Deputaților a adoptat Hotărârile nr. 28, 29, 30, 31, 32 și 33, prin care a respins contestațiile domnilor deputați Ciprian-Titi Stoica, Ringo Dămureanu, Dumitru Coarnă, Lilian Scripnic, Ilie-Alin Coleșa și Sorin-Titus Muncaciu împotriva Deciziilor Biroului permanent nr. 6, 5, 7, 8, 4 și 3 din 17 mai 2023 și a menținut sancțiunile aplicate acestora.

Păstrarea unui moment de reculegere în memoria fostului premier al Italiei, Silvio Berlusconi.  

Întreb liderii de grup, dacă există observații în legătură cu ordinea de zi?

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Prima dată, observații în legătură cu ordinea de zi.

Nu există.

Pe procedură, domnul Grosaru, vă rog. (Vociferări.)

   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule președinte,

Mulțumesc.

Astăzi este o zi de doliu pentru Italia și, în aceeași măsură, este o zi de doliu pentru România. Fostul prim-ministru al Italiei, Silvio Berlusconi, s-a stins din viață în dimineața acestei zile. Sens în care vă rugăm și vă rog să păstrăm un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, stimați colegi.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Vă mulțumesc.

 
Discuții procedurale referitoare la unele prevederi din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tot pe procedură, doamna Victoria-Violeta Alexandru.

Vă rog.

   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Am să fiu foarte scurtă.

Aveți o problemă, procedural vorbind. Săptămâna trecută, perfect regulamentar, ați primit, din partea deputaților Forța Dreptei și USR, textul unei moțiuni împotriva unei politici publice care se referă la salarizarea din sistemul de educație. Înțeleg că astăzi, la Biroul permanent, când nu avea nimeni, oficial, nicio informație privind schimbarea Guvernului, ați refuzat să puneți pe ordinea de zi dezbaterea acestei moțiuni, sub pretextul că nu este ministrul care să răspundă la această moțiune.

Eu vă învederez faptul că art. 189 din Regulament nu se referă doar la situațiile în care o moțiune se adresează unei persoane, membru al Guvernului, ci poate fi făcută, moțiunea, cum a fost cazul nostru, pentru a cere poziția, prin exprimarea la vot, a deputaților, legat de o problemă de politică publică; în acest caz - problema subfinanțării sistemului de educație.

Deci nu am adresat-o împotriva unui ministru, ci am cerut Camerei Deputaților să o pună pe ordinea de zi, pentru a dezbate o problemă de politică publică și de a permite deputaților să-și exprime prin vot poziția cu privire la aceasta.

Eu înțeleg că aveți 70% din puterea parlamentară, în acest moment, dar nu uitați că lucrurile se întorc în viață. Așa cum dumneavoastră înțelegeți să tratați opoziția, respectiv să nu respectați Regulamentul, să nu vă mirați că ceea ce se vede în afară este aroganță, lipsă de considerație față de lege și, în final, neasumarea unei poziții publice pe o chestiune care este de interes major, în acest moment, pentru români, și anume salarizarea din sistemul de educație.

Deci, în opinia mea, ați călcat în picioare ca, în multe alte situații, Regulamentul...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...și dreptul deputaților de a iniția o moțiune.

Îi mulțumesc liderului USR, care știu că a încercat în Biroul permanent să vă exprime tehnic...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc...

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...aceste argumente...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...doamnă deputat.

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...dar crezând că sunteți eterni, ați călcat în picioare...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...și prevederile Regulamentului.

Nu e chiar așa! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria tuturor românilor deportați din Basarabia, Bucovina și Herța, victime ale ocupației sovietice.  

Pe procedură, domnul Andrușceac.

Vă rog.

   

Domnul Antonio Andrușceac:

Stimați colegi,

Timpul nu a permis, probabil, și e o scăpare regretabilă, să depunem cu mai multe zile înainte solicitarea noastră adusă azi în atenția Comitetului liderilor. Însă, cu acordul colegilor noștri, o să vă cer și eu să ținem un moment de reculegere în memoria tuturor românilor din Basarabia, Bucovina, Herța, care acum 82 de ani erau deportați și care și-au găsit sfârșitul în gulagul rusesc.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc, domnule lider de grup.

Pe procedură, domnul Dămureanu.

Vă readuc aminte că sunt obligat, atunci, la expirarea celor 10 secunde, să vă închid microfonul.

Vă rog.

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

Pentru că mi-ați pronunțat numele, peste două zile, Curtea de Apel București va avea termen împotriva abuzului pe care l-ați săvârșit, ca majoritate parlamentară... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnule Moșteanu, vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

După mai multe vești proaste, vine și o veste bună - Nicolae Ciucă și-a dat demisia. România a scăpat de cel mai incompetent prim-ministru... (Aplauze.) ...al democrației... (Aplauze.)

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moșteanu...

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

...din ultimii 33 de ani. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...m-ați certat deunăzi că nu vă opresc atunci când cereți cuvântul pe procedură și nu invocați niciuna.

Mulțumesc că v-ați oprit la timp.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997 (PL- x 359/2023) (rămas pentru votul final).  

Intrăm în ordinea de zi.

5. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997; PL- x 359/2023; procedură de urgență.

Guvernul României, în calitate de inițiator, vă rog.

   

Domnul Mihai Pașca (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Unul dintre importantele obiective de etapă în cadrul procesului de aderare al României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică îl reprezintă aderarea țării noastre la Convenția OCDE privind combaterea coruperii funcționarilor publici în cadrul operațiunilor economice internaționale sau Convenția Anti-Mită, cum mai este ea cunoscută, alături de obținerea calității de membru al Grupului de Lucru Anti-Mită al aceleiași organizații.

Aderarea la acest instrument este de natură a genera un impact macroeconomic favorabil pe termen lung, având ca efecte consolidarea poziției României în raport cu principalele instituții internaționale de rating, cu influențe pozitive în situațiile de accesare a finanțărilor externe, beneficii directe în atragerea de investiții străine din perspectiva siguranței și predictibilității ce decurg din statutul de membru al OCDE, dar și creșterea credibilității țării noastre în relația cu partenerii externi importanți.

În urma evaluării finalizate în luna martie, chiar în cadrul Grupului de Lucru Anti-Mită al OCDE, România a primit invitația de a se alătura acestui format și de a adera la Convenția Anti-Mită - fără îndoială, un succes important în cadrul efortului României de a se alătura OCDE.

Vă solicităm un vot de adoptare, în vederea ratificării acestui instrument.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Andi Cristea.

 
   

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la OCDE a fost sesizată, în procedură de urgență, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția menționată; PL-x 359/2023 și înregistrat cu nr. 4c-37/3 din 31 mai 2023.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 506 din 17 mai 2023, a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege, prin avizul nr. 4c-16/34 din 7 iunie 2023.

Așadar, proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini în cadrul operațiunilor economice internaționale, adoptată la Paris, la 21 noiembrie 1997.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ și avizul Comisiei pentru politică externă în 7 iunie 2023.

Din cauza unei erori materiale la forma tradusă în limba română a textului Convenției, domnul Mihai Pașca, secretar de stat în Ministerul Justiției, prezent la ședință în vederea susținerii proiectului de lege, a transmis comisiei Convenția în limba română, în vederea înlocuirii acesteia la proiectul de lege, pe care o anexăm prezentului raport.

La dezbateri, membrii comisiei au fost prezenți conform listei de prezență.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția privind combaterea coruperii funcționarilor publici străini.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dacă există înscrieri la cuvânt la dezbateri generale?

Domnul Muncaciu sau domnul Chelaru?

Suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru atenție.

Am studiat foarte atent această Lege de aderare a României la Convenție și vin în fața dumneavoastră doar cu un singur regret. Cred că este regretul tuturor celor din această sală, care au fost martorii evoluției sistemului românesc, sistemului românesc al funcționarului public.

A venit prea târziu această lege, foarte târziu, deoarece pentru cei mai mulți din afara țării noastre, timp de aproape 30 de ani, în România au fost funcționari străini, străini lor, și, de aceea, în această țară s-a venit, de la geamantane, de la carteluri, de la offshore-uri, onshore-uri, de la paradisuri fiscale, în care funcționarii noștri publici au fost corupți și au fost ținte de corupere, și sunt exact cei care au dus de această dată la toate aceste regrete ale disparițiilor marilor edificii din patrimoniul economic românesc, din păcate, domnilor.

Să sperăm că și terții, dincolo de Uniunea Europeană, vor respecta și că această lege va fi valabilă și pentru cei care vin pe mai departe în România cu tentația de a ataca, în interiorul funcționarilor publici, caracterele slabe și lipsite de demnitate. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt.

Nefiind nici amendamente, proiectul rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri (PL-x 80/2022) (rămas pentru votul final).  

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri; PL-x 80/2022; de asemenea, procedură de urgență.

Domnule secretar de stat, în numele inițiatorului, vă rog.

   

Domnul Sebastian Ioan Hotca (vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați membri ai Camerei Deputaților,

Proiectul de lege pentru armonizarea unor anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri la un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și pentru a realiza o veritabilă piață unică digitală, o securitate juridică și o reducere a costurilor tranzacțiilor. Comisia Europeană a adoptat Directiva 771/2019. Directiva a fost transpusă în dreptul intern prin O.U.G. nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri.

Noua Directivă armonizează pe deplin măsurile corective de care dispune consumatorul în caz de neconformitate a bunurilor, precum și condițiile în care pot fi exercitate astfel de măsuri corective.

În special, în caz de neconformitate, consumatorii au dreptul de a solicita aducerea la conformitate a bunurilor, de a primi o reducere proporțională a prețului sau de a obține încetarea contractului.

De asemenea, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor, actul normativ prevede faptul că în cazul în care condițiile privind garanția comercială, cuprinse în anunțurile publicitare asociate, sunt mai favorabile pentru consumator decât cele incluse în certificatul de garanție, prevalează condițiile mai avantajoase.

Față de cele de mai sus, Autoritatea vă adresează rugămintea de a adopta acest Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2021.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru industrii și Comisia juridică, vă rog, doamnă președinte, raportul comun.

 
   

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 140/2021.

Ordonanța de urgență supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare transpunerea prevederilor Directivei (UE) 2019/771 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 și a Directivei 2009/22/CE și de abrogare a Directivei 1999/44/CE, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce îi revin României și care derivă din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, în ceea ce privește asigurarea transpunerii corecte și integrale a acquis-ului european.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi de dezbateri, doamnă președinte?

 
   

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Două minute, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cât?

 
   

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Două minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru două minute - timpi de dezbateri.

 
   

Cu 168 de voturi pentru, 6 contra, 4 abțineri, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu aveți obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 24 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (PL-x 455/2022) (rămas pentru votul final).  

9. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 455/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică, raportul comun.

Domnul deputat Alda, vă rog.

   

Domnul Adrian Alda:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 287/2009, în sensul instituirii unei durate minime obligatorii a arendării, urmărindu-se dezvoltarea domeniului agriculturii.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Ion Stelian, Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este un proiect foarte prost, din păcate.

Vizează modificarea Codului civil într-o zonă importantă, aceea a contractului de arendă.

Ce este greșit fundamental la acest proiect este faptul că se calcă în picioare principiul libertății contractuale a părților.

Este nefiresc să impui contractanților, să impui părților, proprietarilor, să cedeze un drept important al lor, să cedeze un atribut important al dreptului de proprietate, și anume dispoziția, pe o durată atât de mare de timp, pe 7 ani de zile.

Este un proiect care pare mai degrabă ceaușist. Păcat că la PNL nu regăsim sămânță sau bob de liberalism! Se merge înainte cu această variantă, care nu va avea decât efecte nocive. În loc să stimuleze încheierea de contracte de arendă și să dezvolte agricultura, se va întâmpla altceva. Se va trece pe zona gri, pe zona ocultă a unor contracte cu care să se eludeze această dispoziție excesivă. Și, în loc să avem la lumină niște contracte predictibile, pe termene stabilite de părți, nu de legiuitor, așa cum îi convine, pentru a avantaja niște băieți deștepți, niște arendatori cu care probabil există anumite raporturi de vasalitate, deci în loc să se întâmple lucrul acesta, se întâmplă cu totul altceva.

Sunt afectate principii importante care se regăsesc în Constituție.

Vom reflecta foarte serios asupra oportunității contestării acestui proiect la Curtea Constituțională.

Și îi invităm și pe cei care consideră că acest Cod civil trebuie să aibă o formulă echilibrată...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...să facem acest demers.

Încă o chestiune și închei.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este grav și inacceptabil, în opinia noastră, că Guvernul României, Ministerul Justiției nu și-au exprimat un punct de vedere cu privire la această modificare a Codului civil.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Ar fi trebuit să se întâmple acest lucru.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, doamna Dumitrescu Raluca Giorgiana.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Raluca Giorgiana Dumitrescu:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să îi aduc aminte colegului nostru că dezvoltarea arendării terenurilor agricole în țara noastră prezintă numeroase avantaje. Printre acestea, este că nu afectează regimul proprietății funciare, atât în timpul derulării contractului, și nici după încetarea acestuia. Reprezintă o alternativă pentru exploatarea terenurilor de acei proprietari care din motive obiective nu pot lucra terenurile de care dispun și facilitează formarea de exploatații agricole de dimensiuni mari, cu costuri investiționale minime în acțiuni de tranzacționare a terenurilor agricole.

Considerăm că proiectul legislativ, chiar dacă pleacă de la o inițiativă de 10 ani și a fost adoptat în comisii, cu aviz favorabil, de 7 ani, dă drept de preempțiune arendașului, recunoscut prin lege, nu este de natură să asigure în toate cazurile protecția acestuia, întrucât condițiile unui contract de vânzare-cumpărare sunt mai oneroase decât condițiile unui contract de arendă.

Tocmai de aceea, această inițiativă legislativă reușește să aducă din zona gri în zona corectă lucrarea terenurilor care se face prin schimb.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PNL, domnul Giugea Nicolae.

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu m-am exprimat niciodată pe proceduri de natură juridică sau n-am intrat niciodată pe acest domeniu.

Vreau să vă aduc la cunoștință faptul că pământul este singura resursă națională regenerabilă.

Or, termenul de 7 ani nu a fost după... că sunt 7 minuni, 7 zile, 7 ani de acasă sau... există o fundamentare științifică, practică. Floarea-soarelui revine pe același teren o dată la 6 ani. Dacă mai ai și un sol în asolament, obligatoriu îți trebuie 7 ani de zile. Obligatoriu, pentru a asigura starea de sănătate a solului și a continua agricultura de succes pe acel tip de teren.

La 10 ani, cum ați propus dumneavoastră, înseamnă să întrerupi asolamentul la jumătate, vine altcineva pe același teren și reia ciclul productiv în cu totul și cu totul alte condiții. Acesta este fundamentul.

Este foarte bine argumentat științific termenul de 7 ani.

Și foarte bine se poate - 7 ani, 14 ani, 21, multiplu de 7.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu mulțumesc.

Grupul UDMR, domnul Loránd-Bálint Magyar.

 
   

Domnul Magyar Loránd-Bálint:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul UDMR consideră că avem în față un proiect legislativ bun, care ajută agricultorii din România.

Suntem de acord și cu termenul de 7 ani și considerăm că pe acei agricultori, care au investit în terenuri agricole, în îmbunătățiri funciare, trebuie să-i ajutăm prin această măsură și să asigurăm o siguranță pentru exploatarea terenurilor.

Mulțumesc frumos.

În consecință, votăm acest proiect legislativ.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Grosaru, la acest proiect?

Vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ceea ce privește acest proiect de lege, se naște aici... și este vorba tocmai de dreptul de preempțiune.

Dreptul de preempțiune este un drept prin care preemptorul poate să cumpere la același preț un bun față de un ofertant sau o altă persoană interesată.

Când vine vorba de drepturi - și aici sunt foarte atent, dat fiind faptul că am o specializare juridică - sunt, cum ziceam, sunt atent, din cauza faptului că, așa cum menționam acum ceva timp în urmă, s-a creat, din perspectiva comunității italiene, s-a acordat de către statul român o serie... și se acordă, se încearcă să se acorde o serie de drepturi unei entități înființate nu cu mult timp în urmă, care se erijează în a fi reprezentanții comunității italiene...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Drept urmare, acest proiect de lege are o influență și asupra comunității italiene pe care o reprezint, domnule președinte.

Și, dacă tot a fost înființată la o comunitate de 4.900 de persoane, ca urmare a ultimului recensământ, încă o entitate care se erijează în reprezentanții comunității italiene, direct proporțional cu acest număr de 4.900 de persoane, vă rog să încurajăm înființarea și a altor organizații ale minorităților reprezentate în Parlament care depășesc acest număr.

Drept urmare, la comunitățile care...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...depășesc numărul de 4.900 de persoane...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...cu două entități...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...apreciez foarte mult introducerea pe care...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...să fie înființate...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...ați făcut-o...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...să fie înființate...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...dar suntem la arendare, subarendare, nu la organizațiile...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... minorității italiene.

Vă rog, finalizați, ca să nu fiu nevoit să vă închid microfonul.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule președinte,

Dacă ați fost atent...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...este vorba de acordarea unor...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Foarte atent am fost.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...drepturi. Este vorba de acordarea unor drepturi. Și aici este vorba de un drept foarte important din Codul civil român - dreptul de preempțiune.

Noi nu vom vota acest proiect de lege, tocmai din cauza acestei...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă susține cineva amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1009 în ceea ce privește etichetarea digitală a produselor fertilizante UE COM (2023) 98 (PHCD 29/2023) (rămas pentru votul final).  

18. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1009 în ceea ce privește etichetarea digitală a produselor fertilizante UE COM (2023) 98; PHCD 29/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Comisia pentru afaceri europene, vă rog, prezentați proiectul de hotărâre.

Domnule președinte Mușoiu, aveți cuvântul.

   

Domnul Ștefan Mușoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1009 în ceea ce privește etichetarea digitală a produselor fertilizante UE COM (2023) 98.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susținut Propunerea de modificare a Regulamentului 2019/1009 privitor la etichetarea digitală a produselor fertilizante;

- A recomandat sporirea relevanței etichetării digitale pentru reducerea utilizării îngrășămintelor și a impactului asupra mediului;

- Și a recomandat creșterea cunoștințelor digitale ale fermierilor în regiunile rămase în urmă sau care se confruntă cu probleme demografice.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 31 mai 2023 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Există intervenții? Nu.

Trecem la dezbaterea...

(Domnul deputat Ionel Floroiu solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat Floroiu.

Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Floroiu:

Domnilor colegi,

Intervenția mea se referă la produsele fertilizante care fac parte din lanțul alimentar și reprezintă o parte semnificativă a prețului produselor agricole.

Contextul politic și economic dificil actual pledează în favoarea accelerării tendinței actuale de îmbunătățire a eficientizării utilizării produselor fertilizante și a raționalizării costurilor de introducere pe piață a acestor produse.

În acest sens, există o tendință generală de digitalizare a etichetelor și a documentelor care însoțesc produsele.

În privința produselor fertilizante, utilizatorii au nevoie de un volum mare de date, cât și de o interpretare facilă, pe baza experienței și a informațiilor științifice.

Este necesară analizarea modului în care etichetele digitale ar putea fi corelate cu bazele de date referitoare la siguranța și eficiența agronomică a fertilizanților, atât în scopuri științifice, cât și de aplicare.

Susținem adoptarea opiniei privitoare la Comunicarea - COM (2023) 98.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comună către Parlamentul European și Consiliu privind actualizarea Strategiei Uniunii Europene în materie de securitate maritimă și a planului de acțiune al acesteia - O strategie îmbunătățită a UE în materie de securitate maritimă pentru amenințări maritime aflate în continuă evoluție JOIN (2023) 8 (PHCD 30/2023) (rămas pentru votul final).  

19. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comună către Parlamentul European și Consiliu privind actualizarea Strategiei Uniunii Europene în materie de securitate maritimă și a planului de acțiune al acesteia - "O strategie îmbunătățită a UE în materie de securitate maritimă pentru amenințări maritime aflate în continuă evoluție" JOIN (2023) 8; PHCD 30/2023.

Domnule Mușoiu, vă rog, prezentați proiectul de hotărâre.

   

Domnul Ștefan Mușoiu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Comunicarea Comună către Parlamentul European și Consiliu privind actualizarea Strategiei Uniunii Europene în materie de securitate maritimă și a planului de acțiune al acesteia - "O strategie îmbunătățită a UE în materie de securitate maritimă pentru amenințări maritime aflate în continuă evoluție" JOIN (2023) 8

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A susținut strategia îmbunătățită a Uniunii Europene în materie de securitate maritimă pentru amenințări maritime aflate în continuă evoluție;

- A recomandat instituirea unui mecanism de răspuns rapid la evoluția situației politice din regiunile principalelor rute de transport maritim coordonat la nivelul Uniunii Europene;

- Și a recomandat măsuri la nivelul Uniunii Europene pentru reducerea vulnerabilității porturilor, în special a celor din zone cu risc de securitate, cum ar fi Marea Neagră.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 31 mai 2023 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale, Grupul PNL, doamna Christine Thellmann.

Vă rog.

 
   

Doamna Christine Thellmann:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Strategia Uniunii Europene în materia securității maritime și planul de acțiune aferent vin să actualizeze documentul strategic similar din 2014 și planul său de acțiune, revizuit în 2018.

Strategia actualizată urmărește gestionarea noilor probleme de securitate și caută să ofere soluții viabile în domeniul securității maritime, în vederea sporirii rolului internațional al Uniunii Europene și promovarea accesului Uniunii Europene la domeniul maritim, domeniu supus unei concurențe internaționale în creștere.

Cele 6 obiective strategice în domeniul securității maritime sunt: intensificarea activităților pe mare, cooperarea internațională, cunoașterea situației maritime, gestionarea riscurilor și a amenințărilor, precum și consolidarea capacităților de educație și formare.

Obiectivele strategiei actualizate sunt: gestionarea noilor probleme de securitate, promovarea unor soluții durabile la problemele de securitate maritimă, consolidarea rolului Uniunii Europene la nivel internațional și asigurarea în continuare a accesului Uniunii la un domeniu maritim din ce în ce mai contestat.

Uniunea Europeană, de asemenea, promovează pacea și securitatea internațională, respectând în același timp principiul sustenabilității și protejând biodiversitatea.

PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Cristina Dumitrache, din partea Grupului PSD.

Vă rog.

 
   

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi,

Securitatea maritimă se confruntă cu provocări în multe regiuni, inclusiv din cauza disputelor teritoriale și maritime, a concurenței pentru resursele naturale și a amenințărilor la adresa libertății de navigație și a drepturilor de trecere inofensivă și de tranzit. Aceste provocări creează tensiuni în bazinele maritime din jurul Uniunii Europene, cum ar fi Marea Mediterană, Marea Neagră și Marea Baltică, dar nu numai.

În același timp, schimbările climatice și poluarea marină au efecte negative semnificative de lungă durată asupra securității maritime.

Printre aceste efecte se numără inundațiile din zonele de coastă și de pe insule, pierderea recifelor de corali, a mangrovelor și a altor zone umede, precum și epuizarea stocurilor de pește.

Poluarea degradează mediul marin și provoacă dezechilibre ecologice ale mediului marin pe termen lung.

Inversarea degradării ecosistemelor marine necesită cunoștințe de ecologie avansate și punere în aplicare a rezultatelor cercetărilor la nivel-pilot, pentru care este nevoie de pregătire profesională a resursei umane în domeniile implicate, inclusiv prin sistemele de învățământ ale statelor membre.

Grupul PSD susține adoptarea opiniei în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul AUR, domnul Mircia Chelaru.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am studiat foarte atent acest proiect de hotărâre cu o sumă de recomandări care vin din partea noastră, ca stat membru al Uniunii Europene.

Și mă opresc mai mult, nu atât a mirare, cât mai mult a atrage atenția asupra substanțializării acestor recomandări din partea României către Uniunea Europeană, în mod deosebit de la punctul 8, 9, 10 și 11.

Constat că se recomandă elaborarea măsurilor, a se reține, la nivelul Uniunii Europene, pentru reducerea vulnerabilității porturilor - am în vedere ceea ce ne interesează pe noi în mod deosebit, porturile de la Marea Neagră - a statelor membre ale Uniunii și a celor din zone cu risc de securitate, în mod deosebit împotriva amenințărilor hibride.

Mă surprinde faptul că se reia această idee cu titlu de recomandare.

Or, eu atrag atenția că lucrurile acestea sunt în derulare și trebuie preluate cu titlu de necesitate.

La fel, este o problemă legată de punctul 10, pentru cooperarea dintre statele membre pentru elaborarea conceptelor comune.

Oare nu le avem până acum? N-avem concepte comune la Marea Neagră sau în modelul de asigurare a vectorilor de descurajare față de amenințările și vulnerabilitățile geopolitice? Mă întreb. Poate primim răspuns de la inițiatori.

Și foarte important - se spune aici, pentru creșterea situației de securitate, cooperând cu toate statele membre riverane. Mă duce cu gândul că deja se încearcă o cooperare tocmai cu cei care produc amenințările la Marea Neagră, recte Federația Rusă.

Din acest punct de vedere, asemenea semne de întrebare trebuie rezolvate...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

Da, închei.

...trebuie rezolvate cu afirmarea răspunsurilor aplicabile și corecte.

Din acest punct de vedere am ridicat problematica în sine.

Oricum, Grupul nostru va vota pentru acest proiect de hotărâre.

Mulțumesc.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul PNL, domnul Pavel Popescu.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, punctele 8 și 10 din această hotărâre sunt extrem de importante, din următorul motiv - în momentul de față, timp de ani de zile, președintele României a strigat, practic, cu vocea Administrației Prezidențiale, către partenerii strategici și către partenerii României, pentru setarea unei strategii de securitate la Marea Neagră.

Într-o vreme extrem de complicată din punct de vedere geopolitic, în momentul de față, din cadrul Uniunii Europene, România este pilonul principal pe care partenerul strategic se poate baza pentru a construi această strategie.

Deci punctul 8 și punctul 10 sunt puncte cruciale pentru România, și nu doar pentru România, cât pentru asigurarea securității la Marea Neagră.

Și cred că aplicabilitatea acestei hotărâri trebuie să ia o formă cât mai practică în următoarele luni, astfel încât și partenerii europeni să susțină ceea ce face partenerul strategic activ față de România și din țările din zonă în această perioadă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Popescu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 291 alin. (3) lit. m), n), p) și q) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 94/2023) (rămas pentru votul final).  

21. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 291 alin. (3) lit. m), n), p) și q) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 94/2023.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură sau Comisia pentru buget.

Domnule Alda, vă rog, raportul comun suplimentar.

   

Domnul Adrian Alda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 291 alin. (3) lit. m), n), p) și q) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Comisiei pentru agricultură și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 15 februarie 2023.

Proiectul de lege supus reexaminării are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri astfel încât și masa lemnoasă sub diverse forme să poată fi livrată în aceleași condiții ca lemnul de foc către persoane fizice/persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități de asistență socială.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun suplimentar cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr.1.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna deputat Cristina Prună, Grupul USR.

Vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Acest proiect de lege a trecut pe la Senat și pe la Camera Deputaților și s-au depus mai multe amendamente.

Și aș vrea să le mulțumesc colegilor din Grupul PSD pentru că am reușit să susținem împreună niște modificări la o lege care a trecut acum câteva luni, aici, în Camera Deputaților, în luna decembrie, și care reducea TVA-ul la panouri fotovoltaice, la sisteme de încălzire cum ar fi pompele de căldură și la panouri solare termice.

Ați văzut, în ultima perioadă, avem o explozie a numărului de prosumatori, adică acei oameni care își instalează panouri fotovoltaice, produc energie electrică, dau surplusul în sistem, și asta ajută să ieșim din această criză energetică.

Faptul că avem undeva... cred că la 50.000 de prosumatori și estimăm că până la finalul anului vom ajunge la cifra de 100.000 arată că această decizie pe care a luat-o Parlamentul în urmă cu 6 luni de zile, anume reducerea TVA-ului la 5% la panouri fotovoltaice, a venit să susțină această explozie a numărului de prosumatori.

Prin amendamentele la această lege venim cu clarificări, venim cu o serie de lucruri care ajută și oferă o înțelegere mai bună despre aplicarea acestei legi, inclusiv să se aplice pe lanț acest TVA de 5%.

Chiar mă bucur că are o susținere atât de largă și sper să vedem cât mai mulți prosumatori în sistemul energetic, care să ajute, până la urmă, să producem mai multă energie aici, în România.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu suntem în procedură de urgență.

Domnule deputat Năsui, vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este unul dintre acele proiecte care arată ce se întâmplă în momentul în care există unitate în Parlament.

Și vreau să mulțumesc în mod special colegilor din Grupul PSD, care au susținut acest proiect alături de noi.

E vorba de o reducere de taxe și de debirocratizare.

Și aici cred că este foarte important de spus că USR va fi întotdeauna alături de orice forță politică își dorește reducerea taxării și debirocratizarea.

Sunt lucruri de care România are extrem de mare nevoie. Avem o suprataxare a muncii, mai ales pe salariile mici, avem taxări foarte multe în toate zonele economiei și orice gură de oxigen care a fost dată vreodată de către acest Parlament sau de către Guvern a folosit. Se vede cum s-a dezvoltat și sectorul IT, și sectorul construcțiilor, și atâtea altele. Inclusiv pe partea aceasta de panouri fotovoltaice și de surse de energie regenerabilă pe care oamenii să și le facă.

Vedem cum mediul privat, consumatorii, prosumatorii, de fapt, a reușit să facă mai mult decât a făcut statul, mai multe investiții și au pus mai multe capacități de producție pe picioare decât a reușit însuși statul român.

Asta este calea de urmat, cea a descentralizării, cea a cedării de putere de la centru către bază.

Exact în genul acesta de mod aș spera să avem cât mai multe astfel de inițiative și în viitor în Parlament.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 20 există obiecții sau comentarii?

Dacă susține cineva amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2022 privind unele măsuri de eficientizare a activității turistice aferente sezonului turistic estival 2022 pe litoralul românesc al Mării Negre (PL-x 300/2022) (rămas pentru votul final).  

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2022 privind unele măsuri de eficientizare a activității turistice aferente sezonului turistic estival 2022 pe litoralul românesc al Mării Negre; PL-x 300/2022; procedură de urgență.

Domnule secretar de stat, vă rog, în numele inițiatorului.

   

Domnul Bogdan-Radu Balanișcu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ordonanța și-a produs efectele anul trecut și a vizat o serie de modificări, în sensul ca, pentru operatorii economici, beneficiari ai contractelor de închiriere aflate în derulare și vizând scoaterea de plaje ce nu se învecinează la Est cu Marea Neagră, să se acorde o derogare de la prevederile art. 333 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. În sensul în care suprafețele de plajă nou create, ca urmare a implementării proiectului pentru reducerea eroziunii costiere, suprafețe ce nu sunt închiriate, să fie atribuite direct acestor operatori care au încheiat contracte de închiriere a plajelor aflate în vecinătatea vestică a acestor suprafețe, bineînțeles, cu respectarea prevederilor celorlalte dispoziții ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație, Comisia pentru mediu și Comisia pentru antreprenoriat, doamna președinte Simona Bucura-Oprescu, vă rog, raportul comun.

 
   

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație, Comisia pentru mediu și Comisia pentru antreprenoriat au luat în discuție PL- x 300/2022.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 62 și art. 64 din Regulament, au fost analizate prevederile proiectului de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, Grupul USR, doamna Neagu Denisa-Elena.

Vă rog.

 
   

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulțumesc.

Acest proiect este în procedură de urgență.

Noi îl dezbatem la un an după ce acesta și-a produs efectele.

Vorbim despre atribuirea, fără licitație, a zonelor noi de plajă către cei care aveau deja închiriate zonele din vecinătatea vestică.

Zona de plajă trebuie închiriată. Trebuie ca antreprenorii să fie încurajați să investească, astfel încât turiștii să aibă cele mai bune condiții.

Zonele de plajă aparțin turiștilor.

Iar aici fac referire și la votul dat recent în Consiliul Local din Constanța, unde primarul PNL a vândut o suprafață de plajă în Mamaia, către o firmă care are legături cu șeful PSD din județ. (Vociferări.)

La nivel de minister avem zero strategie pentru dezvoltarea turismului, fie că vorbim de Litoral, Delta Dunării sau de alte zone.

Avem stațiunea Costinești care este în pericol să-și piardă statutul de stațiune turistică din cauza stării în care aceasta este.

În acest moment se vorbește de rotativă. Se vor propune noii miniștri.

Vă rog, propuneți la conducerea Ministerului Turismului o persoană competentă, nu un ministru-fantomă, așa cum a fost cel de până acum! (Aplauze.)

O voce de la USR:

Bravo! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grosaru, la PL-x 300?

Vă întreb elegant, la PL-x 300?

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Da, domnule președinte, bineînțeles.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Înțeleg întrebările dumneavoastră, v-am mai spus și v-am mai răspuns o dată, ați uitat că sunt parlamentar.

Mulțumesc frumos.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Despre formele fără fond, pentru prima dată, a scris Platon în "Simpozion", adică este ultimul capitol din primul său volum.

Este un proiect de lege care nu-și mai are rostul, pentru că - așa cum spunea și colega mea - este un proiect care a venit în procedură de urgență, suntem în anul 2023, la sfârșitul primei sesiuni parlamentare, este vorba despre niște măsuri care ar fi trebuit luate anul trecut. Drept urmare, nu își mai are rostul.

Oricum, noi vom vota împotrivă. Cel puțin eu. Mă refer la noi, comunitatea italiană.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Potrivit Regulamentului, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 41/1994 pentru organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (PL-x 140/2023) (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Stimați colegi,

Dați-mi voie să dau citire inițiativei legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere și vot final este depășit:

- Propunerea legislativă pentru completarea art. 5 din Legea nr. 41/1994 pentru organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune; PL-x 140/2023; lege organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Îl rog pe domnul...

     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

E 16.58. Propun prelungirea programului de lucru până la epuizarea proiectelor de pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

Supuneți votului! (Râsete. Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Care ordine de zi? Până la ce proiect?

Vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Până la finalul ordinii de zi. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stați o secundă, să mă uit câte proiecte are ordinea de zi. (Vociferări.)

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Haideți, domnule...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, că voiam să văd seriozitatea propunerii dumneavoastră.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Haideți să dăm un vot, că e simplu! (Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moșteanu... (Vociferări.)

 
     

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa (din sală):

S-a terminat programul, Ionuț! (Se adresează domnului deputat Liviu-Ionuț Moșteanu.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...propunerea dumneavoastră... (Vociferări.) ...se referă să mergem până la 107... (Vociferări.) ...în condițiile în care nu toate proiectele de hotărâre, care sunt pe ordinea de zi, au raport... (Vociferări.)

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Care au raport. Care au raport.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...și vă reamintesc că, prin votul colegilor dumneavoastră din Biroul permanent, programul de astăzi presupune de la ora 17.00... (Vociferări.) ...răspunsuri la întrebări și interpelări, inclusiv din partea colegilor dumneavoastră. (Vociferări.)

 
     

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Gata, e ora 17.00!

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Trebuie să supui votului, Daniel!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Fiind ora 17.00...

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Trebuie să supui votului!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...începe ședința dedicată răspunsurilor la întrebări și interpelări. (Vociferări.)

Mulțumesc, domnule Moșteanu. (Vociferări.)

Îl rog pe vicepreședintele... (Vociferări.) ...domnul Șerban... (Vociferări.) ...să conducă ședința.

 
  Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 12 iunie 2023, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

 
  Alexandra Huțu

Huțu Alexandra, PSD?

9630A - Ministerul Educației.

Nu este? Am văzut-o!

Avem? (Vociferări.)

Da, este în sală.

Da, vă rog! (Vociferări.)

Răspunsul, mai pe scurt.

   

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educației):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 9630A din 2023, având ca obiect "Emiterea unui ordin de ministru pentru reprogramarea evaluării naționale de la clasa a VI-a în alte zile calendaristice, astfel încât toți elevii din învățământul preuniversitar să aibă ocazia să participe la activitățile cultural-educative de Ziua Eroilor", vă comunicăm următoarele.

În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 56/2023, publicată în Monitorul Oficial, în anul școlar 2022-2023 evaluarea elevilor de clasa a VI-a nu se mai organizează.

Mulțumindu-vă pentru colaborare, vă asigurăm, stimată doamnă deputat, de toată considerația noastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Alexandra Huțu:

Vă mulțumesc pentru răspuns.

Clar lucru, evaluarea națională pentru clasa a VI-a s-a amânat, s-a anulat anul acesta, din cauza grevei. Însă întrebarea, pe care eu am adresat-o, a fost dacă ministerul are în vedere să nu mai suprapună evaluări naționale sau alte teste cu zilele naționale pe care le sărbătorim, potrivit legii, în mod deosebit Ziua Eroilor.

Ăsta era răspunsul pe care îl așteptam, nu faptul că s-a anulat pentru anul acesta.

Dar, în fine, atât respect!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Domnul deputat Petrețchi Nicolae-Miroslav? Nu.

Ministerul Educației - 9572A. Ministerul va răspunde în scris.

Chirilă Virgil Alin? Nu.

9665A - Ministerul Educației va trimite răspunsul în scris.

 
  Brian Cristian

Brian Cristian, USR?

9651A.

Toate ministerele!

   

Domnul Gábor Sándor (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Mulțumim, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, referitoare la autoturismele și consumul de carburant al instituției, respectiv al Ministerului Transporturilor, înțelegem să vă informez asupra următoarelor.

Numărul de autoturisme aflate în parcul auto al ministerului este de 45.

Consumul de carburant anual, în ultimii 4 ani, a fost în jur de 50.000 de litri, adică între 44.000 și 54.000; 54.000 fiind în 2019, în 2022 înregistrându-se 47.800de litri.

Suma actuală cheltuită pentru carburant, în fiecare din ultimii 4 ani, se situează între 223.900, respectiv 355.000, această ultimă cifră înregistrându-se în anul 2022.

Termenul mediu de utilizare a autoturismelor este de 10 ani.

Parcul auto al ministerului a fost reînnoit în 2021, parțial.

Autoturismele care trebuie înlocuite se predau în cadrul Programului Rabla, programul prin care se efectuează achiziția de noi autoturisme.

La nivelul ministerului există măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice privind parcul auto. De mai mulți ani, în mod constant, consumul de carburant la nivelul ministerului este redus cu aproximativ 50%, față de cantitatea normată, stabilită conform reglementărilor în vigoare.

Începând cu anul 2021 au fost deja achiziționate 3 autoturisme electrice, urmând ca pe viitor să mărim procentul de autoturisme electrice din componența parcului auto.

Vă mulțumim pentru interesul manifestat și înțelegem să dovedim, la rândul nostru, preocupare dedicată pentru a răspunde cu toată considerația solicitărilor dumneavoastră.

Cu stimă, viceprim-ministru, Sorin Mihai Grindeanu.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc de răspuns, domnule secretar de stat.

Domnule președinte de ședință,

Sunt de acord ca restul de răspunsuri la interpelări să le primesc în scris, mai ales că, din păcate, în aceste momente se votează în plenul Senatului exact această inițiativă despre care am vorbit, cu montarea GPS-urilor pe mașinile instituțiilor publice.

Din nefericire a primit raport de respingere, cu toate că toate avizele au fost favorabile și s-a bucurat de o largă susținere din partea societății civile.

Sperăm să putem întoarce acest vot la Camera Deputaților.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian?

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

9523A - Ministerul va răspunde în scris.

9528A - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Pentru domnul Marian Lazăr. ministerul va răspunde în scris.

Ministerul Mediului.

9529A, la fel, în scris.

Șlincu Dan-Constantin, PSD.

9445A - Ministerul a transmis deja răspunsul în scris.

9301A.

Domnul deputat Aelenei Dănuț.

Ministerul a răspuns în scris.

Chirilă Virgil Alin?

Ministerul Afacerilor Externe.

9550A - se solicită amânare.

Domnul Șlincu Constantin.

9502A - amânare.

Ghiță Daniel-Florin.

9504A - nu intră în aria de competență a Ministerului Economiei.

Domnul deputat Lazăr Ion-Marian - 9515A. Se solicită amânare.

9516A, tot domnul deputat Lazăr. Se solicită amânare.

9517A - amânare.

9520A - amânare.

9521A - se solicită amânare.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, PSD - 9467A - amânare.

Și domnul Chirilă, Ministerul Sănătății, 9468A - se solicită amânare.

 
Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Călin-Ioan Bota, PNL, o interpelare? Nu.

Ilie Dan Barna? Nu.

Daniel-Liviu Toda? Nu.

Marcel-Radu Tuhuț? Nu.

Marian Mina, PSD? O interpelare. Nu.

Vasilică Toma, PSD? Două interpelări. Nu.

Daniel-Gheorghe Rusu? Nu.

Anamaria Gavrilă? Nu.

Daniel-Florin Ghiță, PSD? O interpelare. Nu.

Dănuț Aelenei, AUR? O interpelare. Nu.

Francisc Tobă, neafiliat? O interpelare. Nu.

  Maria-Gabriela Horga

Maria-Gabriela Horga, PNL.

Vă rog.

   

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Am două interpelări, la Ministerul Mediului și la Ministerul Sănătății, prin care am cerut detalii despre autorizarea unui incinerator în municipiul Giurgiu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

 
  Brian Cristian

Brian Cristian, USR.

Vă rog.

Aveți două interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O voi susține pe cea către Ministerul Justiției, privind rezervarea denumirii Federației Naționale de Patinaj Sportiv.

