Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 septembrie 2023

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

		Şedinţa a început la ora 8.29. Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Lucian Nicolae Bode, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor. Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Bună dimineaţa! Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 20 septembrie 2023, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor. Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice. Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă. Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: - îl cunoaşteţi foarte bine - 3 deputaţi PSD, 3 deputaţi PNL, 2 deputaţi USR, un deputat AUR, un deputat UDMR, un deputat reprezentant al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.
		În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin Piper-Savu, Grupul parlamentar al PSD.
		Domnul Florin Piper-Savu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "Aderarea României la spaţiul Schengen este un drept câştigat, nu o favoare" În discursul privind starea Uniunii, preşedinta Comisiei Europene a cerut în plenul Parlamentului European primirea "fără nicio întârziere" a României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen, susţinând că am dovedit că facem parte din Schengen, arătând "cele mai bune practici atât în ceea ce priveşte azilul, cât şi returnările de migranţi". Aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie nu este o favoare pe care vreun stat membru o face României şi nici un premiu. Este un drept câştigat încă din 2011, de când România îndeplineşte toate condiţiile tehnice necesare pentru aderare, un drept de care cetăţenii români trebuie să beneficieze, la fel ca oricare cetăţean european. România, partener corect şi asumat pentru forţele militare NATO a făcut eforturi uriaşe pentru aderarea la spaţiul Schengen: a fost printre primele care a adoptat buget de 2% pentru apărare, şi-a securizat graniţele, a livrat petrol, gaze, lemn, uraniu, apă, dar mai ales inteligenţă Europei şi lumii. Cu toate acestea, pentru Europa rămânem o ţară de mâna a doua, o ţară care trebuie să negocieze permanent. Premierul austriac ne sfidează şi ne umileşte, iar Uniunea se face că nu vede cum Guvernul austriac blochează astfel funcţionarea întregii Uniuni. România care a deschis larg uşile pentru 6 milioane de cetăţeni ucraineni ce fugeau din faţa agresiunii inacceptabile a lui Putin, fermierii români care au rămas cu mii de tone de cereale în hambare sau pe câmp pentru a asigura tranzitul cerealelor ucrainene în Nordul Africii şi Europa Occidentală, dar care rămân în cantităţi uriaşe pe teritoriul nostru, toţi cei 25 de milioane de români, cetăţeni europeni responsabili şi deschişi, toleranţi şi de muncitori, merită respectul Europei. Veto-ul exprimat de Austria nu ţine de criteriile pe care România deja le-a îndeplinit. Este vorba doar de o decizie arbitrară, nejustificată. Austria nu are niciun temei juridic pentru a se opune aderării României la spaţiul Schengen. Este doar o atitudine abuzivă! Veto-ul Austriei este motivat exclusiv politic şi nu face decât să alimenteze sentimentul eurosceptic din România. Decizia premierului Marcel Ciolacu de a da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiţie, în cazul în care Guvernul austriac va insista să-şi exercite abuziv dreptul de veto, este pe deplin justificată. Nu putem să mai acceptăm acest tratament discriminatoriu pentru români! Austria trebuie să suporte pierderile de peste două procente din PIB înregistrate de ţara noastră prin respingerea includerii în spaţiul de liberă circulaţie! Vă mulţumesc.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Are cuvântul domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, Grupul parlamentar al PSD.
		Domnul Dan-Constantin Şlincu: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Premierul Marcel Ciolacu îşi asumă un act de curaj şi răspundere politică pentru obţinerea fondurilor europene şi pentru dezvoltarea echitabilă a României. Principiul fundamental al acestor reforme este cel de echitate fiscală şi socială: protejarea românilor cu venituri mici, solidaritate din partea celor cu profituri excesive. În acelaşi timp, reformele vizează principiul cumpătării în folosirea banilor publici. Statul trebuie să fie primul care dă exemplu de decenţă şi cumpătare în gestionarea banilor contribuabililor. Reforma aparatului de stat trebuie să fie la pachet cu reforma fiscală. Este bine că în momentul de faţă am reuşit să depăşim toate diferenţele şi să ajungem la un consens destul de larg cu colegii liberali în ceea ce priveşte pachetul de măsuri fiscale. Ambele partide consideră că cei cu venituri mici trebuie protejaţi, iar luxul, viciul şi profitul excesiv trebuie supraimpozitate. Reforma are trei componente principale: reducerea cheltuielilor statului, combaterea evaziunii fiscale şi echitate fiscală pentru echitate socială. Pachetul legislativ care urmează să fie asumat de Guvern în Parlament va conţine mai multe componente care vor determina şi creşterea puterii de cumpărare. Toate partidele ar trebui să susţină reformele propuse de Partidul Social Democrat în ceea ce priveşte asigurarea principiului cumpătării în folosirea banilor publici. În primul rând, este obligatorie îmbunătăţirea colectării taxelor, prin combaterea evaziunii fiscale. Toată lumea trebuie să plătească taxele către bugetul de stat. Ceea ce îşi asumă Guvernul PSD-PNL este o angajare a răspunderii pentru reforme, pentru bani europeni şi pentru echitate fiscală şi socială. Partidul Social Democrat este un partid responsabil care înţelege că actul de guvernare este mult mai important decât orice orgolii politice. De aceea, acum se analizează şi cu certitudine se va decide extinderea termenului de aplicare a plafonării adaosului comercial la alimentele esenţiale. În privinţa lărgirii listei şi la alte produse de larg consum, premierul şi Partidul Social Democrat, de principiu, susţin nevoia unei astfel de soluţii, însă mai înainte sunt necesare discuţii, consultări cu retailerii şi cu ceilalţi parteneri sociali interesaţi. Vă mulţumesc. Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		O invit la cuvânt pe doamna deputat Viorica Sandu, Grupul parlamentar al PSD.
		Doamna Viorica Sandu: Mulţumesc frumos. Bună dimineaţa! Stimate colege, Stimaţi colegi, Una dintre primele măsuri şi cele mai importante luate de Partidul Social Democrat, la preluarea Guvernului, a fost ieftinirea alimentelor de bază. S-a discutat mult atunci despre acest proiect, cu argumente pro şi contra, însă noi am continuat demersurile pentru implementare. Zilele trecute, Institutul Naţional de Statistică a confirmat îndeplinirea obiectivelor noastre: alimentele s-au ieftinit, în luna august, iar inflaţia s-a stabilizat la o singură cifră - 9,4%. Preţurile, la toată gama de alimente, au scăzut cu aproximativ 2%, iar la cele 14 alimente de bază, vizate de măsura Partidului Social Democrat, cu până la 49%. Credem că această reuşită poate fi o inspiraţie chiar şi pentru alte state care se confruntă cu problema creşterii preţurilor şi care nu au avut rezultatele dorite în urma aplicării altor măsuri. În perioada aceasta, pe agenda Partidului Social Democrat se află reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii şi eliminarea unor privilegii fiscale; un pachet de măsuri fiscale pe care Coaliţia guvernamentală îşi va angaja răspunderea. Mulţi le numesc, în mod greşit, măsuri de austeritate. Aş spune că mai degrabă ele sunt soluţii menite să producă prosperitate, corectitudine şi mai ales echilibru. Ele vor ajuta România să reducă deficitul bugetar, fără să fie nevoie de creşterea taxelor sau alte variante care să îi afecteze pe românii vulnerabili. Acest mesaj trebuie să îl transmitem şi la Bruxelles şi să îi convingem pe oficialii europeni că avem soluţii pentru a ne proteja atât cetăţenii, cât şi economia. Dar, pentru a fi convingători pe plan extern, trebuie să fim uniţi noi, intern, la nivelul partidelor din coaliţie şi, de ce nu, chiar la nivelul tuturor partidelor parlamentare. Vă mulţumesc. Viorica Sandu, deputat al PSD de Galaţi.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumim, doamna deputat.
		O invit la cuvânt pe doamna deputat Barcari Rodica-Luminiţa, Grupul parlamentar al PNL.
		Doamna Rodica-Luminiţa Barcari: Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Nor de praf alb deasupra şcolilor". Se discută foarte intens, în această perioadă, despre creşterea alarmantă a consumului de droguri în rândul tinerilor. A fost, din păcate, nevoie să se întâmple tragedia de la 2 Mai, în urma căreia doi tineri nevinovaţi au murit, ca această problemă să capteze cu adevărat atenţia întregii societăţi. Apreciez însă rapiditatea de reacţie a autorităţilor: la scurt timp după tragedie, mai multe ministere au conceput şi semnat Planul Naţional Cadru de Acţiune privind siguranţa şcolară, un plan de acţiune clar şi coerent, care acordă o atenţie deosebită combaterii a trei fenomene: consumul de droguri, violenţa şi bullyingul. De asemenea, la nivel naţional au fost demarate mai multe acţiuni de informare a tinerilor cu privire la consumul de droguri, la care participă specialişti care, într-un limbaj simplu şi accesibil, le explică adolescenţilor că dependenţa de droguri poate fi fatală. Potrivit Raportului naţional privind situaţia drogurilor, din 2022, realizat de specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog, pe baza datelor înregistrate la nivelul anului 2021, cele mai mari rate de consum de droguri se observă în rândul populaţiei tinere - 15-34 de ani. Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată cea de 13 ani, o cifră îngrijorătoare, având în vedere faptul că anii trecuţi vârsta minimă la care debuta consumul de droguri era 16 ani. Avem de-a face, deci, cu o provocare nouă, al cărei impact creşte alarmant de la o zi la alta. Tocmai având în vedere şi aceste statistici îngrijorătoare, în noua Lege a învăţământului preuniversitar, care deja a început să producă efecte, se prevede înfiinţarea, la nivelul fiecărei şcoli din ţară, a unui cabinet medical. De asemenea, în aceeaşi lege se prevede ca fiecare unitate de învăţământ să aibă un psiholog care să ofere consiliere elevilor. Aici este important de subliniat că ar fi minunat dacă elevii ar putea solicita sprijin psihologic fără acordul părinţilor. Mulţi se tem să discute cu familia, alţii nu găsesc înţelegere la nevoia lor de terapie şi aşa ajung ca în loc să beneficieze de un serviciu care, în anumite cazuri, ar putea fi salvator, să nu poată beneficia de acest drept. Revenind la subiectul înfiinţării de cabinete medicale şi asigurarea a minimum un psiholog per unitate şcolară, de aici, de la tribuna Camerei Deputaţilor, fac un apel către Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor să se aşeze la masa discuţiilor şi să găsească pârghiile necesare pentru ca aceste prevederi legislative să fie puse în practică în cel mai scurt timp posibil. Construirea bugetului pentru anul 2024 trebuie să ţină cont de aceste priorităţi, iar colegii mei, indiferent de culoarea politică, vor vota cu certitudine un viitor mai sigur pentru copiii noştri. Deputat al PNL de Ialomiţa, Rodica-Luminiţa Barcari. Vă mulţumesc.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, doamnă deputat.
		O invit la cuvânt pe doamna deputat Hărătău Elena. Nu este prezentă. Continuăm cu lista colegilor deputaţi. Grupul parlamentar al PNL. Domnul deputat Balan Ioan are cuvântul.
		Domnul Ioan Balan: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, "Investiţiile în infrastructura sportivă nu reprezintă un moft!" Mulţi dintre noi, care ne-am bucurat ani la rând de succesele mondiale ale generaţiilor de aur din sportul românesc, trăim astăzi o relativă mâhnire văzând că ţara noastră nu mai urcă atât de des pe podiumurile europene şi mondiale. Atunci când vedem un tânăr care depăşeşte unul după altul recorduri mondiale la înot, câte o tânără care câştigă medalii în gimnastică sau câte o echipă care se califică la competiţii internaţionale, ne gândim automat la eforturile uriaşe pe care le-au făcut familia şi antrenorii, mai puţin la sprijinul statului român. Aşadar, poporul român descoperă în continuare talente de nivel internaţional, dar trebuie să recunoaştem că infrastructura sportivă şi mai ales accesul copiilor la sportul de masă nu au fost o prioritate a ultimilor ani. Stimaţi colegi, Sportul nu este un moft. Este una dintre cele mai sigure căi către sănătatea populaţiei, în special a tinerei generaţii. De asemenea, dacă vrem să privim sportul şi în cheie financiară, sportul nu consumă bani, ci aduce bani, atât la nivel guvernamental, pentru bugetele locale din oraşele în care se desfăşoară competiţii sportive, şi chiar pentru antreprenorii privaţi. Aşadar, numai din această perspectivă, merită să investim în infrastructura sportivă, merită să dăm copiilor accesul la infrastructură modernă, merită să dăm copiilor şansa la o viaţă sănătoasă şi, mai ales, numai aşa vom putea descoperi noi şi noi talente. După ce ani la rând ne-am uitat în buget şi ne consolam că nu avem bani ca să susţinem construcţia unui bazin de înot, a unei piste de alergare sau a unui teren cu iarbă, astăzi am ajuns în situaţia favorabilă, generată de fondurile europene, în care să spunem că finanţarea nu e o problemă aşa de mare. Stimaţi colegi, Nu pot să îmi ascund satisfacţia că la nivelul judeţului Suceava, Consiliul judeţean condus de Gheorghe Flutur a reuşit să pună în mişcare proiecte de investiţii care totalizează peste 1,4 miliarde de euro. În acelaşi timp cu marile proiecte de infrastructură de transporturi ale judeţului, la Suceava, cu sprijinul Consiliului judeţean au fost construite şi puse în funcţiune săli de sport noi, precum cea de la Dărmăneşti, de la Vatra Moldoviţei sau la şcolile din municipiul Suceava şi multe asemenea proiecte urmează să fie realizate. Mai mult decât atât, ori de câte ori tineri suceveni au obţinut performanţe la competiţii naţionale şi internaţionale, Consiliul judeţean Suceava i-a premiat şi i-a susţinut să meargă mai departe. Aşadar, cred cu putere că, prin investiţii şi prin susţinerea directă a tinerilor sportivi, vom putea să construim o nouă generaţie de campioni. Vă mulţumesc. Ioan Balan, deputat al PNL.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ion-Marian Lazăr, Grupul parlamentar al USR.
		Domnul Ion-Marian Lazăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Depozitul de deşeuri de la Măldăreşti". Dragi vâlceni, astăzi încep seria declaraţiilor mele politice din actuala sesiune parlamentară referindu-mă la situaţia depozitului de deşeuri din localitatea Măldăreşti, judeţul Vâlcea. Astfel, Ministerul Mediului, răspunzând la întrebarea nr. 8.925A/23.03.2023 mi-a comunicat că depozitul de la Măldăreşti a funcţionat începând cu anul 1972 pe un teren ce a fost utilizat anterior ca păşune de slabă productivitate şi că acest depozit, ce a fost preluat în administrare începând cu 1996 de Societatea SACOMET SA, este inclus în lista celor 15 depozite municipale neconforme. Ulterior, acelaşi minister, răspunzând la întrebarea nr. 9.528A/16.05.2023 mi-a comunicat faptul că după producerea ultimului incendiu la depozitul de la Măldăreşti, începând cu luna august 2017, s-a extins supravegherea calităţii apei ce provine din pârâul Ciupa şi râul Luncavăţ, fiind înregistrate valori depăşite la amoniu, CCO-Cr, mangan şi cloruri, datorită faptului că depozitul de deşeuri nu este impermeabilizat, iar levigatul rezultat se scurge în mod direct în pârul Gorunet. Ca urmare a analizelor fizico-chimice din probele prelevate la data de 20.02.2023, calitatea apei pârâului Gorunet a fost încadrată în clasa a V-a de calitate - calitate proastă -, iar cea a pârâului Ciupa în clasa a IV-a de calitate, calitate slabă. Ministerul Afacerilor Interne, răspunzând la întrebarea nr. 9.688A/29.05.2023 pentru Instituţia Prefectului Vâlcea, mi-a comunicat că până la data de 13 iunie 2023 administratorul depozitului de deşeuri nu a desfăşurat activităţi de închidere a acestuia, menţinându-se că a fost solicitat Ministerului Mediului ca situaţia depozitului să fie analizată în vederea identificării soluţiilor tehnice şi legale de intervenţie, în scopul protecţiei populaţiei şi a factorilor de mediu din proximitatea depozitului. Ministerul Sănătăţii, răspunzând la întrebarea nr. 9.690A/29.05.2023 pentru DSP Vâlcea, a precizat că actuala legislaţie sanitară nu cuprinde reglementări privind lucrările de închidere sau post-închidere a unui depozit neconform de deşeuri menajare. De asemenea, se menţionează că DSP nu a aplicat amendă administratorului acestui depozit şi respectiv nu a aplicat măsuri de ordin sanitar, întrucât cursurile de apă afectate nu intră sub incidenţa monitorizării sanitare prevăzute de Legea nr. 458/2002 şi nu sunt folosite pentru alimentare centralizată sau individuală cu apă potabilă. În concluzie, dragi vâlceni, din nefericire, focarul de incompetenţă existent atât la nivelul administraţiei vâlcene, cât şi la nivel central a permis ca mai bine de 27 de ani să nu fie adoptate nici măcar măsurile necesare impermeabilizării acestui depozit de deşeuri şi respectiv să nu avem disponibile reglementări sanitare specifice lucrărilor de închidere sau post-închidere a unor depozite neconforme de deşeuri menajere. Vă mulţumesc. Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumim, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul parlamentar al USR.
		Domnul Beniamin Todosiu: Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi poartă titlul "Ministrul PSD-ist al sănătăţii, Alexandru Rafila, lasă România fără spitale". România este într-o situaţie gravă; pierde sute de milioane de euro, bani europeni care trebuiau să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de ei, în sistemul de sănătate. Din cauza indolenţei, nepăsării şi incompetenţei ministrului PSD al sănătăţii, Alexandru Rafila, vom pierde 744 de milioane de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, sume destinate unor investiţii majore în unităţi spitaliceşti. După ce timp de aproape doi ani s-a plimbat ca turist prin ţări exotice şi a lenevit, domnul Rafila a fost trezit de un raport al Băncii Mondiale, care a indicat faptul că mai multe obiective aprobate în PNRR prezintă un risc ridicat de a nu fi realizate. "Specialistul" Rafila le-a tăiat din pix, fără a analiza dacă proiectele pot fi sau nu impulsionate pentru a fi terminate în timp util. Într-o ţară în care spitalele se dărâmă şi pacienţii mor cu zile din cauza infecţiilor intraspitaliceşti sau a lipsei dotărilor, ceea ce face Guvernul şi Ministerul Sănătăţii înseamnă incompetenţă criminală şi un atentat la adresa sănătăţii românilor. Printre spitalele cu investiţii eliminate din PNRR se numără şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba, care pierde 46 de milioane de euro. Banii ar fi trebuit să fie alocaţi pentru relocarea şi modernizarea activităţii secţiei de oncologie şi respectiv pentru înfiinţarea compartimentului de cardiologie intervenţională. În contextul în care unitatea sanitară deserveşte întreaga populaţie a judeţului Alba, fiind cel mai important spital, cele două secţii sunt indispensabile pentru îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii locuitorilor. Ca să îşi spele ruşinea, ministrul Rafila promite cu nesimţire că proiectele vor fi implementate cu bani împrumutaţi de la Banca Europeană de Investiţii. Adică, în loc să luăm bani gratis de la Uniunea Europeană, mai bine ne împrumutăm şi vom plăti şi noi, dar şi copiii copiilor noştri. Astfel, PSD şi PNL continuă să-şi bată joc de sănătatea din România şi să prejudicieze grav această ţară, susţinându-l ca ministru al sănătăţii pe Alexandru Rafila, care este doar un turist leneş, cinic şi incompetent. Domnul Rafila a avut la dispoziţie timp suficient pentru a începe implementarea proiectelor majore din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă a dormit şi s-a plimbat pe bani publici prin Cuba sau prin alte ţări exotice. Fac un apel public către parlamentarii PNL şi PSD de Alba să-şi convingă colegii din cele două partide să voteze moţiunea simplă depusă împotriva ministrului Alexandru Rafila, care prin acţiunile sale a sabotat cu bună ştiinţă investiţiile destinate modernizării spitalului din Alba Iulia şi a celorlalte spitale din România. Vă mulţumesc. Beniamin Todosiu, deputat al USR de Alba.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumim, domnule deputat.
		În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul Lilian Scripnic, Grupul parlamentar al AUR.
		Domnul Lilian Scripnic: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Salvaţi Policlinica cu plată din Galaţi!". Începând cu luna octombrie 2023, în municipiul Galaţi nu va mai funcţiona Policlinica cu plată, unitate medicală cu o tradiţie de două decenii în cadrul căreia, de-a lungul timpului, pacienţii au beneficiat de îngrijiri medicale din partea unor oameni cu adevărat dedicaţi profesiei de medic. În luna august 2023, ca urmare a sesizărilor venite din partea reprezentanţilor instituţiei medicale, dar şi a cetăţenilor, am decis să vin în sprijinul lor, să iniţiez un dialog cu instituţiile statului român şi să trag un semnal de alarmă cu privire la decizia Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi de a închide Policlinica cu plată din municipiu, începând cu 1 octombrie 2023, ca urmare a dispoziţiilor venite de la Ministerul Sănătăţii. Motivul invocat este deficitul bugetar, motiv ce nu reflectă deloc realitatea din teren. Reliefez următoarele aspecte: policlinica are datoriile în mare parte plătite, cele care mai apar în documentele contabile nu sunt nici pe departe de ordinul zecilor de mii, cum invocă ministerul, iar imobilul în care funcţionează este dat de Primăria municipiului Galaţi, cu folosinţă gratuită. Policlinica dispune de o serie de specializări, precum: oftalmologie, ecografie, medicină internă, radiologie, neuropsihiatrie, dermatologie şi psihiatrie, iar în anul 2022 în cadrul ei s-au realizat mai bine de 11.000 de consultaţii. Decizia de desfiinţare afectează nu doar pacienţii, ci şi cadrele medicale care şi-au exercitat profesia cu devotament încă de la începutul carierei. Aşadar, nu există motive de natură economică pentru a închide această unitate medicală, care de-a lungul timpului a adus beneficii considerabile sănătăţii gălăţenilor, în special celor cu venituri reduse, pentru că aici costul consultaţiilor este mai mic, comparativ cu sectorul privat, aspect deloc neglijabil pentru persoanele cu venituri reduse. Am încercat să expun toate aceste argumente atât în corespondenţa scrisă, cât şi în cadrul întâlnirilor avute cu DSP Galaţi şi secretarii de stat din Ministerul Sănătăţii. Faptul că aspectele evidenţiate, în special cel care ţine de natura economică a problemei, şi anume că din punct de vedere financiar această unitate nu depinde de bani de la buget, nu sunt importante pentru autorităţi, creează mai curând suspiciunea că în spate sunt alte interese. Vom vedea în viitorul apropiat care sunt acestea. Sau poate este vorba despre bine-cunoscuta manieră în care se iau deciziile în această ţară: să distrugem tot ce se poate distruge, fără a mai pune ceva în loc, decât promisiuni! Pentru că, ceea ce transmite DSP Galaţi în adresa sa, şi anume că: "Prin PNRR se vor înfiinţa trei centre comunitare integrate care vor asigura servicii medicale gratuite, indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat", nu reprezintă decât o promisiune. De la tribuna Parlamentului doresc să fac din nou un apel către ministrul sănătăţii, să revină asupra acestei decizii şi să aibă în vedere faptul că pacienţii nu se tratează cu strategii sau promisiuni. Încă mai este timp să salvăm această policlinică! Vă mulţumesc mult. Deputat de Galaţi, Lilian Scripnic, Circumscripţia nr. 18. Mulţumesc.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, Grupul parlamentar al minorităţilor.
		Domnul Cătălin-Zamfir Manea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În calitate de reprezentant al minorităţii rome în Parlamentul României am fost sesizat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea, de către Primăria comunei Slobozia Bradului, de către comunitatea de romi din această localitate, cu privire la faptul că un număr de peste 200 de copii de etnie romă, înscrişi pentru a frecventa şcoala, nu au unde învăţa fizic. În fapt, la nivelul acestei localităţi, Slobozia Bradului, de altfel una dintre cele mai mari comunităţi de romi din ţară, ponderea este de peste 95%, învaţă aproximativ 1.804 elevi. Am spus, de nenumărate ori, de la această tribună, că educaţia pentru aceşti copii care provin din medii defavorizate reprezintă singurul drum sigur în viaţă. Iată că am ajuns, la mai bine de o săptămână de când a început anul şcolar, şi aceşti copii cu vârsta legală de a fi înscrişi la şcoală, în număr de peste 200, nu au unde să înveţe fizic. De aceea, fac un apel, pe această cale, către domnul prim-ministru Marcel Ciolacu, către membrii Guvernului României, de a identifica în regim de urgenţă o soluţie pentru a le asigura acestor copii spaţiul necesar unde să-şi desfăşoare activităţile specifice actului educaţional. De altfel, aşa cum ştim cu toţii şi suntem conştienţi, cum prevede Legea fundamentală a acestei ţări, la art. 32, respectiv Constituţia României, dreptul la educaţie este gratuit şi este asigurat de către statul român. Mai mult decât atât, în noua Lege a învăţământului preuniversitar există dispoziţii foarte clare pentru asigurarea accesului la educaţie al tuturor copiilor, indiferent de apartenenţa lor etnică sau indiferent de mediul de provenienţă. În încheiere, fac un apel şi către doamna ministru Ligia Deca, ministrul educaţiei, să îşi intensifice puţin eforturile şi măsurile de a preveni astfel de situaţii, pentru că sunt convins că nu este un caz izolat. Sunt multe alte localităţi în care copiii vor să meargă la şcoală şi nu au unde să îşi desfăşoare efectiv activităţile. Nu putem să începem anul şcolar şi să nu ştim care sunt efectivele de elevi, să îi trimitem acasă, în condiţiile în care, aşa cum spuneam, potrivit Constituţiei, suntem obligaţi să le asigurăm acestor copii toate condiţiile pentru a învăţa. Vă mulţumesc.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Mihai Ioan Lasca, Grupul parlamentar al deputaţilor neafiliaţi.
		Domnul Mihai Ioan Lasca: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. "Cât ne costă sprijinirea Ucrainei?" Stimaţi colegi, Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o întrebare la care poporul român aşteaptă un răspuns de mai bine de un an. Cât ne-a costat în ultimul an şi jumătate sprijinirea Ucrainei? Şi la ce ne-am angajat pe viitor? Ne plângem de deficit, nu luăm hotărâri ferme legate de protejarea fermierilor români, creştem impozitarea, amăgim pensionarii, însă nu facem rabat de cheltuieli când vine vorba să ne ajutăm vecinul la nevoie, Ucraina. Săptămâna trecută s-a desfăşurat doar ultimul episod din această trădare, mai exact lipsa de reacţie fermă a autorităţilor române la ridicarea restricţiilor impuse importurilor de cereale ucrainene de către Comisia Europeană. După ce mai bine de un an, piaţa din estul Europei a fost invadată de cerealele ucrainene, care doar ar fi trebuit să tranziteze aceste state în drum spre Africa, în luna mai, la presiunea fermierilor, Uniunea Europeană a autorizat cinci state membre, printre care şi România, să interzică comercializarea pe teritoriul lor a cerealelor din Ucraina, cu condiţia să nu împiedice tranzitul către alte ţări. Restricţia a fost ridicată acum, însă state precum Polonia, Ungaria şi Slovacia au reacţionat imediat şi au prelungit interdicţia importurilor, fără să ţină cont de decizia Comisiei. Ce face România? România stă la negocieri cu Ucraina, face înţelegeri pe termen scurt şi, mai grav, după o întâlnire cu oficiali ucraineni, americani, moldoveni şi ai UE, ministrul transporturilor ne comunică că va accelera tranzitul cerealelor din Ucraina de la 2 la 4 milioane de tone pe lună, blocând practic canalul Sulina, perturbând major portul Constanţa, dar şi transportul terestru. De ce nu le spuneţi românilor de unde atâta interes pentru cerealele ucrainene? De ce nu le spuneţi ce caută oficialii americani să negocieze cu partea română facilitatea tranzitării cerealelor ucrainene? De ce nu le spuneţi că agricultura ucraineană este deţinută în proporţie de peste 80% de investitori americani, iar ajutorul pe care îl oferim nu este un ajutor oferit Ucrainei, ci un ajutor oferit corporaţiilor americane din domeniul alimentar. Cum pot face faţă fermierii români, când produsele ucrainene sunt mult mai ieftine, desigur şi de calitate inferioară, deoarece Ucraina nu e nevoită să respecte acele practici agricole impuse de Uniunea Europeană. La începutul războiului ni s-a comunicat că trebuie să facem acest culoar de tranzit, pentru ca aceste produse de slabă calitate, modificate genetic, interzise în UE, să ajungă în Africa. Însă ele au invadat Europa! Pe fondul scumpirilor, evident că piaţa de procesare din Europa s-a reorientat rapid către materie primă ieftină, creând un dezechilibru major pe piaţa agricolă a statelor membre UE. Recomand fermierilor români să pună piciorul în prag, să refuze eventualele subvenţii care nu le vor acoperi pagubele şi care nu vor rezolva problema pe termen lung. Şi aceste subvenţii vin tot din banii românilor. Şi dacă tot ne plângem de deficit, îşi permite Guvernul României să achite subvenţii doar din slugărnicie faţă de stăpânii din Vest, iar cerealele româneşti să putrezească în depozite, pentru ca investitorii americani din Ucraina să facă profit pe vreme de război? Mulţumesc. Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Partidul Patrioţii Poporului Român.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Continuăm intervenţiile, doamnelor şi domnilor deputaţi, cu intervenţia domnului Romulus-Marius Damian, Grupul parlamentar al PSD.
		Domnul Romulus-Marius Damian: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se intitulează "România merită să fie în spaţiul Schengen". Deşi România îndeplineşte toate cerinţele pentru a se alătura zonei de liberă circulaţie, în continuare suntem în situaţia de a face faţă discriminării cancelarului austriac Karl Nehammer, care blochează intrarea României în Schengen. Deşi preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, a susţinut de nenumărate ori deja că România şi Bulgaria "Trebuie aduse în Schengen fără nicio întârziere", iată că în continuare suntem supuşi la umilinţă şi refuz, şi, în timp ce Austria pândeşte la colţ după contracte, România se hrăneşte cu iluzii. Ne-am săturat de minciuni, de promisiuni false, fiindcă cei care suferă sunt cetăţenii români, împovăraţi doar cu întârzieri, cu ore sau zile de aşteptare la punctele de trecere a frontierei, cu dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparaţie cu toţi cetăţenii celor 27 de ţări membre ale spaţiului Schengen. Intrarea în Schengen ar însemna nu doar libera circulaţie a noastră, a tuturor, ci mai ales beneficii pentru România, pentru economia ţării şi implicit bugetul statului. Am dat dovadă mereu de solidaritate pentru orice stat aflat în dificultate, dovedind că suntem un model demn de urmat. În timp ce Austria este la vânătoare de contracte, noi sprijinim vecinii ucraineni şi gestionăm cât se poate de bine situaţia de la frontiera externă a Uniunii Europene. Peste 6 milioane de cetăţeni ucraineni au fost primiţi în ţara noastră din calea războiului, dar cu toate acestea tot suntem supuşi la umilinţă, lăsându-l pe cancelarul austriac să îşi bată joc de România, dar şi de întreg sistemul european şi de valorile Uniunii Europene. Am fost mult prea toleranţi, în timp ce alţii se dezvoltă noi ne-am securizat frontierele, iar dacă România ştia să pună piciorul în prag, astăzi nu am mai fi fost în această postură! Ani la rând am făcut tot posibilul pentru a îndeplini toate condiţiile necesare aderării la spaţiul Schengen şi tot suntem marginalizaţi, pe ce criterii nu se ştie, pur ideologice şi care nu au legătură cu realitatea, fiindcă migraţia este astăzi un fenomen normal, necesar şi benefic pentru toţi şi Uniunea Europeană are instrumente care vin în ajutorul statelor în cazul migraţiei ilegale, precum FRONTEX, fonduri uriaşe de ajutor, proceduri, politici etc. Ceea ce face cancelarul Karl Nehammer este o bătaie de joc şi este momentul să luăm măsuri ferme! Am încredere că actualul Guvern condus de premierul Marcel Ciolacu va avea o abordare tranşantă când vine vorba de negocierea cu Austria, din punct de vedere politic, diplomatic şi economic, mai ales că se apropie un nou vot în Consiliul JAI, la finalul acestui an. Toată această umilinţă, discriminare şi marginalizare trebuie să ia sfârşit. Românii nu sunt cetăţeni de mâna a doua în UE şi avem dreptul de a circula liber în Europa! România merită şi trebuie să facă parte din spaţiul Schengen! Vă mulţumesc. Deputat Marius-Romulus Damian, Caraş-Severin.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul parlamentar al PSD.
		Domnul Virgil Alin Chirilă: Bună dimineaţa, domnule preşedinte şedinţă! Dragi parlamentari, Stimaţi colegi, Am urmărit recent disputa dintre România şi Austria pe tema aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Nu mai e cazul să reiau afirmaţia că România a îndeplinit toate criteriile de aderare. Acest fapt e confirmat la cel mai înalt nivel, chiar de preşedinta Comisiei Europene, care a făcut un apel către autorităţile de la Viena pentru a accepta intrarea României în spaţiul Schengen. În aceste condiţii, exercitarea dreptului de veto de către Austria, aşa cum ne-a confirmat recent premierul austriac, devine un abuz de drept. Dreptul de veto nu a fost gândit ca o putere de decizie subiectivă care poate fi exercitată fără nicio legătură cu regulile europene. Poziţia Austriei ar fi fost justificată dacă ar fi putut demonstra că România nu îndeplineşte anumite condiţii obligatorii şi esenţiale privind spaţiul Schengen. Nu este vorba de aşa ceva! Chestiunea migraţiei este o invenţie a Austriei. Problemele de migraţiune invocate de Austria nu îşi au originea în România, ci în alte state, care sunt deja membre ale spaţiului Schengen. În aceste condiţii, decizia premierului Marcel Ciolacu de a evalua prejudiciul suferit de ţara noastră din cauza exercitării abuzive a dreptului de veto de către Austria este o decizie destul de îndreptăţită. Dacă nu există cale amiabilă de înţelegere, atunci România trebuie să îşi apere drepturile, fie prin declanşarea unor mecanisme europene, de la nivelul Comisiei Europene, fie prin pronunţarea unei sancţiuni împotriva Austriei de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Important este ca noi să stabilim valoarea exactă a prejudiciului, pentru a putea face demersurile pentru obţinerea despăgubirilor aferente din partea Austriei. S-a pus problema de ce nu s-a făcut acest demers de la primul refuz. De ce acum şi nu atunci? Răspunsul este cât se poate de simplu. Chiar în cazul declanşării unui proces la CJUE, România trebuie să facă dovada că a făcut tot ce era posibil pentru a soluţiona acest litigiu pe cale amiabilă şi că acţiunea în instanţă a rămas ultima cale prin care se poate îndrepta această nedreptate faţă de ţara noastră. În plus, trebuie să fim conştienţi că un proces la CJUE nu va fi de scurtă durată. Va dura multă vreme, ceea ce va adânci şi mai mult pierderile suferite de ţara noastră. Deci, acţiunea în instanţă trebuie să fie, la fel ca în viaţa fiecăruia dintre noi, un demers de ultimă instanţă. Premierul Marcel Ciolacu a subliniat foarte clar că acest demers va fi iniţiat de România doar dacă Austria va persista în atitudinea sa abuzivă şi se va opune extinderii Schengen şi la şedinţa din decembrie 2023. Vă mulţumesc.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ, Grupul parlamentar al PSD. Nu este. Mergem mai departe. Revenim la Grupul parlamentar al PNL. O invit la cuvânt pe doamna deputat Elena Hărătău.
		Doamna Elena Hărătău: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Microbuzele electrice destinate transportului elevilor din zonele izolate, un pas important în diminuarea abandonului şcolar ". Partidul Naţional Liberal demonstrează prin fapte concrete că îşi respectă promisiunile angajate în faţa românilor în domeniul educaţiei, aşa cum sunt prezentate în mod explicit în noile legi ale acestui domeniu vital pentru viitorul tinerei generaţii. Astfel, decidenţii liberali responsabili de destinele creării condiţiilor optime pentru educaţia de calitate a copiilor noştri sunt preocupaţi de modernizarea infrastructurii, susţinerea accesului egal al tuturor elevilor la educaţie, precum şi prevenirea abandonului şcolar, ca o clauză indispensabilă în vederea realizării unui progres consolidat al întregului proces de învăţământ. În această idee se înscrie semnarea contractelor de finanţare, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în vederea achiziţionării de microbuze electrice destinate transportului elevilor. Graţie acestui program, semnat de către ministrul educaţiei şi cel al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, un număr de 212.000 de elevi, din 1.200 de localităţi din ţară, vor beneficia de transport modern, predictibil şi în condiţii de maximă siguranţă. Astfel, vor fi asigurate condiţiile optime pentru creşterea prezenţei la ore a copiilor, mai ales în zonele izolate, greu accesibile, cu distanţe mari între domiciliul elevilor şi şcoli, populate îndeosebi de familii cu situaţii materiale dificile. Apreciez iniţiativa doamnei ministru a educaţiei, Ligia Deca, de a suplimenta cu 50 de milioane de euro alocarea iniţială a investiţiei, aceasta majorându-se la 250 de milioane, de la 200 milioane de euro, sumă la care se adaugă cofinanţarea consiliilor judeţene beneficiare din ţară, în valoare de peste 7 milioane de euro. Microbuzele şcolare electrice destinate transportului elevilor sunt de ultimă generaţie, respectând cele mai noi tehnologii referitoare la protejarea mediului, combaterea efectelor încălzirii globale, precum şi la reducerea emisiilor cu efect de seră. Ca mamă şi dascăl, susţin că respectul pentru protejarea mediului trebuie să reprezinte unul dintre principiile esenţiale ale educaţiei, fiind o valoare pe care suntem obligaţi să o promovăm şi să o dezvoltăm cu prioritate în învăţământul românesc. În concluzie, apreciez demersul guvernanţilor liberali privind achiziţionarea microbuzelor şcolare electrice, cu convingerea fermă că aplicarea acestui program va reduce decalajele existente între mediul urban şi cel rural din punct de vedere educaţional, în sensul încurajării participării la cursuri a elevilor din zonele deficitare din punct de vedere al facilităţilor oferite de un transport modern şi de calitate. Mulţumesc. Deputat al PNL de Bacău, Elena Hărătău.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, doamna deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Avrămescu Gabriel, Grupul PNL.
		Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Agricultura românească are prioritate!". Stimaţi colegi, Decizia Guvernului României după ce Comisia Europeană nu a mai prelungit interdicţiile în privinţa cerealelor din Ucraina a fost una firească: importurile de cereale din Ucraina, în România, vor rămâne blocate pentru 30 de zile. Un lucru îmbucurător este acela că ţara vecină a acceptat condiţiile impuse de guvernul român, urmând ca acestea să fie reglementate prin acte normative la nivelul ambelor state. Totuşi, trebuie să vedem de pe acum ce vom face după cele 30 de zile, pentru că fermierii români au avut pierderi uriaşe în ultimul an de zile, Portul Constanţa este supraaglomerat şi nu face faţă tonelor de cereale şi sutelor de camioane care îi trec porţile zilnic. Desigur, este important să sprijinim Ucraina, dar nu putem face acest lucru în detrimentul fermierilor români. Însă există momente în care este necesar să ne reevaluăm priorităţile şi să ne protejăm interesele naţionale. Un astfel de moment este acum, când fermierii români se confruntă cu grave probleme în a-şi vinde recolta. Nu trebuie să ajungem în cazul Bulgariei, acolo unde fermierii au blocat frontiera cu România, dar şi alte drumuri naţionale. Trebuie acţionat proactiv, în interesul agricultorilor români. Trebuie acţionat de către Guvernul României, nu să aşteptăm să vină alţii să ia decizii pentru noi. Trebuie să avem în vedere protejarea intereselor agricultorilor români înainte de orice. Trebuie ajutată Ucraina ca cerealele sale să ajungă în state terţe, mai ales în Africa, pentru a evita o eventuală criză alimentară. Însă desfacerea acestor produse nu trebuie să se întâmple în România, pe piaţa românească, dacă nu vrem să distrugem fermierii români; şi nu cred că cineva doreşte acest lucru. Tocmai de aceea, prelungirea pe termen mai lung a interdicţiei privind cerealele din Ucraina nu trebuie să fie doar o măsură de protecţie a fermierilor români, ci să ofere şi timpul necesar pentru setarea unei strategii de gândire pe termen lung. Este esenţial să ne concentrăm nu doar pe rezolvarea problemelor imediate, ci şi pe crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea pe termen lung a agriculturii româneşti. În acest sens, este necesar să adoptăm o abordare holistică, care să includă nu doar măsuri de protecţie comercială, ci şi politici de sprijinire a fermierilor români, de la subvenţii la investiţii. Doar astfel putem asigura un viitor durabil pentru agricultura românească şi pentru fermierii români, care reprezintă coloana vertebrală a acestei industrii. Este timpul să ne protejăm fermierii şi să investim în viitorul agriculturii româneşti. Este timpul să adoptăm o gândire pe termen lung, care să pună în centrul atenţiei interesele naţionale şi dezvoltarea durabilă a agriculturii româneşti. Vă mulţumesc. Gabriel Avrămescu, deputat al PNL de Buzău.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Sorin Năcuţă, Grupul parlamentar al PNL.
		Domnul Sorin Năcuţă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Agricultura şi producţia alimentară au nevoie de ajutor!". Pentru economia românească, agricultura reprezintă un sector de o importanţă majoră, cu un aport de 5% din PIB şi peste 30% din populaţia activă ocupată. Este adevărat că agricultura României a început să se dezvolte după ce ţara noastră a aderat la Uniunea Europeană, în anul 2007, când s-a instalat un factor puternic de presiune pentru modernizarea agriculturii şi economiei României, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. Însă, România a făcut eforturi mari, atât pentru integrare, cât şi pentru respectarea legislaţiei europene şi a deciziilor politice. Dar cele mai recente analize arată că România a pierdut peste 3 miliarde de euro doar în cazul valorificării cerealelor anului agricol 2022, la care se adaugă pierderi estimate de peste 1,3 miliarde de euro, în anul 2023 - din cauza perturbării pieţei regionale a cerealelor, prin acordarea unor facilităţi de import, prioritate logistică, renunţarea la controalele sanitar-veterinare şi taxe vamale, pentru cerealele din Ucraina. Având în vedere diferenţele semnificative între preţurile produselor, relaxarea restricţiilor privind importul nu va avea alt efect decât să creeze un rezervor de mărfuri mult mai economice, cu o calitate mai slabă, care riscă să afecteze securitatea alimentară în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. Fermierii români vin şi după o secetă pedologică prelungită, la care se adaugă pierderile datorate concesiilor făcute de statul român importurilor de cereale din Ucraina. Aceste probleme aduc fermele în imposibilitatea de a mai susţine cheltuielile de înfiinţare a culturilor pentru anul 2023-2024, iar în lipsa unor măsuri compensatorii şi de susţinere din partea statului român, fermele din România vor intra în faliment. Domnule ministru Florin Barbu, domnule prim-ministru Marcel Ciolacu, prin scrisorile transmise, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare v-a semnalat aceste probleme stringente ale fermierilor români din zona Moldovei, care sunt, în parte, şi problemele fermierilor din întreaga ţară, pentru că există un tratament discriminatoriu între regiuni, şi vă rog să implementaţi măsurile necesare evitării falimentării agriculturii româneşti, şi anume: 1. Introducerea urgentă a unui sistem de licenţe de export Ucraina, conform Deciziei Comisiei Europene din 15 septembrie 2023, şi asigurarea trasabilităţii contractelor de comercializare a cerealelor. 2. Acordarea unei compensări în valoare de 50% din preţul achiziţiei fertilizanţilor, conform modelelor europene. 3. Urgentarea aprobării în Guvern a Proiectului de Ordonanţă de urgenţă "Credit Agricol" până la sfârşitul lunii septembrie, pentru a sprijini fermierii din România să îşi continue activitatea şi să poată înfiinţa culturile pentru noul an agricol. Fermierii şi fermele din România se află în pragul falimentului şi consider că propunerile organizaţiilor patronale din agricultură sunt justificate şi urgente. Vă mulţumesc. Sorin Năcuţă, deputat al PNL, Iaşi.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Iulian Lőrincz, Grupul parlamentar al USR. Nu este. Continuăm cu lista depusă de Grupul parlamentar al USR. Domnul deputat Brian Cristian. Domnul deputat Filip Havârneanu. Domnul deputat Radu Ciornei. Vă rog.
		Domnul Radu Tudor Ciornei: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Radiografia unui stat eşuat - partea a VII-a". Dacă acum câteva luni comparam România cu o corabie eşuată, umbra neagră-sângerie a ultimelor evenimente mi-a schimbat această viziune. O corabie mai poate fi scoasă din nisipul unei plaje, însă acum România e paralizată, otrăvită de veninul turnat cu ticăloşie şi perversitate de păianjenii politici ucigaşi care au ţesut cu o meticulozitate diabolică un cocon mortal in jurul ei. Vă amintiţi imaginea din filmul "Stăpânul Inelelor", în care personajul principal era înfăşurat de un păianjen imens într-o pânză mortală, precum o muscă, paralizat, cu faţa pământie, cu inima abia bătându-i, aşteptând să fie devorat metodic de bestie? Aceasta este imaginea României de azi! O Românie în care Ciolacii, Firii şi alţi politicieni fără scrupule şi fără Dumnezeu îşi cadorisesc slugile credincioase, precum domnitorii din vechime, cu moşii din care să jupoaie 7 rânduri de piei de pe sufletele cu care au fost împroprietăriţi. Bineînţeles, din pungile cu galbeni storşi din moarte, durere şi furt, trebuie să cotizeze către partid. Soluţia găsită în miez de noapte de Marcel Ciolacu, adică verificarea la sânge a staţiilor GPL, e praf în ochi. Caracatiţa văzută de noi în aceste zile, cu încrengăturile de genul Godei, Doldurea sau Pascu, trebuie imediat băgată înapoi la fundul apei, departe de conştiinţa şi cunoştinţa publică. Chiar dacă în emisiuni TV sau investigaţii de genul Recorder, "Statul la stat" sau multe altele ni se dezvăluie zilnic adevărul, statul se preface că nu vede. SRI-ul, Poliţia, DNA-ul sunt doar unelte ale caracatiţei. Din când în când, Hidrei i se mai taie câte un cap în piaţa publică, dar imediat cresc patru la loc. Demiterile de ochii lumii, pensionările pe fugă sunt doar manevre de faţadă, menite să distragă atenţia oamenilor, care devin tot mai anesteziaţi, mai lehămetiţi, ajungând să fugă din ţară fără să privească în urmă, zicând că toţi sunt la fel. Ori, mai rău, încep să-şi dorească, în mod robespierre-an, sânge, crezând că aceia care molfăie noţiuni sacre, precum ţară, popor, libertate sau suveranitate sunt eroi ai neamului, urcând electoral nişte psihopaţi venali, cinici, conduşi de forţe antieuropene şi conspiraţioniste. Şansa României e întoarcerea către oamenii cinstiţi care ne-au rămas, realizarea pericolului, deosebirea esenţialului de neesenţial şi credinţa că ne putem lepăda de otrava care ne-a paralizat. Ştiu, nu e uşor când privim în jur şi vedem că în primarii, în toate instituţiile statului, de la Casa de Pensii până la Garda de Mediu, de la AJPIS până la regii autonome, spitale, oriunde s-a putut băga o rudă, un client politic sau o amantă, totul e împânzit de Godeii şi de Paştii lor. Clienţii politici pendulează de la o funcţie la alta, râzând cu cinism în faţa oamenilor care trăiesc tot mai greu. Ce e de făcut? În afară de puterea votului şi credinţa schimbării, avem doar alternativa cuvântului, spus tare şi răspicat. Puterea de a ieşi în stradă. Umăr lângă umăr. Încep eu, aici, acum. Ştiu că voi fi admonestat de către beneficiarii otrăvirii României, ştiu că vor reacţiona precum bestiile încolţite, pentru că România are mii şi mii de Godei, de Pascu, de primari gen Doldurea, care ne sfidează, ne înjură gros şi ne dispreţuiesc, cu buzunarele umflate de contracte grase. Rupeţi tăcerea, oameni buni şi spuneţi-vă ofurile, că doar aşa vom strânge masa critică ce va pulveriza pânza mortală ţesută în jurul nostru! Vă mulţumesc. Radu Ciornei, deputat, Circumscripţia nr. 35 Suceava.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Continuăm cu Grupul parlamentar AUR. Ringo Dămureanu. (Vociferări. Domnul deputat Alin-Gabriel Apostol solicită să ia cuvântul.) Domnule deputat, conform algoritmului, am prezentat grupuri de câte 2. Prima dată, Iulian Lőrincz, Brian Cristian nu au fost. A urmat grupul de câte doi - Filip Havârneanu, Radu Ciornei. Urmează Oana Ţoiu şi Alin Apostol la următoarea... Acesta este algoritmul, grupuri de câte 2. Vă rog. (Vociferări.) Voi reveni la cei care nu au fost prezenţi. Vă rog.
		Domnul Ringo Dămureanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. "Pe străzile din Craiova s-a scandat aseară «Jos Olguţa!»" Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Craiova a încetat să mai fie un oraş democratic şi sigur, în care cetăţenii să-şi vadă liniştiţi de viaţa şi de treburile lor. Un regim de tip feudal a transformat urbea într-un ţarc al dispreţului. Clanul Vasilescu-Manda, patronat de Lia Olguţa Vasilescu şi familia soţului său, calcă în picioare municipiul şi judeţul, instaurând corupţia, indiferenţa, sfidarea, iar la adresa cetăţenilor - teama, abuzul, intimidarea. Instituţiile au ajuns să fie folosite nedemocratic şi represiv la adresa celor care îi plătesc pe aceşti îmbogăţiţi din banii noştri. Pentru a beneficia de transport şcolar din bani publici, Regia de Transport Craiova şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj le cer elevilor şi părinţilor date personale, împotriva prevederilor legale, pentru ca PSD să le folosească în campaniile electorale. Minorii sunt puşi să semneze, sub ameninţarea Codului penal, declaraţii că sunt elevi la şcolile din Craiova, deşi acest lucru se dovedeşte prin adeverinţe eliberate de şcoli, potrivit legii; copiii semnează împuterniciri ca Regia de Transport să le prelucreze datele cu caracter personal. Au încetat această acţiune mârşavă după ce o delegaţie AUR a intervenit ieri şi a cerut încetarea acestor abuzuri. Deranjată de demersurile noastre în apărarea copiilor şi a cetăţenilor Craiovei, în câteva ore, Lia Olguţa Vasilescu a activat altă instituţie din subordine să răspundă altei comenzi murdare, anume, să treacă la intimidarea membrilor AUR. Marţi seara, în timpul unei şedinţe a Comitetului judeţean AUR, la sediul Biroului parlamentar situat pe strada Obedeanu, un echipaj al Poliţiei Locale a fost trimis să amendeze membrii AUR care aveau maşinile parcate pe acea stradă, motivând că sunt parcate pe trotuar. Sediul nostru se află la o adresă privată, după ce Olguţa Vasilescu a refuzat să ne ofere un spaţiu corespunzător unui birou parlamentar, sfidând Parlamentul şi ideea de democraţie. Zeci de proprietari de maşini au fost amendaţi de poliţiştii locali, victime colaterale fiind şi cetăţenii care locuiesc pe acea stradă. Primăria nu a asigurat niciodată locuri de parcare, autorizând construirea de blocuri în curţi de locuinţe, fără a impune crearea de locuri de parcare aferente. Vrem locuri de parcare şi maşinile în oraş, nu oraşe de 15 minute. Zecile de craioveni nemulţumiţi s-au revoltat împotriva acestor abuzuri şi au scandat minute în şir - "Jos Olguţa!". Chiar dacă PSD se află în cădere liberă în preferinţele craiovenilor, folosirea instituţiilor publice în campanii de denigrare şi intimidare a cetăţenilor şi a oponenţilor politici este inadmisibilă şi cerem revenirea la normalitate şi echilibru. Craiova are nevoie de o conducere democratică şi demnă, iar AUR este gata să le asigure. Ringo Dămureanu, deputat de Dolj, secretar al Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule deputat.
		Continuăm declaraţiile cu Grupul parlamentar al minorităţilor. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.
		Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Astăzi, într-o lume a schimbărilor rapide şi a provocărilor complexe, educaţia rămâne coloana vertebrală a progresului şi dezvoltării societăţii noastre, fiind cheia dezvoltării personale şi sociale, dar şi a progresului economic. Ea nu numai că deschide uşi către oportunităţi noi, dar, de asemenea, contribuie la formarea cetăţenilor responsabili, bine informaţi şi gata să facă faţă provocărilor societăţii noastre în continuă schimbare. Astfel, în declaraţia politică de astăzi, doresc să subliniez necesitatea susţinerii constante a educaţiei şi asigurarea unui proces educaţional cât mai performant pentru generaţiile viitoare. Noua Lege a educaţiei, adoptată recent de Parlamentul României, este de o importanţă majoră pentru sistemul educaţional, consolidând calitatea învăţământului şi promovând accesul egal la educaţie, dezvoltând competenţele şi adaptabilitatea, încurajând pregătirea elevilor pentru societate şi piaţa muncii, contribuind la creşterea potenţialului ţării. Cu toate acestea, pentru ca modificările legislative să-şi atingă efectul scontat, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a investi în infrastructura şcolară, asigurând accesul la resurse moderne, inclusiv prin asigurarea programelor de formare continuă pentru profesori, în vederea stimulării inovaţiei în procesul educaţional. Mai mult, fiind unul dintre pilonii fundamentali ai unei societăţi prospere şi europene, educaţia promovează identitatea culturală şi lingvistică a diferitelor grupuri etnice din ţara noastră. Uniunea Ucrainenilor din România este un partener de încredere şi un promotor dedicat al educaţiei în limba maternă, contribuind semnificativ la menţinerea şi dezvoltarea învăţământului în limba maternă, inclusiv la nivel legislativ, depunând eforturi pentru a asigura accesul la educaţie a tuturor cetăţenilor aparţinând minorităţii ucrainene. Aceste eforturi au inclus susţinerea şcolilor cu predare în limba maternă ucraineană, precum şi dezvoltarea unor programe educaţionale importante pentru comunitate, iar rezultatele acestor eforturi sunt de necontestat, elevii care studiază limba sau în limba maternă obţinând rezultate remarcabile, devenind cetăţeni implicaţi şi responsabili ai României. Cu toate că ţara noastră de peste trei decenii reprezintă un exemplu de bune practici, atunci când vorbim despre învăţământul destinat persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, nu toţi decidenţii politici înţeleg importanţa susţinerii educaţiei în limba maternă. Astfel, săptămâna trecută am putut sa fim martorii unui caz alarmant petrecut la Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, unde funcţionează unicul liceu din ţară cu predare integrală în limba ucraineană. Concret, la solicitarea Liceului Pedagogic "Taras Şevcenko", în luna august, Consiliul Judeţean Maramureş a alocat şi virat Primăriei Sighetu Marmaţiei suma de 125.000 de lei, necesară reabilitării urgente a imobilului în care funcţionează instituţia. Observând că fondurile nu sunt virate liceului, conducerea acestuia a solicitat în scris Primăriei virarea sumelor alocate de către Consiliul Judeţean Maramureş, moment în care s-a aflat că suma alocată liceului a fost utilizată pentru organizarea unui festival folk. Cazul de la Sighetu Marmaţiei subliniază şi mai mult necesitatea înţelegerii susţinerii învăţământului şi importanţa alocării şi gestionării corecte a fondurilor destinate educaţiei, precum şi necesitatea unei supravegheri riguroase, pentru a ne asigura că aceste resurse ajung acolo unde sunt necesare, punând pe primul loc sprijinirea procesului educaţional, a elevilor şi a profesorilor. Educaţia trebuie să rămână o prioritate în România, inclusiv la nivelul administraţiei locale, iar toate acţiunile noastre trebuie să vizeze îmbunătăţirea continuă a calităţii actului educaţional, în toate formele sale. Vă mulţumesc.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, domnule deputat.
		Continuăm cu declaraţiile susţinute de colegii din grupul neafiliaţilor. Nicolae Roman. Domnul deputat Nicolae Roman? Este? Vă rog, domnule deputat.
		Domnul Nicolae Roman: Domnule preşedinte de şedinţă, Distinse şi distinşi colegi, Astăzi, în declaraţia mea politică, care vizează "Puterea noastră ca români", voi vorbi despre "Încrederea în ţara în care trăiesc". Astăzi, ne unim vocile şi inimile pentru a semnala o problemă urgentă care afectează în mod profund România şi cetăţenii săi. Prea mulţi dintre concetăţenii noştri şi-au pierdut încrederea în ţara în care trăiesc, în aproapele lor şi chiar în ei înşişi. Acest lucru nu se datorează numai unor minciuni repetate şi promisiuni nesusţinute făcute de foştii şi actualii guvernanţi, ci şi unei atitudini pasive şi lipsei de implicare în treburile cetăţii din partea multora dintre noi. România a fost adesea percepută ca o ţară bogată în resurse naturale şi umane, dar, din păcate, nu s-a investit suficient pentru a asigura un viitor sustenabil pentru generaţiile viitoare. În loc să fim gospodari şi să administrăm cu înţelepciune resursele noastre, am fost martorii unei exploatări iresponsabile, care ameninţă să ne epuizeze moştenirea naturală. Trebuie să ne amintim că resursele naturale, odată risipite, devin irecuperabile. Ne confruntăm cu regrese catastrofale în domenii care odinioară erau surse de mândrie naţională. De la producţia industrială şi agricolă, la cercetare şi învăţământ, sport, cultură şi inovare, am asistat la declinuri alarmante. Este timpul să ne aducem aminte de potenţialul nostru nerealizat şi să ne angajăm pentru a reconstrui România într-un mod sustenabil. Nu putem lăsa viitorul să ne alunece printre degete. Este nevoie de acţiune, de implicare civică şi de responsabilitate pentru a schimba cursul lucrurilor. Suntem chemaţi să ne unim şi să colaborăm pentru a asigura un viitor mai bun pentru toţi românii şi pentru generaţiile care vor veni după noi. Este timpul să punem capăt minciunilor, să cerem transparenţă şi responsabilitate din partea celor care ne conduc şi să ne asumăm un rol activ în construirea unei Românii mai puternice, mai curate şi mai prospere. Numai astfel putem restabili încrederea în aproapele nostru, în noi şi ţara noastră. Să ne unim eforturile pentru a face din România locul pe care îl dorim cu toţii, un loc al progresului, al respectului, al solidarităţii şi al oportunităţilor pentru toţi prin noi înşine. Aceasta este misiunea noastră şi o vom duce la îndeplinire cu hotărâre şi cu speranţa că putem aduce schimbarea pe care România o merită. Cu respect şi demnitate, semnează Nicolae N. Roman, deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău. Mulţumesc.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule deputat.
		Continuăm declaraţiile susţinute de către doamnele şi domnii deputaţi din Grupul parlamentar al PSD. Reiau lista. Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ. Nu este. Doamna deputat Alexandra Huţu. Nu este. Domnul deputat Vasile Cîtea. Nu este. Am încheiat lista propusă de Grupul PSD. Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL. Domnul deputat Molnar Ervin. Nu este. Domnul deputat Popa Alexandru. Nu este. Domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. Nu este prezent. Grupul parlamentar al USR. Revin la cei absenţi la ultima rotaţie. Domnul deputat Iulian Lőrincz. Nu este. Domnul deputat Cristian Brian. Nu este. Domnul deputat Filip Havârneanu, vă rog. Nu este. Urmează doamna deputat Oana Ţoiu. (Vociferări.) Faceţi rocada, foarte bine. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Alin Apostol. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
		Domnul Alin-Gabriel Apostol: Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Ordonanţa PSD şi PNL loveşte puternic în mediul de afaceri şi în cetăţeni, dar îi fereşte pe speciali. Domnul Ciolacu minte. Declara în 2022 şi în 2023 că nu vor creşte taxele şi le-a crescut de două ori. Declara în august că va fi o ordonanţă echilibrată şi că reducerile bugetare vor fi substanţiale, dar sunt infime. Practic, 90% din sarcină cade pe privaţi şi doar 10% pe bugetari. Despre PSD se ştia că urăşte mediul de afaceri, dar PNL este o mare dezamăgire pentru cei 1.000.000-2.000.000 de cetăţeni care încă mai cred în ei. Să luăm câteva măsuri şi să le discutăm mai în detaliu. Se spune că se taie voucherele de vacanţă. Da, pentru cei cu salarii de peste 14.000 de lei, da, dar sunt exceptate multe categorii bugetare. Pe o analiză reală, rezultă că cel mult 50.000 de salariaţi dintre cei 1,2 milioane de bugetari nu vor mai primi tichete de vacanţă. Deci, o reducere bugetară de 100 de milioane de lei, ca să acopere o gaură bugetară de peste 500 de ori mai mare. Praf în ochi pentru români! Domnul Ciolacu într-o lună s-a înmuiat, parcă este de plastilină. Dacă în august propunea să înjumătăţească consilierii personali ai celor care conduc entităţi publice, acum această măsură a dispărut. Probabil că l-au sunat primarii PSD şi PNL şi i-au zis: ce faci, omule, vrei să ne dai afară oamenii din instituţii, vrei să nu mai cotizeze la partid? Stai cuminte, că noi te-am pus acolo! Aşa-zisa taxă pe haiducie. PSD şi PNL vor să pozeze în haiduci şi aşa că au pus bir mare pe marile companii - 1% din cifra de afaceri. Această măsură poate că sună bine pentru cetăţeni, dar este dezastruoasă: Unu la mână, companiile vor tăia investiţiile, nu se vor mai dezvolta; Şi doi la mână, mai rău, vor transfera aceste costuri în preţuri şi taxa o vor plăti tot românii. Dar pe domnul Ciolacu nu îl interesează decât poza de moment, pentru că el se gândeşte doar electoral. Românii nu au nicio prioritate, nu îl interesează deloc ceea ce simt românii. Vă mulţumesc. Alin Apostol, deputat al USR de Bucureşti.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule deputat.
		Continuăm declaraţiile cu declaraţia domnului deputat Darius Pop, Grupul parlamentar AUR.
		Domnul Darius Pop: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi îl vizează pe domnul preşedinte Klaus Iohannis, care "pasează responsabilităţile instituţiilor statului pe umerii consumatorilor de droguri". Stimaţi colegi, Recentele afirmaţii ale preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, referitoare la consumul şi traficul de droguri din ţara noastră, care constituie deja "un fenomen alarmant", ca să îl şi citez, constituie, fără echivoc, un semnal de alarmă tras de la cel mai înalt nivel al statului român. Desigur, din discursul de început de an şcolar al domnului preşedinte au lipsit referinţele către traficanţii sau reţelele de crimă organizată care le exploatează vulnerabilităţile tinerilor, ale consumatorilor, lăsându-se să se înţeleagă faptul că vina ar purta-o exclusiv aceştia, ceea ce, dacă la prima vedere pare un aspect insesizabil, vă asigur că se constituie într-un fapt cât se poate de îngrijorător! Anunţul introducerii pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a subiectului consumului de droguri - făcut chiar de preşedintele Iohannis - nu poate decât confirma gravitatea fără precedent a fenomenului. Consider ca fiind o mare greşeală, o totală lipsă de oportunitate, asumată de preşedintele României, aceea de a vorbi tocmai în faţa unor copii - a viitorului acestei ţări, până la urmă - copii de gimnaziu, unii de clasa I, alţii de clasa a II-a, despre consumul de droguri în unităţile de învăţământ şi fără ca măcar să stigmatizeze consumatorii adolescenţi, şi, cel mai important, fără a face vreo referinţă la traficanţii sau reţelele de crimă organizată care, repet, le exploatează vulnerabilităţile! Acest lucru demonstrează, până la urmă, deplina complicitate a statului cu marile reţele infracţionale. Acest lucru demonstrează, până la urmă, că statul este mână în mână cu aceşti infractori. Nicio mare captură de droguri - şi aici vă reamintesc, stimaţi colegi, că în porturile olandeze a fost capturată, numai anul trecut, o cantitate semnificativă de droguri, cât am reuşit noi, cu instituţiile noastre, ale statului, să capturăm în ultimii 20 de ani. Degeaba se laudă Poliţia că a prins 2-3 tineri cu o cantitate de droguri nesemnificativă, când aceste reţele şi vârful lanţului de distribuţie sunt de neatins. Dragi colegi, Vă asigur că, din 2024, AUR va face tot posibilul pentru a eradica traficul şi consumul de droguri din ţara noastră, astfel încât să putem trăi liniştiţi, fără grijă, fără ca atunci când ieşim pe stradă să ne dea cineva în cap şi toate reţelele traficanţilor de droguri nu vor mai pune în pericol viaţa copiilor noştri. Vă mulţumesc. Darius Pop.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc.
		Invit la cuvânt pe domnul deputat Giureci-Slobodan Ghera.
		Domnul Giureci-Slobodan Ghera: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Croatian World Congress şi Jocurile Mondiale Croate, Zagreb 2023". Stimate colege şi stimaţi colegi, Vara acestui an pentru etnicii croaţi din România a fost de mare însemnătate. Cu sprijinul Ministerului Turismului din Croaţia şi în special al Departamentului de Stat pentru croaţii din afara Croaţiei, Congresul Mondial al Croaţilor din întreaga lume - membru al Naţiunilor Unite - a organizat cea de a V-a ediţie a Jocurilor Mondiale Croate, desfăşurate la Zagreb în perioada 24-29 iulie 2023. Jocurile Mondiale sunt organizate pe modelul Jocurilor Olimpice, ele fiind organizate o dată la 4 ani. La aceste jocuri au participat peste 950 de sportivi croaţi din întreaga lume, din 26 de ţări, de pe 4-5 continente, Europa, America de Nord şi de Sud, Asia şi Australia, întrecându-se în 14 discipline sportive, fiecare reprezentându-şi ţara unde trăieşte. La deschiderea acestor Jocuri au participat o mulţime de oficialităţi ale statului croat şi parlamentari, iar onoarea deschiderii competiţiei sportive i-a revenit de data acesta ministrului afacerilor externe şi europene al Republicii Croaţia, Gordan Grlić Radman. Croaţii din România, participanţi la toate ediţiile Jocurilor Mondiale, au arborat din nou, după 2014, şi în anul acesta, 2023, steagul României pe prima poziţie în mai multe sporturi, câştigând astfel un total de 9 medalii, dintre care - a doua oară aur la fotbal, câştigând finala cu Argentina; locul 1 la tenis de masă - masculin şi feminin, precum şi la dublu, împreună cu Italia; locul 1 şi 2 în atletism - peste 35 de ani, feminin şi masculin; locul 2 la înot; şi locul 1 la fotbal mic, câştigând finala cu Franţa. Totodată, în aceeaşi perioadă, la Zagreb, s-au mai desfăşurat în paralel încă două evenimente, şi anume - a fost ales pe locul vacant noul preşedinte al Congresului Mondial al Croaţilor, Igor Lacković, din Austria, în locul lui Vinko Sabljo, din Elveţia, demisionat pe motiv de boală şi aniversarea a 30 de ani de la înfiinţarea Congresului Mondial al Croaţilor din întreaga lume - Dubrovnik 1993. Stimaţi colegi, având în vedere cele expuse, dacă luăm în considerare statistica, ştiind că diaspora croată a depăşit de mult însăşi populaţia Croaţiei, nu pot decât să le mulţumesc şi să îi felicit pe etnicii mei croaţi din România, şi de la tribuna Parlamentului României, în numele Uniunii Croaţilor din România, cetăţeni români exemplari, o comunitate străveche de peste şapte secole, care are în genă cultura şi sportul, o comunitate harnică, gospodină şi respectuoasă, sportivi care au reprezentat cu cinste comunitatea croată din România şi România! Felicitări, onoraţi sportivi, aţi scris istorie! Citius, Altius, Fortius! Vă mulţumesc. Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc, domnule deputat.
		Continuăm intervenţiile. Domnul deputat Daniel-Liviu Toda, neafiliat, dacă este prezent? Este prezent. Vă rog.
		Domnul Daniel-Liviu Toda: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Medicii Spitalului Judeţean Timişoara au ajuns să se roage de fundaţiile cu care colaborează, pentru a le furniza banii pentru materialele sanitare necesare îngrijirii bolnavilor! În sistemul medical actual, spitalele mari, cele care duc mereu greul, sunt cele mai prost finanţate. Casa de Asigurări plăteşte intervenţiile aproape la nivelul de acum patru ani, însă preţurile s-au majorat de atunci şi de 4-5 ori. S-a ajuns iarăşi ca pacienţii să vină cu medicamentele de acasă. Sistemul medical condus de ministrul Rafila este grav bolnav. Vedem femei care nasc pe treptele spitalelor. Bolnavii de cancer au fost lăsaţi de izbelişte, fără tratamente luni la rând. Au trecut opt ani de la accidentul din Colectiv şi trimitem marii arşi în străinătate fiindcă nu am fost capabili să construim facilităţile necesare acestora. Ca şi cum toate acestea nu ar reprezenta un rău destul de mare, Guvernul a anunţat zilele trecute că renunţă la construirea unor spitale noi şi la modernizările necesare. Acestea ar fi trebuit finanţate prin PNRR, iar costul total al acestor investiţii era de 740 de milioane de euro. Ministrul Rafila a reuşit să piardă 740 de milioane de euro! Mandatul profesorului Rafila la Ministerul Sănătăţii este un dezastru. În spatele unor cuvinte frumoase şi a CV-ului său, acesta a demonstrat că nu e cu nimic diferit de cinicul Bănicioiu ori Sorina Pintea. Ba, poate, ceva mai leneş. Nu putem continua să ne batem joc de bolnavi. Nu putem să îi lăsăm fără medicamente. Nu avem dreptul să cerem cuiva care a cotizat întreaga viaţă la sistemul public de sănătate să îşi aducă cu el comprese, seringi sau antiinflamatoare. Ministrul Rafila trebuie să rezolve urgent problema subfinanţării marilor spitale din România ori să plece! Vă mulţumesc.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc.
		O invit la cuvânt pe doamna deputat Oana Ţoiu, din partea Grupului parlamentar al USR.
		Doamna Oana-Silvia Ţoiu: Produceţi voi, ca să irosească ei! Asta este, de fapt, ceea ce vă cere Guvernul PSD-PNL în noua ordonanţă, noul pachet de creştere a taxelor pentru păstrarea sinecurilor. Au săpat în bugetul public o gaură de peste 40 de miliarde. O gaură mai mare decât am avut în pandemie, pentru că nu s-au oprit nicicum din a cheltui. Şi nu doar cheltuieli pe care le aveau deja antamate, ci cheltuieli nou create în fiecare săptămână, în încercarea de a umfla fiecare instituţie în loc de a o reforma, în încercarea de a proteja şi a da din ce în ce mai multe bonusuri sinecurilor din apropiere, şi au rămas fără bani. Aşa că vin şi impun mai multe mediului privat, cu taxe mai mari, care o să afecteze peste 2,5 milioane de români şi familiile lor. Exact iniţiativa privată, cei care mişcă în ţara asta, care ne apropie de viitor, care ne apropie de un standard mai bun de viaţă. Ştim chiar din nota lor de fundamentare că vor să ia peste 20 de miliarde în plus din mediul privat şi, deşi spun că strâng cureaua şi fac economii, maximul economiilor pe care şi le propun este de 3,37 de miliarde. Practic, vor să ia 6 lei în plus din privat, dar să economisească doar maximum un leu cât ţine de cheltuielile lor. Şi nu mă înţelegeţi greşit. Eu nu o să vin să spun că n-avem nevoie de taxe. Sigur că avem nevoie de resurse ca să putem să ne gospodărim împreună pentru lucrurile de care ne pasă - educaţie, sănătate, dezvoltarea comunităţilor, sprijin pentru familii. Problema este că nu fac nimic din toate astea mai bine. La Sănătate aveam deja bani europeni şi au trimis înapoi la Bruxelles banii gratis pe care îi aveam pentru spitale, pentru că din cei 2 ani de mandat, domnul Rafila s-a ocupat aproape jumătate să blocheze listele pe care le avea deja ca să demareze proiectele de investiţii. Şi acum proiectele sunt prea întârziate ca să poată merge mai departe cu bani europeni. Aşa că România renunţă la bani gratis, însă se împrumută la dobânzi uriaşe. Educaţie? Sigur, am auzit asta de la Preşedinte, de la mulţi dintre politicieni. Realitatea este însă că acum am consumat mai puţin de jumătate din banii europeni din PNRR pe care îi aveam pentru microbuze şcolare, pentru reducerea abandonului şcolar. Reducerea abandonului şcolar - poate una dintre cele mai importante priorităţi ale României. Şi, cu toate astea, banii aceia rămân nefolosiţi. PSD şi PNL au uitat, desigur, şi de creşterile salariale pe care le-au promis profesorilor sau directorilor până în august. Căci, iată, suntem în toamnă şi nicio urmă a Legii salarizării unitare. Când vorbim de comunităţi şi de dezvoltarea comunităţilor, ştim deja, tot de la Guvern, că banii sunt indisponibili. Proiectele europene din comunităţile mici şi mari din România sunt în derulare. Sunt cereri de 320 de milioane, dar Guvernul spune că banii pentru ele sunt indisponibili şi le-a dat mai puţin de un sfert de atât. Şi vă întreb, până la urmă, de ce un român din mediul privat, antreprenor sau din propriul salariu, să strângă cureaua şi să plătească mai mult la stat, rămânându-i mai puţini bani în buzunar, când salarii uriaşe, ca acela de 16.000 de euro pe lună, la ASF, o autoritate care a eşuat în supravegherea pieţei RCA-urilor, rămân neatinse şi, mai mult decât atât, exact când se propun taxe mai mari, îşi dau şi ei bonusuri mai mari pentru incompetenţă?
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc, doamnă deputat.
		Continuăm intervenţiile. Domnul deputat Dănuţ Elenei. Dacă este prezent? Nu este prezent. Ultimul vorbitor, ultima intervenţie pentru sesiunea de astăzi, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa.
		Domnul Dumitru-Viorel Focşa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Traficul şi consumul de droguri din România au scăpat de sub control". Stimate colege, Stimaţi colegi, Traficul şi consumul de droguri din ţara noastră au scăpat complet de sub control, autorităţile fiind copleşite, atunci când nu sunt complice cu marii traficanţi şi dealeri de pe piaţă. Căci, cum altfel ne putem explica faptul că se prezintă public drept mari operaţiuni antidrog şi mari succese confiscarea a câtorva zeci de grame de marijuana, spre exemplu, şi arestarea câtorva dealeri de mâna a şaptea, majoritatea adolescenţi teribilişti?! Asta în timp ce la Braşov, spre exemplu, cu chiu, cu vai, după luni întregi de filaj, în care şi-a desfăşurat activitatea fără să fie deranjat, un poliţist era unul dintre cei mai importanţi dealeri din zonă. A fost nevoie, stimaţi colegi, de tragicul accident de la 2 Mai, din judeţul Constanţa, pe care îl reprezint ca deputat, pentru ca autorităţile să intre un pic în priză, motivate nu de responsabilitatea în aplicarea drastică a legii, ci de amploarea mediatică pe care a luat-o cazul. Desigur, Poliţia Română încă e tributară spiritului de castă - întâi s-au dat nişte telefoane; în stenograme scrie clar cum tatăl inculpatului îi transmite să fie liniştit pentru că poliţistul îşi va cere scuze. Aşa a ajuns o instituţie pe frontispiciul căreia scrie mare - "Siguranţă şi încredere". Dar întreb ironic, "Siguranţă şi încredere" pentru cine? Pentru ca interlopii să lucreze în linişte? Pentru ca beizadelele momentului să poată ucide nepedepsite? În ultimii ani, nicio mare captură de droguri! Însă, ca prin minune, după episodul 2 Mai, imediat e prins un traficant cu câteva kilograme de heroină, o coincidenţă umilitoare pentru cetăţenii de bună-credinţă din ţara noastră! În 25 de ani, din Portul Constanţa, una dintre principalele uşi de acces pentru droguri pentru piaţa europeană, au fost confiscate 20 de tone. Poate că vi se pare mult, 800 de kilograme de droguri pe an, dar vă spun, stimaţi colegi, că această cantitate este infimă faţă de Portul Rotterdam, unde au fost confiscate 70 de tone de cocaină doar în anul 2021, de 3 ori mai mult decât s-au confiscat în România în ultimul sfert de secol! Sau la Anvers, unde în 2022 au fost confiscate 110 tone de cocaină! Ori în Rotterdam, unde, într-o singură zi, au fost descoperite 8 tone de heroină! Iar la noi, în România, unde zilnic sunt depistaţi în trafic conducători auto drogaţi, structurile de siguranţă ale statului "se laudă" cu trei punguţe de marijuana şi jumătate de pungă de amfetamină! Nicio demisie, nici măcar scuze cerute în numele oficialităţilor, nimic! Românii de rând pot doar să-şi dorească să nu-i omoare vreun drogat când se întorc de la serviciu sau din concediu. Bâlbe peste bâlbe, o lipsă totală de proceduri şi, mai ales, de voinţă...
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă rog să încheiaţi.
		Domnul Dumitru-Viorel Focşa: ...în speranţa că alt eveniment va surveni, pentru a dispărea evenimentul tragic de pe sticlă, din mass-media şi lumea va uita. Nu, stimaţi colegi, nu vom uita! Nu vom uita nume precum domnul Bode, actualul preşedinte de şedinţă, domnul Predoiu, care n-au făcut nimic, ca miniştri de interne, pentru a-i proteja pe cetăţenii acestei ţări! Nu-i vom uita pe toţi aceşti morţi nevinovaţi care strigă şi acum, prin glasurile părinţilor, să li se facă dreptate! Sper ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, justiţia română să se trezească şi să se apuce de lucru, că la cerut drepturi şi pensii speciale...
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă rog să vă apropiaţi...
		Domnul Dumitru-Viorel Focşa: ...magistraţii sunt primii.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: ...de final.
		Domnul Dumitru-Viorel Focşa: Vă mulţumesc. Dumitru-Viorel Focşa, deputat neafiliat de Constanţa.
		Domnul Lucian Nicolae Bode: Vă mulţumesc. Doamnelor şi deputaţi, Încheiem prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Vă aduc la cunoştinţă faptul că declaraţii politice în scris au fost depuse de următorii colegi deputaţi: - Din partea Grupului parlamentar al PSD - Eugen Bejinariu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Ana-Loredana Predescu, Ioan Vulpescu, Viorel Salan, Graţiela Gavrilescu, Ioan Mang, Silviu Nicu Macovei, Oana-Gianina Bulai, Elena Stoica, Romeo-Daniel Lungu, Vasilică Toma, Daniela Oteşanu, Daniel-Florin Ghiţă, Cristina-Elena Dinu, Georgeta-Carmen Holban; - Din partea Grupului parlamentar al PNL, declaraţii depuse în scris - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giurgea, Vetuţa Stănescu, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Cruşoveanu, Bogdan Huţucă, Ştefan-Bucur Stoica, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Valentin-Ilie Făgărăşian, Iulian-Alexandru Muraru, Cătălina Ciofu, Florin-Alexandru Alexe; - Din partea Grupului parlamentar al USR a depus declaraţie în scris Monica Berescu; - Din partea Grupului AUR au depus declaraţii în scris - Silviu-Titus Păunescu, Raisa Enachi, Sebastian Suciu; - Din partea neafiliaţilor au depus declaraţii în scris - Bogdan-Alexandru Bola şi Vasile Nagy. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă mulţumesc. Se încheie aici prima parte a şedinţei noastre.
		(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)
		Domnul Dănuţ Aelenei: "Viitorul flotei maritime comerciale din ţara noastră" Păstrez mereu amintirea M/N "Iaşi", nava cargou pe care am muncit, "prestat", aşa cum spun alţii, vreo cinci ani, la începutul carierei mele de navigator, pe mările şi oceanele lumii. Datorită castelului din prova, nava "Iaşi" era una foarte stabilă şi "ţinea la bulău", pe vreme de furtună. Motorul principal, Sulzer original, auxiliarele Man, pompele şi instalaţiile aferente erau extrem de fiabile. Oamenii întâlniţi acolo erau din alt aluat, mulţi dintre ei, din păcate, "au debarcat" din acest voiaj numit viaţă, dar le păstrez mereu vie amintirea. Aduc acum prinosul domnului comandant de cursă lungă, Nicolae Coman, secundului Constantinescu Octavian, domnului şef mecanic, Mihalcea Vladimir, domnului şef electrician, Agrapinei Eugen, lui nea Gică, şeful echipajului, nea Gică, maistrul lemnar, nea Gică ajmec-ul şi toţi cei care au navigat pe cargoul Iaşi. Acum trăiesc printre oameni de nimic, fără de cuvânt, cu politicieni care nici măcar nu sunt în stare să răspundă la un salut, bună dimineaţa, bună ziua, bună seara sau la revedere. Pe nava "Iaşi" am învăţat meserie şi pot să afirm că, acum, după atâţia ani, în imaginaţia mea cunosc pe de rost această navă cargou de excepţie a flotei maritime comerciale româneşti. Cât despre voiaje, şi acestea erau unele pe măsură. "Dar unde sunt zăpezile de altă dată?" spunea Villon. Au fost peste 300 de vapoare în flota comercială a României. Toate acestea produceau plus valoare şi locuri de muncă bine plătite, atât pe mare, cât şi pe uscat. S-a ales praful de ele, fără ca nimeni să fie tras la răspundere. Acum, după atâţia ani, îndrăznesc să-mi pun întrebarea: vom mai avea, oare, o Flotă maritimă comercială a României? Niciun partid politic nu are în programul său de guvernare acest deziderat. Oare au dispărut marinarii? Nu mai avem nici măcar unul prin Parlamentul României? Avem unul în Parlamentul European, fost preşedinte al României, care nu mai are verb pe acest subiect şi nici pe altele. Ruşine, domnule ex-preşedinte! Ruşine, domnilor politicieni!
		Domnul Adrian Alda: "Guvernările PSD nu i-au dezamăgit niciodată pe fermieri!" Afirmaţia că nicio guvernare PSD nu i-a dezamăgit niciodată pe fermieri nu este doar una foarte corectă, ci pot confirma, fără niciun fel de exagerare şi înscriindu-mă în asentimentul multor investitori în agricultură, că a devenit una axiomatică. Acest domeniu a înflorit ori de câte ori noi ne-am aflat la guvernare, graţie dedicării şi atenţiei sporite pe care le-am acordat constant. Iar această importanţă conferită de către toţi foştii miniştri ai PSD, ai agriculturii, s-a concretizat atât prin iniţierea tuturor schemelor de ajutor, precum şi prin obţinerea unor beneficii de la partenerii europeni pentru sprijinirea fermierilor. Istoria îmi poate dovedi oricând spusele! Tocmai pe acest fond de performanţă decizională, probată de către PSD în privinţa agriculturii, vin şi demontez toate falsele acuzaţii, conform cărora pe noi nu ne-ar interesa, cu adevărat, acum, deciziile Uniunii Europene privind reînnoirea interdicţiei importurilor pentru cerealele ucrainene în cele cinci state din Estul Europei. Din contră, suntem mai preocupaţi ca oricând, mai ales că alte state vecine au refuzat orice nou dialog, pe această temă spinoasă, şi cu Comisia Europeană, dar şi cu Ucraina, alegând să ia propriile măsuri de interzicere de desfacere a acestor grâne pe teritoriul lor. În schimb, noi am optat, mai întâi, pentru un dialog constructiv atât cu Executivul European, cât şi cu Ucraina. Altfel spus, nu am ars nici etape şi nici nu am incendiat punţile de legătură, tocmai pentru a obţine cele mai bune soluţii atât pentru România, dar şi pentru agricultura naţională şi pentru investitorii ei. Pe baza punctelor de vedere ale Comisiei şi ale părţii ucrainene, ne-am construit cele mai bune strategii de ţară şi vom continua acest demers, astfel încât să nu punem sub lupă politica noastră externă şi nici predictibilitatea plasărilor de capital din domeniul agrar, indiferent cât de consistente sau modeste ar fi acestea. Dacă nu ne-ar fi păsat de agricultori, aşa cum îşi permite să ne acuze opoziţia noastră demagogă, şi nici n-am fi fost interesaţi de deciziile Uniunii şi ale Ucrainei, puteam şi noi, la fel de facil ca şi Sofia, să adoptăm, în Parlament, aceeaşi formă de rezoluţie prin care să ne angajăm că nu susţinem extinderea restricţiilor, pe considerentele solidarităţii cu Ucraina şi din necesitatea de a "garanta securitatea alimentară la scară mondială". Tocmai din aceste raţionamente, Guvernul României a aşteptat din partea Ucrainei prezentarea Planului de Acţiune cu privire la măsurile eficiente de control al exportului pentru prevenirea denaturării pieţei cerealelor din ţara noastră, măsuri pe care s-a angajat că le prezintă în debutul acestei săptămâni. În baza acestui Plan de Acţiune al părţii ucrainene, Guvernul Ciolacu şi-a impus punctul de vedere în faţa Comisiei Europene şi a Ucrainei, importurile de cereale din statul vecin rămânând blocate timp de încă 30 de zile, interval în care se vor stabili, tot prin dialog, noi măsuri potrivite pentru favorizarea fermierilor români. Dincolo de planificările necesare acţiunilor noastre viitoare pe această temă, voi sublinia faptul că acestea se statuează şi pe contactul permanent cu Comisia Europeană, şi cu partea ucraineană, în vederea prevenirii oricăror posibile distorsiuni viitoare ale pieţelor statelor membre UE, care au fost protejate prin hotărârile preventive de limitare a importurilor din ţara vecină. Pe fondul eforturilor pe care Cabinetul Ciolacu le are în vedere pentru blocarea acestei forme de denaturare a pieţei noastre interne a grânelor, este cu atât mai greu de înţeles această decizie a Comisiei Europene. Inevitabil, prin refuzul prelungirii restricţiilor la importurile de cereale din Ucraina, se va ajunge şi la crearea unor sentimente antiucrainene în Europa, în special din partea fermierilor, care au ieşit deja în stradă, la proteste, în ţările vecine. Dar, în plan intern, guvernarea PSD lucrează la prefigurarea celor mai bune răspunsuri. Dragi agricultori, în acest ansamblu complex situaţional, dar şi în cel al unor noi tendinţe dictate şi de evenimentele din teren, respectiv bombardarea depozitelor de cereale din Ucraina, cât şi de rezultatele obţinute la nivel diplomatic de către statul român, în urma mai multor runde de negocieri cu Executivul European, este posibil să primim noi forme de despăgubire din partea Comisiei, destinate fermierilor români care vor înregistra pierderi de venit din cauza mărfurilor agricole ce vor intra pe piaţa comunitară. Mulţi dintre reprezentaţii din sectorul agricol susţin, în baza propriilor estimări, că România ar fi pierdut peste 3 miliarde de euro doar în cazul valorificării cerealelor anului agricol 2022. La acest dezavantaj important, s-ar mai adăuga şi pierderile preliminare, prognozate la peste 1,3 miliarde de euro asociate, până acum, acestui an agricol, tot din cauza perturbării pieţei regionale a cerealelor. Pe de altă parte, în perspectiva prudentă şi oportună de a nu dezorganiza şi mai tare pieţele europene, România va întări controalele la frontieră pentru aceste cereale. Grânele din ţara vecină trebuie verificate şi din punctul de vedere al calităţii şi al reziduurilor de substanţe chimice, în condiţiile în care Ucraina foloseşte o serie de chimicale care fie sunt interzise în Europa, fie sunt utilizate cu mult peste limitele admise. Şi din această premisă rezultă clar superioritatea şi nu doar prioritatea pe care cerealele autohtone o au în faţa celor ucrainene. În concluzie, prin hotărârea sa de a continua să stea la masa negocierilor cu toate părţile implicate în acest proces privind facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene, România dovedeşte, din nou, că este parte a Uniunii Europene, dar şi că îşi fructifică din plin calitatea sa de stat membru, în timp ce atacurile opoziţiei pe această temă au fost şi rămân lipsite de orice fundament real, simplă demagogie politică fără niciun fel de utilitate!
		Domnul Iulian-Alexandru Muraru: În calitate de reprezentant al Partidului Naţional Liberal, doresc să reafirm angajamentul nostru ferm faţă de principiile care stau la baza identităţii noastre politice şi a viziunii pe care o avem pentru România. Aceste principii sunt pilonii pe care se construieşte o economie puternică şi o societate echilibrată. Am fost şi voi rămâne un susţinător neclintit al politicilor care încurajează dezvoltarea mediului privat, motorul creşterii economice şi al inovaţiei în ţara noastră. În acest sens, am pledat şi voi continua să pledez pentru: Menţinerea cotei unice de impozitare, respingând orice tentativă de introducere a impozitării progresive; Susţinerea necondiţionată a întreprinzătorilor şi a mediului de afaceri, promovând investiţiile în România; Conservarea cotei actuale de 8% a impozitului pe dividende şi opoziţia fermă faţă de creşterea TVA la 21%; Păstrarea pragului de 500.000 euro pentru microîntreprinderi, asigurând astfel un cadru stabil pentru acestea; Plata impozitului pe profit realizat de marile companii în ţara noastră; Susţinerea profesiilor liberale şi plafonarea CASS la PFA-uri; Implementarea unui set de facilităţi fiscale pentru investiţii majore, de peste 50 de milioane de euro, în România. Este esenţial să înţelegem că echilibrarea bugetară nu trebuie să se facă pe seama companiilor sau a cetăţenilor. Soluţia stă în abordarea responsabilă pe trei direcţii principale: reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, combaterea evaziunii fiscale şi introducerea de măsuri fiscale echitabile şi sustenabile. În încheiere, doresc să subliniez că responsabilitatea noastră este de a crea un mediu propice pentru dezvoltare, în care fiecare cetăţean să beneficieze de oportunităţi şi în care mediul de afaceri să prospere. Acesta este angajamentul meu şi al Partidului Naţional Liberal.
		Domnul Alexandru Popa: "Consumul de droguri, un flagel care ameninţă România!" În declaraţia politică de astăzi doresc să atrag atenţia în privinţa unui pericol imens care planează asupra viitorului copiilor noştri şi mă refer la creşterea alarmantă a consumului de droguri în rândul românilor, în special al tinerilor. Din păcate, ultimele date ne arată că media de vârstă a celor care apelează la diverse substanţe psihotrope şi droguri de mare risc a scăzut până la vârsta de 12 ani, un aspect care provoacă îngrijorare, pe bună dreptate, la nivelul întregii societăţi, fiind aşteptate măsuri urgente şi rapide pentru a contracara acest flagel! Faptul că preşedintele Iohannis a introdus această temă pe agenda CSAT, ne arată, cu atât mai mult, că ne confruntăm cu un fenomen care a înregistrat o dinamică ascendentă în ţara noastră şi care trebuie tratat ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Pentru a înţelege amploarea acestui fenomen, este suficient să ne uităm pe datele oficiale furnizate de Agenţia Naţională Antidrog, care ne arată că aproximativ 10,7% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii, în timp ce 6% dintre ei au consumat şi în ultimul an, iar 3,9% au consumat şi în ultima lună. De asemenea, în ceea ce priveşte consumul pe categorii de vârstă, cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 12 ani, vârsta medie de debut este de 19,4 ani şi cea mai frecventă vârstă de debut este 17 ani. Analizând situaţia actuală, constatăm că pedepsele nu-i descurajează pe traficanţi, ba dimpotrivă, asta în condiţiile în care legislaţia românească prevede sancţiuni aspre pentru astfel de infracţiuni, similare cu cele pentru omor. În aceste condiţii, Partidul Naţional Liberal va pregăti un amplu pachet legislativ, prin care ne propunem să contribuim la prevenirea consumului de substanţe în rândul copiilor de vârstă şcolară şi al tinerilor adulţi, acţionând pe 3 paliere: Prevenţie - prin introducerea în programa şcolară a unei noi discipline, prin care ne dorim ca elevii să cunoască efectele negative ale expunerii la consumul de droguri şi traficul de droguri; Recuperare - prin înfiinţarea a 8 centre regionale, în care consumatorii să beneficieze de asistenţă specializată şi să fie trataţi adecvat; Combaterea traficului de droguri - prin trecerea acestor infracţiuni în sfera ameninţărilor la siguranţa naţională şi întocmirea Registrului traficanţilor de droguri, pentru a fi uşor de găsit şi monitorizat. Consider că statul român trebuie să manifeste toleranţă zero pentru acest flagel, acţionând puternic pe linia combaterii traficului de droguri. Nu este încă târziu, dar este nevoie ca răspunsul statului să fie unul extrem de rapid şi eficient, printr-o cooperare constantă şi eficientă între toate instituţiile cu atribuţii în domeniu. Este obligaţia noastră să construim o ţară sigură pentru copiii noştri!
		Doamna Biró Rozália-Ibolya: "Traficul de copii, un flagel care trebuie eradicat!" Fenomenul traficului de persoane, în special al traficului de copii, inclusiv al celor aflaţi în orfelinate, este în creştere, iar combaterea acestuia trebuie să reprezinte o prioritate pentru noi, toţi. Cele mai multe victime ale traficului de persoane provin din familii sărace, din familii pentru care viaţa de zi cu zi devine din ce în ce mai greu de suportat, cu mijloace financiare extrem de reduse şi cu promisiunea de o viaţă mai bună în alt oraş sau în altă ţară, dar, de fapt, când ajung acolo, se întâmplă altceva. Avem, pe de o parte, victimele violenţei domestice, un fenomen foarte grav, iar cei care suferă direct sunt copiii, aceştia devenind victime ale traficului de persoane. Chiar dacă există în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti locuinţe protejate care funcţionează bine, multe victime, din păcate, din motive sociale şi culturale, nu apelează la acestea de teamă, de ruşine, din lipsa încrederii că aceste locuinţe protejate pot să le salveze de alte abuzuri. Este inuman să vedem copii care sunt forţaţi să muncească de la vârste fragede, să cerşească, să fie exploataţi sexual, să fie traficaţi. Sunt necesare sancţiuni mai mari pentru descurajarea acestor comportamente. Prevenţia este foarte importantă, dar doar un regim sancţionator aspru nu-i va opri pe traficanţi. Trebuie să ne asumăm o responsabilitate comună, noi politicienii, instituţii, societate civilă, pentru a îmbunătăţi toate aceste mecanisme, care să îndepărteze România de statutul ruşinos pe care îl are, cu cel mai mare număr de copii traficaţi. Astfel, în calitate de reprezentant al Parlamentului României am participat, la Londra, la conferinţa Grupului parlamentar de lucru privind traficul de persoane. Principalul obiectiv al acestei conferinţe a fost diminuarea şi eliminarea traficului de persoane din România, un fenomen care afectează, în special, femeile şi copiii. Acest grup de lucru reuneşte parlamentari şi guvernanţi din peste 20 ţări şi 6 continente, fiind prima platformă care uneşte legislatorii, factorii de decizie şi experţii din domeniul luptei împotriva traficului de persoane, din fiecare colţ al lumii. În cadrul acestui format parlamentar de lucru, se pune accent pe colaborarea în dimensiunea parlamentară care este de importanţă majoră şi în acest domeniu. În cadrul acestei conferinţe, a fost supusă dezbaterii o propunere de rezoluţie care face o analiză a situaţiei actuale privind situaţia traficului de copii, în special al celor aflaţi în orfelinate şi propune recomandări de acţiuni pentru diminuarea şi eliminarea acestui fenomen îngrijorător, rezoluţie care urmează să fie adoptată. S-a subliniat necesitatea unei abordări multiple pentru prevenirea şi combaterea orfelinatului traficul pentru a proteja copiii de o astfel de exploatare, traficul în orfelinate reprezentând o formă de trafic şi sclavie modernă care trebuie abordată prin colaborare şi cooperare transfrontalieră. Parlamentele trebuie să îmbunătăţească legislaţia privind combaterea traficului de orfelinate, identificând instrumente eficiente de supraveghere pentru monitorizarea politicilor publice privind protecţia copiii din traficul de copii din orfelinate. De asemenea, trebuie să aibă în vedere punerea în aplicare a măsurilor care ţin cont de diferenţierea nevoile şi experienţele copiilor în funcţie de vârsta şi sexul acestora, inclusiv prin asigurarea participarea lor la elaborarea măsurilor care le privesc. Parlamentarii trebuie să promoveze conştientizarea la nivelul societăţii civile, al organizaţiilor de caritate, a grupurilor comunitare şi familiilor asupra fenomenului de trafic din orfelinate pentru a oferi protecţie copiilor. Bineînţeles că putem să facem mult mai multe lucruri şi propunerile legislative sunt, de fapt, instrumentele cele mai importante pe care le avem noi la îndemână, în momentul de faţă şi trebuie să le utilizăm. Eu, fiind în primul rând femeie, mamă, politician, dintotdeauna mi-am propus să lupt pentru drepturile femeilor şi, în speţă, pentru drepturile copiilor. Nu este suficient doar schimbarea cadrului legislativ prin amendarea acestuia. Este foarte importantă şi îmbunătăţirea Codului de procedură penală, pentru a asigura o justiţie prietenoasă, dar trebuie să venim cu soluţii în toate domeniile, pentru a preveni traficul şi pentru a combate eficient acest fenomen. Din păcate, datele ne arată că România, chiar dacă face eforturi pentru combatere, totuşi rămâne ţara de origine cu numărul cel mai mare de victime în spaţiul european. În momentul în care avem astfel de copii traumatizaţi, victimizaţi din cauza unor acţiuni ineficiente sau inacţiuni, rezultatul este că viitorul nostru, al tuturor, este mai negru, pentru că aceşti copii reprezintă o parte a viitorului nostru. Protecţia copiilor trebuie să nu fie doar un moto, ci o realitate, iar printr-o abordare comprehensivă şi inclusivă, prin analizarea situaţiei curente a copiilor ca victime ale traficului în sistemul de justiţie şi, în acelaşi timp, a serviciilor de protecţie şi asistenţă oferită victimelor traficului de minori, prin dezvoltarea de programe de formare, pregătirea ofiţerilor de poliţie, magistraţi şi specialişti din domeniul social privind traficul de persoane şi victime minore în cazul procedurilor penale, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor de lucru cu victimele minore, în vederea diminuării victimizării a copiilor pe parcursul procedurilor penare, dar şi a specialiştilor din DGASPC-uri în oferirea serviciilor de asistenţă şi protecţie a victimelor, prin conştientizarea tinerilor din licee, dar şi în sistemul de protecţie a copilului cu privire la metodele de racolare a victimelor traficului, efectele şi problemele cu care victimele se confruntă în justiţie, vom reuşi să prevenim şi să combatem acest fenomen de traficare. UDMR condamnă şi se angajează să acţioneze permanent pentru reducerea şi eradicarea fenomenului de trafic de persoane. Convingerea noastră, care este ghidul politicilor publice pe care le iniţiem, respectiv le susţinem, stabileşte prioritatea privind importanţa majoră a familiei, nevoia de ne focusa pe problemele cetăţenilor şi a familiilor, precum şi de a oferi un răspuns concret pentru ele. Dacă ar fi să parafrazez motto-ul Agendei 2030 a obiectivelor de dezvoltare durabilă, aş spune: "Aceşti copii nu trebuie să fie lăsaţi în urmă".
		Domnul Bogdan-Alexandru Bola: "Alexandru Rafila este un pericol pentru sănătatea dobrogenilor" Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila, trebuie să plece acasă urgent! După ce a băgat Sănătatea în moarte clinică, Rafila anunţă că proiectul construirii unui Spital de Pediatrie în Constanţa - Spitalul "Mama şi Copilul", în cadrul Spitalului Judeţean, nu mai este de interes pentru domnia-sa. Fără să ofere vreo explicaţie, PSD, din nou, dă dovada incompetenţei şi nepăsării faţă de dobrogeni. De 30 de ani tot fac promisiuni, tot fac proiecte, tot anunţă spitale, dar, în realitate, nu sunt în stare să construiască nimic. Iar azi, din păcate, noul breloc al PSD, PNL, tace şi înghite toate mizeriile care vin din partea roşie a baricadei. De aceea, Forţa Dreptei şi USR au depus o moţiune simplă împotriva ministrului sănătăţii, intitulată "Ministrul Rafila - turistul leneş şi cinic care lasă România fără spitale". Motivele pentru care domnul profesor universitar doctor Alexandru Rafila trebuie să plece urgent sunt foarte multe, unele dintre acestea fiind: construirea corpului nou al Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanta doar ce şi-a pierdut finanţarea din #PNRR, 142 de milioane de euro, din cauza "riscului ridicat" de nerealizare; România, fără el, poate să aibă şansa de a avea spitale noi, nu magherniţe insalubre, iar pacienţii, medicii şi asistentele să aibă şansa "la adevăr" în sistemul sanitar; a fost incapabil să gestioneze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Marele specialist Rafila a făcut ţăndări Planul Naţional de Combatere a Cancerului, fără niciun fel de empatie şi consideraţie pentru pacienţii oncologici; nu îşi poate justifica averea de peste 3 milioane de euro; nu vrea, nu poate şi, la o adică, îl şi enervează faptul că trebuie să muncească. Sănătatea trebuie să fie o prioritate pentru Constanţa şi Dobrogea, în general. PSD şi PNL trebuie să înceteze să taie de pe toate listele finanţările (reale) pentru această zonă a ţării noastre, deoarece asta se întâmplă şi se vede cu ochiul liber. De aceea, fac apel la toţi deputaţii, în special la cei din zona Dobrogei, să voteze moţiunea simplă împotriva ministrului Alexandru Rafila, dacă chiar le pasă de sănătatea dobrogenilor.
		Domnul Bogdan-Iulian Huţucă: "Respectarea principiilor liberale este vitală pentru ca economia românească să nu fie afectată!" Orice reaşezare a sistemului fiscal trebuie făcută pe principii clare, predictibile. Mai mult, când vorbim despre măsuri care afectează o mare parte din populaţia ţării, trebuie să ne asigurăm că acestea sunt unele sustenabile, atât pentru mediul de afaceri, cât şi pentru nivelul de trai al cetăţeanului obişnuit. În acest moment, pachetul de măsuri pregătit de Guvern, ce urmează să ajungă în Parlament, este aproape finalizat. Acesta este segmentat în trei paliere de intervenţie. Primul este cel al măsurilor de reducere a cheltuielilor statului. Spre exemplu, numărul total al posturilor de demnitate publică, de la secretari de stat în jos, urmează să scadă cu 25%, numărul posturilor de consilieri urmează să scadă cu 50%, iar posturile vacante şi neocupate urmează să fie desfiinţate. Al doilea palier vizează combaterea evaziunii fiscale. Pe această dimensiune se pregătesc o serie de măsuri care urmăresc creşterea sancţiunilor pentru evaziunea fiscală. Al treilea se referă la o serie de măsuri fiscale, discuţiile pe acest set de măsuri nefiind încă definitivate. Pe toate cele trei direcţii au fost realizate discuţii aprofundate, care au fost dublate la nivel tehnic de consultările cu experţii Comisiei Europene. Vreau să transmit clar românilor că Partidul Naţional Liberal şi-a asumat o serie de principii, dar şi de obiective pe care le-a urmărit în această perioadă şi pe care le-a susţinut în Coaliţie, precum păstrarea cotei unice de impozitare şi respingerea variantei impozitării progresive, susţinerea întreprinzătorilor, a mediului de afaceri şi a investiţiilor. În acest sens, am susţinut menţinerea cotei actuale de 8% a impozitului pe dividende şi respingerea creşterii TVA la 21%, păstrarea pragului de 500.000 euro pentru microîntreprinderi, plata impozitului pe profit realizat de marile companii în România, susţinerea profesiilor liberale şi plafonarea CASS la PFA-uri şi introducerea unui pachet de facilităţi fiscale pentru investiţiile de peste 50 de milioane de euro în România. PNL ţine foarte mult la respectarea acestor principii, considerându-le indispensabile pentru o economie sănătoasă, care să prospere şi să performeze la standardele pe care ni le dorim.
		Doamna Oana-Gianina Bulai: "Eliminarea diferenţelor salariale dintre femei şi bărbaţi!" Într-o lume ideală, a fi femeie sau a fi bărbat nu ar trebui să aibă nicio influenţă asupra salariului pe care îl primeşte o persoană pentru munca pe care o prestează. Din păcate, realitatea este departe de acest ideal. În România, ca şi în multe alte părţi ale lumii, femeile câştigă în mod constant mai puţin decât bărbaţii, chiar şi atunci când lucrează în aceleaşi domenii şi au aceleaşi calificări. Această discrepanţă salarială de gen este o problemă serioasă care necesită atenţie şi acţiune imediată. Potrivit Erudera, platformă de căutare în domeniul educaţional, care citează un studiu publicat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), în România bărbaţii câştigă anual cu 10.440 de euro mai mult decât femeile. De asemenea, conform celor mai recente date ale biroului statistic al Uniunii Europene, Eurostat, femeile din Uniune câştigă în medie cu aproape 12,7% mai puţin pe oră decât bărbaţii. Aceste diferenţe salariale nu sunt doar incorecte, ci şi dăunătoare pentru societate în ansamblu, limitând potenţialul economic al femeilor şi perpetuând inegalităţile de gen. O asemenea problemă nu poate fi rezolvată doar prin declaraţii, ci necesită acţiuni concrete. Pentru a aborda această problemă, este esenţial să promovăm egalitatea între femei şi bărbaţi în toate domeniile vieţii, inclusiv în educaţie şi pe piaţa muncii. Trebuie să ne asigurăm că femeile au aceleaşi oportunităţi ca bărbaţii de a se dezvolta profesional şi de a avansa în carieră. În plus, trebuie să susţinem politici care asigură transparenţa salarială. În multe companii, salariile sunt un secret bine păstrat, ceea ce face dificilă identificarea şi combaterea discriminării salariale. În cele din urmă, avem nevoie de o legislaţie mai puternică şi mai eficientă pentru a combate discriminarea salarială. Aceasta ar trebui să includă sancţiuni mai severe pentru companiile care nu respectă principiul egalităţii de remuneraţie pentru muncă egală. Cred cu tărie că fiecare persoană merită să fie remunerată în mod echitabil pentru munca pe care o prestează. Susţinerea drepturilor femeilor şi reducerea discrepanţelor salariale faţă de bărbaţi nu este doar o chestiune de justiţie socială, ci şi o necesitate economică, aceasta putând contribui la stimularea creşterii economice, la îmbunătăţirea productivităţii şi la dezvoltare durabilă. Susţinerea drepturilor femeilor este o luptă care ne implică pe toţi. Prin acţiune colectivă putem face un pas important către o societate mai justă.
		Doamna Cătălina Ciofu: "România este cu un pas mai aproape de banii europeni!" Noi, liberalii, am avut şi avem în continuare câteva principii în care credem cu sfinţenie. Poate cele mai importante dintre ele sunt cele ale proprietăţii private şi liberei iniţiative. Dar, dincolo de acestea sau, mai bine spus, derivând din ele, se găsesc principiile responsabilităţii şi descentralizării deciziei până la cel mai apropiat nivel de beneficiarii direcţi, la care poate fi adoptată în mod viabil. Şi mai credem în dezvoltare, în dezvoltarea adusă de un mediu instituţional stabil şi care nu sufocă, nu descurajează, ci sprijină iniţiativele private şi locale. Am crezut şi credem în integrarea euroatlantică, garant al păcii şi securităţii. Am crezut şi am reuşit. Dar acum este vremea să facem mai mult! A sosit vremea dezvoltării! România se află, în aceste momente, în faţa uneia dintre cele mai mari şanse din existenţa ei contemporană. Dacă, după momentul 1989, obiectivele României au fost aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, iar cu o contribuţie majoră, poate chiar majoritară, din partea Partidului Naţional Liberal, aceste obiective au fost realizate, în prezent, ţintim intrarea cu adevărat în grupul ţărilor dezvoltate. Spun "cu adevărat" pentru că de această accedere nu trebuie să se bucure doar decidenţii politici ce raportează o victorie, ci toţi românii. România trebuie să devină un hub de dezvoltare în Europa de sud-est, spre care să tindă toată comunitatea românească din afara graniţelor. Dar dezvoltarea nu poate veni doar de la centru. Dezvoltarea trebuie să aibă în vedere şi chiar să fie centrată pe nevoile şi interesele comunităţilor locale, întrucât ele ştiu cel mai bine de ce au nevoie. Problema de care se lovesc aceste comunităţi este că, uneori, ele sunt prea mici pentru a accesa proiecte de o anumită anvergură, regională, nu centrală, dar care le depăşeşte, totuşi, posibilităţile, în special financiare. Atunci, firesc ar fi ca ele să se asocieze în consorţii administrative. Aceste consorţii administrative au fost înfiinţate prin Legea nr. 375/2022 şi aveau drept obiective îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice, creşterea eficacităţii implementării investiţiilor şi eficientizarea resurselor umane implicate în administraţia publică locală, pentru o mai bună funcţionare şi o mai facilă îndeplinire a obiectivelor autorităţilor administrative locale. Totuşi, pentru a putea funcţiona cu adevărat eficient şi pentru a putea accesa fonduri europene pentru proiectele pe care şi le-au propus, aceste consorţii trebuie să beneficieze de personalitate juridică. Exact acest aspect esenţial se constituia într-o lacună a legislaţiei anterioare sau într-o opţiune incompletă a legiuitorului. În orice caz, acest aspect avea nevoie de remediere. Exact pentru remedierea acestei disfuncţionalităţi, a acestei importante deficienţe legislative, colegii mei din Partidul Naţional Liberal au iniţiat proiectul de lege înregistrat la Camera Deputaţilor cu numărul PL-x 497/2023, al cărui obiectiv principal a fost de a conferi consorţiilor administrative locale mult dorita personalitate juridică. De altfel, acesta reprezintă şi un jalon din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi, prin urmare, îndeplinirea lui este un pas necesar pentru primirea a încă o tranşă din banii europeni consacraţi acestui Plan. Ei bine, având acestea permanent în minte, sunt mândră să vă anunţ că suntem cu un pas mai aproape de banii europeni, aceasta pentru că, în cea mai recentă şedinţă a Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, am generat majoritatea necesară votării unui raport de adoptare a PL-x 497/2023, având ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, precum şi completarea Legii nr. 273/2006. Odată intrată în vigoare, această iniţiativă va avea ca efect acordarea personalităţii juridice consorţiilor administrative, acestea fiind o formă specifică de asociaţii de dezvoltare intercomunitară, al căror scop este furnizarea integrată de politici şi servicii la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, membre ale consorţiilor, reducerii diferenţelor de dezvoltare şi creşterii funcţionalităţii la nivel local. De asemenea, se vor introduce criterii generice - agricol, economic, social, de mediu, de infrastructură, de digitalizare şi de acces la servicii publice - precum şi obiective specifice pe care unităţile administrativ-teritoriale să le aibă în vedere atunci când se asociază într-un consorţiu administrativ, se va clarifica reglementarea organelor de conducere (de coordonare) de la nivelul consorţiului administrativ: adunarea generală, consiliul director şi cenzorul, existând şi posibilitatea de a înfiinţa un aparat tehnic care să sprijine activitatea acestor organe. Pentru cetăţeni, această iniţiativă aduce importante beneficii indirecte. În primul rând, fiind un jalon din cadrul PNRR, de adoptarea ei depinde recepţionarea unei importante tranşe din acest program european. Dar, în perspectivă, este vorba despre mult mai mult, întrucât consorţiile administrative sunt mult mai eficiente în a atrage bani europeni, exact pentru acele proiecte de care comunităţile locale au cea mai mare nevoie. Cu alte cuvinte, absorbţia fondurilor europene se va face mai simplu, de la oameni pentru oameni, renunţând la mare parte din birocraţia de la centru! Sunt convinsă că şi în plenul Camerei Deputaţilor, colegii din partidele care au susţinut raportul de adoptare vor dovedi aceeaşi seriozitate şi responsabilitate şi vor vota forma finală a iniţiativei, atunci când va intra pe ordinea de zi!
		Domnul Vasile Cîtea: "La Iaşi nu prea mai tăiem panglici!" Astăzi, ne aflăm în faţa unei realităţi triste şi dezamăgitoare: Iaşiul, al doilea oraş ca populaţie din ţară, un important centru economic, social şi academic, a uitat cu totul ce înseamnă investiţia semnificativă în beneficiul comunităţii sale. Cu toate resursele şi potenţialul său vast, Iaşiul se confruntă cu o lipsă crasă de viziune şi acţiune din partea administraţiei locale şi judeţene. Una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm este neglijarea gravă a nevoilor cetăţenilor noştri. Nu avem o abordare structurată şi raţională în ceea ce priveşte sectorul imobiliar, iar cascada erorilor şi "combinaţiilor" din acest domeniu afectează până şi imaginea, reputaţia Iaşiului, la nivel naţional. Infrastructura rutieră este deplorabilă, punând în pericol atât siguranţa cetăţenilor, cât şi dezvoltarea economică. Trăim în cel mai poluat oraş din România, suntem martorii traficului interminabil zilnic, elevii liceelor învaţă în 3 schimburi, detaşaţi în alte clădiri şi obligaţi la a face naveta până la cursuri. Infrastructura sportivă este într-o stare precară, neadaptată la trendul naţional, aşa cum am evidenţiat în mod repetat. Clădirile istorice ale Iaşiului sunt abandonate în voia timpului, iar capitala istorică a României permite zilnic degradarea celor mai semnificative puncte de interes turistic. Ceea ce este şi mai alarmant este că această neglijenţă vine din partea aceloraşi formaţiuni politice care conduc atât Primăria, cât şi Consiliul Judeţean. Nu putem să ignorăm faptul că aceşti lideri au avut toate resursele şi puterea necesară pentru a face schimbări semnificative în Iaşi, dar au ales să nu o facă. Chiar şi atunci când au primit finanţare de la Guvern pentru proiecte importante, administraţia ieşeană nu s-a grăbit să acţioneze. Un exemplu notoriu este problema noii clădiri a Operei din Iaşi, pentru care s-au alocat sume semnificative din bugetul de stat. Cu toate acestea, nu avem niciun plan clar sau viziune asupra cum va arăta această clădire vitală pentru cultura şi arta din Iaşi. Este demoralizant să vedem că Iaşiul nu profită de oportunităţile oferite de economia naţională în creştere. În timp ce alte judeţe au înflorit, indiferent de orientarea lor politică, Iaşiul a rămas în urmă. Este momentul să ne trezim şi să cerem un leadership mai responsabil şi mai orientat spre comunitate. Trebuie să punem presiune pe administraţia locală şi judeţeană pentru a face investiţii semnificative în infrastructură, cultură, sport şi calitatea vieţii în Iaşi. Este dreptul nostru şi datoria lor să aducă Iaşiul în secolul XXI, într-o poziţie de conducere în România. Împreună, putem face ca Iaşiul să renască şi să devină un oraş în care toţi cetăţenii să se bucure de o viaţă mai bună şi de o comunitate mai prosperă. Haideţi să cerem schimbarea pe care o merităm!
		Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc: "România trece un prag istoric" După 16 ani de eforturi constante şi reforme, 16 ani în care am luptat pentru a alinia România în rândul statelor europene democratice şi pentru a lăsa în urmă orice reminiscenţă a trecutului dictatorial, care avea potenţialul de a ne defini istoria pentru mulţi ani, am ajuns la performanţa de astăzi. De astăzi, putem afirma cu mândrie că ţara noastră este un stat cu o justiţie funcţională. Am primit cu mare bucurie vestea ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare de către Comisia Europeană, un instrument instaurat în 2007, pentru a ajuta la finalizarea reformei judiciare, pentru ca România şi Bulgaria să întrunească cu adevărat condiţiile necesare aderării la UE. Am demonstrat nu doar loialitatea faţă de Uniunea Europeană şi respectul faţă de celelalte state membre, dar şi determinarea şi ambiţia necesare obţinerii unei astfel de reuşite. Cu ocazia reuniunii organizate de Ministerul Justiţiei şi intitulată "Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept - context naţional şi european", ne-am amintit de angajamentul luat prin Tratatul de Aderare la UE, cum am reuşit să ne menţinem pe drumul reformării sistemului judiciar chiar şi în momentele de criză, chiar şi în clipe în care au intervenit alte priorităţi pe agenda zilei. Am fost capabili să construim instituţii puternice şi să alcătuim pachete legislative menite să pedepsească actele de corupţie şi să ţină sub control criminalitatea. Pe lângă noul cadru legislativ pentru organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, vorbim şi despre noile Legi ale justiţiei şi revizuirea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Nu afirmăm însă, în niciun punct, că munca noastră se opreşte aici, chiar dimpotrivă. Abia în acest moment avem la dispoziţie instrumentele necesare pentru a rezolva problemele care afectează societatea românească de zeci de ani, iar printre acestea enumerăm, fără ezitare, problema consumului de droguri, mai ales în rândul tinerilor. Felicitări, coaliţiei de guvernare, pentru fiecare acţiune demarată în acest sens şi pentru mobilizarea de a organiza campanii de conştientizare şi dezbateri pe această temă! În viitor, vom direcţiona eforturi şi pentru a suplimenta personalul din structurile specializate ale DIICOT, dar şi pentru a crea un registru al traficanţilor. Acestea sunt priorităţile Ministerului Justiţiei pe care le susţinem în totalitate. Altă prioritate rămâne lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, prin care promovăm principiul conform căruia nimeni nu este mai presus de lege. Funcţiile publice trebuie să insufle un simţ crescut al responsabilităţii, onestităţii şi devotamentului faţă de ţară şi cetăţeni, iar noi suntem mai aproape acum de acest ideal. Un stat în care libertăţile şi drepturile cetăţenilor nu sunt respectate este un stat eşuat. Noi nu ne permitem să dăm greş în această misiune, vom rămâne concentraţi asupra obiectivelor, vom valorifica fondurile acordate prin PNRR şi vom demonstra că putem avea rezultate pozitive şi într-un cadru regional instabil şi plin de provocări. Reuşita ridicării Mecanismului de Cooperare de Verificare este doar începutul.
		Doamna Cristina Burciu: "Eliminarea discrepanţelor salariale din domeniul cultural, obiectiv transpus în practică de PNL" Priorităţile Partidului Naţional Liberal, în exerciţiul actualei guvernări, sunt legate nu doar de aplicarea reformelor instituţiilor statului, dezvoltarea sustenabilă a ţării şi implementarea fără sincope a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ci şi de atingerea altor obiective importante care vizează eliminarea anumitor inechităţi care încă lezează viaţa românilor. Din această perspectivă, ministrul PNL al culturii a demarat o serie de acţiuni concrete, referitoare la definitivarea cadrului normativ al domeniului, sprijinirea programelor culturale strategice, precum şi finanţarea unor sectoare şi obiective culturale esenţiale pentru România. Unul dintre aceste proiecte, aflat în stadiu de aplicare de către conducerea liberală a Ministerului Culturii, se referă la crearea unui cadru salarial optim în domeniul cultural. Fără îndoială, progresul este indisolubil legat de profesionismul oamenilor din toate domeniile de activitate, iar cultura nu face excepţie. În consecinţă, conducerea Culturii a elaborat un proiect de act normativ, în scopul corectării inechităţilor salariale şi încurajării rămânerii în acest sector a celor mai buni specialişti. Astfel, noul proiect legislativ al salarizării, agreat deja de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, va determina corecturile salariale mult aşteptate de profesioniştii din domeniul cultural, pe bună dreptate nemulţumiţi de discrepanţele existente. Prin acest demers, vor fi eliminate în totalitate diferenţele nejustificate în ceea ce priveşte salarizarea dintre instituţiile naţionale culturale şi cele aflate în subordinea autorităţilor locale. Nu în ultimul rând, eficientizarea activităţii instituţiilor statului trebuie realizată prin prisma reducerii cheltuielilor bugetare, însă, în urma discuţiilor dintre ministerele decidente, s-a luat hotărârea de a nu fi afectat în niciun fel sectorul cultural. Pe de altă parte, în perioada următoare, va continua implementarea proiectelor finanţate prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, având ca scop refacerea infrastructurii culturale din România, printre aceste investiţii importante figurând Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj-Napoca. Sunt convinsă că, alături de educaţie şi sănătate, cultura reprezintă un pilon substanţial al evoluţiei democraţiei şi al statului de drept, deoarece, fără perpetuarea proiectelor culturale naţionale, nu am avea viitor şi ne-am pierde identitatea naţională.
		Doamna Cristina-Elena Dinu: "Drepturile tinerilor instituţionalizaţi şi ale mamelor minore, promovate de PSD" Guvernul condus de PSD acordă o atenţie deosebită tinerilor instituţionalizaţi şi mamelor minore, promovând strategii concrete, astfel încât aceştia să îşi cunoască drepturile şi responsabilităţile pe care le au la împlinirea vârstei majoratului. Realizarea tranziţiei copiilor şi tinerilor de la îngrijirea din instituţiile specializate ale statului la viaţa în comunitate este o activitate complicată şi delicată, care presupune elaborarea şi aplicarea unor decizii polivalente din partea decidenţilor guvernamentali. Strategia privind asigurarea unui viitor decent copiilor şi tinerilor defavorizaţi, ajunşi la vârsta maturităţii, reprezintă un proces complex, caracterizat prin acţiuni ferme, concrete, dar şi empatice în acelaşi timp, pentru a nu-i traumatiza în plus, majoritatea lor având deja o viaţă dominată de suferinţă. Prin iniţierea unor programe naţionale dedicate asigurării condiţiilor optime pentru viitorul tinerilor ocrotiţi în centrele speciale instituţionalizate şi a mamelor minore, Guvernul PSD adoptă măsuri concludente, în scopul dezinstituţionalizării, astfel încât aceştia să poată avea un viitor decent şi o viaţă normală la vârsta adultă. Una dintre deciziile adoptate în acest sens de către conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse este transpusă în prezent în practică printr-o campanie naţională de informare, derulată în toate judeţele ţării. Scopul campaniei este asigurarea informării corecte a grupului ţintă, referitoare la privilegiile şi măsurile de susţinere primite din partea statutului, în situaţiile în care, la împlinirea vârstei de 18 ani, hotărăsc să îşi ia viaţa în propriile mâini, părăsind sistemul de protecţie specială al statului. Există o serie de avantaje pe care tinerii din sistemul de protecţie specială şi mamele minore ocrotite de stat le pot obţine după majorat, iar faptul că ele nu sunt cunoscute justifică acest demers pozitiv. Tinerii instituţionalizaţi în centrele speciale de protecţie a statului nu sunt informaţi corect cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au după părăsirea sistemului, astfel încât campania îşi va atinge cu certitudine scopul, în folosul beneficiarilor. Nu în ultimul rând, în cadrul acestui program complex, tinerii din sistemul de ocrotire vor fi înştiinţaţi despre efectele şi răspunderile pe care trebuie să şi le asume în mod implicit, atunci când consimt să ia decizia continuării vieţii pe cont propriu. Campania îşi mai propune informarea adresanţilor cu privire la pericolul reprezentat de consumul şi/sau traficul de droguri, specialişti abilitaţi în acest domeniu urmând să prezinte tinerilor riscurile enorme rezultate din aceste deprinderi periculoase.
		Domnul Dumitru Rujan: "Infrastructura publică se îmbunătăţeşte graţie investiţiilor din ultimii ani!" Chiar dacă judeţul Caraş-Severin este la mare distanţă de Bucureşti şi mulţi ani acesta a fost neglijat în privinţa dezvoltării, în ultimii trei ani, graţie insistenţelor Partidului Naţional Liberal, investiţiile publice au început să ajungă şi în judeţul nostru. Nu pot să uit cât de mult au contestat unii politicieni gălăgioşi, care doar la asta se pricep, utilitatea Programului Naţional de Investiţii "Anghel Saligny". Astăzi, graţie acestui program liberal de investiţii, nu mai puţin de 127 de obiective de investiţii esenţiale pentru comunităţile locale se derulează în judeţul Caraş-Severin, totalizând un buget de investiţii de peste 1,34 miliarde lei. Mă refer, în principal, la extinderea reţelelor de apă şi canalizare, la modernizarea drumurilor comunale sau a străzilor orăşeneşti, reabilitarea unor poduri sau sisteme de gestionare a apelor uzate. Pe scurt, proiectele necesare modernizării judeţului Caraş-Severin au devenit realitate. Una dintre problemele foarte grave cu care se confruntă judeţul meu, Caraş-Severin, este de natură demografică. În ultimii zece ani, judeţul a pierdut o parte semnificativă a populaţiei, în special tineri, iar natalitatea este tot mai scăzută. Un pas important împotriva acestui fenomen se realizează acum, prin investiţii publice care să creeze condiţii de viaţă în Caraş-Severin la fel de bune ca la Timişoara, Arad sau Oradea. De asemenea, îmi exprim speranţa ca aceste investiţii publice să reprezinte principalul stimulator pentru investitorii români şi străini care vor să aducă unităţi de producţie în judeţ, să pună în valoare resursele judeţului şi să creeze locuri de muncă de calitate, plătite cu salarii competitive. Am convingerea că niciun tânăr care are în localitatea sa natală servicii publice la standarde europene şi un loc de muncă la fel de bine plătit ca în statele dezvoltate nu se va mai gândi să plece în afara graniţelor şi să-şi întemeieze acolo o familie. De aceea, procesul investiţional demarat de PNL încă din anul 2020 şi continuat de actuala coaliţie de guvernare trebuie continuat şi dus până la capăt.
		Domnul Ervin Molnar: "Cifre îmbucurătoare pentru sectorul energetic românesc" Sectorul energetic reprezintă pilonul de bază în funcţionarea oricărei societăţi moderne. Fiind o chestiune de securitate naţională, modul în care este organizat sectorul energetic al unei ţări îi permite acesteia exploatarea oportunităţilor de dezvoltare internă, protejarea sa în faţa intruziunilor unor entităţi statale neprietenoase, precum şi urmărirea intereselor în afara graniţelor sale. În România, sectorul energetic este pe zi ce trece mai performant, garantând tot mai mult independenţa energetică a României şi, totodată, permiţând statului român să ofere o mai mare predictibilitate şi stabilitate energetică pentru ţările din regiunea noastră care doresc şi încearcă să se debaraseze cât mai rapid de influenţa Federaţiei Ruse, care foloseşte arma energetică pentru a se amesteca în treburile interne ale altor state. Conform celor mai recente date venite de la Institutul Naţional de Statistică, România a importat, în primele şapte luni din 2023, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 956.900 tone echivalent petrol (tep), cu 26,4% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut. Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada ianuarie-iulie 2023, de peste 4,367 milioane tep, cu 4,6% peste cea din primele şapte luni ale anului trecut. Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de gaze naturale este estimată să urce cu un ritm mediu anual de 3,6%, în perioada 2023-2026. În ultima Prognoză a echilibrului energetic, CNSP preconizează pentru 2023 o creştere a producţiei de gaze cu 5,6%, la 7,755 milioane tone echivalent petrol, pentru 2024, cu 2,3%, la 7,935 milioane tep, pentru 2025, cu 2,7%, la 8,15 milioane tep, şi pentru 2026 cu 3,8%, la 8,455 milioane tep. În ceea ce priveşte importurile de gaze naturale, pentru 2023 este prognozată o scădere accentuată, cu 23,1%, tendinţă care se va menţine până în 2026, cu un ritm mediu anual de 2,2%. Acestea sunt veşti îmbucurătoare pentru toţi românii. România are perspectiva de a fi un actor cu adevărat important din acest punct de vedere dacă continuă pe acest făgaş.
		Domnul Florin-Claudiu Roman: "Închiderea formală a Mecanismului de Cooperare şi Verificare confirmă faptul că justiţia din România a atins standardele europene" Aplicarea Mecanismului de Cooperare a reprezentat o piatră de moară pentru sistemul judiciar din România. Închiderea formală a MCV este, fără îndoială, un moment extrem de important pentru ţara noastră. Astfel, se confirmă faptul că România este un stat de drept consolidat în înţelesul european al termenului. A fost un proces îndelungat, care a necesitat o muncă asiduă, dar mai ales determinare de a rezista în faţa celor care doreau să se folosească de lege şi justiţie în interesul personal, scoţând astfel România de pe făgaşul său european. Este extrem de important să nu uităm că un astfel de rezultat nu ar fi fost posibil fără poziţia consecventă şi intransigentă a preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în ceea ce priveşte măsurile de reformare a sistemului de justiţie şi de apărare a independenţei ei faţă de intruziunea politicului, dar şi a preşedintelui PNL, Nicolae Ciucă, în calitate de premier care a girat reformele din sistemul de justiţie, care au dus la acest rezultat îmbucurător. Acest succes se datorează în mare parte şi miniştrilor liberali ai justiţiei, care au realizat reformele cerute de Uniunea Europeană şi care au dus întreg procesul de ridicare formală a MCV până la capăt. Prin acest succes, România este astăzi stat cu drepturi egale cu alte state ale UE, în materie de justiţie. Un mare merit îl au românii, care au fost mereu vigilenţi şi au vorbit răspicat atunci când intruziunile politicului în sistemul de justiţie riscau să afecteze statutul ţării noastre, printre celelalte state din Uniunea Europeană. Ridicarea formală a MCV închide o etapă în procesul de armonizare a sistemului de justiţie din România, la normele din Uniunea Europeană. Ea trebuie continuată cu măsurile de ajustare şi simplificare a procesului judiciar din ţara noastră, care să permită accesul egal şi facil la actul de justiţie.
		Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu: "Când vine vorba despre copii, ce e bun nu este «prea scump»!" Programul "Cornul şi laptele", introdus în şcoli şi în grădiniţe de Guvernul României, începând cu anul 2002, de care beneficiau aproximativ două milioane de copii, a dat rateuri în peste 40 de judeţe, la debutul acestui an şcolar. Beneficiarii acestuia sunt copiii şi are scopul de a promova o alimentaţie sănătoasă şi de a stimula consumul de produse locale în rândul acestora, de a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol şi, nu în ultimul rând, de a diminua abandonul şcolar în special în comunităţile sărace, precum şi experienţa dobândită de autorităţile responsabile în cele peste două decenii de derulare erau suficiente argumente pentru ca programul să nu aibă probleme. Ba chiar putea merge mai bine decât până acum, pentru că, aşa cum ştiţi, prin Hotărârea de Guvern nr. 652/2023 privind Programul pentru şcoli al României pentru perioada 2023-2029, se prevede distribuirea gratuită de fructe, legume, lapte, produse lactate şi produse de panificaţie, ţinând cont inclusiv de nevoile elevilor cu intoleranţă la gluten, lactoză sau la alte ingrediente, aşa cum, de altfel, recomandă şi Uniunea Europeană, aşa cum, în paralel, mai bine ar fi trebuit să meargă şi programele "mic-dejun sănătos" şi "o masă caldă", care deja au fost implementate, experimental. Dar, ca de obicei, deciziile bune sunt sufocate de birocraţia stufoasă! Şi, tot ca de obicei, preţul de achiziţie nu ţine pasul cu vremurile, aşa că, nu este de mirare că nu se găsesc firme doritoare "să se lege la cap" cu o astfel de responsabilitate pentru profit zero sau chiar să iasă în pierdere doar pentru că preţul real este considerat "prea mare" pentru stat. Partidul Umanist Social Liberal, PUSL, a promovat, cu susţinerea colegilor social-democraţi, un proiect de lege prin care doream crearea unui sistem coerent de achiziţie a produselor autohtone şi de desfacere a acestora către consumurile colective administrate de stat - cantine şcolare, spitale, penitenciare etc. "Cornul şi laptele", cu toate variantele sale îmbunătăţite, este un program care ar putea beneficia de suportul acestei legi, prin care consiliile judeţene s-ar putea asigura că au furnizori, că fermierii au unde să îşi vândă marfa, că procesatorii au materie primă şi desfacere asigurată, iar comercianţii au clienţi. Iar copiii ar putea beneficia, din prima şi până în ultima zi de şcoală, de produse româneşti proaspete, sănătoase, gustoase şi de calitate verificată! Sper ca, acum, în pragul reformei administrative, pe care ne-o dorim cu toţii, Executivul să aibă în vedere atât deficienţele manifestate în acest domeniu până acum, cât mai ales perspectivele.
		Domnul George-Cătălin Stângă: "Lupta împotriva drogurilor necesită un efort comun!" Principala temă de discuţie a ultimelor săptămâni a fost cea privind pericolul reprezentat de droguri, mai ales după tragedia din 2 Mai, dar şi cele din Alba şi Brăila. Ţara noastră deja nu mai este una de tranzit a drogurilor, ci devine una în care consumul reprezintă o problemă reală. Ca părinţi, nu putem să ne prefacem că nu vedem realitatea. Tendinţa actuală este îngrijorătoare, în sensul că numărul consumatorilor este în creştere, iar consecinţele sunt dintre cele mai negative. Datoria noastră este aceea de a ne proteja copiii, de a proteja generaţiile următoare. Nu putem face asta decât preocupându-ne de evoluţia fenomenului şi luând din timp măsurile necesare, până nu va fi prea târziu. Suntem părinţi şi sunt convins că, măcar o dată, văzând o ştire, ne-a fugit gândul că fiul sau fiica noastră ar fi putut fi victima consumului de droguri. Scuipăm în sân, zicem Doamne fereşte! şi trecem mai departe. Creşterea numărului de consumatori, aşa cum se vorbeşte în aceste zile, va determina, în mod firesc, creşterea traficului pentru consum pentru că "este cerere". Este o atitudine total neconstructivă, care clar nu ne va feri copilul de probleme. Suntem de acord că nu există nimic mai preţios decât viaţa şi siguranţa copiilor noştri. Aşa că, haideţi să apucăm taurul de coarne, conştienţi fiind că nu există soluţii miraculoase, ci multă, multă muncă. Sper că toţi conştientizăm pericolul. Trebuie să o facem! Politicienii pot trage semnale de alarmă, pot susţine, acolo unde competenţele le permit, măsurile decise de specialişti pentru controlul flagelului. Trebuie demarate discuţii ample pe această temă între autorităţile statului din domeniu, ONG-uri, directori de şcoli şi reprezentanţi ai societăţii civile, reprezentanţi ai bisericii, de orice confesiune, mari companii româneşti sau străine care au programe consistente de responsabilitate socială, pentru a identifica cele mai bune şi mai rapide soluţii. Discuţia poate porni de la propunerile făcute de către ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, cu cât mai repede cu atât mai benefic. Ce ignorăm azi, mâine s-ar putea să devină o pierdere iremediabilă!
		Domnul Daniel-Florin Ghiţă: "Efectele şi defectele Universităţii de vară de la Tuşnad-Băi (I)" În această vară fierbinte, a avut loc, în perioada 18-23 iulie, a 32-a ediţie a Universităţii de vară de la Tuşnad-Băi, locaţie denumită Balvanyos de către localnicii secui, care a avut sloganul ipocrit "A venit timpul păcii" şi a fost organizată de o fundaţie aflată sub patronajul preşedintelui Parlamentului Ungariei. Interesul pentru ediţia din această vară a fost sporit de un narativ lansat şi promovat cu câteva luni înainte în Transilvania, potrivit căruia reprezentanţi ai Consiliului Naţional Secuiesc şi ai Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, folosiţi ca proxy de adevăraţii corifei şi amfitrioni ai manifestării, vor ridica şi vor pretinde oficial, în premieră, independenţa Transilvaniei, urmând ca, până la data de 20 august a.c., când este sărbătorită principala zi naţională a Ungariei, încoronarea Regelui Ştefan, să fie depuse cereri, în acest sens, la sediile Uniunii Europene şi NATO. Această aşa-zisă universitate politică estivală, cu durata de o săptămână, a fost, de la început, o manifestare provocatoare şi revizionistă, fiind iniţiată în 1990 de cei trei corifei ai actualului partid de guvernământ din Ungaria, FIDESZ - Viktor Orbán, premierul Ungariei timp de 17 ani, respectiv din 1998 până în 2002 şi din 2010 până în prezent; László Kövér, ministrul coordonator al serviciilor secrete, în perioada 1998-2002 şi preşedintele Parlamentului Ungariei din 2010 până în prezent; şi Zsolt Németh, alternativ, preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei şi secretar de stat cu probleme naţionale în Ministerul de Externe de la Budapesta, de-a lungul ultimilor 30 de ani. Pe parcursul a trei decenii, Viktor Orbán şi locotenenţii săi au lansat, în premieră, la Universitatea de vară de la Tuşnad-Băi, mai multe mesaje incitante şi provocatoare, multe cu tentă revizionistă sau iredentistă, cu obiectivele, doleanţele sau marotele mai vechi şi mai noi ale guvernanţilor de la Budapesta şi/sau ale minorităţii maghiare din România, începând cu drepturile colective ale minorităţilor naţionale, autonomia personală, autonomia culturală şi autonomia teritorială a membrilor şi comunităţilor maghiare din România, cel mai mult pedalându-se pe autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, înfiinţarea unei universităţi de stat în limba maghiară, acordarea dublei cetăţenii, respectiv şi a cetăţeniei ungare, cetăţenilor români de etnie sau cu origine maghiară ş.a. Cei trei corifei de la poalele dealului Gellert au ascendenţă în nomenclatura bolşevismului şi gulaş-comunismului unguresc. Devenit al doilea om în statul iliberal maghiar, László Kövér provine dintr-o familie cu o lungă tradiţie comunistă, având în vedere că bunicul său patern a fost un veteran al comunismului din pustă, debutând ca fondator al partidului bolşevic condus de Béla Kun, care a înfăptuit în 1919 a doua revoluţie sovietică, după cea petrecută în Rusia în 1917. Un frate al tatălui şi trei fraţi ai săi au fost activişti zeloşi ai partidului comunist ungar. Tatăl lui Viktor Orbán, Győző Orbán, a fost brigadier agronom şi a devenit şef al organizaţiei de partid la o cooperativă agricolă din apropierea Budapestei, iar ulterior a fost promovat activist de partid judeţean. Pentru ataşamentul manifestat faţă de regimul comunist condus de homo sovieticus János Kádár, Orbán senior a primit un ordin similar cu Ordinul Muncii Socialiste din Republica Socialistă România. Toţi trei au avut funcţii în organizaţia comunistă de tineret şi în instituţii aflate sub controlul partidului comunist şi al serviciului secret maghiar. Kövér a făcut parte din conducerea organizaţiei comuniste centrale de tineret, similară UTC, şi a fost supraveghetor politic de cămin studenţesc, în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universităţii din Budapesta. După absolvirea facultăţii, a fost repartizat şi a activat la Institutul de Studii Sociale de pe lângă Comitetul Central al partidului comunist maghiar, Partidul Socialist Muncitoresc Maghiar - MSZMP. Orban a fost şef (secretar) al organizaţiei comuniste de tineret în liceu, fiind un suporter înflăcărat al gulaş-comunismului în tinereţe, fapt recunoscut de el însuşi într-un interviu acordat după 1990. După absolvirea aceleiaşi facultăţi de drept, a beneficiat de un post călduţ de sociolog, probabil un post de acoperire, la Institutul de Pregătire Managerială, un fel de CEPECA românesc, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. Németh este licenţiat în economie şi în sociologie, la Universitatea de Ştiinţe Economice "Karl Marx" din Budapesta, iar după absolvirea acesteia, a fost repartizat la Institutul de Cercetare al Academiei de Ştiinţe din Ungaria, unde s-a ocupat de problema naţionalismului. Toţi trei au fost colaboratori, sub diferite forme, ai serviciului secret ungar, aflat sub controlul total al KGB, până la schimbarea regimului comunist în 1990. Kövér a colaborat cu Miliţia şi cu Securitatea din perioada în care a fost supraveghetor-şef la căminul studenţesc al Facultăţii de Drept din Budapesta, pe care a absolvit-o după 7 ani de studii şi unde s-a intersectat cu Orbán, care a terminat-o în 4 ani, perioada normală. Orbán a fost colaborator al Securităţii ungare, după ce a fost racolat în cursul stagiului militar satisfăcut înainte de facultate, având criptonimul "Gyori Gabor", potrivit unor documente publicate în ultimul deceniu. Iar cu privire la Nemeth, există indicii că ar fi fost ofiţer acoperit al serviciului secret ungar în aparatul Ministerului de Externe de la Budapesta. Toţi trei au fost principalii fondatori ai FIDESZ, Alianţa Tinerilor Democraţi, care a fost înfiinţată în toamna anului 1988, ca organizaţie de tineret necomunistă, cu voie, ca să nu zicem mai mult, de la stăpânirea şi securitatea comunistă maghiară. Toţi trei au fost racolaţi anterior de regimul prosovietic condus de longevivul apparatcik János Kádár la Colegiul Bibo din Budapesta, care a fost înfiinţat în 1984 şi la care au fost reuniţi 60 din cei mai de încredere şi de nădejde studenţi de la facultăţile de drept şi de ştiinţe economice din Ungaria, pentru asigurarea viitoarei pepiniere politice a statului vecin. Elocvent este că în jur de 30 de absolvenţi ai Colegiului Bibo s-au regăsit în ultimele trei decenii în funcţiile cele mai importante ale guvernărilor FIDESZ. Toţi trei au beneficiat de burse Soros la prestigioasa universitate britanică Cambridge, în anii dinaintea căderii regimului comunist din Ungaria şi din restul lagărului sovietic din Europa Centrală şi de Est, fapt fără precedent până atunci. Premierul ungar Viktor Orbán a venit la a 32-a ediţie a Universităţii de vară de la Tuşnad-Băi, însoţit de nouă miniştri şi secretari de stat din Guvernul de la Budapesta, urmărind să inducă mai mult sau mai puţin subliminal ideea că Transilvania este guvernată de executivul ungar, nu de cel român. Din păcate, este adevărat într-o anumită măsură, din cauza atitudinii pasive şi concesive, chiar defetiste, a autorităţilor române din ultimele trei decenii. Ca şi anii trecuţi, şeful Guvernului de la Budapesta a fost acompaniat de miniştrii de la Finanţe, Economie, Agricultură, precum şi de eternul şi gurmandul vicepremier Zsolt Semjén, pe care-l caută baba cu coasa pe acasă, în timp ce el umblă şi urlă după separaţii şi autonomii prin Ardeal. Principalul însoţitor al lui Orbán a fost, ca la fiecare ediţie, bunul său amic şi sfetnic Zsolt Németh, preşedintele Senatului Universităţii de vară de la Tuşnad-Băi, actualmente preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei şi pescuitorul în ape tulburi din pustă cel mai mare în grad. Printre principalii organizatori şi animatori s-a aflat şi Satanitatea Sa László Tőkés, detonatorul Revoluţiei Române în direct, fost episcop reformat de Piatra Craiului şi preşedinte onorific al UDMR, europarlamentar din partea României şi apoi din partea Ungariei, răspopit de aproape un deceniu şi refugiat de bună voie şi nesilit de nimeni într-o Budapestă tot mai feerică, ajunsă însă pe calea păcatului şi pierzaniei. După trei căsătorii eşuate şi multe aventuri deocheate, fostul pastor şi episcop reformat a devenit consilier spiritual al guvernului ultranaţionalist, conservator şi revanşard al Ungariei, având atribuţii inclusiv pe linia salvgardării familiei tradiţionale, un subiect de suflet al premierului Orbán. Premierul Ungariei nu l-a adus nici la această ediţie, nici la cea din vara trecută pe mai novicele său consilier special pentru investiţii economice în Transilvania, nimeni altul decât omul de afaceri Árpád Pászkányi din Cluj-Napoca, fost patron al Clubului de fotbal CFR Cluj, al clubului de noapte Obsession şi al Mall-ului Polus Transilvania, actualmente denumit Vivo, care a fost construit cu banii emigraţiei maghiare din SUA şi Canada, condusă de miliardarul Sandor Demeny, patronul celei mai mari companii de construcţii de pe continentul nord-american, Trigranit. Pentru libertatea şi prosperitatea lui Pászkányi, s-au luptat cu ardoare, la un moment dat, cu 10-15 ani în urmă, fostul preşedinte Traian Băsescu, fostul premier Emil Boc şi fostul ministru de interne, Ioan Rus. Probabil că lui Orbán i-a fost teamă ca Pászkányi să nu fie înhăţat de DNA sau de DIICOT pentru ţepele trase statului român sau pentru tunurile date cu banii emigraţiei maghiare din Occident. Relativ recent, Curtea de Apel Cluj a dispus demolarea clădirii fostului mall Polus Transilvania, la edificarea căruia s-a opus ex-primarul Gheorghe Funar, care a fost acuzat că pune piedică investiţiilor străine. Sperăm că se va găsi cineva curios să se intereseze de ce s-au implicat cu atâta ardoare în favoarea lui Pászkányi politicieni de talia lui Băsescu, Boc şi Rus şi de ce a fost spălat şi apretat atunci de procurori apropiaţi şi dragi şefului DNA, Daniel Morar, care nu-i alocă acestui episod niciun rând în cartea sa cât o cărămidă scrisă de alţii. În premieră, delegaţia maghiară a venit în Secuime cu un avion de mici dimensiuni, care a aterizat pe un aerodrom privat, recent construit în localitatea Remetea din judeţul Harghita, şi inaugurat cu trei zile înainte de aterizarea înalţilor oaspeţi budapestani. Aeroportul a fost construit de către un om de afaceri maghiar din capitala Ungariei, Atilla Balászi, proprietarul grupului de firme Bauer, producător şi comerciant de medicamente, şi component al grupului de oligarhi care a făcut şi face jocuri şi bani pentru premierul Orbán - Lőrinc Mészáros, Sandor Csanyi, Támas Lesztinger, Lajos Simiscka. Mészáros este văr cu Orbán, a debutat în politică şi în afaceri ca primar al FIDESZ, în satul natal Felcsut, şi a devenit cel mai bogat om din Ungaria după ultimii 13 ani de guvernare a FIDESZ. Csanyi este bancher şi deţine funcţia de preşedinte al OTP Bank, cea mai mare bancă privată din Ungaria, precum şi funcţia de preşedinte al Federaţiei Ungare de Fotbal. Lesztinger este implicat în afaceri imobiliare de anvergură, făcând achiziţii importante şi în statele vecine Ungariei, în tandem cu o firmă acoperită a serviciului maghiar de spionaj, ca de exemplu, Hotelul Dacia din Satu Mare. Simiscka a fost coleg de liceu, de armată şi de colegiu cu Orbán, a fost şeful Fiscului în prima guvernare a FIDESZ şi a devenit ulterior cel mai mare milionar şi patron de media din Ungaria, dar a căzut în dizgraţie cu un deceniu în urmă. Miniaeroportul din Secuime este situat la o distanţă de câteva zeci de kilometri de Miercurea Ciuc, de Sfântu Gheorghe sau de Târgu Mureş. Ulterior, am aflat că astfel de aerodromuri private au fost construite şi în alte localităţi din Transilvania, de exemplu, în localitatea Dăbâca, situată la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca, unde este edificat pe un teren retrocedat urmaşilor ultimului grof maghiar, şi în localitatea Luncani, la câţiva kilometri de marea bază aeriană româno-americană de la Luna, Câmpia Turzii. Solicit Autorităţii Aeronautice din cadrul Ministerului Transporturilor şi Serviciului Român de Informaţii să clarifice de urgenţă legalitatea şi scopul acestor aeroporturi private, care pot afecta securitatea aviatică şi securitatea naţională a României. Orban cel Rău, poreclă dată prim-ministrului ungar, de către lideri ai Comisiei Europene de la Bruxelles, şi ceata sa de rătăciţi, istoric vorbind, au ajuns în Secuime în data de 20 iulie a.c., iar seara, premierul ungar a făcut o baie de mulţime pe stadionul din Sfântu Gheorghe, unde a asistat la meciul de fotbal Sepsi-U Craiova 1948, câştigat de echipa gazdă cu 1-0. După meci, a făcut o baie adevărată la vila preşedintelui Clubului Sepsi din Sfântu Gheorghe, Laszlo Dioszegi, unde era găzduit şi care este dotată cu piscină, jacuzzi şi saună. Orbán şi Dioszegi sunt prieteni buni de zeci de ani. Când vine în zona Secuimii, Orbán este găzduit cu gărzi de corp cu tot în casa patronului Sepsi. Când Dioszegi merge în Ungaria, este găzduit în casa părintească refăcută şi renovată a premierului Orbán, situată în satul Felcsut, la aproape 60 de kilometri de Budapesta. Patronul Sepsi este printre puţinii care ştiu că premierul Orbán a construit în satul său natal, folosind inclusiv fonduri europene, un stadion cu 5.000 de locuri şi un metrou suprateran, care circulă pe o distanţă de 16 kilometri. În baza acestei relaţii personale, Guvernul Ungariei a alocat sume substanţiale pentru Academia şi Clubul de fotbal din Sfântu Gheorghe. Pe de altă parte, graţie relaţiei cu premierul Orbán, Laszlo Dioszegi a devenit în ultimii ani cel mai mare producător şi comerciant de preparate din carne şi de produse de panificaţie din zona Secuimii, în judeţele Harghita, Covasna, Mureş, şi unul dintre cei mai mari din Transilvania, produsele sale asaltând cu succes Clujul şi alte judeţe ardelene, în ultima perioadă. O parte dintre preparate sunt aduse din Ungaria, în formă congelată şi cu o scriptologie încurcată, care permite evaziune pe cai mari. Unii localnici, inclusiv secui, cârtesc că Orbán şi Dioszegi ar fi parteneri în această mare şi profitabilă afacere, dar Poliţia Economică, Poliţia Sanitar-Veterinară, Protecţia Consumatorilor şi Controlul Fiscal din cadrul ANAF n-au curajul nici măcar să întrebe, dar să facă ceva.
		Doamna Alexandra Huţu: "Apel la parlamentarii PNL, să nu mai lanseze în spaţiul public propuneri care nu au fost discutate în Coaliţie!" În ultima perioadă, am auzit tot felul de scenarii şi de propuneri privind pachetul de măsuri pentru echilibrarea bugetară. Din capul locului aş vrea să subliniez că există un set destul de larg de măsuri sau decizii politice, asupra cărora s-a ajuns la un consens din partea partidelor din Coaliţie. Nimeni nu vrea să majoreze cota generală de TVA şi nimeni nu vrea majorarea cotei reduse de TVA la medicamente, la alimente, la cărţi sau la muzee. Există un consens în privinţa majorării salariului minim şi în privinţa unor măsuri de sprijin anual, pentru pensionarii cu venituri mici. Există, fără îndoială, un consens politic de principiu în privinţa supraimpozitării luxului, viciului şi a profiturilor excesive. Sunt convins că în scurt timp Guvernul va veni cu forma finală a acestui pachet care conţine trei componente: Reducerea cheltuielilor statului; Combaterea evaziunii fiscale; Asigurarea echităţii fiscale care să determine echitate socială. Fac însă apel la colegii din PNL, să nu mai lanseze în spaţiul public propuneri care nu au fost discutate în Coaliţie şi care nu au întrunit consensul politic în Coaliţie! De pildă, PSD nu este de acord cu eliminarea voucherelor de vacanţă. Este o măsură introdusă de PSD care şi-a dovedit utilitatea. A stimulat şi a fiscalizat o mare parte din turismul românesc şi a adus la buget venituri mai mari decât sumele alocate pentru acest program de la bugetul de stat. De ce să eliminăm un lucru care funcţionează bine, care combate evaziunea şi aduce venituri mai mari la buget? Da, sunt de acord să existe un prag pentru acordarea acestui beneficiu. Voucherele de vacanţă nu se justifică la cei care câştigă un venit net mai mare de 8.000 de lei. Dar măsura este bună şi nu trebuie lansate zvonuri pe surse, că cineva ar vrea să o elimine. La fel, cred că a făcut foarte mult rău, lansarea propunerii ministrului finanţelor privind impozitarea câştigurilor din titlurile de stat, înainte de a fi fost discutată în Coaliţie şi înainte de a se fi luat o decizie prin consens asupra ei. Dincolo de faptul că această măsură are vicii destul de evidente de constituţionalitate, pentru că ar interveni în derularea unui acord deja încheiat între stat şi cetăţeni, cel mai grav lucru a fost că a indus o stare de neîncredere în rândul cetăţenilor dispuşi să împrumute statul român. Din câte înţeleg, Ministerul Finanţelor a renunţat la această propunere, însă răul a fost deja făcut. Probabil că o parte însemnată dintre cetăţenii care îşi depozitau economiile în acest instrument, îşi vor căuta alte metode pentru a-şi păstra banii. Pentru a preveni astfel de efecte negative, cred că ar fi înţelept să ne abţinem de la comentarii şi de la lansarea pe surse a unor propuneri nevalidate în cadrul Coaliţiei. Să aşteptăm până când Guvernul va veni cu o formă finală care, inevitabil, va fi dezbătută şi în Parlament.
		Domnul Romeo-Daniel Lungu: Peste câteva zile vom sărbători Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, un moment ideal pentru a sublinia contribuţia semnificativă adusă de către persoanele în vârstă la societatea noastră, dar şi de a reflecta asupra nevoilor cu care se confruntă seniorii noştri. Este important să avem în vedere că persoanele vârstnice pot să se confrunte cu provocări specifice, cum ar fi izolarea socială, problemele de sănătate şi vulnerabilitatea la sărăcie. Prin urmare, este datoria noastră, în calitate de legiuitori şi reprezentanţi ai poporului, să dezvoltăm şi să susţinem politici care să protejeze şi să îmbunătăţească calitatea vieţii persoanelor vârstnice. Anul acesta, am implementat cu succes sistemul prin care i-am ajutat pe cei mai vulnerabili dintre pensionari să suporte mai uşor cheltuielile cu energia. Guvernul Ciolacu şi-a onorat cu brio angajamentul de a asigura protecţie maximă şi susţinere, pentru ca populaţia vulnerabilă să poată face faţă preţurilor la curent electric, gaze sau lemne. Vorbim despre aproape două milioane de pensionari, al căror venit este sub 2.000 de lei/lună. De aceea, este necesar ca acest mecanism al sprijinului social pentru plata energiei să fie menţinut şi în viitor. PSD a fost şi rămâne partidul care a avut întotdeauna grijă de pensionari. Vom rămâne dedicaţi asigurării unui trai demn şi decent pentru toţi pensionarii, cu un accent deosebit pe sprijinirea celor cu venituri mici, fără a afecta stabilitatea şi echilibrul sistemului de pensii. Protejarea pensionarilor cu venituri mici, prin ajutoare anuale specifice, aşa cum s-a întâmplat anul acesta, va rămâne o prioritate a noastră. În concluzie, în apropierea acestei zile importante, fac apel la dumneavoastră, colegi din Parlamentul României, să susţinem măsurile care promovează drepturile şi bunăstarea persoanelor vârstnice şi să ne angajăm că nimeni nu va fi lăsat în urmă, indiferent de vârstă! Să sărbătorim şi să onorăm experienţa şi contribuţia inestimabilă a persoanelor vârstnice la societatea noastră şi să ne asigurăm că aceşti oameni merituoşi se simt respectaţi şi sprijiniţi în fiecare zi a vieţii lor!
		Domnul Silviu Nicu Macovei: "Jocul politic de partea Austriei ne pune în pericol traseul european!" Lupta politică pe care ţara noastră o duce în aceste momente devine din ce în ce mai dificilă, mai ales în faţa unui refuz încăpăţânat şi sfidând orice logică din partea cancelarului austriac. Este util a repeta atât argumentele tehnice, legale şi politice pentru acceptarea noastră în spaţiul de liberă circulaţie Schengen, cât şi a reaminti sprijinul cvasiunanim al entităţilor statale şi instituţiilor europene. Din păcate, observ siderat cum forţe importante din interiorul ţării par că lucrează divergent cu interesul României, în această problemă specifică şi de importanţă majoră. Eu, unul, nu mai înţeleg deloc jocurile pe care le fac preşedintele Iohannis şi oamenii săi de încredere! Când toată Europa ne susţine pentru Schengen, când Comisia Europeană calculează pierderile României din cauza refuzului absurd şi ilogic al Austriei, când există mai multe acţiuni în justiţie ale europarlamentarilor români contra Guvernului austriac, preşedintele Iohannis iese public şi spune că nu susţine o acţiune a României la CJUE. Apoi, mai rău, ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, PNL, om de încredere al lui Klaus Iohannis, se duce şi este batjocorit în Austria - el lăuda relaţiile cu austriecii, iar ăia, în aceeaşi conferinţă de presă spuneau că Predoiu a venit degeaba la Viena! Când premierul Marcel Ciolacu anunţă că România va da în judecată Austria pentru veto-ul contra ţării noastre, iese acelaşi Predoiu şi spune că e o idee "prematură"! Premierul, şeful tău spune una, tu, ministrul afacerilor interne al României, spui public fix pe dos? Pentru cine dai tu mesajul acesta? Apoi, preşedintele României, care trebuie să se bată pentru drepturile ţării sale, ia apărarea Austriei? Ca răsplată a ce? În final, ca o cireaşă, cu ce tupeu poate să vină OMV să spună că vor să renegocieze Legea offshore, ca să scoată din ţară mai multe gaze naturale din platoul Mării Negre? Comportamentul austriecilor, atât în respectarea tratatelor UE, cât şi în relaţiile comerciale, devine insuportabil. Mă întreb dacă este din aroganţă, din dispreţ sau din cauza unor presiuni strategice?! Indiferent, ca deputat român, nu voi accepta niciodată modificarea Legii offshore în favoarea austriecilor! Ba dimpotrivă, cred că participaţiunea statului român la OMV Petrom ar trebui să crească. La fel şi redevenţele pe care OMV trebuie să le plătească României. Domeniul energetic este unul strategic pentru orice ţară, dar mai ales poate fi o ameninţare de securitate pentru ţara noastră, în contextul unui conflict la graniţe şi cu actori statali agresivi. În ceea ce priveşte statul austriac, cel mai bine este ca justiţia europeană să îşi spună cuvântul. România trebuie să se angajeze în a demonstra Austriei politic, economic şi diplomatic că şi pentru ei costurile pot fi extraordinar de mari în cazul continuării acestui refuz absurd. Dacă vom proceda cu "mănuşi" şi vom da dovadă de slăbiciune, batjocura austriecilor la adresa ţării noastre va continua, ceea ce este inadmisibil!
		Domnul Ioan Mang: "România poate şi trebuie să devină un lider european în producţia de hidrogen verde!" În discursul privind Starea Uniunii Europene, de săptămâna trecută, preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, a folosit cuvântul hidrogen de patru ori, precizând că, în prezent, UE atrage mai multe investiţii în hidrogenul din resurse regenerabile decât SUA şi China luate împreună. Ea a mai spus că, spre deosebire de criza energetică din anii ʼ70, UE s-a folosit de actuala criză, declanşată inclusiv de invazia rusă din Ucraina, pentru a investi masiv în sursele regenerabile de energie, iar hidrogenul curat devine prioritar. Apreciez acest lucru, pentru că, la nivel european, în ultimii ani, majoritatea dezbaterilor publice s-au referit mai ales la electricitate, cu un elan lăudabil, dar cu o abordare, din punctul meu de vedere, cel puţin miopică, dat fiind că, indiferent de rezultatele obţinute, iar aici e mult de discutat, nu am fi făcut decât să înlocuim o dependenţă cu alta şi, mai grav, pe termen lung, să generăm alte surse de poluare, ceea ce reprezintă o certitudine de fiecare dată când, la fel ca în cazul combustibililor fosili, suprautilizăm o anumită resursă! Avem, fără discuţie, nevoie de diversificare, iar faptul că şi Comisia Europeană înţelege asta mă bucură. În acest context, vreau să amintesc faptul că la nivelul Comisiei pentru industrii şi servicii, noi am constituit Grupul de lucru pentru hidrogen, care a finalizat şi a depus Propunerea legislativă privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor. Propunerea noastră a devenit lege, fiind deja promulgată. Astfel, într-o manieră proactivă, România devine una dintre primele ţări UE care legiferează producţia de hidrogen verde! Pentru ţara noastră, aşa cum am mai avut ocazia să spun, oportunitatea este imensă. Mă gândesc, în primul rând, la locurile de muncă de calitate şi specializate care vor fi create, la salariile atractive pe care oamenii le vor câştiga. Mă gândesc, de asemenea, la saltul tehnologic pe care îl vom realiza, la oportunităţile generate în mediul privat prin tot ce va însemna construirea infrastructurii necesare. Şi, nu în ultimul rând, mă gândesc la potenţialul ţării noastre de a-şi asigura necesarul de energie şi de a-şi consolida poziţia de furnizor regional. De aceea, având o lege în vigoare, având un context european favorabil, vă chem să sprijiniţi şi să promovaţi crearea acestui nou sector economic, cel al hidrogenului curat, cu impact bugetar neutru sau pozitiv, prin care vom creşte competitivitatea industriei româneşti şi vom lăsa generaţiilor viitoare un mediu mai sigur şi mai curat.
		Domnul Marian Cruşoveanu: "Alocarea eficientă a fondurilor destinate educaţiei prin PNRR este esenţială pentru modernizarea învăţământului" Un nou an şcolar a început luna aceasta, el fiind unul cu implicaţii speciale. Este primul an şcolar care se va desfăşura sub egida noii Legi a învăţământului preuniversitar, menită să aducă şcoala românească la standardele secolului XXI, să o transforme într-un mediu în care toţi copiii acestei ţări să capete competenţele necesare timpurilor pe care le trăim. Este, însă, foarte important să clarificăm informaţiile care au tot circulat în presă în ultima perioadă, majoritatea referindu-se la tăieri de fonduri alocate prin PNRR. Situaţia este următoarea: modificările din PNRR, din domeniul educaţiei, reprezintă doar ajustări de ţinte şi jaloane, care să corespundă mai bine cu proiectele depuse deja şi cu nevoile reale identificate în teritoriu. În concret, se urmăreşte corectarea unor erori materiale, alinierea la noile Legi ale învăţământului, dar şi ca fondurile să fie utilizate cât mai eficient, acolo unde chiar sunt necesare. Spre exemplu, în privinţa microbuzelor şcolare, s-a estimat achiziţia a 3.200 de microbuze mici, cu 8+1 locuri. După discuţii cu autorităţile locale, s-a aflat că nevoia este de microbuze mai mari, de 16+1 locuri sau mai mult. Prin urmare, costurile autovehiculelor de transport s-au dublat faţă de estimările iniţiale. Cu toate acestea, trebuie să menţionăm că Ministerul Educaţiei a făcut demersuri pentru a identifica finanţări care să ajute cât mai mulţi elevi, iar bugetul iniţial de 200 de milioane de euro a fost crescut cu încă 50 de milioane de euro, plus 7 milioane de euro cofinanţarea consiliilor judeţene. În privinţa programului de reducere a abandonului şcolar, grantul pentru şcoli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro, de la runda I la runda II, pentru ca unităţile de învăţământ beneficiare să-şi poată îndeplini activităţile din proiecte. Pentru a continua demersurile de combatere a abandonului şcolar, Ministerul Educaţiei va relansa runda a II-a a Programului Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, după finalizarea evaluării proiectelor depuse din sesiunea iunie-iulie 2023 şi va lansa un apel de proiecte dedicat şcolilor mici, sub 40 de elevi la gimnaziu. Aşadar, nu există tăieri arbitrare, ci doar câteva propuneri de modificări care au survenit în urma unor analize recente, pentru a putea aloca resursele avute la dispoziţie într-un mod cât mai eficient, acolo unde chiar este nevoie de ele.
		Doamna Monica-Elena Berescu: "PSD îi înşală din nou pe români şi le ia banii din buzunare!" Premierul Marcel Ciolacu a minţit cu neruşinare o ţară întreagă, de fiecare dată când a vorbit despre creşterea taxelor. A declarat public în mai 2022, ianuarie 2023 şi în luna mai din acest an că nu vor exista creşteri de taxe şi impozite. Săptămâna aceasta, s-a publicat Ordonanţa de mărire a taxelor, iar românii văd cu ochii lor peste cele 200 de taxe noi, creşteri de taxe sau impozite, prin care PSD pune birul pe români şi îi obligă să plătească din buzunarul lor incompetenţa Guvernului condus de Marcel Ciolacu! Guvernul PSD-PNL a adus sărăcia în casele românilor - cel mai mare deficit bugetar din istoria modernă, de 43 miliarde de lei în doar 6 luni, dar şi cea mai mare inflaţie din ultimii 20 de ani. De când se află la guvernare, ciuma galbenă şi ciuma roşie au făcut praf bugetul şi economia României, iar acum îi împovărează, din nou, pe români cu noi creşteri de taxe şi impozite. Aceste taxe vor lovi cel mai tare în PFA şi în microîntreprinderi, care ar putea plăti chiar şi peste 3 ori mai mult la stat. Cu toţii vom plăti mai mulţi bani pe mâncare şi pe servicii, dar şi pentru achiziţionarea unei locuinţe. Aveam deja o inflaţie la cote foarte înalte, iar cu măsurile impuse acum de PSD-PNL preţurile vor creşte si mai mult şi întregi sectoare ale României vor fi blocate. Dragi români, PSD vă scumpeşte artificial casele şi apartamentele pe care vreţi să le cumpăraţi. Guvernul Ciolacu a decis creşterea TVA pentru casele sub 600.000 de lei de la 5% la 9%. Piaţa imobiliară suferea deja din cauza scumpirii creditelor, acum Guvernul îi sapă groapa. PSD şi PNL apără sinecuriştii şi ineficienţa, cheltuind bani pe care nu îi au şi lovind în oamenii corecţi. Oamenii numiţi de ei sunt ocupaţi să fure, să ia şpăgi şi din cauza lor mor oameni cu zile în spitale sau in explozii cum este cea de la Crevedia! Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt de faţadă, doar o perdea de fum pe ochii românilor. Se prefac că reduc aparatul bugetar, când de fapt elimină doar poziţii neocupate, se prefac că scad numărul de secretari de stat, dar de fapt ajung la 160 de secretari de stat, când în 2021 erau 80, înfiinţează agenţii cu 100 de angajaţi şi salarii de 9.000 de lei special pentru omul PSD, Marian Neacşu! Acesta este PSD, o ciumă care sărăceşte ţara aceasta cu fiecare zi care trece!
		Domnul Ştefan Muşoiu: "Atacarea vetoului Austriei la CJUE demonstrează strict preocuparea PSD pentru îndeplinirea acestui scop de ţară!" Ţin să vă fac o mărturisire sinceră în cadrul acestei declaraţii politice de astăzi. Ca orice român, îmi iubesc patria şi sunt onorat să reprezint România în lume. Ca deputat, lucrez în comisii, alături de colegii mei social democraţi, pentru îmbunătăţirea şi adaptarea legislaţiei româneşti, în beneficiul tuturor conaţionalilor noştri, dar şi ca să atrag cât mai multe fonduri către judeţul pe care îl reprezint în Camera Deputaţilor, frumoasa şi unica noastră Ialomiţă. Iar ca preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din această Cameră, mă străduiesc să obţin cât mai multe avantaje pentru România, în toate delegaţiile la care particip şi cu toţi ambasadorii pe care îi primesc sau care mă găzduiesc. Întotdeauna mă alătur şi susţin toate demersurile diplomatice şi parlamentare favorabile poziţionării patriei noastre în rândul statelor mai puternice, dar dispuse să colaboreze şi să ajute România. Şi nu sunt doar eu atât de determinat să generez bunăstare acestei naţiuni, ci constat cu bucurie că toţi colegii mei de la PSD, dar şi majoritatea partenerilor noştri de guvernare urmăresc aceeaşi finalitate, propăşirea poporului român. Însă observ şi că o serie de colegi, ajunşi vectori de imagine pentru unele segmente firave de electorat, fie în baza deţinerii unor funcţii politice anterioare, fie graţie mandatelor actuale de reprezentare parlamentară, îşi permit să discrediteze continuu, cu orice ocazie, ţara noastră şi toate eforturile pe care actuala putere le depune pentru intrarea cât mai rapidă în spaţiul Schengen. Şi este dureros şi, în aceeaşi măsură, revoltător să vezi astfel de atitudini deloc constructive. Unul dintre aceste atacuri vehemente contra intereselor României îl reprezintă afirmaţia defăimătoare cum că nu mai avem niciun fel de altă armă la dispoziţie decât atacarea la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a deciziei Austriei de blocare a aderării la Schengen. Nu este sub nicio formă vreun semnal că România consideră că problema nu mai poate fi rezolvată pe cale diplomatică, ci doar una dintre multele strategii pe care premierul şi preşedintele Marcel Ciolacu şi noi, parlamentarii şi europarlamentarii PSD, le-am anunţat, încă din debutul acestui an, că le vom utiliza pentru accederea în Schengen. Este normală această reacţie faţă de o mişcare ilegitimă de sabotare a noastră ca stat şi a economiei noastre de către Austria. La fel de grav este şi faptul că, în ciuda tratativelor şi chiar a anunţurilor favorabile nouă, venite direct de la vârful Comisiei Europene, Viena nu vrea sub nicio formă să renunţe la poziţia sa. Tocmai pentru că avem mai multe variante politico-diplomatice, ca să generăm un vot pozitiv al Austriei, considerăm că presiunea constantă, pe care o punem la nivel european, este binevenită şi chiar necesară, pentru că subliniază şi determinarea noastră, forţa noastră, cât şi refuzul pentru viitor de a mai fi puşi, vreodată, în faţa unor astfel de situaţii ingrate şi gratuite. Sperăm cu toţii că printr-o asemenea acţiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, necesară, să putem cere despăgubiri pentru pierderile economice suferite de ţara noastră, să determinăm, concomitent, Austria şi oricare altă ţară să înţeleagă că nu poate avea această atitudine nedreaptă faţă de un alt stat membru al Uniunii şi că, în decembrie, nu îşi va putea folosi, din nou, abuziv dreptul de veto cum a făcut-o anul trecut. Mai mult, acest drept la o cale de atac, de care noi facem uz acum, constituie un element-cheie al arhitecturii constituţionale a Uniunii Europene. Nu născocim sau inovăm noi altceva, pentru că există deja un precedent în jurisprudenţa CJUE referitor la spaţiul Schengen şi la aceste principii. Fireşte că cel mai potrivit scenariu ar fi ca Executivul European să se alăture României într-un eventual proces împotriva Austriei în dosarul Schengen! Atunci când instituţiile europene sunt implicate alături de un stat membru, procedura este mult mai rapidă. Referitor la invalidarea juridică a vetoului Austriei, colegul nostru, europarlamentarul Victor Negrescu, desemnat raportor al Parlamentului European, va clarifica din punct de vedere tehnic când se poate exercita acest tip de vot. Imediat după ce acest raport, care invalidează juridic acest veto, a fost prezentat în Comisia pentru Afaceri Constituţionale, urmează să fie aprobat până la finalul lui 2023 sau cel târziu la începutul anului viitor. În baza acestui act, se va putea relua procedura de vot şi i se va solicita Austriei să-şi justifice opinia anterioară, lucru pentru care nu există, cel puţin în prezent, argumente juridice. România a îndeplinit toate criteriile de aderare, fapt atestat şi de Comisia Europeană şi care confirmă că decizia Austriei este strict un act arbitrar şi abuziv, îndreptat împotriva ţării noastre. De aceea, şi această variantă de lucru presupune să continuăm menţinerea subiectului pe agenda europeană şi la începutul anului viitor. Desigur că întreaga familie social democrată românească, precum şi cea europeană vor continua demersurilor diplomatice şi politice, ca să convingă Guvernul de dreapta din Austria să-şi schimbe definitiv părerea în privinţa ţării noastre. Şi la nivel personal, voi stărui să fac lobby susţinut în toate întrevederile viitoare cu toţi factorii decidenţi străini cu care voi avea întâlniri în vederea atingerii acestui obiectiv naţional, care se prefigurează din ce în ce mai important pentru statul român. Sper ca şi ceilalţi colegi parlamentari şi europarlamentari, reprezentanţi ai celorlalte partide parlamentare, să îmi urmeze exemplul şi să lase de-o parte orice discursuri bombastice, dedicându-se intereselor reale şi stringente ale României.
		Domnul Nicolae Giugea: "Balanţa comercială se însănătoşeşte, dar continuăm să importăm tot mai multă mâncare!" Datele recente ale Institutului Naţionale de Statistică ne dau motive importante de optimism, în condiţiile în care deficitul balanţei comerciale a înregistrat o scădere cu -17% în primele 7 luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, dacă ne uităm mai atent la structura comerţului internaţional din aceeaşi perioadă, nu putem să nu observăm că exporturile României de alimente şi de animale vii au scăzut cu -7,8%, în timp ce importurile alimentare au crescut +15,8%. Este drept că, în anul 2023, fermierii români s-au confruntat cu multiple provocări - secetă, lipsa infrastructurii principale de irigaţii, presiunea importurilor din Ucraina - însă nu putem spune că producţia generală a fost modestă În perioada în care Nicolae Ciucă a condus Guvernul României, au fost demarate mai multe măsuri şi scheme de ajutor pentru sprijinirea prelucrării producţiei agricole româneşti. Aşteptăm ca noile unităţi de producţie să realizeze produse finite din cereale, legume, fructe sau din procesarea cărnii. Cert este faptul că economia românească are nevoie de o susţinere şi mai puternică în perioada următoare pentru a ne asigura că de la fermă pleacă paste făinoase, nu grâu, conserve şi sucuri, nu legume sau fructe crude, specialităţi din carne, nu carcase. Este esenţial să aducem valoare adăugată pe fiecare componentă din producţia agricolă obţinută în ţara noastră. Mai mult decât atât, cu puţină pricepere şi voinţă, cred că autorităţile cu atribuţii în acest domeniu ar putea să obţină finanţări europene nerambursabile consistente pentru dezvoltarea producţiei alimentare care să ajungă pe mesele românilor şi la export. Aş dori să mai aduc în discuţie o avertizare care sper să aibă rezonanţă şi în rândurile autorităţilor competente. Anual, în majoritatea pieţelor din România se vând cantităţi impresionante de pepeni de Dăbuleni, brânză de Sibiu sau mai ştiu eu ce produse alimentare de prestigiu. În realitate, mulţi dintre aşa-zişii pepeni de Dăbuleni sunt aduşi din spaţiul extracomunitar, iar brânza de Sibiu vine de peste Dunăre sau din Polonia. Acest lucru face rău şi producătorilor, şi consumatorilor români.
		Doamna Daniela Oteşanu: "PSD susţine eliminarea sălilor de jocuri de noroc din interiorul localităţilor!" La începutul actualei sesiuni legislative, am votat pentru adoptarea iniţiativei legislative propuse de colegii mei social-democraţi, privind scoaterea jocurilor de noroc în afara localităţilor. În acest moment, sunt mai multe proiecte de lege în Parlament promovate de USR, AUR, PNL, care vor să impună o distanţă minimă între unităţile de învăţământ şi spaţiile în care se desfăşoară jocuri de noroc. Niciuna nu rezolvă problema elevilor sau minorilor care întâlnesc jocurile de noroc sau pariurile în drumul lor de la şcoală către casă sau chiar lângă intrarea din bloc. Propunerea PSD de a scoate cu totul jocurile de noroc în afara localităţilor este singura care rezolvă această problemă. În acelaşi timp, această iniţiativă legislativă prevede ca numărul maxim de aparate de jocuri de noroc aflate într-o locaţie şi exploatate de acelaşi operator economic să se reducă de la 75 la 20, cu scopul protejării jucătorilor de riscul de dependenţă şi pierderi financiare semnificative asociate acestui fenomen. Totodată, actul normativ votat de Senat şi aflat în dezbatere la Camera Deputaţilor dublează amenda actuală de la 100.000 la 200.000 lei pentru permiterea accesului minorilor în locaţiile specializate pentru desfăşurarea jocurilor de noroc la prima abatere. La a doua abatere, licenţa de organizare a jocurilor de noroc a operatorului este suspendată timp de şase luni, iar la a treia abatere licenţa este anulată fără posibilitatea de licenţiere a aceluiaşi operator timp de trei ani. Aşadar, prin intermediul acestei declaraţii politice fac apel la celelalte partide să fie consecvente cu poziţiile publice asumate şi să susţină proiectul PSD şi în Camera Deputaţilor. Voinţa politică a PSD s-a exprimat clar pe acest subiect în cadrul Consiliului Politic Naţional organizat înainte de începerea sesiunii parlamentare. Decizia noastră este clară - jocurile de noroc vor fi scoase în afara localităţii, pentru a pune capăt fenomenului dependenţei acestor vicii dăunătoare copiilor şi tinerilor din România. Creşterea alarmantă a dependenţei de jocuri de noroc în rândul tinerilor este o problemă complexă, care necesită o atenţie serioasă şi soluţii cuprinzătoare. După ce reuşim eliminarea acestora din fiecare sat, comună, oraş, municipiu, trebuie să promovăm programe specializate de educaţie şi conştientizare atât la nivelul tinerilor, cât şi a profesorilor, dar mai ales a părinţilor.
		Doamna Raisa Enachi: "România - pion în «marile jocuri» ale puterii" Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila - distrugătorul de "vieţi". De ce? Pentru că, de când a ajuns la conducerea Ministerului Sănătăţii, nu a făcut nimic altceva decât să vândă iluzii oamenilor, să le promită noi unităţi sanitare, renovarea centrelor medicale existente pentru care ar fi existat finanţare. În schimb, Rafila a dat dovadă doar de incapacitate încă de la începutul mandatului său de ministru al sănătăţii, nereuşind nici măcar să gestioneze Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Există atâtea proiecte pe care le-ar fi putut demara, pentru că, după cum bine ştim, ţara noastră, la capitolul spitale, se află printre ultimele locuri, comparativ cu celelalte state, membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, indiferenţa de care dă dovadă domnul ministru Rafila atinge cote maxime. În România, există aproximativ 370 de spitale de stat, în condiţiile în care numărul locuitorilor din România este de aproximativ 20 de milioane, secţii pentru diferite condiţii medicale, mult mai puţine, bineînţeles. De la tragicul accident care a avut loc la Colectiv, au fost promise mai multe locuri la spitalele cu secţie de arşi. Desigur, acestea au fost doar vorbe, pentru că nimic nu s-a concretizat, fapt pentru care, la câţiva ani diferenţă, românii au fost trimişi tot în străinătate, pentru a fi trataţi de arsuri în urma accidentului de la Crevedia. Cât timp ne vom mai vinde ţara? Cât timp vom mai accepta să fim trataţi ca nişte pioni în "marile jocuri" ale puterii? Domnule ministru, Alexandru Rafila, aţi tăiat finanţarea a şase spitale, aţi întârziat un număr considerabil de investiţii în domeniul sănătăţii! Spitalele stau să cadă pe pacienţi, mare parte fiind internaţi în condiţii precare. Cum intri în multe dintre unităţile spitaliceşti, pozitivitatea rămâne la uşa de intrare a spitalului. Când vezi cum arată spaţiile, saloanele pacienţilor, speranţa moare. Te cuprinde, un sentiment de îngrijorare, dar în acelaşi timp şi dispreţ, dezgust. Însă ce este de făcut? Cu salariile pe care le iau românii, atât îşi pot permite. Dumneavoastră, cu siguranţă, la orice intervenţie medicală apelaţi la un spital privat sau, cine ştie, un spital privat din afara ţării, că tot vă place să călătoriţi atât de mult. Restul românilor ce ar trebui să facă? Nu are nimeni norocul să călătorească pe banii altora, nici măcar pentru probleme medicale, dar pentru concedii! Este inacceptabil ca în ultimii 30 de ani să fie construite doar 4 spitale în toată ţara. În Vaslui, oamenii sunt nevoiţi să meargă kilometri întregi pentru a ajunge la cea mai apropiată unitate medicală. Ce se întâmplă cu un caz critic? Se aşteaptă ambulanţa care vine sau nu vine? Maşina de ambulanţă care are peste 15 ani vechime? Gândiţi-vă, domnule ministru, ce trebuie să îndure aceşti oameni! Cu promisiuni de îmbunătăţire şi modernizare a sistemului medical, actuala administraţie a dezamăgit prin lipsa de acţiune şi incapacitatea de a gestiona problemele urgente din sectorul sănătăţii. Toate aceste nereguli pun în pericol viaţa românilor care nu au parte de locuri în care pot beneficia de tratamente medicale conforme standardelor medicale. Nu trebuie să închidem ochii la toate aceste situaţii, trebuie să ne facem auziţi! De aceea, noi, AUR, am luptat şi vom lupta în continuare pentru a apăra drepturile românilor. Nu ne vom lăsa duşi de nas de unii cărora nu le pasă decât de propria viaţă şi care îşi văd doar propriile interese. Împreună vom rezista în faţa acestui sistem corupt, împreună putem aduce schimbarea!
		Domnul Viorel Salan: "Asumarea răspunderii Guvernului este o urgenţă naţională!" Situaţia economică şi socială a României de azi este complicată şi pentru că au fost adoptate un număr foarte mare de modificări ale Codului fiscal într-o perioadă relativ scurtă. Este complet anormal ca în doar opt ani de zile să fie promovate peste 550 de schimbări prin peste o sută de legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. S-a ajuns astfel ca, în Uniunea Europeană, România să aibă cea mai mare impozitare a muncii la cei cu venituri mici şi familiile cu copii. În acelaşi timp, a fost menţinută o impozitare foarte mică, cu uriaşe privilegii fiscale, pentru anumite categorii de contribuabili care câştigă foarte mult. Aşa ceva nu mai poate continua. În aceste circumstanţe, Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ ce vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii fiscale. Şi sunt câteva aspecte cunoscute de foarte multă lume. De exemplu, pe drumul către normalitate fiscală, trebuie să dispară firmele care au un singur angajat, un computer şi emit facturi, pentru că e clar că acolo este doar un contract de muncă mascat, pentru a nu plăti taxele pe muncă. Nu mai putem permite profiturile mascate şi externalizate. Nu mai putem accepta ca doar cei mulţi şi fraieri să îşi plătească taxele către stat, iar cei şmecheri, nu. De aceea, Partidul Social Democrat susţine integral noul set de măsuri fiscale menite să înlăture aberaţiile fiscale şi să instaureze o stare de normalitate în domeniul financiar. A fost, de asemenea, înţeleasă, necesitatea de a reduce cheltuielile bugetare. Şi nu este vorba aici despre austeritate, pentru că am învăţat ceva din fosta criză, când s-a făcut o greşeală majoră, tăind salariile românilor. Dimpotrivă, creşterea salariului minim - cel standard la 3.300 de lei, cel din construcţii la 4.500 lei - nu înseamnă austeritate. Protejarea pensionarilor cu venituri mici - printr-un pachet de măsuri cu ajutoare anuale pentru categoriile vulnerabile de pensionari - nu înseamnă austeritate. Menţinerea cotei generale de TVA şi menţinerea cotei reduse la alimente şi medicamente nu înseamnă austeritate. Şi lista exemplelor poate continua. Partidul Social Democrat este un partid responsabil care înţelege actul de guvernare nu ca pe o confruntare. Dorim să fim constructivi. Dacă este posibil, dorim să adoptăm decizii politice prin consens cu partenerii noştri de guvernare. Pe cetăţeni nu-i interesează agresivitatea şi scandalul, ci soluţiile la problemele lor. Îmi doresc mult ca în primul For legislativ al ţării, Parlamentul României, să fie înţeleasă urgenţa şi necesitatea implementării în ritm susţinut a măsurilor de politică fiscală propuse de Guvernul Marcel Ciolacu. Îmi doresc să fie exprimat un vot în favoarea acestei reforme fiscale, care să înlăture distorsiunile financiare şi să avem un sistem fiscal bazat pe echitate, corectitudine şi respect faţă de contribuabilul onest, care îşi plăteşte corect taxele şi de intoleranţă totală faţă evazionişti. Este singura cale ca România să devină într-adevăr o ţară europeană şi în acest domeniu. Este singura cale ca România să progreseze în continuare şi să devină un stat stabil, dezvoltat şi care trebuie să intre într-o logică fiscală normală. Nu avem altă cale decât în interiorul Uniunii Europene.
		Domnul Sebastian-Ilie Suciu: "Consumul de droguri - combatere sau stimulare?" Aş dori să aduc în prim plan un subiect de o gravă importanţă cu privire la sănătatea şi viitorul naţiunii, adicţiile care otrăvesc populaţia României, în special în rândul tinerilor. Este un subiect care este menţionat dar, din diverse motive, cumva ignorat şi mai ales prost gestionat. De ce zic prost gestionat? Pentru că fenomenul ia amploare şi este evident că măsurile luate de autorităţi sunt insuficiente, dacă nu totalmente greşite. Auzim tot mai des despre reţelele de trafic de droguri, care au ajuns să penetreze chiar şi şcolile româneşti, otrăvind şi anesteziind tineretul. Cu toate controalele, amenzile şi înăsprirea pedepselor, fenomenul ia amploare tot mai mare, în loc să frâneze, iar unii ar spune că fenomenul este intenţionat ţinut sub preş, din diverse interese obscure. Tinerii se droghează în şcoli, la festivaluri, acasă sau în spaţiul public, autorităţile preferă să acţioneze reactiv şi nimeni nu abordează cauza fundamentală a problemei. În această eră a Internetului, tot mai mulţi tineri sunt obişnuiţi cu recompense rapide lipsite de un efort care să dea însemnătate acţiunilor luate şi implicit lipsite de o satisfacţie a lucrului meritat şi dus până la capăt. Dacă te plictiseşti sau te simţi singur, eşti la un click distanţă de soluţie, fie că este vorba despre o conversaţie, despre satisfacerea instinctului sexual sau despre achiziţia unui bun sau a unei mese calde, totul se rezolvă cu un click. Din această multitudine de stimuli uşor accesibili, tinerii dezvoltă o repulsie faţă de efort şi o poftă tot mai mare pentru stimuli tot mai intenşi meniţi ca să-i distragă. Există oameni care nu se mai pot bucura de muzica unui concert fără să tragă un fum, să ia o pastilă sau să tragă ceva pe nas pentru a amplifica senzaţiile. Ceea ce poate începe cu o experienţă plăcută a momentului, se poate transforma, în mintea lor, într-o soluţie la plictiseală, confuzie, singurătate, depresie sau lipsa de sens cu care se confruntă. Dacă ne dorim cu adevărat o populaţie sănătoasă, creativă şi împlinită, atunci ar trebui să iniţiem, fără întârziere, o dezbatere publică serioasă, prin care să contracarăm acest fenomen care ne distruge poporul. Fiecare clipă de tăcere şi ignorare a acestui fenomen duce la pierderea şi distrugerea a mai multor vieţi şi familii!
		Domnul Ştefan-Bucur Stoica: "Pachetul de măsuri guvernamentale va ţine cont de principiile liberale!" Fără îndoială, bugetul de stat se confruntă cu mari probleme, atât în ceea ce priveşte veniturile, cât şi cheltuielile. Unii spun că ar trebui să căutăm vinovaţii şi să-i prezentăm public. Nu cred că acest demers ar ajuta pe cineva. Dimpotrivă, PNL a considerat că este mult mai productiv pentru economia românească ca noi să căutăm cele mai bune soluţii de redresare, printr-o mai bună utilizare a resurselor financiare şi fără a împovăra mediul de afaceri cu majorarea principalelor impozite. În mod eronat, s-au prezentat în spaţiul public informaţii potrivit cărora PNL ar intenţiona să susţină majorarea unor impozite. Pentru acest motiv, salut decizia Biroului Permanent al PNL care, în unanimitate, a votat un set de principii economice liberale referitoare la: PNL susţine cu toată forţa menţinerea cotei unice de impozitare; PNL susţine păstrarea cotei de 19% pentru TVA; PNL susţine menţinerea impozitului de 8% pentru dividende şi menţinerea aceluiaşi plafon de impozitare pentru IMM-uri; PNL susţine măsurile de combatere a evaziunii fiscale, cea mai bună cale pentru a creşte veniturile la bugetul de stat şi pentru a menţine o concurenţă corectă în economia naţională; PNL susţine acordarea de stimulente financiare şi de facilităţi fiscale pentru investitorii care doresc să investească în România sume importante, chiar peste 50 de milioane de euro, şi să creeze locuri de muncă de calitate, bine plătite. Aşadar, cred cu putere că nimeni nu mai poate contesta poziţia Partidului Naţional Liberal faţă de măsurile economice de care România are nevoie. Noi considerăm că economia românească trebuie susţinută şi stimulată să producă mai mult, mai eficient şi mai competitiv pentru o piaţă europeană tot mai puternică.
		Doamna Maria Stoian: "Modernizarea infrastructurii de distribuţie a gazelor regenerabile, prin producţia de hidrogen, un nou jalon important din PNRR soluţionat de PNL" Partidul Naţional Liberal are printre principalele preocupări în realizarea actului de guvernare reformarea unor domenii vitale pentru viitorul României, unul dintre acestea fiind sectorul energetic. În acest sens, conducerea PNL a Ministerului Energiei a declanşat o serie de apeluri de proiecte, finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în vederea realizării tranziţiei către energia verde, mai ieftină şi nepoluantă, precum şi pentru păstrarea calităţii mediului înconjurător şi atenuarea efectelor nefaste ale proceselor schimbărilor climatice şi încălzirii globale. Unul dintre cele mai complexe şi ambiţioase programe se referă la finanţarea producţiei de hidrogen, dezvoltarea acestor capacităţi fiind parte integrantă din demersurile României de a-şi asigura alternative pe toate palierele energetice. În consecinţă, este îmbucurător faptul că au fost depuse un număr de 19 proiecte pentru obţinerea acestor fonduri europene, în valoare de 400 de milioane de euro. În perioada următoare, specialiştii Ministerului Energiei, împreună cu experţii Băncii Europene de Investiţii, vor proceda la evaluarea proiectelor depuse, contractele de finanţare, urmând a fi parafate în cel mai scurt timp posibil. Reuşita acestui program, aflat pe lista de obiective de maximă întâietate a Comisiei Europene, este echivalentă cu închiderea unui important jalon din PNRR, care presupune obţinerea de către ţara noastră a cel puţin 100 MW, cu un volum generat estimat de cel puţin 10.000 tone de hidrogen regenerabil. Sunt convinsă că România îşi va îndeplini obiectivele de modernizare a infrastructurii de distribuţie a gazelor regenerabile, prin utilizarea gazului natural în combinaţie cu hidrogenul verde ca măsură de tranziţie, precum şi dezvoltarea capacităţilor de producţie a hidrogenului verde şi/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice, prin sprijinirea investiţiilor în construirea de capacităţi pentru producţia de hidrogen verde în instalaţii de electroliză.
		Doamna Elena Stoica: "Susţinerea creşterii natalităţii, o prioritate a PSD" Conducerea PSD a Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse continuă în ritm susţinut Programul naţional de creştere a natalităţii, prin intermediul căruia cuplurile care îşi doresc copii sunt susţinute financiar cu suma de 15.000 lei anual, pentru acoperirea cheltuielilor legate de procedurile de fertilizare in vitro. De la debutul acestui program extrem de benefic pentru românii care se confruntă cu probleme specifice, respectiv din 5 decembrie anul trecut, au fost declarate eligibile un număr de 7.732 de dosare, din totalul de 9.617 depuse pentru accesarea sprijinului financiar. Dintre acestea, 6.381 de contracte au fost semnate de către MFTES cu beneficiarii, în vederea aplicării ajutorului oferit de stat, fiind deja comandate voucherele aferente finanţării. Este remarcabil faptul că Programul naţional de creştere a natalităţii a avut un real succes, fiind efectuate până în prezent un număr de 1.451 de deconturi, 986 către farmacii pentru medicamente şi 465 de în favoarea clinicilor care realizează procedurile medicale de fertilizare. România se află într-o criză demografică îngrijorătoare, realitate care impunea adoptarea unor măsuri reparatorii din partea statului, PSD luând astfel decizia elaborării acestui program naţional. Datele statistice oficiale ne arată că anul trecut s-au născut cei mai puţini copii din ultimul secol, fapt care reprezintă, fără îndoială, o situaţie alarmantă, ce necesita adoptarea unor soluţii urgente. Mai mult, unul din cinci cupluri din România este infertil, iar 20% dintre femeile care au rămas însărcinate au avut nevoie de tratament de specialitate, în ultimii cinci ani. Apreciez viabilitatea acestui program, ca fiind singura strategie cu şanse sporite pentru ieşirea României din criza fără precedent în care se află în ultimii 30 de ani. Sprijinirea cuplurilor infertile cu 15.000 de lei pentru fiecare procedură de fertilizare in vitro, până la maximum trei proceduri pe an, este o decizie care îşi va atinge obiectivele scontate, cea mai importantă dintre acestea fiind susţinerea creşterii natalităţii. Îndemn familiile din judeţul Vrancea să acceseze acest program, mai ales tinerele care doresc să devină mame dar se confruntă cu dificultăţi materiale, deoarece astfel vor putea beneficia de sumele necesare fertilizării şi să-şi îndeplinească visul de a fi părinţi.
		Domnul Silviu-Titus Păunescu: "Consecinţele exploziilor de la Crevedia" Explozia staţiei GPL Crevedia are consecinţe tragice: morţi, 58 de răniţi, dintre care dintre care 39 pompieri, 2 poliţişti şi 2 jandarmi şi mai mulţi cetăţeni trimişi la spitalele din străinătate, deoarece, după Colectiv, instituţiile statului român n-au tras nicio concluzie şi, iată, după atâţia ani, nu avem, în continuare, o secţie pentru marii arşi. Procedurile nu au fost respectate, totul a funcţionat pe baza milei Lui Dumnezeu şi mai puţin pe baza profesionalismului şi a competenţelor! Mă mir că n-au ieşit la declaraţii, precum la Colectiv, domnul Arafat şi Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii, să anunţe că nu e nicio problemă, iar pacienţii cu arsuri grave pot muri liniştiţi în spitalele fără dotări de la noi şi pline de infecţii nosocomiale, ca să fiu ironic. Atât de mult îi pasă domnului Rafila de sănătatea românilor, încât a renunţat la construirea spitalelor regionale pe bani europeni, românii rămânând să mai aştepte şi să se roage să fie sănătoşi până când firmele de partid se vor apuca să construiască, din taxele şi impozitele noastre, ceea ce n-au făcut vreme de 30 de ani, unităţi spitaliceşti moderne, în care dreptul la viaţă şi la un tratament modern să fie respectat! Îmi e greu să cred, stimaţi colegi, că se va întâmpla aşa ceva într-o ţară în care o unitate GPL fără avize de funcţionare, închisă, practic, activează fără nicio problemă sub nasul autorităţilor corupte, aflate într-o cârdăşie sinonimă cu un adevărat atentat la siguranţa cetăţenilor! Cine dintre românii de rând, stimaţi colegi, şi-ar putea permite, astăzi, să deţină o staţie GPL, care să funcţioneze ani de zile ilegal chiar lângă instituţiile care ar fi trebuit s-o supravegheze?! Exploziile de la Crevedia sunt reflecţiile în oglindă ale corupţiei care a cuprins, endemic, toate instituţiile din România. "Totul pentru noi, nimic pentru cetăţeni!" - asta pare să fie deviza sub care acţionează, cu disperare, coaliţia PSD-PNL! Se fură, stimaţi, colegi, se fură cu nonşalanţă şi fără teama condamnării - faptele se prescriu, magistraţii se fac că lucrează, dar vor privilegii! Ce face, între timp, "societatea civilă"? Păi, exact ceea ce i se spune de către cei care vor să dezamorseze tensiunea - în timp ce instituţiile statului se uitau unele la altele, nedumerite şi temătoare cu ce au de făcut şi pe cine să aresteze, iar societatea fierbea un pic, CorupţiaUcide şi IniţiativaRomânia anunţă un protest tocmai peste două săptămâni, pe 15 septembrie... Iată, a fost 15 septembrie... Nu s-a întâmplat niciun protest, niciun miting, nimic, toată lumea a fost ocupată cu altceva, pentru că în astea două săptămâni s-au întâmplat alte chestii, sportive suspendate, alte mizerii. Formatorii de opinie au adormit şi ei în post. Vă asigur, stimaţi români, că din 2024, lucrurile se vor schimba în bine: justiţia va funcţiona, instituţiile statului vor fi depolitizate şi se vor eficientiza, iar respectul pentru drepturile cetăţenilor va înlocui dispreţul politic!
		Domnul Vasilică Toma: "Introducerea normelor Euro 7" Introducerea normelor Euro 7 presupune ca România să adopte măsuri de protecţie a mediului, incluzând reglementări care pun presiuni financiare asupra transportatorilor, în special în cazul sectorului de transport, care poate avea un impact semnificativ asupra mediului din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră şi poluării asociate. Impunerea unor limitări stricte ale emisiilor de GES pentru vehiculele comerciale presupune ca transportatorii să îndeplinească standarde ridicate prin utilizarea de tehnologii mai curate sau vehicule cu emisii reduse. Acest lucru poate necesita investiţii semnificative în actualizarea flotelor de transport. Statul poate impune taxe pe carbon sau poate participa la scheme de comercializare a emisiilor, ceea ce înseamnă că transportatorii trebuie să plătească pentru emisiile de carbon pe care le generează. Aceasta poate constitui o presiune financiară şi poate determina transportatorii să adopte practici mai ecologice. În urma introducerii acestor norme, care sunt disputate la nivel european, se vor impune regulamente privind eficienţa consumului de combustibil pentru vehiculele comerciale, ceea ce poate determina transportatorii să investească în vehicule mai eficiente din punctul de vedere al consumului de combustibil. Aceste măsuri sunt controversate. Dacă vom fi de acord cu adoptarea lor, se vor crea presiuni financiare semnificative pentru transportatori. Sunt de acord cu promovarea unei dezvoltări durabile şi pentru a reduce impactul negativ asupra mediului, dar să ne gândim ce măsuri de sprijin financiar sau ajutor să adoptăm pentru a ajuta transportatorii să facă aceste tranziţii către practici mai ecologice.
		Domnul Radu-Marcel Tuhuţ: "Guvernul va interveni pentru a proteja fermierii români!" România este unul dintre statele care au răspuns necondiţionat atunci când poporul ucrainean a avut nevoie de sprijin, fie că vorbim despre adăpost, fie că ne referim la facilitarea şi menţinerea unor coridoare deschise pentru exportul cerealelor ucrainene de care depind atât statele din vestul Europei, cât mai ales cele din Africa. Ţara noastră şi-a exprimat constant susţinerea pentru aspiraţiile poporului ucrainean la autodeterminare şi libertate, însă, în egală măsură, statul român trebuie să protejeze fermierii români care în această perioadă au suferit pierderi substanţiale. Nu de puţine ori, transportatorii au atras atenţia asupra faptului că cerealele româneşti staţionează în cozi kilometrice la intrarea în porturile maritime şi dunărene, din cauza capacităţii restrânse de procesare la export, în timp ce grâul venit din Ucraina a fost exportat cu prioritate. De această dată, Guvernul va interveni pentru a proteja fermierii români, până când Ucraina va implementa măsurile solicitate de Comisia Europeană. În ultimele zile nu s-a importat niciun kilogram de cereale ucrainene în România şi nici se vor importa, cel puţin în următoarele 30 de zile în care Ucraina are obligaţia de a îndeplini angajamentul luat în faţa partenerilor europeni, respectiv introducerea anumitor măsuri legale privind exporturile de cereale, astfel încât volumul de cereale să nu crească necontrolat şi să afecteze piaţa internă din ţara noastră. Trebuie explicat faptul că Ucraina are la dispoziţie 30 de zile să reglementeze volumul de cereale exportat prin intermediul statelor europene cu care se învecinează, în caz contrar, Comisia Europeană urmând să prelungească interdicţia importurilor europene de cereale din Ucraina până la sfârşitul anului. Comisia Europeană a solicitat celor 5 state ca, pe durata în care Ucraina va implementa măsurile legislative, să nu se extindă lista produselor interzise la import, motiv pentru care Ungaria şi Polonia care nu au ţinut cont de această solicitare ar putea fi sancţionate prin reducerea fondurilor europene. Răspunsul prompt al Comisiei la solicitările formulate de Guvernul României demonstrează încă o dată faptul că Partidul Social Democrat este un partener privit cu respect, care acţionează cu profesionalism atunci când trebuie să apere interesul naţional, fără a încălca în schimb angajamentele europene.
		Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian: "Italia a ajuns putere economică europeană, stimulând producătorii şi construind infrastructură!" Mulţi s-au întrebat de ce, înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană, peste un milion de români au ales să muncească şi să trăiască în Italia. Este foarte adevărat că popoarele noastre au rădăcini istorice comune, au o limbă şi o cultură care ne leagă foarte mult. În acelaşi timp, un argument puternic pentru migraţia masivă l-a constituit şi puterea economiei italiene, o economie care a crescut şi s-a dezvoltat pe umerii antreprenorilor italieni, precum şi susţinerea puternică a marilor proiecte de infrastructură. Italia s-a dezvoltat pe seama exporturilor cu mare valoare adăugată şi de cea mai bună calitate, valorificând la maximum de potenţial gastronomia, ingineria, industria textilă sau industria constructoare de maşini. Începând cu anul 2020, în România, sub guvernare liberală, toate marile proiecte de investiţii în infrastructura de transporturi au fost deblocate de piedicile birocratice şi, anul acesta, actuala coaliţie de guvernare va trece peste borna celor 1.000 de kilometri de autostradă, alte sute de kilometri fiind în execuţie. Uitându-mă la celelalte proiecte demarate sau în curs de a fi începute, ţara noastră se va apropia semnificativ de infrastructura italiană, la care ne uităm cu mare admiraţie şi astăzi. Aşadar, pentru a putea să recuperăm decalajele de dezvoltare şi în zona mediului de afaceri, este esenţial ca toate capitalurile româneşti să fie susţinute puternic prin utilizarea tuturor fondurilor europene disponibile pentru IMM-uri, prin acces la o piaţă a creditării concurenţială, prin eliminarea practicilor neloiale, printr-o promovare puternică a calităţii produselor fabricate în România şi, mai ales, prin asigurarea unei politici fiscale predictibile. Graţie măsurilor economice corecte, adoptate de PNL în ultimii ani, unele aspecte pozitive se văd deja în ultimele rapoarte privind balanţa comercială a ţării: importurile scad în intensitate, în timp ce exporturile româneşti devin mai puternice. Cred cu putere că menţinând acest ritm al dezvoltării economice, după miracolul economic italian de după cel de-Al Doilea Război Mondial, vom putea să vorbim despre miracolul economic românesc.
		Domnul Vasile Nagy: "Natura în centrul dezvoltării - ariile protejate ca punct de reper" Ariile protejate reprezintă un instrument de o valoare excepţională în demersurile de atenuare a impactului schimbărilor climatice, constituind, totodată, o soluţie economică şi esenţială. Aceste entităţi naturale desemnează un rol de prim rang în eforturile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă, contribuind cu aproximativ 15% la acest demers. Cu toate acestea, funcţiile lor transcend sfera ecologică, devenind veritabile bastioane de protecţie împotriva calamităţilor naturale. Ariile protejate acţionează ca un scut natural ce înfruntă ameninţările inundaţiilor, servind drept rezervoare pentru absorbţia excesului de apă. Prin această funcţie vitală, ele previn dezastrele provocate de inundaţii, contribuind la siguranţa comunităţilor. De asemenea, aceste arii au un impact semnificativ în stabilizarea solurilor, contracarând eroziunea şi alunecările de teren, ceea ce, la rândul său, protejează terenurile agricole şi infrastructura. În contextul României, ţara este înzestrată cu o bogăţie de obiective turistice, aflate în strânsă legătură cu ariile protejate. Acestea reprezintă destinaţii de excepţie pentru turişti, care au ocazia de a explora şi descoperi frumuseţile naturii într-un cadru protejat. De-a lungul teritoriului românesc, se găsesc numeroase parcuri naţionale şi parcuri naturale, legal recunoscute ca arii protejate, având scopul primordial de a conserva şi proteja elementele naturale deosebite. Diversitatea ariilor protejate desemnate în România este impresionantă, cuprinzând categorii precum Rezervaţiile Ştiinţifice, Parcurile Naţionale, Monumente ale Naturii, Rezervaţiile Naturale şi Parcurile Naturale. Totodată, există şi categorii de arii protejate de interes comunitar, printre care se numără Ariile Speciale de Conservare, Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică, acestea făcând parte din reţeaua europeană NATURA 2000. De asemenea, România se remarcă şi la nivel internaţional prin ariile protejate de interes global, precum Rezervaţiile Biosferei recunoscute de UNESCO, Zonele umede de importanţă internaţională, situri RAMSAR, Siturile naturale ale patrimoniului natural universal, înscrise în lista UNESCO, şi Geoparcurile. Pe măsură ce societatea umană manifestă o preocupare tot mai accentuată pentru dezvoltarea economică, devine vital să nu uităm că orice dezvoltare este strâns legată de resursele naturale. Acesta este un aspect fundamental, iar ariile protejate oferă un cadru în care oamenii sunt stimulaţi să redefinească scara valorilor, plasând în centrul dezvoltării natura şi resursele sale. Treptat, toţi cei interesaţi trebuie să îşi însuşească înţelegerea profundă a semnificaţiei ariilor protejate şi a rolului esenţial pe care îl au în conservarea capitalului natural şi cultural. Aceste entităţi reprezintă adevărate sanctuare ale biodiversităţii, ale valorilor naturale şi culturale, şi pun în aplicare măsuri de management menite să conserve şi, acolo unde este necesar, să refacă ecosistemele naturale şi populaţiile de specii sălbatice. În acelaşi timp, aceste arii protejate reprezintă locuri de educaţie în aer liber, unde oamenii pot învăţa despre importanţa naturii şi necesitatea conservării şi dezvoltării durabile, iar autorităţile şi organizaţiile de mediu ar trebui să continue eforturile de educaţie şi conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa ariilor protejate pentru mediu şi societate.
		Doamna Vetuţa Stănescu: "Uniunea Europeană vine în sprijinul agricultorilor români afectaţi de secetă!" Veste bună pentru agricultorii din România - Consiliul European a convenit, în privinţa propunerii Comisiei, de a acorda ajutor în caz de dezastre în valoare totală de 454,8 milioane euro României şi Italiei pentru repararea pagubelor provocate de dezastre naturale în 2022, precum şi Turciei în legătură cu cutremurele din februarie 2023. Uniunea Europeană va acorda României un ajutor de 33,9 milioane euro, ca daune pentru acoperirea efectelor secetei de anul trecut. Ţara noastră a solicitat ajutorul ca urmare a pagubelor din cele trei vârfuri ale secetei de anul trecut, din lunile martie, aprilie şi intervalul iulie-august. Banii reprezintă ajutorul pe care UE îl dă României la nevoie, prin instrumentul Fondului de Solidaritate, creat special pentru compensarea daunelor companiilor care activează pe piaţa europeană. Astfel, fermierii români ale căror producţii au fost afectate de seceta din anul trecut vor primi fondurile necesare pentru acoperirea daunelor şi asigurarea rulajului necesar producţiei din anii următori. Acest ajutor este încă o dovadă a faptului că apartenenţa ţării noastre la Uniunea Europeană este unul dintre cele mai bune lucruri care ni s-au întâmplat în ultimele decade. Aderarea României la UE este echivalentă cu dezvoltarea şi modernizarea ţării noastre, din toate punctele de vedere. Astăzi avem în faţa noastră o şansă unică de a transforma România într-o ţară ca afară, reprezentată de fondurile alocate prin PNRR. Este vitală îndeplinirea în timp util a tuturor ţintelor şi jaloanelor în acord cu cerinţele Comisiei Europene, pentru a putea beneficia cât mai repede de aceste fonduri importante. Sprijinul pe care Uniunea Europeană îl va oferi acum pentru agricultorii afectaţi de secetă trebuie să fie încă o dovadă, pentru toţi scepticii, că locul României este în UE, iar apartenenţa la comunitatea europeană, o comunitate de valori şi principii, este indisolubil legată de progresul nostru ca societate.
		Domnul Ioan Vulpescu: Se apropie de final unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale naţiunii noastre, Festivalul Internaţional "George Enescu", un simbol al muzicii clasice şi al excelenţei artistice aflat la ediţia cu numărul XXVI. George Enescu este o personalitate incontestabilă în lumea muzicii clasice, un compozitor, violonist, pianist, dirijor şi profesor de renume mondial. Prin Festivalul ce îi poartă numele, ne reamintim nu doar de moştenirea sa muzicală, ci şi de forţa artei de a uni oameni din diverse culturi şi naţiuni. Este cu părere de rău să constat că, nici la această ediţie a Festivalului, nu am avut o sală pe măsura renumelui său. Aceasta subliniază încă o dată importanţa investiţiilor în infrastructura culturală, pentru ca evenimente de asemenea calibru să poată fi găzduite în condiţii optime, aceasta deoarece Festivalul Enescu nu este doar un eveniment cultural, ci un veritabil brand de ţară. Este o ocazie prin care România se poate mândri pe scena internaţională cu moştenirea muzicală de excepţie pe care o avem şi cu contribuţia pe care o aducem la cultura mondială. Acest festival reflectă nu doar geniul lui George Enescu, ci şi capacitatea României de a fi un punct de referinţă în lumea muzicii clasice. Prin evenimente precum acesta, ne poziţionăm pe harta culturală a lumii şi încurajez toţi factorii de decizie să susţină şi să promoveze Festivalul Enescu ca un ambasador al României, ce aduce laolaltă talent, pasiune şi dedicaţie în slujba artei muzicale. Într-o lume în care diviziunile politice şi sociale par să se amplifice, muzica rămâne un limbaj universal. Bucuria marii muzici, pe care Festivalul "George Enescu" o aduce în inimile noastre, ne demonstrează că arta şi cultura pot depăşi orice bariere, construind poduri de înţelegere şi solidaritate. Îmi exprim recunoştinţa faţă de organizatorii acestui prestigios eveniment, artiştii participanţi şi publicul devotat care, ediţie după ediţie, transformă Bucureştiul şi România într-un veritabil epicentru al artei muzicale. Îndemn toţi românii să îmbrăţişeze şi să sprijine acest festival, nu doar ca o recunoaştere a contribuţiei lui George Enescu la patrimoniul muzical mondial, ci şi ca o afirmare a rolului esenţial pe care cultura şi arta îl joacă în construirea identităţii şi a viitorului naţiunii noastre. Să ne lăsăm inspiraţi de notele muzicale ce răsună în aceste zile, să ne bucurăm împreună de forţa transformatoare a muzicii şi să continuăm să promovăm valori, tradiţii şi talentul românesc pe scena internaţională!