Ioan Mang
Ioan Mang
Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.131/13-10-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 04-10-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2023

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Ioan Mang

  Declarații politice și intervenții ale deputaților: Ioan Mang - declarație politică: Statul român are obligația să protejeze minoritățile românești de pe granițe!;

Domnul Ioan Mang:

"Statul român are obligația să protejeze minoritățile românești de pe granițe!"

În declarația mea de astăzi aș dori să revin asupra un subiect pe care l-am mai abordat aici, în Parlamentul României. Consider că el trebuie să rămână în permanență în atenția noastră, cu atât mai mult în aceste vremuri tulburi, când subiecte mai importante și mai grave tind să acapareze agenda publică. Mă refer la problema minorității românești din Ucraina.

Subiectul rămâne, din păcate, de actualitate, pentru că statul ucrainean nu a reușit să găsească înțelepciunea necesară pentru a pune capăt unei situații care deranjează de foarte mulți ani în ceea ce privește folosirea limbilor minorităților.

Conform unui comunicat transmis de Uniunea Interregională "Comunitatea Românească din Ucraina", UI CRU, normele propuse în versiunea revizuită a Legii minorităților naționale, votate la 21 august 2023, au fost "discutate doar formal înainte de votare cu reprezentanții minorităților naționale autohtone din Ucraina, majoritatea propunerilor făcute de către reprezentanții minorităților naționale tradiționale fiind trecute cu vederea". Desigur, în noua lege există și evoluții pozitive ce merită semnalate: faptul că statul vecin "va furniza gratuit manuale imprimate și în format electronic în limba maternă elevilor din învățământul secundar care aparțin minorităților naționale", că "se recunoaște dreptul de a folosi limbile minorităților în publicitate și pentru desfășurarea unor acțiuni publice", precum și angajarea statului "să ofere asistență în limba maternă victimelor violenței domestice și beneficiarilor de servicii sociale". Doar că toate lucrurile acestea, chiar dacă erau necesare, nu sunt însă și suficiente, atâta timp cât românii din Ucraina, dar și alte minorități naționale - precum cea maghiară - arată că multe lucruri rămân încă nesoluționate, mai ales, cea esențială legată de utilizarea limbilor minorităților naționale în sfera administrativ-socială și instruirea în aceste limbi.

Deși în noua lege s-a menținut formularea de "minorități naționale tradiționale", nu este recunoscută explicit "existența minorităților băștinașe", cu toate că unele dintre minorități, printre care și cea română, s-au format ca etnie și popor, inclusiv și pe teritoriul actual al Ucrainei, rămânând ca segmente în afara statalelor lor naționale în componența Ucrainei. Legea adoptată a eliminat unul dintre criteriile importante pentru definirea minorităților naționale, adică faptul că reprezentanții săi locuiesc în mod tradițional pe teritoriul Ucrainei, golind astfel de conținut conceptul de minoritate națională.

Conform diasporei românești din Ucraina, normele adoptate în urmă cu câteva săptămâni, eșuează în a transpune în legislație prevederile Constituției Ucrainei. Modificările recente nu garantează nici acum minorităților aplicarea drepturilor care le sunt garantate prin Constituție și prin documentele internaționale și nici nu restabilesc drepturile anterioare ale acestora. Vă reamintesc că minoritățile naționale din Ucraina au fost "sistematic" lipsite de drepturile lor încă din 2015, o practică este inacceptabilă pentru un stat cu veleități europene și euroatlantice.

Vă mai reamintesc și faptul că drepturile minorităților etnice fac parte din valorile Europei, iar adoptarea legii minorităților este una dintre condițiile importante pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Am mai spus-o și data trecută, dar mă văd nevoit repete: relațiile de bună vecinătate sunt esențiale pentru noi, însă nu în detrimentul comunităților românești. Este atât de simplu și este un principiu care funcționează pentru orice țară europeană și democratică. Statul român este loial Ucrainei și solidar cu poporul ucrainean. Cred că am dovedit acest lucru, fără niciun echivoc, în ultimul an și jumătate! Este însă de neconceput ca Ucraina, neglijând valorile europene și încălcând drepturile comunitare și individuale, să emită pretenții de a deveni membră a Uniunii Europene.

În încheiere, aș mai adăuga un singur lucru - statul român trebuie să întreprindă toate demersurile necesare pentru a sprijini toate comunitățile românești de peste granițe pentru păstrarea, promovarea dar și dezvoltarea identității lor. Și mă refer nu doar la cele de la Nord de Prut, dar și cele la Sud de Dunăre sau la Vest de Vama Borș. Este obligația noastră morală atât față de strămoșii noștri care au luptat pentru ideea de națiune română, dar mai ales pentru noile generații care se nasc în aceste teritorii și pe care statul român nu are niciun motiv, că e pace sau e război, să le abandoneze.

Vă rog să îmi permiteți să vă prezint două paragrafe.

"Eu cred că Guvernul României ar trebui să se implice mai insistent în apărarea limbii noastre române, pentru că noi o pierdem și nouă ne pare foarte rău. Noi iubim limba noastră, noi ne zbatem pentru limba noastră, noi o prețuim mai mult decât voi acolo. Noi am spus totdeauna: vrem să vorbim, vrem să cântăm și să ne rugăm în limba noastră. Noi vorbim în limba strămoșilor noștri de ani de zile. Sunt sute de ani de când suntem români. Și acum, în câțiva ani, distrugem totul. Ne doare foarte mult. Mulți din România nu înțeleg asta. E durere când îți pierzi limba. Noi aici nu avem putere să facem ceva. Legea merge mai departe. Nu au cedat nicio literă din lege".

Cuvintele îi aparțin doamnei Elena Nandriș, unul dintre liderii comunităților românești din Ucraina. Nu ați auzit de la domnia-sa, așa cum nu veți auzi nici de la mine, nimic împotriva Ucrainei. Suntem toți de partea vecinilor noștri invadați de ruși și, așa cum am dovedit, îi sprijinim cu tot ce putem în drumul lor spre eliberarea teritoriilor ocupate de regimul Putin.

Înțelegem, în mod evident, faptul că ucrainenii sunt ocupați cu războiul, că se află într-o criză majoră, de rezolvarea căreia ține existența însăși a țării vecine ca stat suveran, cu aspirații europene, pe care România le susține. Însă cuvintele de durere exprimate de etnicii români din Ucraina, de frații și surorile noastre, nu pot și nu trebuie ignorate. Pe ele nu avem cum să nu le auzim și cum să nu le spunem! Lupta împotriva limbii române, stimați colegi, nu o putem susține, indiferent de cost. Pur și simplu, așa cum am mai spus de la această tribună, este un drept pe care statul român nu îl are!

În același timp, există o nevoie evidentă de a face mai mult, mult mai mult, pentru comunitățile românești de peste granițe. Este clar că nu am făcut și nu facem destul pentru ei.

Sunt convins că relațiile de bună vecinătate sunt esențiale pentru noi, însă nu în detrimentul comunităților românești. Este atât de simplu și este un principiu care funcționează pentru orice țară europeană și democratică.

Cred, în primul rând, că diplomația românească are datoria de a fi mult mai activă și mai apăsată în demersurile inițiate dar și în mesajele transmise. Nu suntem și nu putem fi în postura de a lăsa de la noi, de a ne face că nu știm și că nu vedem, mai ales pe relația cu țări care își doresc integrarea în UE și în NATO. Adică, integrarea și alături de noi, de români!

De asemenea, consider că trebuie întreprinse noi demersuri pentru a sprijini comunitățile românești, prin toate mijloacele, pentru păstrarea, promovarea dar și dezvoltarea identității lor. Limba română nu trebuie să moară nici la Nord de Prut, nici la Sud de Dunăre și nici la Vest de vama Borș. Învățământul în limba română, dreptul românilor la liberă asociere, schimburile culturale, economice, bursele de studii, sunt și pot fi mijloace eficace pentru a-i ajuta pe români.

Dar, înainte de orice, nu avem dreptul să tăcem, nu avem dreptul să ne facem că nu știm, nu avem dreptul să nu facem nimic! Inclusiv la nivel de diplomație parlamentară, prin grupurile de prietenie, putem acționa și putem face presiuni, pentru că de presiune este vorba, pentru a cere răspicat protejarea minorității românești, tot mai asuprite. Dacă nu vom face asta, stimați colegi, nu avem nicio scuză, nici din partea celor care comit așa ceva și mai ales, nici din partea noastră, dacă rămânem fără reacție.

       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 16 iunie 2024, 20:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro