Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 iunie 2023

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.31	Ileana Cristina Dumitrache - intervenţie prilejuită de "Ziua Universală a Iei";

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Doamna Ileana Cristina Dumitrache: "Ziua Universală a Iei" Cunoscută ca fiind cea mai importantă piesă a portului tradiţional şi purtată de sute de ani cu mândrie, ia românească a depăşit limitele unui simplu obiect vestimentar. Ia românească a devenit un reper identitar şi o moştenire culturală care, de anul trecut, are şi o zi naţională oficială. Pe 24 iunie, odată cu Sânzienele, sărbătorim ia românească, element definitoriu al culturii şi tradiţiei româneşti. Ia s-a născut din necesitate şi simţ practic, fiind la început un obiect vestimentar feminin. Chiar dacă nu există date exacte despre apariţia ei, istoria ne-a demonstrat că ia a trecut peste secole, s-a reinventat şi s-a îmbogăţit estetic permanent. Aceasta a devenit un simbol al românilor, o modalitate de evidenţiere a existenţei şi continuităţii poporului român. Ia românească, împodobită sau nu, cu broderii complexe sau de o simplitate simbolică, cu inserţii sofisticate şi cusături inspirate, cu motive religioase sau rupte din natură, vorbeşte despre măiestria româncei de altădată, care, iată, se transmite cu sfinţenie din generaţie în generaţie până în prezent. O asemenea bogăţie culturală a atras atenţia multor personalităţi din ţară şi de peste hotare care au pus-o în valoare şi au promovat-o. Regina Maria a României a fost una dintre marile iubitoare ale portului tradiţional românesc, pe care l-a purtat cu cinste şi cu eleganţă. Datorită ei, această cămaşă a devenit un adevărat etalon vestimentar pentru toate femeile din aristocraţia românească a vremii. Mari pictori ai lumii au fost fascinaţi de ia românească şi au pus pe pânză femei îmbrăcate în portul românesc, precum Henri Matisse (tabloul "La Blouse Roumaine") sau Constantin Rosenthal (tabloul "România revoluţionară"), la fel cum mulţi alţi artişti români, Tonitza, Camil Ressu, Francisc Sirato au fost inspiraţi de ia românească în operele lor. Iar drumul iei nu s-a oprit aici, ci a mers mai departe, cucerind lumea şi devenind sursă de inspiraţie în nenumărate domenii, precum modă, design, arhitectură. Cum să nu iubeşti acest element de cultură şi tradiţie românească, care spune atâtea poveşti despre cine am fost şi suntem noi românii! O iubim noi şi o va iubi o lume întreagă. Pentru că anul trecut, pe 1 decembrie, chiar de Ziua României, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial a adoptat decizia privind înscrierea "Artei cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România şi Republica Moldova" pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii. Înscrierea în Lista Reprezentativă asigură o mai bună conştientizare a acestei arte tradiţionale şi o recunoaştere a valorii ei. Stimaţi colegi, să nu uităm niciodată de ia românească, de acest element identitar al culturii noastre, să o purtăm cu mândrie şi bucurie, aşa cum au făcut-o bunicile şi străbunicile noastre, aşa cum va trebui să ne învăţăm şi copiii să o facă. Este parte din moştenirea noastră pe care trebuie să o dăm mai departe!