Domnule ministru,

Federația Română de Patinaj este federația reprezentativă a ramurii patinajului sportiv în România.

În acest moment, federația este în procedură de lichidare, ca urmare a situației financiare precare pe care federația o are de aproximativ 10 ani.

În urma consultărilor cu reprezentanții federației, patinajul sportiv românesc este lipsit de sprijinul statului român, în condițiile Legii nr. 69/2000, încă din 2012, de când Ministerul Sportului nu mai acordă finanțare publică.

Pentru a rezolva problema, cluburile sportive de patinaj afiliate la actuala federație, aflată în lichidare, doresc înființarea unei noi federații sportive naționale, ulterior lichidării celei actuale.

Din înțelegerea noastră, reprezentanții cluburilor sportive au inițiat, încă din 2019, procedurile legale pentru înființarea noii federații naționale de patinaj sportiv. Procedurile au fost însă blocate, deoarece Ministerul Justiției a respins cererea de rezervare de denumire, depusă de către Asociația Municipală de Patinaj București, prin răspunsul înregistrat cu nr. 48.666 din 26.06.2022.

Motivul invocat pentru respingere a fost faptul că denumirea solicitată, Federația Română de Patinaj Artistic și Viteză, este asemănătoare, până la confuzie, cu denumirea Federația Română de Patinaj.

Astfel, în lipsa dovezi de rezervare a denumirii, procesul de înființare a noii federații este blocat.

Menționăm că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul, fiecare ramură sportivă, așa cum este ea recunoscută de către Ministerul Sportului, poate fi reprezentată de către o singură federație sportivă națională.

Totodată, federațiile sportive naționale se înființează conform Legii nr. 69/2000, care se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile.

În acest context, procesul de înființare a unei federații sportive naționale implică acordul Ministerului Sportului, care veghează asupra condiției legale de a exista o singură federație sportivă națională pe fiecare ramură de sport.

De aceea, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt criteriile obiective legale prin care se stabilește asemănarea, până la confuzie, între două denumiri ca motiv de respingere a unei solicitări de rezervare de denumire?

2. Care sunt, în fapt, elementele care creează confuzie între cele două denumiri cuprinse în răspunsul negativ adresat Asociației Municipale de Patinaj București?

3. Având în vedere condiția reprezentării federale unice a ramurilor de sport în România, care este soluția legală pentru ca Asociația Municipală de Patinaj București să obțină rezervarea de denumire necesară pentru înființarea noii federații?

Și 4. Având în vedere competența comună a Ministerului Justiției și a Ministerului Sportului, în privința înființării federațiilor sportive, vă rog să-mi spuneți dacă există mecanisme de dialog între cele două instituții pentru soluționarea dosarelor.

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris și verbal.

Cu aleasă considerație, Brian Cristian, deputat de Maramureș.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dan Șlincu, PSD? O interpelare. Nu.

Dorel-Gheorghe Acatrinei, AUR? Trei interpelări. Nu.

Lucian-Florin Pușcașu, AUR? Nu.

Alexandra Huțu, PSD? Nu.

 
  Ilie Toma

Domnul deputat Ilie Toma, PSD.

Vă rog.

Aveți o interpelare.

   

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Energiei.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în perioada ianuarie-martie 2023 producția de energie din termocentrale a fost de 5.223 milioane kilowați, în scădere cu 409,6 milioane kilowați, minus 7,3%.

Iar producția rezultată din încetarea centralelor nuclearoelectrice a fost de 2.998,8 milioane kilowați, în scădere cu 22,3 milioane kilowați, minus 0,7%.

Producția din centralele electrice eoliene în perioada ianuarie-martie 2023 a fost de 2.431 milioane kilowați, în scădere cu 71,4 milioane kilowați față de aceeași perioadă a anului precedent.

Iar energia solară produsă în instalații fotovoltaice s-ar ridica la 298,1 milioane kilowați, în scădere cu 50,4 milioane kilowați, față de perioada corespunzătoare anului 2022.

Conform statisticilor oficiale, publicate de sursa citată, în perioada 1 ianuarie-31 martie 2023, principalele resurse de energie primară au totalizat 7.935,2 mii tone echivalent petrol, în scădere cu 219,8 mii tone echivalent petrol față de același interval din anul precedent.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicați răspunsul la următoarea întrebare:

Care este motivul pentru care indicatorii menționați mai sus au înregistrat o evoluție negativă?

Solicit răspuns verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Radu-Iulian Molnar, USR? O interpelare. Nu.

Alexandru Moraru, PNL? Două interpelări. Nu.

Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, USR? O interpelare. Nu.

Adrian Giurgiu, USR? Patru interpelări. Nu.

Ion-Alin-Dan Ignat, PNL? O interpelare. Nu.

Oana-Consuela Florea, PSD? O interpelare. Nu.

 
  Adrian Alda

Adrian Alda, PSD. O interpelare.

Vă rog.

   

Domnul Adrian Alda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Tánczos Barna.

Obiectul interpelării: "Compensațiile oferite administrațiilor locale care dețin suprafețe de pădure în parcurile naționale și în zonele cu restricții de exploatare".

Domnule ministru,

Autoritățile publice locale nu au primit până anul acesta compensații pentru fondul forestier deținut în parcurile naționale și în zonele cu restricții de exploatare; doar proprietarii privați beneficiau de aceste foloase financiare.

Însă, după cum dumneavoastră ați anunțat la începutul acestui an, și aceste primării vor încasa despăgubirile aferente, astfel încât să fie stimulate în plus să protejeze și să prețuiască pădurile din parcurile naționale.

Din aceste raționamente, vă rog să mă informați începând de când vor putea depune unitățile administrativ-teritoriale aceste solicitări, prin ocoalele silvice, dar și care sunt compensațiile pentru perimetrele cu restricții totale de exploatare, cât și pentru celelalte categorii de suprafețe cu interdicții?

Vă solicit răspuns în scris.

Deputat Alda Adrian.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Radu-Vicențiu Grădinaru, AUR? Două interpelări. Nu.

Doamna deputat Raisa Enachi, AUR? O interpelare. Nu.

Declar ședința închisă.

Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17.18.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 23 iunie 2024, 10:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro