Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 noiembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.151/29-11-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 08-11-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 noiembrie 2023

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8.22.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 8 noiembrie 2023, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Acestea se prezintă în scris sau verbal. Nu vor depăși 3 minute.

Iar algoritmul de prezentare: 3 deputați - PSD, 3 - PNL, 2 - USR, câte unul de la AUR, UDMR, minorități naționale și neafiliați.

Începem cu colegii care sunt prezenți în sală.

 
Virgil Alin Chirilă - declarație politică având subiectul Cu PSD la guvernare, Ministerul Transporturilor a reușit să folosească mai mulți bani europeni decât banii de la bugetul național pentru dezvoltarea infrastructurii strategice;

De la Grupul PSD, domnul Virgil Alin Chirilă.

Bine ați venit, domnule deputat, aveți cuvântul!

 

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Stimați colegi parlamentari,

Astăzi aș vrea să mă refer la un succes remarcabil al României, obținut la Ministerul Transporturilor, condus de ministrul Sorin Grindeanu. Nu îmi propun să îl ridic în slăvi pe colegul nostru de la PSD. Vreau doar să subliniez succesul României.

Este pentru prima dată când într-un an, investițiile finanțate din bani europeni sunt mai mari decât cele finanțate de la bugetul național. De la începutul anului până în prezent, avem investiții în infrastructură de 6,1 miliarde de euro din fonduri europene și 4,7 miliarde de euro de la bugetul național.

Este cu adevărat remarcabil, pentru că acest rezultat ne arată că România a ieșit din cercul vicios al unor reglementări legislative pe care noi înșine ni le impuneam și care se întorceau împotriva noastră, împiedicându-ne să absorbim banii europeni pe care îi aveam la dispoziție pentru dezvoltarea infrastructurii naționale.

În primele 9 luni ale anului, peste 57% din investițiile în infrastructura din România sunt finanțate din fonduri europene și doar puțin peste 42% sunt din bugetul național. Iar la acest rezultat, cea mai importantă contribuție a avut-o Ministerul Transporturilor, care a reușit să accelereze investițiile din Programul Operațional Infrastructură Mare. Și să nu uităm că pentru prima dată, în prima jumătate a anului, Ministerul Transporturilor a epuizat toți banii pe care îi avea în buget la acest capitol, iar acum este deja la a doua solicitare de suplimentare a fondurilor. A fost o primă suplimentare de o jumătate de miliard de euro, iar acum urmează încă o suplimentare, de aproximativ 400-500 de milioane de euro.

Din această performanță decurge un alt succes al României, pe care aș vrea să-l subliniez aici. În primele 8 luni ale acestui an România s-a clasat pe locul întâi în Uniunea Europeană în privința creșterii volumului construcțiilor, cu peste 19% un surplus, în condițiile în care în Uniunea Europeană avem un spor negativ de -0,7%. Locul întâi al României în privința creșterii volumului construcțiilor s-a realizat pe baza investițiilor publice, în care lucrările de infrastructură au cea mai mare pondere.

De ce mi se pare important? Pentru că sectorul construcțiilor reprezintă unul din motoarele principale ale creșterii economice în România. Deci putem spune că România crește acum pe investiții, nu doar pe consum. Pentru prima dată, crește într-o măsură mai mare pe baza investițiilor realizate din bani europeni, în comparație cu cele finanțate de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană;

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Christine Thellmann nu..., Cozmanciuc...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică din această dimineață se intitulează "Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană".

Consider că această decizie a Comisiei Europene, care astăzi, 8 noiembrie, devine publică, în baza unui raport asumat de Comisie, este una dintre cele mai importante decizii pe care Executivul european le-a luat în ultima perioadă, deopotrivă cu privire la ceea ce reprezintă extinderea sa în Est, și, nu în ultimul rând, sub ceea ce reprezintă apărarea intereselor legitime ale culturii și civilizației europene în fața agresiunii criminale a regimului dictatorial de la Kremlin.

Aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană reprezintă un pas înainte pentru noi toți, iar deschiderea capitolelor de negociere, în baza unui raport în care Republica Moldova, spre exemplu, a îndeplinit cu succes deja 6 din 9 condiționalități, într-un context deosebit de grav, fiind victima unor agresiuni hibride din partea Rusiei și totodată aflându-se la hotarele unui război de agresiune pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucrainei, reprezintă o performanță reală pe care noi toți, români de pe ambele maluri ale Prutului, nu putem decât să o salutăm și să o susținem cu toată puterea noastră, pentru că Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, iar viitorul nostru nu poate fi decât unul singur - împreună.

Cred cu tărie că Republica Moldova va avea capacitatea de a îndeplini toate condiționalitățile Uniunii Europene.

Cred că doar prin susținerea deschisă a României și, de asemenea, cu implicarea directă și intensă a autorităților publice locale din Republica Moldova în procesul de negociere a capitolelor de aderare, acest obiectiv poate fi adus la îndeplinire într-un termen rapid de timp.

De asemenea, sper că această recomandare a Comisiei Europene nu va rămâne doar o recomandare, iar la Summitul Consiliului European din decembrie, anul acesta, toate statele europene vor înțelege cât de important este în acest moment ca Republica Moldova să fie parte din Uniunea Europeană.

Cred că nu mai este timpul de jocuri subterane cu Rusia.

Cred că nu mai este timpul de aranjamente pe sub masă.

Și cred că niciun Guvern responsabil din Uniunea Europeană, al oricărui stat, oricum s-ar numi el, nu mai este în măsură să încerce să negocieze tot felul de interese mărunte pe seama vieților oamenilor, pe seama libertății, siguranței, securității continentului european.

Cred în unitatea națională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului și susținem cu tărie și fermitate procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care este un proces de unitate națională românească și unul din factorii care vor permite cu adevărat protecția drepturilor și libertăților cetățenești, aici, în estul Europei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Viorica Sandu - declarație politică având ca temă campania națională de promovare a produselor românești, lansată de Partidul Social Democrat;

Revenim la Grupul PSD.

Doamna deputat Viorica Sandu.

Vă rog, doamnă.

 

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

Începând cu luna august, prețurile alimentelor au scăzut cu aproximativ 2%. Cele 14 alimente de bază pentru care Partidul Social Democrat a plafonat adaosul comercial au înregistrat ieftiniri de până la 49%, ne arată datele publicate de Institutul Național de Statistică.

Pentru a proteja puterea de cumpărare a românilor, în special acum, în prag de iarnă, Guvernul a decis limitarea adaosului comercial pentru alimentele de bază cu încă trei luni, dar și extinderea măsurii la alte noi șapte categorii de produse. Printre acestea se numără: lactate, orez și carne.

Luna aceasta, Partidul Social Democrat a lansat o campanie națională de promovare a produselor românești. Așa cum a spus și premierul Marcel Ciolacu, "A cumpăra românește este cel mai autentic gest de patriotism economic". Înseamnă a prețui munca românilor, a-i ajuta să își crească afacerile, să păstreze și să creeze locuri de muncă. În același timp, înseamnă a contribui la păstrarea tradițiilor noastre din zone precum cea gastronomică, arte, meșteșuguri și multe altele.

Produsele autohtone au o calitate cel puțin la fel de bună precum cele de import și, de multe ori, chiar prețuri mai mici. Le găsim peste tot în jur, de la piață, la magazinele mici sau mari, la fiecare târg din sate sau orașe. Ele merită să fie apreciate, valorizate și făcute cunoscute, atât în țară, cât și în străinătate. Brandul de țară se construiește nu cu un slogan pompos sau cu o "frunză" desenată. El are la bază oameni deștepți, creativi și harnici, produse și servicii competitive care ies în afara granițelor. Acestea vorbesc despre valoarea românilor și potențialul nostru mai mult decât orice artificiu de comunicare.

Mă bucur că, într-o perioadă relativ scurtă, un număr mare de companii românești s-au alăturat inițiativei Partidului Social Democrat și s-au înscris, cu produsele lor, pe site-ul dedicat campaniei. Demersul a fost extrem de bine primit de către mediul privat și mulți alți antreprenori vor veni alături de noi.

Așadar, vă îndemn și pe dumneavoastră, dragi colegi - haideți să cumpărăm românește! Să mâncăm, să construim, să călătorim românește!

Deputat al PSD de Galați, Viorica Sandu.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
Gabriel-Ioan Avrămescu - declarație politică intitulată Parcul Industrial Buzău - o necesitate pentru dezvoltarea economică;

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu.

 

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează "Parcul Industrial Buzău - o necesitate pentru dezvoltarea economică".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Într-o lume în care dezvoltarea economică este esențială și se caută de către fiecare entitate publică soluții, municipiul Buzău pare să rămână în urmă. În ciuda numeroaselor apeluri și propuneri făcute de PNL Buzău, primarul Constantin Toma refuză să realizeze Parcul Industrial Buzău, un proiect care ar putea aduce numeroase beneficii orașului și locuitorilor săi.

Buzăul este unul dintre municipiile din România care nu este luat în calcul de investitori, dintr-o serie de motive care se țin în lanț. Lipsa infrastructurii adecvate, a unui mediu de afaceri prietenos și a unui parc industrial sunt doar câteva dintre motivele pentru care investitorii aleg să își deschidă afacerile în alte orașe.

Parcul Industrial Buzău ar putea fi soluția la aceste probleme. Acesta ar putea atrage investitori, creând astfel noi locuri de muncă și stimulând economia locală. În plus, un parc industrial ar putea aduce și alte beneficii, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii locale și creșterea calității vieții pentru locuitorii orașului.

PNL Buzău a atras atenția în mai multe rânduri asupra necesității realizării acestui parc industrial. În ciuda acestui fapt, primarul Constantin Toma a ales să ignore aceste apeluri, punând astfel în pericol dezvoltarea orașului și viitorul acestuia.

Este esențial ca liderii locali să înțeleagă importanța unui parc industrial pentru dezvoltarea unui oraș. Un parc industrial nu este doar un loc unde se desfășoară activități economice, ci și un motor de dezvoltare a orașului, un loc unde se creează locuri de muncă și se stimulează inovația.

PNL Buzău va continua să propună și să facă demersuri pentru realizarea Parcului Industrial Buzău. Este timpul ca primarul Toma să își asume responsabilitatea și să acționeze în interesul orașului și al locuitorilor săi.

Realizarea acestui parc este o necesitate, nu doar o opțiune. Este timpul ca Buzăul să se alăture celorlalte orașe din România care au înțeles importanța dezvoltării economice și a mediului de afaceri local.

Vă mulțumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL de Buzău.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
Onuț Valeriu Atanasiu - declarație politică având ca subiect repararea unei nedreptăți rezultate în urma aplicării O.U.G. nr. 57/2023;

Al treilea vorbitor de la Grupul PNL, domnul Onuț Valeriu Atanasiu.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Onuț Valeriu Atanasiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Mă aflu în fața dumneavoastră pentru a vă cere să reparăm o nedreptate.

În urma aplicării O.U.G. nr. 57/2023, a fost creată o discrepanță între salarizarea personalului care ocupă funcții de conducere - și aici mă refer la inspector, director, director adjunct - și personalul didactic care beneficiază de sporuri specifice, cum ar fi gradul didactic sau dirigenția.

Dintr-o scăpare legislativă, majorările salariale din educație nu au vizat, așadar, și conducătorii unităților de învățământ preuniversitar. Drept urmare, s-a ajuns la situația bizară ca un director cu vechime să câștige mai bine dacă ar sta la catedră, cu mai puțin stres. Are mai puține responsabilități, lucrează mai puțin și e mai bine plătit.

În consecință, mulți au decis să renunțe la funcții și avem acum școli pe care nu le mai conduce nimeni.

În septembrie anul acesta, am propus, alături de colegul parlamentar, Szabó Ödön, de la UDMR, ca din octombrie salariile de bază pentru personalul care ocupă funcții de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar să crească cu 1.500 de lei lunar.

Propunerea de modificare legislativă a fost deja avizată în cadrul Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, al cărei vicepreședinte sunt.

În prezent, actul așteaptă de mai bine de o lună să fie introdus pe ordinea de zi a Comisiei pentru muncă. Este necesară urgentarea acestei acțiuni, pentru că au trecut deja două luni de la începerea noului an școlar, iar lucrurile se agravează.

Trebuie să înțelegem că un director, fie el de grădiniță, ciclu primar, gimnazial sau liceu, nu este un moft.

Fără conducere, educația se transformă în haos - nu are cine plăti salarii sau operațiuni simple de întreținere ori complexe, de investiții. Riscăm blocarea întregului sistem.

Acesta este motivul pentru care vă cer să reparăm această nedreptate legislativă. Pentru a nu ne trezi în fața unui rău greu de reparat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Radu Tudor Ciornei - declarație politică intitulată Radiografiile unui stat eșuat, partea a XII-a - Reîntoarcerea Godeilor;

Mergem la Grupul USR.

Radu Tudor Ciornei.

Urmează domnul Alin Apostol.

 

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Radiografiile unui stat eșuat, partea a XII-a - Reîntoarcerea Godeilor".

În ultimele zile ale unui an preelectoral, marcate pe plan internațional de războaie lipsite de sens, acte de violență diabolice, de o cruzime nemaiîntâlnită de la mijlocul secolului trecut, România se confruntă cu rezultatele unei guvernări inepte, lipsite de viziune managerială, ce vrea să contrazică vechea zicală ce ne spune că nu se poate să fii și cu slănina în pod și cu buzele unse.

Dorind să amăgească Uniunea Europeană, pentru a nu pierde banii din PNRR, Guvernarea lui Marcel și Nicu a orchestrat o șușanea pseudoparlamentară prin care a aruncat o mână de praf în ochi opiniei publice și, speră ei, Bruxelles-ului. Am asistat oripilat la nerușinarea cu care alianța împotriva firii a votat nonșalant ca pensiile speciale să fie impozitate cu un procent modic, iar echitatea socială a vârstei de pensionare să se instaureze începând cu 2062. Pe lângă această mascaradă de bâlci, mărirea pensiilor de la 1 ianuarie va da înapoi specialilor gen Ciucă tot ce au pierdut prin microimpozitarea prevăzută de legea prin care au făcut ce fac de mai bine de 30 de ani - înșală, mint și fură, cu o totală nepăsare față de adevăratele probleme economice și sociale. În fapt, se pregătește o nouă categorie de speciali - slujitorii de nădejde ce bat din poartă în poartă în ziua alegerilor - primarii. Legea e votată, urmează doar a nu mai fi prorogată când o nouă criză va deturna atenția opiniei publice. În plus, mimarea jalnică, cu accente de bâlci rural, a reducerii aparatului supradimensionat al statului eșuat frizează din nou ridicolul. Întâi au creat posturi, ocupate imediat, pentru a desființa posturi ce erau și până acum neocupate. Clanurile, rudele și amantele bravilor apărători ai moralei creștine și ai famigliei tradiționale au rămas neclintite.

În zarva mediatică a ultimelor zile, partidul cu doi prim-miniștri ajunși în pușcărie și-a dat din nou în petic, repunând-o în funcții și drepturi pe mama Godeilor, modelul lor suprem de evlavie și bunătate creștină - Gabriela Pandele Firea. Trasă pe linie moartă doar cât a fost necesar să mimeze Marcel intransigența cu care, așa cum titrează presa ticăloșită, taie în carne vie, Firea a fost reșapată, vulcanizată și readusă în prima linie a partidului care deja nu ne mai surprinde cu nimic, în planul minciunii, venalității și ticăloșiei. După ce locotenentul ei de nădejde, Godei, a fost împroprietărit cu azilele groazei, Firea usturoi nu mâncase, iar de ipochimenul respectiv - mai-mai că se jura că nu l-a văzut în viața ei.

În încheiere, mă întreb - oare ce credință în Dumnezeu poate avea un om care dă, cu bună știință, pe mâna unui vechil nemilos, precum Godei, zeci de bătrâni care au trăit, după o viață de muncă, un adevărat infern? Ce credință are liderul de partid care e dispus ca, pentru promisiunea unui scor electoral mai bun, să repună în drepturi un asemenea om?

Ce credință au cei care ar învesti cu încrederea lor și cu votul lor o asemenea persoană?

Vă mulțumesc.

Radu Tudor Ciornei, deputat al USR în Circumscripția nr. 35 Suceava.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Alin-Gabriel Apostol - declarație politică intitulată Rechinii imobiliari încearcă să păcălească cetățenii;

Urmează domnul deputat Alin-Gabriel Apostol.

Se pregătește domnul Dan Tanasă.

 

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Rechinii imobiliari încearcă să păcălească cetățenii"

Dezvoltatorii încearcă pe toate căile să trimită mesajul că dreptul de proprietate al spațiilor verzi private este încălcat. Este o direcție de tip AUR, manipulatoare.

Codul urbanismului specifică clar că nu toate terenurile private sunt declarate "spațiu verde", ci doar cele de utilitate publică și de interes public general, normal într-o țară europeană, și nu bananieră.

Trebuie să înțelegem că această prevedere este utilă mai ales când în 30 de ani de administrație PSD și PNL, în București s-au pierdut peste jumătate din spațiile verzi. Și, mai mult, când Bucureștiul are de 5 ori mai puțin spațiu verde decât recomandarea europeană. De multe ori, acest spațiu verde a fost pierdut prin retrocedări ilegale.

PSD și PNL au preluat observațiile dezvoltatorilor și duc un atac concertat asupra spațiilor verzi pe mai multe paliere - lasă în afara reglementării spațiile verzi private, ca să se poată construi cartiere în parcuri, ca, de exemplu, în IOR. Dezincriminează schimbarea destinației terenurilor și obligă administrația publică să răscumpere terenurile private în termen de 12 luni, la prețuri de peste 10 ori mai mari decât cele din piață.

Mai mult, aceștia vizează și spațiile publice verzi. Vor ca terenurile să fie considerate spații verzi, doar cele care au în realitate iarbă și copaci pe ele, și nu cele care sunt declarate în PUG ca spații verzi. Spre exemplu, dacă avem un teren public amenajat ca o parcare, dar care este prevăzut în PUG ca spațiu verde, PSD și PNL vor să "planteze" pe el un bloc.

Uite cash-ul, nu e cash-ul.

Guvernul Tăntălău și Gogoman. La nici două săptămâni după ce CCR a arătat încă o dată că este o marionetă a PSD-ului și a PNL-ului, validând ordonanța creșterii de taxe, Ciolacu a renunțat la o parte din prevederile acesteia.

Ciolacu și Ciucă dau din colț în colț, zicând că ei nu au știut nimic de această limitare a numerarului, fiecare dând vina pe celălalt.

Acest lucru arată cât de incapabil este acest guvern de habarniști.

PSD calcă pe cadavre. La propriu. La nici 5 luni după Azilele Groazei, PSD o spală pe Firea și o reînscăunează ca președinte PSD București și prim-vicepreședinte PSD național.

Penitența "sfintei" Firea a durat 4 luni. Atât consideră dumneaei și PSD-ul că merită zecile de bătrâni torturați în azilele apropiaților doamnei Firea. Atât de lungă consideră că este memoria românilor.

Nu! De data asta ulciorul nu mai merge la apă. De data asta, românii nu se mai lasă păcăliți de fățărnicia doamnei Firea și a PSD-ului, în general.

Vă mulțumesc.

Alin Apostol, deputat al USR.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Dan Tanasă - declarație politică intitulată Salutăm redeschiderea Fabricii de Zahăr de la Luduș;

Trecem la Grupul AUR.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Urmează, de la UDMR, domnul József Kulcsár-Terza.

 

Domnul Dan Tanasă:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

"Salutăm redeschiderea Fabricii de Zahăr de la Luduș"

Doamnelor si domnilor deputați,

Unul dintre investitorii români care au achiziționat Fabrica de Zahăr de la Luduș a anunțat, recent, că, după reînceperea producției de către această companie, primele cantități de zahăr produse în orașul mureșean au ajuns deja în magazine, sub brandul "Bod".

După îndelungi eforturi, Fabrica de Zahăr de la Luduș a fost salvată de la distrugere și, datorită unor antreprenori români, producția de zahăr din România va continua. Chiar și noul proprietar afirmă că la Luduș tehnologia este foarte bună, fabrica este complet automatizată și în ultimele luni s-a reușit aducerea înapoi a personalului tânăr.

La momentul deciziei companiei franceze de a vinde fabrica, erau realizate contracte cu aproximativ 350 de fermieri români care se pregăteau să livreze anual sfeclă către procesator. Tereos prelua sfecla de pe o suprafață de aproximativ 7.000 de hectare din cele 20.000-22.000, cât se cultivă anual în România. Închiderea acestei fabrici ar fi însemnat ca producția națională să se rezume la o singură fabrică ce procesează sfecla de zahăr, respectiv fabrica de la Roman, deținută de Compania austriacă "Agrana".

Încă de când am aflat despre problemele de la Luduș, de la fermierii mureșeni, care erau îngrijorați, am luat atitudine și am depus numeroase eforturi pentru ca fabrica să fie salvată. Pe parcursul mai multor luni, am adresat numeroase întrebări și interpelări miniștrilor agriculturii, prim-ministrului și autorităților locale. Am fost chiar și la fața locului și am comunicat presei pericolul major de a pierde una din singurele fabrici de zahăr din România.

Mă bucur că în ceasul al doisprezecelea, datorită forței economice a unor antreprenori români, și nu datorită implicării guvernanților de la PSD și PNL, această fabrică din județul Mureș a putut fi salvată. Românii au salvat Fabrica de Zahăr de la Luduș, însă au nevoie în continuare de ajutor pentru a menține producția de zahăr la Luduș.

În încheiere, țin să subliniez faptul că, din cele 33 de fabrici de prelucrare a sfeclei de zahăr, care funcționau în 1989, în prezent mai funcționează doar două, cea de la Luduș fiind singura cu capital românesc. 30 de fabrici de zahăr au fost culcate la pământ în ultimii 30 de ani, sub privirile politrucilor de la PSD, PNL și UDMR. Distrugerea sistematică a tot ceea ce este românesc, acesta a fost singurul plan de guvernare al PSD și PNL.

Le urez mult succes antreprenorilor și agricultorilor români din acest domeniu și îi asigurăm că se pot baza pe Alianța pentru Unirea Românilor, pe întregul nostru suport, pentru a continua producția de zahăr din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Kulcsár-Terza József-György - declarație politică având ca subiect 29 octombrie a fost ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc, când în peste 100 de localități din această regiune s-a aprins «flacăra autonomiei»;

Mergem mai departe, la Grupul UDMR.

Domnul Kulcsár-Terza.

Urmează domnul Manea, de la minoritățile naționale.

 

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Mulțumesc frumos.

Bună dimineața!

"29 octombrie a fost ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc, când în peste 100 de localități din această regiune s-a aprins «flacăra autonomiei»"

Citez din Manifestul Consiliului Național Secuiesc: "Autonomia Ținutului Secuiesc ar fi garanția securității, a păcii și a bunăstării și un cadru juridic care garantează egalitatea deplină a tuturor cetățenilor regiunii".

În data de 28 septembrie, Emmanuel Macron, președintele Franței, a declarat în fața reprezentanților aleși ai Insulei Corsica că această regiune trebuie să primească autonomie teritorială. Autonomia teritorială funcționează și în alte țări din Europa, ca, de exemplu, în Italia, Finlanda, Spania și inclusiv în Republica Moldova, unde Găgăuzia are autonomie teritorială.

Oare România nu face parte din Europa?

Este revoltător faptul că autoritățile române sprijină afirmațiile "Afară cu ungurii din țară!" sau "Plecați în Mongolia!", să nu mai vorbim de barbarismul de la Cimitirul Eroilor din Valea Uzului.

Domnule președinte Iohannis, domnule ministru Predoiu, opriți genocidul împotriva maghiarilor și secuilor!

De peste o sută de ani se încearcă alungarea noastră de pe aceste teritorii, dar vă spun, nu o să reușiți niciodată.

Și să nu uitați, se apropie ziua dreptății. Dumnezeu va face dreptate!

Ținutul Secuiesc a fost, este și va fi! Székelyföld volt, van és lesz!

Autonómiát Székelyföldnek! Szabadságot a székely népnek!

Deputat Kulcsár-Terza József.

Mulțumesc.

 
Cătălin-Zamfir Manea - declarație politică având ca temă lansarea celui mai ambițios program social, cultural, politic din ultimii 30 de ani, intitulat Romi pentru România;

Domnul Ilie Dan Barna:

Urmează Grupul minorităților naționale.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea.

 

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Zilele trecute, Partida Romilor, organizația reprezentativă a minorității rome, a lansat poate cel mai ambițios program social, cultural, politic, intitulat "Romi pentru România". Spuneam, cel mai ambițios program din ultimii 30 de ani.

Acest program este construit pe 6 piloni și are la bază accesul comunității rome la educație, la sănătate, dezvoltarea comunitară și infrastructura din comunitățile de romi, este axat pe cultură și identitate și, nu în cele din urmă, pe asumarea unor măsuri, atât în plan legislativ, cât și la nivelul Guvernului României.

Ce înseamnă totuși acest program intitulat "Romi pentru România"?

În primul rând, înseamnă componenta istorică, culturală și identitară a noastră, a romilor.

Înseamnă contribuția romilor în România, pentru că romii au fost prezenți în toate momentele importante de construcție și de făurire a statului român.

Înseamnă respect pentru înaintașii noștri, pentru bunicii noștri, care au luptat alături de români pentru întregirea acestei țări.

Ce înseamnă "Romi pentru România"? "Romi pentru România" înseamnă datoria noastră, a tuturor, de a păstra vie memoria victimelor, celor care au fost deportați în Transnistria în timpul Regimului Antonescu.

"Romi pentru România" înseamnă respect și recunoștință pentru toate personalitățile pe care etnia noastră le-a dat acestei țări.

"Romi pentru România" înseamnă iubirea, respectul și loialitatea noastră, a romilor, față de România și față de toți cetățenii săi.

Nu în cele din urmă, Programul "Romi pentru România" înseamnă voință politică din partea partidelor politice aflate în Coaliția de guvernare, chiar și din partea partidelor aflate în opoziție, pentru a pune în aplicare o serie de soluții care să îmbunătățească condițiile de viață ale romilor din România.

În calitate de reprezentant din partea minorității rome în Parlamentul României, am datoria și responsabilitatea ca vocea romilor să fie auzită atât aici, în plenul Parlamentului, cât și în alte instituții publice.

De aceea, vă spun că copiii noștri au nevoie de educație în această zonă și trebuie făcute eforturi pentru a-i păstra pentru o perioadă cât mai îndelungată de timp în sistemul educațional.

Romii au nevoie de acces la energie electrică, au nevoie de dezvoltarea comunităților de romi.

Segregarea și discriminarea trebuie să înceteze.

Închei prin a vă spune că "Romi pentru România" înseamnă regândirea strategiei Guvernului pentru romi, o nouă viziune și o nouă paradigmă în ceea ce privește politicile publice pentru romi și măsurile care trebuie luate, atât aici, în plan legislativ, cât mai cu seamă și la nivelul Guvernului României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
Cristian-Paul Ichim - declarație politică intitulată Sistemul românesc de sănătate este în criză din cauza managementului guvernamental deficitar;

Mergem la neafiliați.

Domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

 

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează "Sistemul românesc de sănătate este în criză din cauza managementului guvernamental deficitar".

Sănătatea unui popor este fundamentală pentru o evoluție europeană modernă și coerentă. Într-o Românie extrem de divizată între mediul urban și rural, între bogați și săraci, între privilegiați și restul, deciziile din sănătate ar trebui să echilibreze bunul mers al societății. Însă, sistemul românesc este condus cu aroganță, cu lipsă de transparență și este dominat constant de incertitudini. Faptul că românii se află pe ultimele locuri în Europa, atât în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale curente, dar și viitoare, este rezultatul unor experiențe negative repetate.

Pandemia de COVID-19 a evidențiat vulnerabilități critice în sistemul nostru de sănătate. Însă, oportunitatea implementării PNRR ar trebui să reprezinte o ancoră fermă pentru decidenții guvernamentali. Dar, într-un sistem bolnav, în care abundă incompetența și politicianismul, obiective esențiale din reforma planificată și asumată prin PNRR sunt fie în mare întârziere, fie complet abandonate.

Într-un sondaj ISOP realizat în 2022 despre starea sistemului de sănătate la nivel european, România se află pe penultimul loc în clasamentul încrederii față de sistem, iar 46% din concetățenii noștri consideră că nu primesc cel mai bun tratament. Principalele provocări sunt legate de costul mare și accesul dificil la tratamente, birocrația inutilă și excesivă, urmate de personalul insuficient și timpul de așteptare. Nimic nu s-a schimbat în ultimul an, dovadă sunt multitudinea de situații problematice semnalate în spațiul public de pacienții români.

Performanța sistemului de sănătate este strâns legată de capacitatea administrativă, care este extrem de redusă. Unul din motivele principale sau principalul motiv este faptul că avem schimbări pe criterii politice în zona administrativă la spitalele din țară, la Institutul Public de Sănătate, la Casa de Asigurări de Sănătate. Este imposibil să faci o planificare pe termen mediu și lung, este imposibil să te specializezi ca manager dacă depinzi în totalitate de voința unui grup dintr-un partid.

România investește foarte puțin în prevenție, iar enorm de multe programe naționale de prevenție, de screening și de depistare precoce a unor boli fie sunt abandonate, fie nu au norme de aplicare sau depind de proceduri birocratice mult prea complicate pentru a ajunge la timp la pacienți. Sistemul înghite enorm de mulți bani, care sunt gestionați ineficient și absolut deloc în folosul pacientului.

Sistemul de sănătate românesc are nevoie de implicare responsabilă, de reformă integrată și mai ales de un management guvernamental mai pregătit și dedicat pentru grija față de români. Responsabilitatea Ministerului Sănătății ar trebui să fie exclusiv politicile de sănătate și supervizarea implementării acestora, în niciun caz consolidarea puterii Coaliției de guvernare.

Mulțumesc.

Deputat Cristian-Paul Ichim, Circumscripția nr. 4 Bacău.

 
Florian-Claudiu Neaga - declarație politică intitulată Managementul resurselor umane din sănătate trebuie să devină o prioritate cu adevărat!;

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PSD. Văd că a mai venit un coleg.

Domnul Claudiu Neaga?

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Urmează doamna Christine Thellmann.

 

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Încă din primele zile ale mandatului de deputat am susținut faptul că cea mai importantă componentă a sistemului de sănătate din țara noastră este resursa umană, cadrele medicale și personalul auxiliar reprezentând o componentă strategică în dezvoltarea întregului sistem la nivelul de performanță pe care cetățenii îl așteaptă de mai bine de 30 de ani.

Am susținut constant faptul că reforma sistemului medical nu va fi niciodată completă fără o analiza amplă a resurselor umane active în sistem, și nu mă refer doar la media de vârstă a cadrelor medicale și a personalului auxiliar ce deservește unitățile medicale sau la numărul acestora, comparativ cu alte state europene.

Performanța actului medical și în definitoriu a întregului sistem de sănătate este direct proporțională cu calitatea managementului resurselor umane și capacitatea de a planifica, forma, gestiona, și, nu în ultimul rând, de a motiva cadrele medicale și personalul auxiliar.

Sistemul de sănătate din România traversează de o perioadă de timp o criză acută a resurselor umane. Fie că ne referim la numărul scăzut de medici ATI din timpul pandemiei, la medicii de familie care au ajuns să deservească și peste 3.000 de pacienți la un singur cabinet, la numărul scăzut de medici radiologi, astăzi sub 2.000 de specialiști la peste 500 de unități medicale, sau la numărul scăzut de asistenți medicali și personal auxiliar, tot acest deficit este rezultatul prioritizării improprii a managementului resurselor umane în cadrul strategiilor naționale multianuale, elaborate anterior.

O problemă importantă este reprezentată de modul de pregătire în rezidențiat, activitate organizată acum de universitățile de medicină. Școala românească de medicină este recunoscută la nivel internațional ca fiind una dintre cele mai performante, generatoare de forță de muncă în sănătate la standarde înalte. Ceea ce este mai puțin cunoscut este faptul că România, cu cele 6 universități de medicină și alte 7 facultăți de medicină, în alte orașe, ocupă, în prezent, unul dintre primele locuri în ceea ce privește numărul de absolvenți de medicină din Europa.

Cu toate acestea, problema stringentă care apare în prezent o constituie încadrarea tinerilor specialiști în sistemul de sănătate, încadrare care ar trebui să se realizeze cu precădere în județele și regiunile slab deservite, prin prioritizarea rezidențiatului pe post, în detrimentul celui pe loc, pentru o perioadă de timp.

De asemenea, curricula de pregătire în rezidențiat pentru un număr însemnat de specialități a rămas în continuare neactualizată, în ultimii ani.

Strategia multianuală pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022-2030, care se bazează pe patru arii majore, respectiv generarea, gestionarea, gestionarea motivării și guvernanța resurselor umane în sănătate, și mai ales Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, recent aprobată de Guvern, cuprind măsurile necesare, dar care trebuie implementate pentru realizarea obiectivului strategic al asigurării necesarului de specialiști în sistemul sanitar din România, în beneficiul tuturor cetățenilor.

Deputat al PSD, Florian Neaga.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Christine Thellmann - declarație politică având titlul România va avea mai multe păduri;

Mergem la Grupul PNL.

Doamna Christine Thellmann.

Se pregătește domnul Cozmanciuc.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineața, stimați colegi.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "România va avea mai multe păduri".

Stimați colegi,

Am primit cu mare bucurie proiectul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care pășunile reintră în programul de împăduriri, prin PNRR. Dacă vrem cu adevărat să încetinim efectele negative ale încălzirii globale și ale schimbărilor climatice trebuie să creștem, începând de astăzi, suprafețele de păduri din toată țara.

Avem deja peste 2.300 de hectare de pășune care au fost declarate eligibilele pentru împăduriri. Întregul program are o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, iar Guvernul, pe lângă plantarea și întreținerea puieților, va oferi suportul financiar necesar pentru a compensa și pierderile temporare de venit agricol.

Proprietarii trebuie să știe că timp de 20 de ani vor beneficia de o primă de sechestrare de carbon, în valoare de 456 de euro/ha/an.

Pe lângă beneficiile pentru climă, împădurirea va aduce și avantaje directe pentru comunitățile locale. Pădurile sunt surse vitale de hrană, apă curată și medicamente, oferind resurse esențiale pentru comunitățile noastre. De asemenea, ele oferă locuri de recreere și turism, stimulând economiile locale și creând locuri de muncă pentru comunități întregi. În plus, pădurile funcționează ca barieră naturală împotriva dezastrelor naturale, precum inundațiile și alunecările de teren, protejând astfel viețile și proprietățile comunităților.

Prin eforturile noastre comune de împădurire putem face o diferență semnificativă. Plantarea și protejarea pădurilor nu sunt doar investiții într-un mediu mai sănătos și într-un climat stabil, ci și într-un viitor mai sigur și mai prosper pentru toți.

Îmi doresc ca tot mai mulți proprietari de astfel de terenuri să folosească acești bani din PNRR, în acest scop.

Prin aceste fonduri vom putea reîmpăduri România. Este un pas important pentru viitorul țării noastre.

Christine Thellmann, deputat al PNL de Sibiu.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică despre Necesitatea unei strategii de combatere a terorismului;

Mergem mai departe, la domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Domnule președinte de ședință,

Declarația mea de astăzi este intitulată "Necesitatea unei strategii de combatere a terorismului".

Dragi colegi,

Cu toții ne aducem aminte despre momentele și șocul pe care l-am trăit în momentul în care, pe 11 septembrie 2001, a avut loc acel atentat sângeros. Imediat s-a format o coaliție internațională împotriva terorismului și mai ales împotriva factorilor care au determinat apariția acestui fenomen.

Războiul împotriva terorismului a început atunci, însă el trebuie continuat și acum, și în viitor. Fiecare stat democratic are datoria de a susține această luptă, al cărei exemplu perfect este barbarismul, pe care îl vedem cu toții în momentele acestor zile în zona Israel și Fâșia Gaza.

Fiecare știre difuzată lasă un impact puternic asupra privitorilor. Trăim momente grele, în care sute de familii se întreabă dacă rudele lor trăiesc și cu teamă așteaptă fiecare clipă, cu o speranță a unui anunț pozitiv. Acțiunile teroriste dăunează tuturor, fiecărei populații, fiecărei națiuni, fiecărui om care își dorește o conduită și o viață liniștită.

De la începutul secolului și până în prezent, organizațiile teroriste au evoluat concomitent cu societatea și s-au adaptat prin mijloace de infiltrare, prin persuasiune și mai ales prin recrutarea și adaptarea la contextul actual. Mediul online le ușurează munca și a adăugat un strat important eforturilor pentru "cauza" lor, devenind o masă și o zonă în care manipularea poate fi utilizată foarte ușor. De aceea, terorismul a ajuns o amenințare la adresa securității globale ce necesită, implicit, un răspuns global. În acest punct putem admite că un lucru nu s-a schimbat de la începutul secolului și până acum: discuțiile și inițiativele de pace sunt cheia pentru a neutraliza un conflict. Aceste demersuri trebuie făcute în regim de urgență și acum, astfel încât factorul și tot ce se întâmplă în momentul de față în Orientul Mijlociu să înceteze.

În această situație, România trebuie să susțină în continuare eforturile internaționale prin care ne dorim o rezoluție pentru a ne întoarce la pace. De aceea, demersul de promulgare a unei ratificări, prin care tot ce înseamnă combaterea terorismului, trebuie susținut.

Trebuie identificate orice acte de susținere prin care aceste organizații teroriste trebuie scoase în afara legii și mai ales prin care trebuie încetată orice formă de barbarism împotriva populației și împotriva civililor.

Sperăm că în curând vom fi martorii unei rezoluții în care acest conflict să fie încetat definitiv.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit deputat al PNL Neamț, Mugur Cozmanciuc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Cristina-Elena Dinu - declarație politică având titlul Noua lege care va guverna pensiile, un obiectiv primordial pentru PSD;

Revenim la Grupul PSD.

Doamna deputat Cristina-Elena Dinu.

Aveți cuvântul, doamnă.

 

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este "Noua lege care va guverna pensiile, un obiectiv primordial pentru PSD".

Partidul Social Democrat are între obiectivele primordiale ale actualei guvernări definitivarea și punerea în aplicare a noii legi a pensiilor, proiectul constituind și un important jalon din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Revizuirea Legii pensiilor urmărește atingerea a trei ține majore. În primul rând, vor fi eliminate toate inechitățile existente în sistemul de pensii publice, conform principiului "pensii egale pentru muncă și contribuții egale". Recalcularea tuturor pensiilor românilor va însemna, de asemenea, anularea acelor situații discriminatorii apărute în trecut, conform cărora oameni care au muncit în același domeniu și aceeași perioadă aveau pensii diferențiate de câteva sute de lei. Aceste nemulțumiri justificate au survenit din cauza modalităților de calcul a pensiilor, în baza unor dispoziții legale diferite și neuniforme, determinate de anumite incoerențe legislative.

În al doilea rând, redimensionarea pensiilor va conduce la consolidarea principiului contributivității, prin limitarea pensionărilor anticipate și uniformizarea condițiilor de vechime necesar a fi îndeplinite.

Nu în ultimul rând, actul normativ va asigura stabilitatea veniturilor pentru sistemul național de pensii, urmărind inclusiv stimularea prelungirii activității profesionale doar după împlinirea vârstei de pensionare.

Modificarea legii pensiilor va ține cont și de menținerea puterii de cumpărare a beneficiarilor, noul act normativ stipulând majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie a fiecărui an, în conformitate cu rata inflației și creșterea reală a salariului mediu brut.

Deputat al PSD Cristina-Elena Dinu, Circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Adrian Giurgiu - declarație politică intitulată PSD și PNL au decis să omoare motorul economiei românești - microîntreprinderile;

Mergem la Grupul USR acum.

Iulian Lőrincz? Nu este.

Adrian Giurgiu?

Vă rog, domnule deputat.

Urmează domnul Lazăr.

 

Domnul Adrian Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

"PSD și PNL au decis să omoare motorul economiei românești - microîntreprinderile"

PSD și PNL s-au gândit mai bine de jumătate de an cum să aducă mai mulți bani la bugetul de stat. Nu, nu pentru investiții, nu vă faceți iluzii! Aveau nevoie de bani pentru pensii speciale mărite și pentru salariile zecilor de mii de prieteni de partid angajați la stat în 2022 și 2023.

Una dintre ideile principale a fost majorarea impozitelor pentru microîntreprinderi. Astfel, la încasări de peste 60.000 euro, impozitul pe venit se va tripla.

Dacă raportul dintre profitul net și veniturile totale ale firmei depășea 30%, atunci PSD și PNL voiau 16% din profit. Știți ce făcea statul prin această măsură? Aplica companiilor mici același tip de impozitare pe care îl au firmele medii, mari și foarte mari. Asta ar fi însemnat moartea microîntreprinderilor.

USR s-a opus acestor măsuri care ar fi omorât economia românească.

Microîntreprinderile sunt motorul economiei românești. Luate individual, sumele pe care le plătesc la stat sunt mai mici decât cele ale marilor corporații, însă suma totală virată la bugetul de stat este una foarte mare.

În microîntreprinderi lucrează 1,4 milioane de români. Pe lângă aceștia, măsurile fiscale ale actualei guvernări vor afecta și cele 430.000 de PFA-uri, precum și cei peste 1,1 milioane de angajați din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Toți vor rămâne cu mai puțini bani lunar.

Haideți să facem un calcul simplu: rezultă că aproape 3 milioane de români vor avea de suferit de pe urma "revoluției fiscale", cum o declară PSD și PNL.

În realitate nu este nicio revoluție, nu este nicio reformă. Este strict un jaf marca Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis. Trei borfași, ajunși mari politicieni, care vor să transforme România într-o țară săracă, în care doar clasa politică și acoliții acesteia o duc bine.

România are 5,4 milioane de angajați, din care aproape 1,3 milioane lucrează la stat.

Deci, putem spune că toți românii din mediul privat vor fi sărăciți de măsurile impuse de PSD și PNL. Probabil Marcel Ciolacu crede că aceștia pot să trăiască cu apă, pâine și cartofi. Asta în timp ce ei fură milioane cu portbagajul.

PSD și PNL au deja antecedente în ceea ce privește orchestrarea dezastrelor economice.

PSD și PNL au crescut și în 2022 taxele și efectele au fost negative.

Să luăm doar cazul supraimpozitării contractelor part-time: peste 280.000 de contracte încheiate și doar unul din 10 contracte cu normă parțială a fost transformat într-unul cu normă întreagă.

Până la finele anului 2022 am avut 76.000 de contracte încetate cu normă parțială în învățământ, 38.000 în comerț, 26.000 în domeniul transporturilor, alte 26.000 în domeniul administrației și peste 21.000 în domeniul HoReCa.

Efectele anti-măsurilor fiscale din 2022 se văd și anul acesta: peste 19.000 de firme închise doar în primele 6 luni, cifră care nu a mai fost văzută de la criza din 2008 încoace.

Așa arată începutul unui dezastru economic.

Nu putem lăsa România să intre în picaj economic doar pentru ca actuala guvernare să-și umple buzunarele și să-și plătească polițele.

USR va continua să atace aceste măsuri fiscale pe toate fronturile. În Parlament vom veni cu propuneri legislative care să modifice aceste inepții fiscale propuse de PNL și PSD.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ion-Marian Lazăr - declarație politică având titlul România educată din spatele gardului revopsit;

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ion-Marian Lazăr.

Urmează domnul Grădinaru, de la Grupul AUR.

 

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "România educată din spatele gardului revopsit".

Stimați colegi,

Deși inițial îmi propusesem ca astăzi să discut despre un alt subiect din actualitatea noastră mioritică, un răspuns primit recent de la Ministerul Educației mi-a atras atenția într-un mod neplăcut.

Astfel, am fost informat, printre alte aspecte, că în anul școlar 2023-2024 numărul unităților de învățământ preuniversitar arondate a fost diminuat cu 184 de unități, de la 10.656 la 10.472, ca urmare a avizelor conforme emise de inspectoratele școlare județene.

De asemenea, se menționează că "În anul 2023, inspectoratele școlare județene, împreună cu autoritățile administrației publice locale, au identificat un număr de 251 de unități de învățământ preuniversitar de stat care funcționează cu grupuri sanitare neconforme".

Totodată, se precizează faptul că, la data de 1 septembrie 2023, datele din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România indică faptul că la nivelul unităților de stat avem următoarele situații ale acestor clădiri:

  • 25 de clădiri au fost închise;
  • 358 de clădiri nu au utilități complete;
  • 2.688 de clădiri au grupuri sanitare în exterior;
  • 8.217 clădiri nu sunt branșate la sistemul de canalizare;
  • 8.250 de clădiri au doar fosă septică;
  • 3.126 de clădiri nu au autorizație sanitară;
  • 3.089 de clădiri nu sunt branșate la sistemul de furnizare a apei potabile;
  • 3.609 de clădiri nu au încheiate contracte de salubritate;
  • 8.301 de clădiri nu au supraveghere video;
  • 6.328 de clădiri nu au obținut autorizație ISU;
  • 3.536 de clădiri nu dețin o conexiune la internet;
  • 15.078 de clădiri nu sunt branșate la rețeaua de termoficare.

În final, dragi români, fără a face o analiză exhaustivă a informațiilor furnizate de ministerul de resort, mă rezum doar să menționez faptul că situația expusă mai sus atestă, fără niciun dubiu, existența unor condiții precare de desfășurare a actului educațional, ce se regăsesc în spatele gardului revopsit de actualii guvernanți, pe care atârnă în vânt un slogan denumit pompos "România Educată".

Vă mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică intitulată Urgența nu este chiar o urgență!;

Trecem la Grupul AUR.

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi: "Urgența nu este chiar o urgență!".

La UPU Botoșani, pacienții nu sunt chiar o urgență! Să te prezinți la spital dimineața și să pleci acasă seara, asta, da, urgență! Asta în cazul în care ai trimitere, dacă nu, riști să-ți petreci sfârșitul anului la urgențe!

Să suni la 112, aflându-te deja la urgențe, nu e un paradox?

Așa s-a întâmplat la UPU Botoșani, zilele trecute, cu un bătrân de 80 de ani. Medicii din urgențe l-au consultat, dar i-au spus că nu reprezintă o urgență și ar trebui consultat de un alt medic. A doua zi, femeia și-a dus tatăl în ambulatoriu, însă nu a luat trimitere de la medicul de familie, așa că bătrânul nu a putut fi consultat. Chiar și cu trimitere, programările pentru ce avea nevoie bătrânul au fost deja epuizate până în luna ianuarie. Simțindu-se rău de la atâta așteptare, bătrânul a încercat din nou la urgențe, dar, din nou, urgența nu e o urgență la Botoșani.

Fiind în imposibilitate de a se deplasa, de la atâta așteptare și boală, bătrânul a solicitat ajutor pentru transport. A bătut la uși, răspunsul fiind sec: "Nu e treaba lor, au și ei pacienți de transportat!".

Nici de la urgențe nu s-a putut obține un cărucior pentru deplasare. Motivul? Nu se împrumută persoanelor străine.

Singura soluție, să suni la 112! Să apelezi la directorul medical pentru a primi ajutor, după atâta chin și așteptare. A fi în spital și să suni la 112 pentru a primi ajutor, se pare că este o modă la Botoșani.

Să nu o uitam pe Alexandra Ivanov, tânăra de 25 de ani care a sunat de pe un pat de spital la 112 și a strigat "Nu am aer"!

Degeaba, a fost prea târziu pentru Alexandra!

Serviciul medical din România este în comă!

Să sunăm la 112, poate mai avem vreo speranță?! E singura soluție.

Fără medicamente, fără doctori, fără grija față de aproapele tău!

Alo, 112, ne aude cineva?

Doamne ajută!

Deputat AUR de Botoșani, Grădinaru Radu-Vicențiu.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având tema 8 noiembrie - Ziua Limbii Ucrainene;

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul minorităților naționale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Diversitatea lingvistică este un element fundamental al culturii noastre europene și, implicit, al societății românești în ansamblul său, care nu doar îmbogățește moștenirea noastră culturală, ci contribuie, în egală măsură, la un climat de conviețuire armonioasă și respect reciproc.

Comunitatea ucraineană din România, cu o îndelungată istorie în cultura noastră națională, este a treia cea mai numeroasă minoritate etnică din țara noastră, contribuind semnificativ atât la îmbogățirea spațiului multicultural și multietnic al României, cât și la dezvoltarea socială și economică a societății românești, păstrând și transmițând din generație în generație limba maternă și valorile sale culturale.

Ziua Limbii Ucrainene, sărbătorită anual la 9 noiembrie, instituită prin Legea nr. 213/2018, ne oferă oportunitatea de a reflecta asupra importanței diversității lingvistice și promovării limbii materne în procesul conturării identității etnice și culturale.

Statul român este un model de bune practici în materia promovării și conservării drepturilor minorităților naționale, însă, din păcate, încă mai avem cazuri în care autoritățile locale acționează în contradicție cu spiritul diversității și al dialogului intercultural promovat la nivel central. Un astfel de exemplu l-am putut regăsi în luna august, în Sighetu Marmației, unde fondurile alocate de Consiliul Județean Maramureș pentru reabilitarea Liceului Pedagogic "Taras Șevcenko", singurul din țară cu predare integrală în limba ucraineană, aflat într-un stadiu avansat de degradare, au fost cheltuite de Consiliul Local pentru organizarea unui festival de muzică folk.

Doamnelor și domnilor,

În imediata apropiere a României, de peste 620 de zile asistăm la un război pe scară largă, declanșat de Federația Rusă nu doar împotriva Ucrainei și dreptului poporului ucrainean de a-și decide viitorul, împotriva limbii și culturii ucrainene, ci și împotriva valorilor comunității democratice europene, pe care le împărtășim cu toții.

Mai mult, am putut remarca intensificarea eforturilor regimului de la Kremlin de a distruge viitorul Ucrainei, iar în unele cazuri chiar de a șterge identitatea ucraineană atât în rândul populației Ucrainei, cât și în rândul diasporei ucrainene, inclusiv prin amplificarea discursului de instigare la ură și dezbinare, precum și prin campanii de subminare a tradițiilor și de dezbinare a comunităților de ucraineni.

Cu toate acestea, limba ucraineană a devenit un simbol al rezistenței și unității, care ne îndeamnă să fim în continuare solidari și uniți în angajamentul nostru ferm de a păstra, promova și apăra democrația și valorile noastre europene, iar într-o lume aflată în continuă schimbare, în care diversitatea este o sursă de prosperitate și înțelegere, conservarea limbilor materne devine un pilon esențial în menținerea bunei conviețuiri, înțelegerii interetnice și continuării progresului societății, oferindu-ne, totodată, oportunitatea de a consolida legăturile între comunități.

Înțelegând importanța conservării identității lingvistice și culturale a comunității ucrainene din România, alături de susținerea toleranței, diversității și respectului reciproc, care, fără echivoc, stau la baza unei societăți democratice și prospere, Uniunea Ucrainenilor din România își continuă demersurile privind menținerea și perpetuarea limbii materne ucrainene, organizând evenimente dedicate conservării și promovării limbii materne, educației în limba maternă, religiei în limba maternă, inclusiv consolidării dialogului și a relațiilor bilaterale în diferite domenii, precum și cooperării transfrontaliere dintre regiunile de frontieră ale României și Ucrainei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică intitulată Autoritatea de Supraveghere Financiară - o instituție care sfidează România!;

Mergem la grupul colegilor neafiliați.

Doamna Anamaria Gavrilă?

Domnul Lasca?

Domnul Focșa? Parcă v-am văzut!

Poftiți, domnule deputat.

 

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Autoritatea de Supraveghere Financiară - o instituție care sfidează România!".

Stimate colege,

Stimați colegi,

Autoritatea de Supraveghere Financiară, pe scurt, ASF, este o instituție bugetofagă, plină de sinecuriști și incompetenți, și vă spun asta cât se poate de clar. În această castă nu intră nimeni fără recomandarea partidului, iar despre competență, să fim serioși, nu poate fi vorba, instituția nu a fost în stare să gestioneze patru falimente ale unor mari firme de asigurări și tot ceea ce a reușit să facă a fost să transfere costurile incompetenței ei pe spinarea românilor, căci vedem cu toții ce prețuri avem la asigurări!

În tot acest timp, angajații ASF se bucură de privilegii la care majoritatea românilor nici nu visează, poate doar altă castă, aceea a magistraților, să îi depășească, desigur, în aceste privilegii, că sunt din bani publici, adică România se împrumută în continuare ca să plătim aceste sinecuri și pensii speciale. Dar acest lucru nu contează pentru aceste personaje total insalubre! Și-au secretizat contractul de muncă, pentru ca noi, cei care le plătim salariile și care avem salariile publice, să nu știm dimensiunea reală a jafului din bugetul României!

Dar, dragi români, vă spun eu ce privilegii au toți acești sinecuriști incompetenți, mai mult decât atât: 16 salarii anuale, chiar dacă au deja unele din cele mai mari salarii din sectorul public! Restul românilor pot lucra pe 12 salarii, mulți dintre ei chiar pe salarii minime, cei de la ASF un pot lenevi pe 12 salarii, au nevoie de 16!

Deci, ca să înțelegeți, celor 12 salarii legale, li se adaugă încă un salariu de Crăciun, o primă de performanță, plus încă alte două salarii, pentru vacanța mare și pentru Ziua ASF!

Nu vă e rușine, stimați colegi care girați asemenea specimene în peisajul bugetar românesc?

Și nu este doar atât, celor 16 salarii li se adaugă un pachet gratuit de servicii medicale, 300 lei pe lună pentru abonamente de fitness și wellness, fonduri de pensii facultative, asigurări de viață/sănătate, 8.775 de lei pentru "situații medicale deosebite", 8.500 de lei în cazul decesului unei rude de gradul I, cadouri pentru copii cu ocazia zilei de 1 iunie și a sărbătorii Crăciunului, vouchere de vacanță, tichete de masă! Toate astea, dragi români, noi le plătim!

Oare câți dintre angajații din România se mai bucură de asemenea privilegii? Câți sunt plătiți să stea degeaba cu aceste sume colosale?

Asta este România distrusă pas cu pas de președintele Iohannis! Asta este România jefuită zilnic de PSD și PNL!

Cu deosebită desconsiderație pentru cei menționați mai sus, Dumitru-Viorel Focșa, deputat de Constanța.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Reîncepem lista.

De la Grupul PSD au depus declarații în scris: Eugen Bejinariu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Ioan Vulpescu, Ioan Mang, Dan-Constantin Șlincu, Romulus-Marius Damian, Nicu Niță, Mirela Furtună, Elena Stoica, Georgeta-Carmen Holban, Daniel-Florin Ghiță, Alexandra Huțu și Vasilică Toma.

De la Grupul PNL, Alexandru Popa văd că nu a ajuns.

Declarații depuse în scris: Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Elena Hărătău, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Crușoveanu, Bogdan-Iulian Huțucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Olivia-Diana Morar, Vetuța Stănescu, Cristina-Agnes Vecerdi, Valentin-Ilie Făgărășian și Florin Alexe.

 
Diana-Anda Buzoianu - declarație politică având titlul PSD, PNL, AUR, UDMR au mai dat o mână de ajutor mafiei lemnului;

Grupul USR. Brian Cristian nu a ajuns.

O invit la microfon pe doamna deputat Diana-Anda Buzoianu.

 

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Marii patrioți în declarații, de aici, din Parlament, sunt cei care săptămâna trecută au votat să mai dea o mână de ajutor mafiei lemnului. Parlamentarii de la PSD, PNL, UDMR, AUR, toți au votat săptămâna trecută aici, în Camera Deputaților, la comisia pentru raport, un raport negativ împotriva DNA-ului pădurilor.

Păi, ce ați făcut, domnilor? Nu sunteți voi cei care vă lăudați, când vă duceți la TV, în studiouri, când vă duceți în județele voastre, nu sunteți voi cei care vă lăudați cu mafia lemnului, că luptați împotriva tăierilor ilegale, că luptați pentru pădurile din țara asta? Și apoi veniți în Parlament și cu singurul instrument real pe care-l aveți, cu votul vostru, decideți să ajutați în continuare mafioții din cadrul mafiei lemnului.

Cu ce vă deranja să existe un DNA al pădurilor? Cu ce vă deranjează o structură specializată, procurori specializați, bugete reale alocate pentru lupta împotriva mafiei lemnului? Poate pentru că știți că în sfârșit acest instrument ar fi unul folositor care ar putea, în sfârșit, să oprească mafia lemnului, care de cele mai multe ori este mufată, da, la baronii locali numiți politic tot de către dumneavoastră.

20 de milioane de metri cubi anual dispar din pădurile din România fără acte în regulă.

România pierde miliarde de lei, în fiecare an, din cauza tăierilor ilegale. Noi pierdem pădurile noastre și odată cu ele dreptul la un aer curat. Ca să ce?! Ca șmecherii din mafia lemnului să continue să-și facă munți de bani ilegali. Pentru că trebuie să ne fie clar tuturor: miliardele astea pe care România le pierde nu dispar așa, în neant. Se duc toate în buzunarul mafioților care mai apoi dau acești bani în parte și baronilor locali.

În 2023, în primele 6 luni ale anului, doar 10 români au fost și condamnați și au făcut măcar o singură zi de închisoare, în dosare care aveau ca obiect principal infracțiuni silvice. Este o cifră rușinoasă, în contextul în care știm că ne dispar pădurile!

Și tot în acest context PSD, PNL, UDMR și AUR, toți au votat la un loc împotriva DNA-ului pădurilor! Să mai dea o mână de ajutor mafiei lemnului.

Cum puteți să ieșiți pe stradă, să le spuneți românilor că luptați pentru drepturile lor, să veniți aici, în Parlament, vă schimbați sacourile și să votați fix cu mafioții?!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Dănuț Aelenei - declarație politică intitulată Politica energetică bazată pe slugărnicie;

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Dănuț Aelenei?

Vă rog, domnule deputat.

Până ajungeți, o să citesc și numele colegilor care au depus declarații în scris: Silviu-Titus Păunescu, Boris Volosatîi, Sebastian-Ilie Suciu, Lilian Scripnic, Darius Pop și Raisa Enachi.

Vă rog, domnule Aelenei, aveți cuvântul.

 

Domnul Dănuț Aelenei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând aș vrea să urez un sincer la mulți ani tuturor celor ce poartă numele Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.

Declarația mea politică se intitulează "Politica energetică bazată pe slugărnicie".

În anul 1960, David Latimer a introdus într-o sticlă mai multe plante. A sigilat vasul. După 12 ani, l-a redeschis pentru a adăuga apă. Microorganismele au reacționat cu oxigenul și au format dioxid de carbon, esențial pentru fotosinteză. Microclimatul a revenit la viață.

Cum este cu decarbonizarea planetei?

Am întrebat zeci de politicieni cum e posibilă viața plantelor fără dioxidul de carbon. În zadar. Nu am primit nici un răspuns. Ei continuă lupta pentru decarbonarea României, prin închiderea capacităților de producere a energiei electrice bazate pe cărbune.

Da, poluarea există și nu poate fi negată. Există poluare a aerului, a apei, solului și subsolului, poluare cu substanțe, altele decât dioxidul de carbon, poluare despre care nu se discută, ba, din contră este permisă, tolerată, neglijată prin legislația de mediu, foarte permisivă la noi și pe tot globul.

Stimați colegi,

România are nevoie de energie electrică și avem oportunități mari pentru producerea ei din cărbune, apă, surse nucleare, vânt și soare.

Nu are importanță ce combustibil folosim pentru a genera energie, importante sunt emisiile și, dacă vom reduce mult emisiile prin folosirea de tehnologii noi de filtrare, vom elimina acel certificat de carbon pe Megawattul de energie produs.

În concluzie, închiderea capacităților de producere a energiei bazate pe cărbune este o decizie greșită, decizie luată de către cei ce ne-au condus, la presiunea organizațiilor economice de mediu și a Uniunii Europene, o decizie ce a dus la o creștere a prețurilor nu numai a energiei furnizate spre persoanele fizice și juridice, ci și la creșterea prețurilor bunurilor materiale și o scădere a nivelului de trai al românilor.

Lupta nu este pierdută atât timp cât la Paroșeni, Rovinari, Turceni se mai produc Megawați, chiar și de la o singură unitate.

Stă în puterea noastră să fim verticali și să nu mai adoptăm acea atitudine slugarnică de preș în fața intereselor altor state și ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Deputat AUR de Constanța, Aelenei Dănuț.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

De la Grupul minorităților naționale a mai depus declarație în scris domnul Dragoș Gabriel Zisopol.

De la neafiliați mai verific o dată dacă au mai venit doamna Gavrilă, domnul Lasca sau domnul Ciubuc. Nu.

De la neafiliați au depus declarații în scris: Nicolae Roman, Vasile Nagy, Bogdan-Alexandru Bola și Dragoș-Cătălin Teniță.

Vă mulțumesc.

S-a epuizat lista colegilor prezenți.

Încheiem această primă parte a ședinței.

Revenim la ora 10.00.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Adrian Alda - declarație politică având tema Legea arendei va revoluționa în bine fondul funciar;

Domnul Adrian Alda:

"Legea arendei va revoluționa în bine fondul funciar"

Legea arendei este un act normativ ce va avea consecințe pe decenii asupra pieței terenurilor agricole. Este adevărat că mă înscriu printre cosemnatarii acestui proiect de lege, însă mă declar susținătorul ei, în special, pentru că aceasta poate avea o importanță similară pentru fondul funciar, cât și pentru toți investitorii în agricultură, mai mici sau mai mari, la fel ca și legislația retrocedării terenurilor agricole din anii ’90.

Noua viziune a PSD pentru terenurile agricole va conferi predictibilitate reală investițiilor, finanțare mai bună agricultorilor, dar și produse alimentare mai gustoase și mai sănătoase. Proiectul nostru de act normativ, cu care ne prezentăm în fața românilor, nu va împiedica vânzarea în număr din ce în ce mai mare a fermelor, ci le va oferi agricultorilor, care se află în imposibilitatea de a-și lucra terenurile din diverse motive personale, să le cedeze spre arendare pentru o perioadă de minim 7 ani. Așadar, cine susține că România, cu ale sale cel puțin două milioane de microferme, ar fi în vreun pericol, din pricina unor potențiale efecte ale noii Legi a arendei, doar dezinformează și dovedește rea-credință!

Prin intermediul acestui act normativ, agricultorii vizați vor ieși oricum pe profit și vor putea accesa și atrage și alte tipuri de fonduri europene, ce le vor garanta mai multă siguranță pentru dezvoltarea lucrărilor agrotehnice obișnuite, precum și pentru acele tipuri de culturi specifice care presupun derularea lor pe o perioadă mai lungă și stabilă de timp.

Mai mult, pe lângă statuarea mai fermă a acestei opțiuni, vor fi antrenați și alți români să se implice în acest domeniu. În paralel, noua lege va interzice subarendarea totală sau parțială sub sancțiunea nulității, cu excepția schimbului de utilizare a terenului între arendași. Astfel, încă o mare problemă va fi rezolvată, respectiv cea a transferurilor de terenuri care nu era reglementată.

Un alt neajuns, cel legat de valabilitatea contractelor după decesul proprietarului, va fi și el în sfârșit rezolvat! În cazul morții arendatorului, moștenitorii sunt obligați să mențină contractul de arendare pe durata încheiată.

De asemenea, în varianta vânzării terenului, cumpărătorul este obligat să continue contractul de exploatare până la expirarea termenului său de valabilitate.

Însă, în ciuda tuturor acestor îmbunătățiri funciare, concretizate prin actualizări foarte necesare, aduse legislației referitoare la arendă, admit că nu m-ar surprinde deloc ca să apară o nouă tentativă, total ilegitimă a opoziției, de blocare sau tergiversare a efectelor ei, printr-o nouă contestație la CCR. Cu o astfel de stratagemă contestabilă, se va ajunge dor la suspendarea cu rea-voință și doar pe moment a finanțării vitale pentru majoritatea fermierilor, precum și a stabilității de care aceștia au avut parte ori de câte ori PSD a fost la guvernare și a condus Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În concluzie, lansez un apel către colegii din opoziție să facă dovada că pot fi și raționali și cumpătați, și că sunt preocupați cu adevărat să le apere interesele românilor, să asigure o agricultură cât mai sustenabilă și mai variată, care să fie reflectată prin produsele alimentare de calitate superioară care vor ajunge să fie consumate de toate segmentele de populație. Închei, îndemnându-i să ne susțină demersul legislativ, nu să îi pună piedici absurde doar din spirit de frondă!

  Alexandru Popa - declarație politică: Zonele rurale din România se vor dezvolta cu ajutorul fondurilor europene;

Domnul Alexandru Popa:

"Zonele rurale din România se vor dezvolta cu ajutorul fondurilor europene"

Partidul Național Liberal rămâne consecvent și va milita pentru un sprijin financiar susținut pe care statul să îl acorde fermelor mici și mijlocii, adevăratul motor al sectorului agricol românesc. Consider că doar prin evitarea abandonului activităților agricole și prin asigurarea și crearea de noi locuri de muncă vom putea preveni migrația din mediul rural și depopularea satelor, și vom putea contribui direct la securitatea și siguranța alimentară a României.

În acest context, este important de știut că fondurile europene de care dispunem, prin intermediul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună, vor putea ajuta inclusiv la dezvoltarea zonelor rurale din România. Astfel, localitățile cu activitate economică majoritar agricolă vor putea accesa bani pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și pentru atragerea de tineri antreprenori care vor să își facă o fermă. Proiectele pot fi depuse de unitățile administrativ-teritoriale și de asociațiile acestora până în februarie 2024.

Acești bani sunt destinați sprijinirii fermierilor și modernizării infrastructurii agricole, astfel: aproximativ 250 de milioane de euro sunt destinate proiectelor care vizează sprijinirea instalării tinerilor fermieri, 200 de milioane de euro pentru proiectele destinate construirii, extinderii sau modernizării de drumuri de interes local și alte 100 de milioane de euro pentru lucrări de modernizare a drumurilor agricole care facilitează accesul către ferme.

Suntem conștienți că se impun măsuri de sprijin pentru evitarea abandonului activităților agricole, pentru asigurarea accesului pe piață și realizarea de investiții, și că trebuie să lucrăm în continuare pentru asigurarea unui sistem alimentar durabil, de la producător până la consumator.

Tocmai de aceea, îi îndemn pe reprezentanții autorităților locale să depună în timp util aceste proiecte, pentru a putea beneficia de fondurile europene care ne sunt destinate și pentru a contribui la consolidarea fermelor românești, prin dezvoltarea și integrarea acestor ferme pe piața agricolă!

  Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică intitulată Forța Dreptei și USR înving USL 2.0. la CCR;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Forța Dreptei și USR înving USL 2.0. la CCR"

O victorie importantă pentru români!

Curtea Constituțională a României a admis sesizarea deputaților Forța Dreptei și USR cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, lege care permitea anumitor medici să ocupe funcții de conducere până la vârsta de 70 de ani. Sesizarea noastră a plecat de la încălcarea grosolană de către PSD și PNL a principiului bicameralismului, deoarece Senatul a discutat asigurarea accesului nediscriminatoriu la serviciile conexe actului medical pentru persoanele diagnosticate în spectrul autist.

Practic, legea respectivă era despre cu totul altceva și nu avea nicio legătură cu numiri sau funcții în sistemul medical. În Camera Deputaților, însă, deputații noului USL 2.0 au adus amendamente care au schimbat esența actului normativ, amendamente ce priveau ocuparea funcțiilor de conducere în unitățile sanitare. Da, ceva de genul "noaptea ca hoții", în speranța că nu va observa asta de nimeni.

Dincolo de aspectele tehnice ale sesizării admise de CCR, considerăm că trebuie să facem toate eforturile de a păstra tinerii medici în România, de a-i atrage pe tinerii profesioniști din domeniu, care cunosc ultimele tehnologii medicale, să practice medicina în spitalele din România.

Iar pentru acest lucru trebuie să ne luptăm cu o "mafie" care a pus stăpânire pe sistemul de sănătate de la noi, o "mafie" care se alimentează mereu doar cu oamenii lor, din sistem, indiferent dacă sunt sau nu competenți, oameni care mereu rămân la butoane, cu consecințe grave pentru sănătatea pacienților.

Este timpul unei noi generații de specialiști în medicină, este timpul unui reviriment în acest domeniu, iar pentru asta avem nevoie ca tinerii specialiști să-și găsească și să-și poată ocupa locurile pe care le merită în spitalele din România.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică având tema Viitorul buget trebuie elaborat pe baza unor principii ferme!;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Viitorul buget trebuie elaborat pe baza unor principii ferme!"

Se apropie sfârșitul anului, iar discutarea bugetului de stat va deveni tema principală în România. Este foarte important ca viitorul buget să fie bazat pe niște principii clare și solide. De aceea, la nivelul coaliției, au fost convenite cinci principii în jurul cărora va fi structurat bugetul pentru 2024, principii ce reflectă poziția fermă a Partidului Național Liberal pe acest subiect. Acestea sunt:

- Buget axat pe investiții, cu accent pe proiectele finanțate pe fondurile europene. PNL a demonstrat și atunci când a avut funcția de prim-ministru, și prin intermediul aleșilor săi locali că știe cum să atragă fonduri europene. De altfel, anul 2022 a însemnat un record în materie de fonduri europene atrase;

- Buget axat pe cheltuieli responsabile pentru funcționarea statului. PNL s-a pronunțat, în mai multe rânduri, în favoarea reducerii cheltuielilor statului, în special a celor nenecesare. O astfel de poziție a fost o linie roșie și în cadrul discuțiilor pe tema pachetului de măsuri fiscal-bugetare, unde am insistat ca reducerea deficitului să se realizeze și prin reducerea cheltuielilor statului.

- Buget centrat pe dezvoltarea marilor servicii publice, respectiv pe sănătate/educație. Avem nevoie de servicii publice de calitate, și mai cu seamă în Educație și Sănătate, pentru că acest lucru înseamnă, în final, o investiție în viitorul României. Putem performa ca țară doar dacă investim în educație. Pe de altă parte, creșterea calității vieții nu poate fi imaginată fără servicii medicale de calitate;

- Buget axat pe combaterea evaziunii fiscale și mai buna colectare a veniturilor. Am insistat ca pachetul de măsuri fiscal-bugetare să conțină măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Totodată, am sprijinit mereu necesitatea digitalizării ANAF și creșterea gradului de colectare a veniturilor la buget;

- Buget cu alocări consistente pentru drepturile de asistență socială. PNL a susținut mereu că măsurile sociale trebuie să fie susținute țintit, iar ele să vizeze grupurile sociale vulnerabile, respectiv persoanele care chiar au nevoie de ajutorul statului.

Aceste principii, considerăm noi, sunt esențiale pentru funcționarea optimă și echilibrată a statului român și a economiei românești. Bugetul de stat și bugetul de asigurări sociale de stat trebuie să fie bine construite, pe estimări realiste, iar nu pe fabulații și promisiuni electorale.

  Boris Volosatîi - declarație politică: Chișinăul sabotează restituirea unei clădiri a Mitropoliei Basarabiei, nu reglementează regimul proprietăților parohiale și refuză să-l invite oficial pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Chișinău;

Domnul Boris Volosatîi:

"Chișinăul sabotează restituirea unei clădiri a Mitropoliei Basarabiei, nu reglementează regimul proprietăților parohiale și refuză să-l invite oficial pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Chișinău"

Avem în Basarabia atâta desovietizare, câtă Mitropolie a Basarabiei am reușit să refacem. Cu aproape 8 luni în urmă, mai exact pe 14 martie, salutam de la tribuna Camerei Deputaților, cu deplină satisfacție, introducerea, în Parlamentul de la Chișinău, a inițiativei legislative nr. 57 privind transmiterea cu titlu gratuit către Mitropolia Basarabiei a unui imobil aflat abuziv în proprietatea statului. Proiectul are ca obiect transmiterea către Mitropolia Basarabiei a unei clădiri care înaintea ocupației sovietice i-a aparținut de drept Arhiepiscopiei Chișinăului (Patriarhia Română) și în care a funcționat, începând cu anul 1926, Facultatea de Teologie din Chișinău, extensiune a Universității din Iași.

La scurgerea a 8 luni de la momentul introducerii formale a acestei inițiative în Parlamentul local de la Chișinău, constatăm cu nedumerire și revoltă legitimă lipsa oricărui progres în soluționarea chestiunii.

Trebuie să reamintesc că această inițiativă legislativă a apărut ca urmare a promisiunilor făcute de președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale întreprinse la București și a întâlnirii avute de domnia-sa cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezența prim-ministrului României Nicolae Ciucă și a președintelui Camerei Deputaților din acel moment, Marcel Ciolacu. Presa românească, de pe ambele maluri ale Prutului, a relatat pe larg angajamentul asumat de Chișinău.

Reținem că, potrivit prevederilor Regulamentului Parlamentului Republicii Moldova, termenul maxim pentru examinarea proiectului de lege în comisiile parlamentare și de către factorii guvernamentali, în vederea avizării, este de maximum 30 de zile, termen care a expirat în acest caz concret la 6 aprilie 2023. Totodată, potrivit aceluiași Regulament, termenul maxim pentru întocmirea, aprobarea și depunerea unui raport de către comisiile parlamentare sesizate în fond și de Guvern este de 60 de zile, ceea ce arată că, în acest caz concret, termenul a fost cu mult depășit (6 mai 2023). Astfel, procedura legislativă este practic blocată.

Constatăm că, în condițiile diferendului jurisdicțional-canonic româno-rus din Republica Moldova, Guvernul de la Chișinău, condus de prim-ministrul Dorin Recean, el însuși un supus credincios al subdiviziunii Patriarhiei Moscovei implantate la răsărit de Prut, nu a binevoit să prezinte un aviz în legătură cu Proiectul de Lege nr. 57 din 6 martie. Acest fapt denotă o complicitate fățișă cu interesele Bisericii Ruse și constituie un act de ostilitate nedisimulată la adresa Bisericii Ortodoxe Române.

Încălcând orice norme și proceduri, Parlamentul de la Chișinău nu a purces la examinarea proiectului de lege în lipsa avizelor, confirmând astfel că inițiativa legislativă a fost doar un pumn de praf aruncat în ochii Bucureștiului. În timp ce Chișinăul beneficiază, pentru a doua oară consecutiv, de ajutoare nerambursabile acordate de România, în valoare de 100 de milioane de euro, iată că nu este capabil și nici nu dorește să schițeze măcar un mic gest de reciprocitate în raport cu noi și Biserica Ortodoxă Română.

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse s-a dedat vara aceasta unor atacuri împotriva Mitropoliei Basarabiei și a Bisericii Ortodoxe Române. Într-o declarație oficială, Marina Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE de la Moscova, a invocat în mod perfid, la 12 iulie, cum că autoritățile de la Chișinău ar fi favorabile Mitropoliei Basarabiei și că ar sprijini-o în detrimentul structurii locale a Bisericii Ortodoxe Ruse. Nimic mai fals! Chișinăul - Președinție, Parlament, Guvern - nu a întreprins nimic concret, dar absolut nimic pentru a sprijini Mitropolia Basarabiei și pentru a o repune în drepturile ei istorice, cum s-ar fi cuvenit.

În această situație, considerăm că Guvernul României trebuie să intensifice dialogul politic cu guvernul și celelalte autorități de la Chișinău nu doar pentru a adopta cât de curând Proiectul de Lege nr. 57 din 6 martie, ci și în vederea identificării, aprobării și implementării unor soluții juste și cuprinzătoare privind restituirea către Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română) a imensului ei patrimoniu imobiliar confiscat abuziv de regimul sovietic comunist de ocupație și deținut în prezent, pe nedrept, de către Republica Moldova, succesorul local și în parte al fostei URSS.

Folosesc acest prilej pentru a reaminti că, în primăvara acestui an, Curtea de Apel Chișinău a anulat Hotărârea nr. 740/2002 cu privire la edificiile și locașurile de cult, prin care toate bisericile din Republica Moldova, construite înainte de 27 august 1991, sunt transmise în folosință exclusivă structurii locale de ocupație canonică, așa-zisa mitropolie a Chișinăului și a întregii Moldova, subdiviziune a Patriarhiei Moscovei.

În aceste condiții, Guvernul Dorin Recean nu a urnit un deget și menține situația anterioară, ca și cum Hotărârea nr. 740 nici nu ar fi fost anulată. Din vina guvernului de la Chișinău, toate bisericile parohiale rămân legate în continuare de structura locală a Patriarhiei Moscovei.

Fiți de acord că nu putem tolera această poziție de complicitate a Guvernului Dorin Recean cu interesele bisericești moscovite. Guvernul Recean perpetuează ocupația bisericească rusă din Basarabia. Dacă acest Cabinet nu este capabil sau nu dorește să intervină reparator și să soluționeze corect, în spirit european, chestiunea restituției proprietăților istorice ale Mitropoliei Basarabiei confiscate abuziv de sovietici, el va trebui înlocuit cu un alt Cabinet.

Amintesc și faptul că nici doamna președinte Maia Sandu nu și-a onorat promisiunea de a-i adresa Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, potrivit cutumei, invitația oficială de a vizita Republica Moldova.

Simulând stângaci o neutralitate sterilă în chestiunea bisericească, Chișinăul dovedește, o dată în plus, că rămâne în siajul centrului de putere religioasă de la Moscova.

În concluzie, Mitropolia Basarabiei a fost și rămâne un adevărat test de orientare geospirituală și geopolitică a statului de dincolo de Prut. Chișinăul oferă tot mai multe dovezi că nu este un partener credibil pentru București, întrucât nu are capacitatea sau voința politică elementară de a-și onora promisiunile asumate în raport cu noi și Biserica Ortodoxă Română.

  Dragoș-Cătălin Teniță - declarație politică despre Riscurile folosirii tehnologiilor avansate de către statele totalitare;

Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:

"Riscurile folosirii tehnologiilor avansate de către statele totalitare"

Participarea mea, săptămâna trecută, la International Uyghur Forum, eveniment interparlamentar găzduit de Dieta din Tokyo, Parlamentul celei mai puternice democrații din Asia-Pacific, a fost o ocazie de a aduce în discuție un subiect de maximă importanță - utilizarea tehnologiilor de către regimurile autoritare pentru a suprima minoritățile și disidenții.

În această adunare, unde Japonia a arătat încă o dată că este un far al democrației în regiunea Asia-Pacific, am avut oportunitatea de a vorbi despre cum puteri precum Republica Populară Chineză pot folosi IA și ingineria genetică ca instrumente de control și opresiune.

Am propus câteva scenarii pentru anul 2041, care, departe de a răspândi un tehnopotimism nejustificat, evidențiază posibilele întunecimi ale unei lumi dominate de tehnologie. Iată unele dintre acestea:

- Codul Ascuns: O lume dominată de IA, unde un nou algoritm de editare genetică, cuplat cu nanotehnologia, promite îmbunătățiri ale sănătății și longevității, dar este folosit neetic pentru a șterge caracteristicile genetice unice ale unei minorități etnice.

- Inferența Rasială: O IA avansată, alimentată de big data, dezvoltată pentru a face inferențe genetice pe baza aspectului oamenilor, este folosită pentru a discrimina o minoritate etnică.

- Eugenia Digitală: O societate futuristă, unde IA și nanotehnologia sunt utilizate pentru a implementa un program de eugenie digitală, încercând să "îmbunătățească" rasa umană prin eliminarea trăsăturilor genetice ale minorităților etnice.

- Orașul AI: Un oraș complet automatizat de IA și alimentat de big data exclude minoritățile etnice de la infrastructura digitală a orașului.

- Super Banca Genomică: O mega-corporație biotehnologică controlată de stat colectează și stochează datele genetice ale tuturor locuitorilor planetei, discriminând anumite grupuri etnice.

- IA Părtinitoare: O IA de recunoaștere facială, instruită cu date părtinitoare, este folosită în sistemul de justiție penală, având tendința de a identifica greșit membrii unei anumite minorități etnice ca suspecți.

Am ales să descriu un tablou sumbru, dar realist al lumii în care trăim, bazat pe informații care arată că astfel de lucruri deja se întâmplă în stadii incipiente, cum ar fi programele de social scoring din China sau cele prin care minoritatea uigură este supravegheată prin sisteme video și algoritmi de big-data, în mod continuu.

În fața acestor scenarii, soluția pe care am prezentat-o, ancorată în valorile drepturilor omului, a fost dezvoltarea și implementarea unui cadru etic solid, cum ar fi Digital Democracy Shield. Acesta ar trebui să fie un bastion împotriva utilizării necorespunzătoare a IA și a tehnologiilor genetice, oferind reglementări stricte pentru confidențialitatea datelor și transparență în algoritmii de IA.

În contextul discuțiilor europene actuale, această inițiativă ar putea servi drept model, punând drepturile omului și democrația în centrul dezvoltării tehnologice. Este imperativ să ne asigurăm că IA este folosită pentru a sprijini o societate deschisă, incluzivă și echitabilă, unde fiecare individ are posibilitatea să contribuie și să beneficieze de pe urma progresului tehnologic, nu să fie victimizat de acesta.

  Ciprian Ciubuc - declarație politică referitoare la Efectele negative pe care le vor provoca reformele din domeniul fiscal pe piața românească;

Domnul Ciprian Ciubuc:

"Efectele negative pe care le vor provoca reformele din domeniul fiscal pe piața românească"

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, la promovarea actului normativ de implementare a măsurilor menite să reducă deficitul bugetar, a afirmat că "România nu își mai permite facilități și evaziune fiscală la nivelurile actuale". Tot premierul a afirmat că: "România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB".

De părere contrară este mediul de afaceri, care a transmis că măsurile lovesc tocmai în partea sănătoasă a economiei. Ne referim, în principal, la dispozițiile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, care au intrat în vigoare la sfârșitul lunii octombrie, dar și la acte normative adoptate de Guvern. Menționez că pachetul de legi fiscale, adoptat de guvern, a primit aviz negativ al Consiliul Economic și Social.

În cadrul avizului se aduce un avertisment conform căruia măsurile fiscale ale guvernului vor lovi puternic în firmele mici și vor duce la încetinire economică. De asemenea, a identificat disproporția evidentă între efortul impus sectorului privat și măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.

Lupta cu evaziunea fiscală nu există în cadrul măsurilor pe care guvernul le aplică pentru reducerea deficitului bugetar, cu excepția impunerii cu 70% a oricăror venituri realizate de persoanele fizice a căror sursă nu a fost identificată. Este o afirmație pe care mi-o asum.

Antreprenorii din domeniul construcțiilor au afirmat că vor pierde lucrători. Companiile mari, în urma analizării proiectului normativ, devenit Legea nr. 296/2023 înainte de legiferare, au considerat că prin aplicarea măsurilor economia va încetini și nu va fi combătută evaziunea fiscală.

Cele mai importante măsuri fiscale au în vedere aspecte precum: plata de către microîntreprinderi a 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri de până la 60.000 euro pe an și 3% dacă veniturile depășesc 60.000 euro pe an; băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri; scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține pentru veniturile sub 10.000 lei; plata de CASS de către angajații din construcții, agricultură și industria alimentară; creșterea de TVA pentru anumite produse: plata unui impozit special de către persoanele fizice care au clădiri mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro; cresc accizele la țigări și alcool; instituirea Sistemului Național RO e-Sigiliu, în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României; impozitarea cu 70% a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită etc.

Mediul de afaceri a respins categoric măsurile guvernului și a atras atenția că antreprenorii nu au fost consultați în mod real, în ceea ce privește majorarea taxelor. Președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), Cristian Pârvan, a afirmat că sunt amenințate sectoare întregi din economia românească, dar cele mai periculoase din seria de măsuri sunt cele care vizează sectorul construcțiilor, unde au fost angajate lucrări în baza unor devize, care au luat în calcul facilitățile acordate de guvern. În aceste situații, asupra multor lucrări antamate planează pericolul de a fi stopate lucrările de către firmele care și-au luat angajamente contractuale.

În aceste noi condiții se vor pierde multe dintre contractele demarate în construcții și nici piața muncii în domeniu nu va mai rămâne aceeași, întrucât există posibilitatea migrării angajaților către alte țări europene, deși piața imobiliară din Europa se află într-o profundă criză.

În concluzie, încotro ne îndreptăm cu coaliția PSD - PNL la putere prin aceste măsuri fiscal-bugetare, care în mod cert vor aduce multe prejudicii mediului privat, care în realitate susține ceea ce a mai rămas din economia României de azi?!

Care va fi prețul plătit de români, prin implementarea acestor măsuri, și câte firme mici vor fi radiate pentru că nu vor suporta poverile impuse prin aceste măsuri?

Oare cine are de câștigat în această formulă guvernamentală, în condițiile în care se legiferează acte normative cu un asemenea impact prin asumare, în loc să fie trecute prin Parlament?

Tor românii vor avea de suferit consecințele unor măsuri luate fără consultarea mediului privat, dar date la comandă de cei care nu slujesc interesele țării.

  Cristina Burciu - declarație politică intitulată Măsuri pragmatice ale PNL pentru administrarea productivă a proprietăților statului;

Doamna Cristina Burciu:

"Măsuri pragmatice ale PNL pentru administrarea productivă a proprietăților statului"

La propunerea conducerii PNL a Ministerului Finanțelor, Executivul a adoptat un proiect de act normativ care prevede implementarea unor măsuri edificatoare pentru gestionarea eficientă a patrimoniului și resurselor minerale și naturale aflate în proprietatea statului român.

Administrarea sustenabilă a proprietăților statului constituie un proiect considerabil, aprobat de conducerea finanțelor naționale, în condițiile actuale, care presupune majorarea procentului de colectare la bugetul de stat.

Potrivit propunerii, bunurile de natura clădirilor și a terenurilor aferente, indiferent de destinația acestora, echipamentele încorporate, clădirile speciale, precum și orice alte bunuri imobile, intrate în proprietatea privată a statului român prin confiscare, ca urmare a unor hotărâri judecătorești definitive, aflate în gestionarea ANAF, pot fi transferate în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află, fără niciun cost suplimentar.

Hotărârea privind transferul bunurilor din domeniul public/privat al statului, în domeniul public/privat al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea de transmitere a bunurilor confiscate, va avea drept consecință imediată posibilitatea consiliilor județene și primăriilor de a iniția și dezvolta noi proiecte investiționale. Obiectivele vor fi derulate prin politica de coeziune, PNRR, în vederea realizării investițiilor din programe naționale finanțate de la bugetul de stat sau investiții din surse proprii ale autorităților publice locale/județene.

Actul normativ mai stipulează, de asemenea, noi reglementări ale plății redevențelor pentru terenurile concesionate, potrivit legii, de către Agenția Domeniilor Statului, în calitate de administrator al terenurilor proprietate publică a statului. Cuantumul acestor redevențe va fi indexat cu indicele prețului de consum pe anul 2022, dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii, în conformitate cu contractele de concesiune aferente.

Modificarea legislației, în sensul ca autoritățile publice locale și județene să poată dispune de terenurile degradate sau nevalorificate în favoarea comunităților, era imperios necesară, în condițiile în care o serie de proiecte finanțate din fonduri externe sunt în prezent blocate din cauza lipsei resurselor financiare aferente cofinanțării.

Sunt încrezătoare că administrațiile locale vor utiliza în mod pragmatic și judicios terenurile primite, astfel încât să demareze noi programe investiționale, în vederea modernizării serviciilor publice indispensabile populației, a dezvoltării infrastructurii și a creării de noi locuri de muncă.

  Cristina-Agnes Vecerdi - declarație politică având titlul Infrastructura medicală se dezvoltă, în timp ce resursa umană se reduce!;

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

"Infrastructura medicală se dezvoltă, în timp ce resursa umană se reduce!"

Consider că în perioada imediat următoare avem nevoie de o dezbatere așezată la care să participe factori de decizie de prim rang din Parlament, Guvern, dar și din societatea civilă și din Colegiul Medicilor din România. Mă refer la faptul că, grație fondurilor externe nerambursabile, infrastructura spitalicească din România se îmbogățește cu noi spitale regionale, unele secții ale spitalelor județene se extind, cabinetele de medicină școlară trebuie reînființate, iar medicina de familie trebuie relansată.

Dacă pentru infrastructura fizică propriu-zisă, care implică dotări, construcții și aparatură s-au identificat și se vor identificat soluții, ceea ce pare să fie tratată marginal este componenta care privește personalul medical de specialitate. Cum asigurăm medici și personal auxiliar pentru un spital regional de mare capacitate, cu aproape 1.000 de paturi, pare că nu și-a pus nimeni întrebarea. Cum acoperim suplimentarea schemelor de personal pentru secțiile care se extind sau pentru noile rețele de spitale oncologice sau pediatrice? Sunt întrebări la care trebuie să formulăm răspunsuri încă de pe acum, căci formarea unui medic specialist în universitate și rezidențiat durează și peste un deceniu, ceea ce înseamnă că deja am pierdut startul în această chestiune.

Ca medic și absolvent al învățământului medical românesc pot să spun fără reținere că universitățile noastre de medicină sunt la cele mai înalte standarde educaționale. Dacă cineva poate se mai îndoiește de acest lucru, atunci cererea enormă de medici români școliți în România, care vine dinspre sistemele medicale ale unor țări dezvoltate, precum Franța, Marea Britanie, Germania, Elveția, reprezintă cea mai clară confirmare - avem un învățământ medical de calitate și medici profesioniști. Or, în contextul acesta, este important să valorificăm universitățile de medicină și în interesul sistemului medical românesc și să identificăm cele mai bune soluții, astfel încât cifra de școlarizare să răspundă nevoilor interne, iar sistemul medical din noile unități sanitare să fie suficient de atractiv pentru tinerii rezidenți români.

  Romulus-Marius Damian - declarație politică: Majorarea pensiilor, o prioritate pentru PSD;

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Majorarea pensiilor, o prioritate pentru PSD"

Guvernul Ciolacu are ca prioritate în acest moment Legea pensiilor, întrucât dorim să fie adoptată în Parlament până pe data de 20 noiembrie. Este o lege importantă pentru români, iar calculele arată că va exista o creștere medie a pensiilor, cu 40%.

Legea presupune creșterea de două ori a pensiilor în anul 2024, și anume pe 1 ianuarie, prin indexare cu 13,8 %, și pe 1 septembrie, atunci când se va pune în aplicare de către casele teritoriale de pensii și se termină procesul de recalculare în baza noii legi. Valoarea punctului de pensii va crește astfel de la 1.785 lei, cât este astăzi, la 2.032 de lei, de la 1 ianuarie.

Cea de-a 2-a parte presupune recalcularea pensiilor și punerea în aplicare, începând cu 1 septembrie 2024. Beneficiarii vor primi noile taloane de pensie și vor vedea exact punctele de contributivitate, punctele necontributive și punctele de stabilitate pe care le are fiecare. Noul algoritm va încuraja două elemente: contributivitatea și munca. Dacă ai o perioadă contributivă de 25 de ani, pentru perioada de la 25 la 30 de ani vei obține 0,5 puncte pe an în plus, de la perioada 31 la 35 de ani - 0,75 și de la perioada peste 35 de ani vei obține un punct în plus pe an.

PSD a sprijinit mereu persoanele vârstnice, iar acest lucru îl facem și acum, prin noua lege care se află în transparență la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, condus de ministrul PSD, Simona Bucura Oprescu, apoi, după ce va fi aprobată de Executiv, va ajunge în Parlament, în procedură de urgență, pentru adoptare. Nici un român nu va avea pensia mai mică, iar 3 milioane de români vor avea pensiile crescute, fiindcă, după o viață de muncă, merită tot sprijinul și respectul nostru!

  Darius Pop - declarație politică intitulată «România Educată» a primit bursă de merit!;

Domnul Darius Pop:

"«România Educată» a primit bursă de merit!"

Proiectul de suflet al președintelui României și al fostei sale consiliere, actualmente ministru al educației, doamna Ligia Deca, "România Educată" a atins deja limitele penibilului.

Un proiect în care milioane de români și-au pus speranțele, atunci când a fost pus în dezbatere, a ajuns, la final, o simplă sesiune foto și un album cu cei doi protagoniști. Zâmbesc și mimează fericirea!

Realitatea este cu totul alta și o știm cu toții - învățământul românesc este departe de a fi gratuit, mafia manualelor hotărăște destinele copiilor noștri, inspectoratele și funcțiile de director sunt politizate la maximum și pline de personaje care nu au nicio treabă cu educația, încă există școli neautorizate ISU și cu toalete neconforme, și, colac peste pupăză, doamna Deca s-a declarat fericită și mulțumită, după adoptarea bugetului de anul trecut, cu alocarea celei mai mici sume din istoria postdecembristă a învățământului românesc!

Iar acum se văd roadele. Nu mai sunt bani pentru salarii, pentru burse, pentru utilități, pentru decontarea navetei elevilor!

Și, pentru că tot am amintit de burse, iată cu ce medie se ia bursă de merit într-o Românie educată - 1,97! "Performanța" a fost obținută de un elev din Prahova!

Nimic însă despre prorogarea la infinit a legii care impune alocarea a 6% din PIB educației!

Asta ar salva învățământul românesc, respectarea legii, și nu mita electorală prin burse de merit pentru medii sub 2!

Demisia doamnei Deca este mai mult decât o chestiune de onoare, ar fi chiar un act de deratizare într-un minister și un sistem copleșit de incompetență și sinecuriști!

  Olivia-Diana Morar - declarație politică având subiectul Limitarea plăților cash îngrădește și încalcă drepturi fundamentale cetățenești;

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Limitarea plăților cash îngrădește și încalcă drepturi fundamentale cetățenești"

Măsura de limitare a plăților cash, nedezbătută public și nici cu partenerii de guvernare, ci doar impusă de premierul Ciolacu, este în contradicție cu politicile publice europene de protejare a numerarului, susținute de Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană, prin recomandările valabile încă din 2010. Mai mult, Elveția a lansat o consultare pentru protejarea numerarului prin Constituției.

Dorința de reformă și de combatere a evaziunii nu trebuie să se materializeze prin măsuri abuzive, care să limiteze dreptul oamenilor de a alege cum fac plățile din banii ce îi câștigă muncind. Asta nu înseamnă că nu putem continua să încurajăm plățile cu cardul sau cele online, ci din contră. Sunt metode de încurajare a plăților cu cardul aplicate cu succes de țări dezvoltate și pe care le putem adapta. În niciun caz nu poate fi o soluție să îi pedepsim pe toți românii cinstiți doar pentru că o persoană, fie ea și premier, îi suspectează pe toți ca fiind lipsiți de onestitate.

Drepturile constituționale garantează oricărui cetățean român să dispună de banii săi munciți în funcție de alegerea proprie, atât fizic (numerar), cât și digital (card). Astfel, în fluxul economic local, micii contribuabili reușesc să asigure funcționarea afacerilor bazându-se pe plățile zilnice efectuate în numerar.

Eu sper că premierul României este conștient de faptul că nu toți românii trăiesc la oraș, iar la țară avem zone întregi unde nu există semnal la telefon sau la internet ca să poți face plăți online. Și, dacă nu este atât de conectat la realitățile României profunde sau dacă argumentele cu încălcarea drepturilor nu sunt suficient de puternice pentru el, sunt și diverse statistici care arată că o astfel de măsură este greșită din toate punctele de vedere.

De exemplu, nivelul de bancarizare în România este mult sub media europeană, arată Barometrul Romanian Business Leaders, un studiu realizat la nivelul anului 2022, care ne mai spune că doar 8% din populația României are cunoștințe financiare elementare. Avem cel mai slab grad de bancarizare din organizația europeană, cu o pondere a activelor bancare de aproximativ 50% în PIB (în comparație cu o medie a UE de aproximativ 250%).

Mai mult, țările dezvoltate, precum Germania, Austria, Olanda, Norvegia, Finlanda, Suedia, Belgia, Irlanda sau Marea Britanie, nu au astfel de limitări. Deși au niveluri de bancarizare și incluziune financiară mult mai ridicate.

Logica ar trebui să fie una simplă. Înainte să limitezi sau să interzici orice, trebuie să te asiguri că alternativele sunt posibile, altfel, singurul rezultat va fi haosul. Aviz amatorilor!

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică: Plățile în numerar trebuie să rămână mereu o opțiune pentru români!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Plățile în numerar trebuie să rămână mereu o opțiune pentru români!"

Am fost unul dintre primii liberali care nu au susținut limitarea cash-ului, atât timp cât bancomatele și POS-urile lipsesc din satul românesc și cât timp doar banca câștigă. Acum e și o decizie a PNL! În următoarea ședință a coaliției, PNL va propune o serie de modificări, astfel încât noul cadru normativ care limitează circulația banilor cash să fie util și aplicabil. Vrem ca românii să aibă libertatea de a alege, iar una dintre soluții ar putea fi modificarea acelui prag referitor la circulația banilor cash, 10.000 lei pentru persoane fizice/5.000-10.000 lei pentru persoane juridice.

De asemenea, PNL va propune un sistem bazat pe echitate. Nu trebuie ca doar angajatorul să aleagă modul în care angajatul își va primi banii. Angajatul trebuie să aibă dreptul de a alege modalitatea în care își va încasa remunerația, în funcție de necesitățile sale. În plus, dacă va alege modalitatea plății într-un cont bancar, accesibil printr-un card, să nu plătească băncii comisioane pentru utilizarea banilor săi. Considerăm că cetățenii trebuie să aibă dreptul de a folosi orice mijloace de plată, dar fără a se simți discriminați dacă fac parte dintr-o categorie vulnerabilă, pentru care comisioanele bancare pot fi prohibitive în utilizarea unor modalități moderne de gestionare a banilor. De asemenea, dacă în mediul în care ei își cheltuie banii cash-ul este preferat, atunci să poată să practice acest mod de plată încă de la încasarea venitului.

Am adresat, acum câteva săptămâni, o interpelare oficială Guvernului și am aflat, oarecum cu stupoare, că nici unul din cele 15 scanere din dotarea Vămii nu funcționează, din cauza lipsei contractului de mentenanță! Consider că aici putem vorbi despre o adevărată gaură neagră fiscală care ar putea fi remediată dacă se vrea, prin măsuri simple și care să nu afecteze cetățeanul și mediul de afaceri.

Așadar, știu că nu duceți lipsă de curaj, domnule Ciolacu! Puteți începe lupta adevărată împotriva evaziunii de la vamă!

  Dragoș Gabriel Zisopol - intervenție având ca obiect Cea de-a X-a ediție a Festivalului Interetnic «Alfabetul conviețuirii», Ploiești 2023;

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

"Cea de-a X-a ediție a Festivalului Interetnic «Alfabetul conviețuirii», Ploiești 2023"

În perioada 29 septembrie-1 octombrie 2023 s-au derulat la Ploiești, sub egida Administrației Prezidențiale, manifestările prilejuite de cea de-a X-a ediție a festivalului interetnic cu titlul "Alfabetul conviețuirii", proiect inițiat de Uniunea Elenă din România, desfășurat în parteneriat cu Primăria Municipiului Ploiești, Filarmonica "Paul Constantinescu" din aceeași localitate, Consiliul Județean Prahova, Guvernul României - Departamentul pentru Relații Interetnice și Ministerul Culturii.

Menit să încurajeze dialogul intercultural, respectul pentru moștenirea și obiceiurile fiecărei rase, religii și credințe, festivalul interetnic a debutat vineri, 29 septembrie 2023, la ora 16.00, în Sala Coloanelor a Palatului Culturii din Ploiești, cu ceremonia deschiderii oficiale. Au fost prezente distinse oficialități din zona culturală și politică: domnul consul Georgios Papanikolau - Ambasada Republicii Elene la București, doamna secretar de comunicare Eleni Konstoula - Ambasada Republicii Elene la București, domnul deputat Zamfir Manea - Asociația Partida Romilor "Pro-Europa", domnul deputat Amet Varol - Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, domnul subsecretar de stat Dincer Geafer - Departamentul pentru Relații Interetnice, doamna subsecretar de stat Irina Maria Cajal - Ministerul Culturii, domnul rector conf. univ. dr. ing. Alin Diniță - Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, domnul vicepreședinte Mihai Traistă - Uniunea Ucrainenilor din România, doamna inspector general școlar Illona Rizea - ISJ Prahova.

Programul primei zile a cuprins sesiunea dedicată alocuțiunilor și discursurilor, vernisajul expoziției de pictură "Retrospectivă" a domnului Gabriel Grama, parada costumelor tradiționale, defilarea ansamblurilor participante și prima parte a festivalului. În cele trei zile ale manifestării culturale au evoluat pe scena festivalului peste 900 de persoane. Cele peste 25 de ore alocate dansului și muzicii, în interpretarea a peste 50 de ansambluri și soliști consacrați din România și Grecia, au marcat ediția aniversară. Pe lângă spectacole, au atras atenția standurile de prezentare ale minorităților participante la proiect.

Festivalul "Alfabetul conviețuirii" promovează, an de an, respectul și prețuirea patrimoniului cultural și a rădăcinilor identitare ale minorităților naționale în scopul consolidării relațiilor interetnice.

Bucuria de a fi împreună, de a împărtăși frumusețea diversității și bogăția tradițiilor moștenite sunt motivele care ne aduc în fiecare an la festivalul "Alfabetul conviețuirii" de la Ploiești.

În acest context, în numele conducerii Uniunii Elene din România, le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la succesul proiectului și urez un cordial la mulți ani festivalului interetnic "Alfabetul conviețuirii"!

  Dumitru Rujan - declarație politică intitulată Capacitatea turistică de cazare este sub potențialul stațiunilor românești!;

Domnul Dumitru Rujan:

"Capacitatea turistică de cazare este sub potențialul stațiunilor românești!"

Grecia, Italia, Spania sau Franța au ajuns în situația de a elabora măsuri și politici pentru a limita sau organiza fluxul uriaș de turiști care ajung anual în zonele turistice din aceste state și care contribuie la produsul intern brut cu cifre impresionante. Numărul turiștilor se ridică la nivelul zecilor de milioane anual, iar veniturile operatorilor economici și ale bugetelor naționale se majorează de la un an la altul. Mai mult decât atât, veniturile uriașe obținute din turism sunt întoarse către operatorii de turism prin investiții, dotări și alte elemente care le dau competitivitate prin prețuri și prin calitate.

Uitându-ne la evoluțiile acestor state europene, care "trăiesc" din turism și din banii aduși de turiști, și comparându-le cu cele mai recente date prezentate de Institutul Național de Statistică al României, înțelegem de ce în România turismul este încă o parte nesemnificativă a PIB-ului anual, de ce tot mai mulți operatori economici din turism abandonează afacerile și se reprofilează, și de ce românii, când caută un loc pentru petrecerea vacanței, nu găsesc disponibilitate în țară și se reorientează către un concediu petrecut în străinătate.

Datele INS ne arată că evoluțiile din România sunt pozitive, însă ele sunt concentrate doar în zona litoralului Mării Negre și în cea mai dezvoltată regiune de dezvoltare, București - Ilfov. Cele mai slabe evoluții, determinate de cel mai slab ritm al investițiilor, sunt cele din zona stațiunilor balneare, exact cea mai puternică resursă turistică a României. Și noi, la Caraș-Severin, unul dintre cele mai frumoase și mai bogate județe din România, constatăm că nu avem o capacitate de cazare pe măsura cererii turiștilor români.

Așadar, pentru că trecem prin cea mai favorabilă perioadă de dezvoltare economică, susținută de fondurile externe nerambursabile, ar fi de dorit ca guvernul, prin ministerul care se ocupă de dezvoltarea sectorului turistic, să pună în practică măsuri consistente de dezvoltare a industriei ospitalității în întreaga țară.

Orice investiție în turism se întoarce înzecit și la bugetele locale, și la bugetul de stat, fiind una dintre cele mai bune investiții pe care le poate face guvernul. Dacă, în schimb, vom continua să așteptăm ca tot mediul privat să poarte greul, ca și până acum, am convingerea că vom pierde competiția cu celelalte state europene care investesc în turism și care au devenit adevărați magneți pentru turiștii din lumea întreagă, inclusiv pentru turiștii români.

  Ervin Molnar - declarație politică: UAT-urile vor avea parte de noi fonduri pentru investițiile în energie verde;

Domnul Ervin Molnar:

"UAT-urile vor avea parte de noi fonduri pentru investițiile în energie verde"

Investițiile în infrastructura energetică a țării sunt esențiale independenței și prosperității noastre. Pentru atingerea scopurilor statului român în domeniul energetic este nevoie ca investițiile să fie constante și consistente. În această chestiune, Ministerul Energiei anunță lansarea unui nou apel de proiecte finanțate prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul Programului-cheie 1 - Surse regenerabile de energie și stocarea energiei. Bugetul alocat acestui apel de proiecte este de 500.000.000 euro, iar valoarea grantului care poate fi acordat este de maximum 10 milioane euro pe beneficiar. Sprijinul financiar se acordă pentru investiții destinate producției de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, așadar pentru energie curată și sigură.

Sprijinul financiar sub formă de grant - în cadrul apelului de proiecte - are la bază principiul "primul venit, primul evaluat și contractat, cu respectarea condițiilor din ghid". Acesta este acordat pentru investiții destinate producției de energie electrică din surse regenerabile de energie eoliană, solară sau hidro, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNIESC, la obiectivele Pactului verde european, ca strategie de creștere sustenabilă a Europei și de combatere a schimbărilor climatice, în concordanță cu angajamentele Uniunii de punere în aplicare a Acordului de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei și în cadrul PNIESC. Lansarea apelului de proiecte se va derula în urma publicării pe site-ul Ministerului Energiei a unui anunț dedicat, care va cuprinde toate detaliile aferente derulării apelului. Cererile de finanțare, împreună cu toate anexele solicitate prin ghid, se vor depune prin platforma electronică dedicată.

Autoritățile locale au un rol determinant în atingerea obiectivelor noastre ca țară. Mai mult, prin aceste investiții, ele au oportunitatea de a-și reduce propriile cheltuieli cu energia, precum și de a reduce cheltuielile instituțiilor pe care le au în grijă, cum ar fi școli sau spitale.

Aceste fonduri sunt o reală șansă pentru administrația noastră locală. Îmi doresc ca banii alocați să fie folosiți la potențialul lor maxim, pentru a face o schimbare în comunitățile locale și, implicit, în toată țara.

  Florin-Alexandru Alexe - declarație politică având titlul Apărăm drepturile elevilor!;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Apărăm drepturile elevilor!"

Miercuri, 1 noiembrie, o delegație de copii din Ucraina și România, participanți la Tabăra de vară de la Podină din județul Maramureș, tabără organizată de Confederația Caritas România, prin delegații aleși prin vot democratic, s-au adresat Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, din cadrul Camerei Deputaților, și vicepreședintelui comisiei.

În timpul taberei, cei 30 de copii români și ucraineni au comunicat unii cu alții, chiar dacă le-a fost greu să găsească o limbă comună, s-au jucat împreună, adică, au dovedit că integrarea este posibilă dacă este dorită de toată lumea.

În discuțiile și activitățile lor, copiii au abordat două subiecte importante: solidaritatea și drepturile copiilor. Solidaritatea, pentru ei, înseamnă să fie uniți printr-o responsabilitate și un interes comun. Solidaritatea îi determină să își acorde un ajutor reciproc. Ei consideră că merită să fie înconjurați de oameni buni, uniți și responsabili care se ajută unii pe alții.

Împreună, copiii au ajuns la concluzia că "Solidaritatea trebuie să reprezinte drepturile copiilor, iar drepturile copiilor trebuie să fie solidare".

Războiul din Ucraina a făcut ca drepturile multor copii să fie încălcate în mod foarte grav. "Unii au fost răniți și chiar au murit. Alții au fost nevoiți să plece din țara lor și sunt acum aici, între noi", au adăugat copiii.

De aceea, s-au prezentat miercuri, 1 noiembrie, la Palatul Parlamentului, să ceară sprijinul pentru ca drepturile copiilor, ale celor veniți din Ucraina, dar și al celor din România, să fie respectate.

Pentru ei, copiii, este important să meargă la școală și să își continue educația. Pentru copiii veniți din Ucraina educația a devenit o provocare mare - indiferent dacă continuă educația în sistem online, dacă merg la școală în România sau dacă combină ambele forme. Mulți copii din Ucraina au încercat să se înscrie și să frecventeze școala în România. Fără sprijin să se integreze, să învețe limba și să recupereze materiile, mulți dintre ei nu vor reuși, așa cum din păcate și mulți copii din România nu reușesc fără un sprijin adițional.

Pentru copii este important să crească într-o familie. Cei mai mulți copii din Ucraina au venit în România numai cu mamele lor. Dar, de multe ori, mamele sunt forțate să accepte locuri de muncă cu un program de lucru în schimburi și să lase copiii, chiar și pe cei mici, singuri. Dacă mamele nu acceptă aceste locuri de muncă, familia lor nu mai primește nici un sprijin din partea statului român.

De asemenea, pentru copii este important să aibă un loc sigur în care să locuiască, fără teama că trebuie să plece în orice clipă. Mulți copii din Ucraina au trăit astfel de momente de nesiguranță în ultimele luni, când mamele lor nu au mai avut din ce se plătească chiria pentru că ajutorul promis a întârziat cu luni de zile.

Pentru copii, viitorul depinde foarte mult de solidaritatea în care cresc și de respectarea drepturilor lor.

Ei au încredere că politicienilor le pasă de copii și vor face tot posibilul ca toți copiii care trăiesc acum în România, copii români, ucraineni și alți copii, să aibă parte de o solidaritate care reprezintă drepturile copiilor.

  Mirela Furtună - declarație politică despre Echitate și dreptate în noua Lege a pensiilor;

Doamna Mirela Furtună:

"Echitate și dreptate în noua Lege a pensiilor"

Seniorii noștri așteaptă, pe bună dreptate, o nouă lege care să elimine inechitățile dintre pensii. Sunt prea multe cazuri în care persoane care au desfășurat aceeași activitate, dar au ieșit în ani diferiți la pensie, au pensii calculate diferit.

Partidul Social Democrat promovează, în sfârșit, o lege a pensiilor corectă și echitabilă. Este o lege care va pune, în sfârșit, ordine în sistemul public de pensii și va înlătura inechitățile dintre pensionari. Totodată, este o lege care aduce multe beneficii pensionarilor, dar care se adresează în egală măsură salariaților: stimulează munca, natalitatea și continuarea studiilor.

În următorul an, pensiile vor crește de două ori, o dată când pensiile vor fi majorate la 1 ianuarie, prin indexarea punctului de pensie (cu 13,8%), iar apoi la 1 septembrie, când foarte multe pensii vor crește în urma recalculării.

Doresc să subliniez că pensiile care au un coeficient de corecție mic vor crește consistent de la 1 septembrie, dar vor exista și pensii care nu vor crește. Scopul principal al recalculării este de a elimina inechitățile dintre pensionarii care au muncit și au contribuit la fel, dar care au pensii diferite. Vor crește mai mult pensiile celor care au fost dezavantajați de cadrul legal existent în momentul pensionării. La cei avantajați, creșterile vor fi mai mici sau nu vor fi deloc.

De asemenea, vor crește mai consistent pensiile celor cu stagii mari de cotizare. Se recompensează suplimentar munca și contributivitatea. La cei cu stagii mici de cotizare, creșterile nu vor fi mari sau nu vor fi deloc.

De reținut că, în urma recalculării, nu va scădea nicio pensie. Sunt pensionari care deja au pensia mai mare decât valoarea rezultată în urma recalculării, dar pensia lor nu va scădea - se va aplica principiul pensiei mai favorabile!

Noua lege avantajează persoanele care au muncit mai mult. Pensionarii cu perioade mai lungi de contributivitate vor avea creșteri mai mari la recalculare. Salariații care muncesc și contribuie peste 25 de ani primesc puncte suplimentare pentru stabilitate, care vor mări valoarea pensiei astfel: a) +0,5 puncte/an pentru intervalul 26-30 de ani; b) +0,75 puncte/an pentru intervalul 31-35 de ani; c) un punct/an, începând de la 36 de ani de contributivitate.

Mai mult, vor fi luate în calcul veniturile salariale suplimentare (prime, premii, acord global, al 13-lea salariu etc) pentru care s-au plătit contribuții la sistemul de pensii.

Se menține posibilitatea ieșirii anticipate la pensie pentru cei care au contribuit 40 de ani.

Un alt element de noutate, adus de noua lege a pensiilor, este aceea de stimulare a natalității. Astfel, vârsta de pensionare a femeilor care au copii scade cu câte 6 luni pentru fiecare copil, dar nu mai mult de 3 ani și 6 luni. Beneficiul se acordă pentru copiii născuți și crescuți până la vârsta de 16 ani cel puțin. Concediul pentru creșterea copilului se consideră perioadă contributivă.

PSD face dreptate cu noua Lege a pensiilor!

  Daniel-Florin Ghiță - declarație politică: Cum cinstește un primar UDMR Ungaria cu proprietăți și afaceri mari din România;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Cum cinstește un primar al UDMR Ungaria cu proprietăți și afaceri mari din România"

Primarul municipiului Satu Mare, Gẚbor Kereskényi, UDMR, poreclit Cash&Carry, a favorizat o firmă acoperită a serviciului de spionaj ungar, precum și firma unui milionar maghiar aflat în anturajul premierului Viktor Orban, în achiziționarea hotelului emblemă al Sătmarului, Dacia, (fost și viitor Panonnia), prin neexercitarea dreptului de preemțiune.

Totodată, acest primar venal și penal a neglijat sau a defavorizat ștrandul termal din Satu Mare, care se află în proprietatea municipiului, pentru a favoriza ștrandul privat Aquastar, construit și inaugurat de un deceniu, aflat sub auspiciile bisericii Romano-Catolice și în administrarea firmei Solarex, care are patronat maghiar.

Mai recent, edilul Cash&Carry din Satu Mare a favorizat o firmă locală de construcții și asfaltări, cu patronat maghiar, este vorba despre Tarr Const din Livada, care a prosperat rapid și a dobândit monopol municipal, după care a fost sprijinită să fie preluată de către o firmă de apartament din Budapesta, în conturile căreia se vor scurge banii sătmărenilor, precum și fondurile primite de la Guvernul României sau de la Uniunea Europeană.

După ce a devenit primar, Gẚbor Kereskényi a favorizat, în mod vădit, firme cu patroni localnici de etnie maghiară și firme din Ungaria în domeniul lucrărilor și serviciilor publice. Aproape toate lucrările de asfaltări și de modernizare sau construire de clădiri au fost atribuite grupului de firme TARR din Livada (Tarr Beton Minerale, Tarr Const ș.a.), al cărui patron este sau, mai bine-zis, a fost omul de afaceri Attila Csongor Tarr, un apropiat și un sponsor al conducerii locale a UDMR și al Episcopiei Romano-Catolice din Satu Mare.

Printre altele, Csongor-ur administrează un hotel și un restaurant, cu denumirea DOM, care a fost construit de Episcopia Romano-Catolică din Satu Mare, ale cărei oi rătăcite sunt păstorite cu aplomb antreprenorial de eminența sa Eugen (Jenő) Schönberger din Turulung. Episcopia Romano-Catolică mai deține în Satu Mare, sub auspiciile Fundației Caritas și în administrarea firmei Solarex, un hotel ultracentral (Astoria) și stațiunea termală Aquastar, construită și inaugurată cu un deceniu în urmă.

Favorizarea substanțială a grupului de firme TARR de către Primăria Satu Mare a generat încetarea activității și intrarea în faliment a firmelor de asfaltări și de construcții cu patroni români (Samcif, Alfarom, Construcții Drumuri). Cireașa de pe tort oferită de municipalitatea sătmăreană grupului TARR este lucrarea de reabilitare și de modernizare a Pieței Libertății din centrul orașului, care va deveni zonă pietonală, lucrare care a fost atribuită la o valoare de 19.045.444 lei (aproape 4 milioane de euro). Primarul și consilierii UDMR nu au avut niciun scrupul în a elimina firmele românești dintr-un oraș în care românii au o pondere de aproximativ 66 %.

Într-o discreție aproape totală, grupul TARR a fost achiziționat de Fondul de investiții Hodler Capital din Ungaria, care a pus stăpânire pe multe afaceri și pe suprafețe mari de teren în România. Hodler Capital este un fond de investiții cu creștere rapidă în industria agricolă și alimentară, cu poziții de acționari în peste 25 de companii din Europa. Fondul este condus de către Kerezsi Miklós, un oligarh apropiat de partidul guvernamental Fidesz și de premierul ungar Viktor Orban. Holder Capital apare ca proprietar a peste 120.000 hectare de teren agricol în țara noastră. În portofoliul grupului se află, printre altele, UBM Feed Romania, cu sediul în Sânpaul, județul Mureș, cu o cifră de afaceri de 291.395.179 lei și un profit de 7.958.798 lei pe anul 2022, și Crush Distribution, cu sediul în Satu Mare, strada Avram Iancu nr 56, și punct de lucru în satul Petin din județul Satu Mare, care se ocupă de distribuția de băuturi alcoolice și a avut în 2022 o cifră de afaceri de 45.716.174 lei și un profit de 1.538.461 lei. Printr-o companie de apartament din Budapesta, fondul budapestan a pus stăpânire pe cea mai importantă firmă de construcții din județul Satu Mare, Tarr Const SRL, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 135.234.071 lei ( peste 27 milioane de euro) și un profit de 5.876.492 lei (1.187.170 euro).

Majoritatea sătmărenilor cred că Csongor Tarr este și acum patronul/proprietarul SC Tarr Const, dar afaceristul din Livada mai deține doar 1% din firmă, deoarece, anul 2022, a vândut 99% din aceasta companiei Karfotte Capital Zártkörûen Mûködő Részvénytársaság. din Ungaria.

Conform surselor noastre de la poalele dealului Gellert, suma de tranzacționare a părților sociale ar fi fost de 10 milioane de euro. Csongor-ur a mai primit funcția de director al Tarr Const pe județul Satu Mare. Reprezentantul legal al firmei cumpărătoare din Ungaria este Kiss Alpar, CFO partener la Hodler Capital Hodler Asset Management, absolvent al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Alpar este membru al consiliului de coordonare al GTK, actualmente, la Tarr Const SRL apare administrator Pakai Zoltán Béla, personaj care figurează administrator și la Tarr Beton Minerale SRL.

Compania cumpărătoare din țara vecină are sediul în Budapesta, strada Podmaniczky nr. 35, et.3, ap. 20. Are o cifră de afaceri de aproape 30 milioane de euro pe an, cu ultimul profit de 1.187.17 de euro, și deține active de 7.354.153 euro.

Astfel, pe lângă Hotelul Dacia, clădirea emblemă a orașului, prin fondul de investiții Hodler Capital, statul maghiar a pus stăpânire și pe firma de construcții emblemă a județului Satu Mare. O firmă abonată la contractele cu statul român, cunoscută și ca firmă de casă a primarului Gabor Cash&Carry. Potrivit unor surse din cadrul primăriei, edilul șef ar obține un beneficiu de 10 % din profit. Edificator și important de reținut că, prin cele trei firme deținute în România, Fondul Hodler realizează o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane euro pe an și un profit extrem de atrăgător.

Idem, primarul Kereskenyi a urmărit să înlăture firma sătmăreană Florisal, cu acționari români și maghiari, care deține salubritatea municipiului Satu Mare de peste două decenii. În acest scop, cu trei ani în urmă, a fost organizată o licitație cu dedicație, în urma căreia serviciul local de salubritate a fost atribuit firmei AVE Bihor, care era asociată cu o firmă din Miercurea Ciuc județul Harghita, ambele cu patronat integral maghiar. Florisal a contestat rezultatul licitației în justiție și a avut câștig de cauză, rămânând deocamdată operator de salubritate în Satu Mare. Probabil până când primarul și hoarda sa vor găsi o găselniță pentru încetarea contractului cu Florisal, care n-a fost o firmă prea curată și a beneficiat ani buni de favoritisme din partea primarilor și a consilierilor UDMR.

Acum aceștia au primit alte ordine de favorizare de la Budapesta. AVE Bihor a fost cumpărată recent de firma Keviep din Budapesta, care este cel mai mare operator de salubritate din Ungaria. Keviep administrează de mai mulți ani depozitul ecologic ECO Bihor. Printre asociații AVE Bihor se regăsesc și următorii cetățeni maghiari: Miklóssy Ferenc László, Miklossy Mate și Zoltán Attila Pásztai. Ultimul este și administratorul ECO Bihor. Keviep a pus deja mâna pe salubritatea din județele Bihor și Harghita, și stă în continuare la pândă la Satu Mare.

  Elena Hărătău - declarație politică intitulată PNL susține eficientizarea administrației publice locale;

Doamna Elena Hărătău:

"PNL susține eficientizarea administrației publice locale"

Viziunea PNL în ceea ce privește procesul de descentralizare administrativ-teritorială a României este bazată pe obținerea autonomiei financiare, în condițiile în care foarte multe localități sunt la limita supraviețuirii din punct de vedere bugetar.

În prezent, autoritățile locale, care gestionează 200 de orașe mici și aproximativ 1.200 de comune din țară, au nevoie imperioasă de fonduri de la bugetul național pentru a face față costurilor de funcționare. Această situație delicată, survenită din cauza veniturilor locale insuficiente în raport cu cheltuielile curente, impune adoptarea unor soluții precise și adaptabile, mai ales pe termen mediu și lung.

Localitățile respective ar fi în ipostaze fără ieșire dacă nu ar primi bani de la stat pentru a supraviețui, în condițiile în care cheltuiesc mai mult decât încasează la bugetul local, îngreunând astfel funcționarea optimă a administrației centrale. În plus, în peste jumătate din administrațiile locale, veniturile nu reușesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile.

Aceste realități demonstrează că România trebuie să redimensioneze modul în care sunt utilizați banii de către administrațiile publice locale, din perspectiva menținerii lor pe linia de plutire, care să le permită existența și continuitatea.

Circumstanțele sunt dificile și pentru mediul urban, nu doar pentru zona rurală, în condițiile în care 56 din cele 62 de municipii care nu sunt reședință de județ se confruntă cu aceeași instabilitate financiară. Nici în cazul municipiilor care sunt capitale județene postura nu este una predictibilă, deoarece nouă din cele 40 primesc ajutor de la bugetul de stat pentru a se descurca.

Pentru a face față gravității acestor probleme, PNL susține gândirea și inițierea unui proces sustenabil privind reorganizarea administrativ-teritorială, obiectivele fiind atât eficientizarea administrației publice locale, cât și consolidarea capacității administrative la nivel local, din punct de vedere economico-financiar.

În concluzie, România are nevoie de promovarea unor politici publice adaptate evoluțiilor actuale, astfel încât reorganizarea să confere suplețe și eficiență administrațiilor locale, inclusiv prin reducerea numărului unităților administrativ-teritoriale.

  Georgeta-Carmen Holban - declarație politică: Digitalizarea sistemului de raportare al stocurilor de medicamente va conduce la corectitudinea conduitei din domeniul farmaceutic;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Digitalizarea sistemului de raportare al stocurilor de medicamente va conduce la corectitudinea conduitei din domeniul farmaceutic"

Conducerea PSD a Ministerului Sănătății a inițiat demersurile necesare în vederea implementării procedurii de digitalizare a sistemului de raportare al stocurilor de medicamente. Acest proces complex, finanțat cu peste 200.000 de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență, va avea consecințe pozitive pentru domeniul farmaceutic autohton, constituind baza aplicării unei reforme majore.

Proiectul vizează înființarea unei baze de date integrate, care va conține totalitatea informațiilor referitoare la medicamentele comercializate în România, de la autorizarea acestora până la eliberarea efectivă către pacienți.

Digitalizarea sistemului de raportare al stocurilor de medicamente mai presupune, de asemenea, crearea unui sistem integrat de management al medicamentelor autorizate pentru piața farmaceutică din România. Noul sistem va fi realizat prin interoperabilitatea tuturor sistemelor informatice de la nivel național într-o soluție unică, "e-Sănătate".

Punerea în practică a acestui program complex urmărește atingerea unor obiective specifice, indiscutabil necesare procesului de autorizare, verificare și comercializare a medicamentelor. Se va porni de la identificarea nevoilor reale de medicamente ale pacienților, astfel încât să fie evitate situații delicate, care pot surveni din neatenție și neștiință, cu privire la anumite prescripții.

Digitalizarea raportării stocurilor de medicamente va contribui esențial la elaborarea unor politici și strategii sustenabile în domeniul farmaceutic, la interoperabilitarea bazelor de date ale produselor, precum și la dezvoltarea unor noi proceduri referitoare la derularea procesului de aprobare/corecție anuală a prețurilor medicamentelor.

Nu în ultimul rând, investiția reprezintă un pas important în definitivarea digitalizării procesului de autorizare a unităților farmaceutice de către Ministerul Sănătății.

Îmi exprim încrederea că introducerea noului program de digitalizare a raportării stocurilor de medicamente va ușura exponențial procedurile de autorizare și vânzare a produselor farmaceutice și va contribui la eliminarea evaziunii fiscale din domeniu.

  Alexandra Huțu - declarație politică referitoare la refuzul Consiliului Justiție și Afaceri Interne în privința candidaturii României la spațiul Schengen;

Doamna Alexandra Huțu:

Am luat cunoștință cu toții despre decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în privința acțiunii euro-deputatului Eugen Tomac, care contestase refuzul Consiliului Justiție și Afaceri Interne în privința candidaturii României la spațiul Schengen. Aș spune că este un rezultat care nu trebuie să ne surprindă. Acțiunea domnului Tomac a fost destul de superficială, ca să nu spun doar populistă, pentru că era evident din capul locului că nu avea cum să fie admisă de CJUE. În câteva cuvinte, domnul Tomac cerea CJUE ceva imposibil, pentru că CJUE nu are competența de a invalida un vot exprimat în JAI și nici nu poate dispune admiterea României împotriva unui vot de respingere exprimat în această structură europeană.

Evident că România merită să fie spațiul Schengen și evident că trebuie să folosim toate mijloacele legale posibile, inclusiv acțiunea la CJUE, pentru a ne atinge acest obiectiv.

Dar, dacă mergem la instanța europeană, ar fi bine să fim serioși și să venim cu argumente juridice bine fundamentate, nu cu acțiuni populiste, al cărui eșec este ușor de anticipat.

Spun acest lucru pentru că este important să nu ne lăsăm descurajați de această decizie a CJUE. Faptul că un europarlamentar român gafează în stil mare la CJUE nu trebuie să ne determine să renunțăm să ne apărăm drepturile la instanța europeană.

Și premierul Marcel Ciolacu a afirmat că trebuie să luăm în considerare o acțiune la CJUE, însă abordarea propusă este cu totul diferită de calea pe care a mers Eugen Tomac.

Era evident inutil să contestăm la Curtea Europeană un vot care a fost exprimat după procedura și în termenii specificați în tratatele europene, unde scrie negru pe alb că votul se dă cu unanimitate.

Este însă cu totul altceva să soliciți despăgubiri din partea unui stat, precum Austria, pentru faptul că și-a exercitat în mod abuziv dreptul de veto împotriva candidaturii României.

Dreptul de veto, în acest caz, este întemeiat, dacă este exercitat în interesul și în favoarea spațiului Schengen, nu doar din motivații subiective, care țin exclusiv de interesele politice și electorale ale unui guvern al unui stat european.

Cred că România poate demonstra cu ușurință în fața instanței Europene caracterul arbitrar și vădit subiectiv pe care l-a avut votul Austriei în privința candidaturii României. Este ușor de arătat că, în aceeași ședință, Austria s-a pronunțat în favoarea candidaturii Croației, care, din multe puncte de vedere este mult mai expusă în problema migrației, decât este România.

Apoi cred că se poate face o evaluare economică foarte riguroasă care să stabilească prejudiciile economice pe care le-a suferit România, ca urmare a acestei abordări arbitrare a Austriei.

Consider, deci, că nu trebuie să dăm la o parte această cale de atac la CJUE, din cauza unui eșec previzibil al unui demers populist.

În același timp, consider că acțiunea la CJUE trebuie să fie un demers de ultimă instanță. Cred că înainte de a ajunge în acest punct România ar trebui să facă toate eforturile posibile pentru a progresa în această chestiune. Poate că este mai înțelept să abordăm problema Schengen în pași mai mici, care să înlăture treptat obiecțiile unor state și care să creeze precedente în favoarea noastră.

Poate că ar fi mai înțelept să ne propunem ca obiectiv pentru întrunirea din decembrie a Consiliului JAI să obținem o admitere parțială în Schengen, cu aeroporturile, de pildă, unde în mod clar nu există o problemă de migrație. Și mai putem solicita un calendar clar pentru celelalte componente de transport, respectiv pentru cel naval, feroviar și rutier.

Avem cred mai multe opțiuni de abordare a acestei probleme și cred că, orice progres, oricât de mic, pentru a sparge acest blocaj nedrept al Austriei, merită tot efortul nostru.

De aceea, fac apel să fim uniți în problema Schengen, nu doar aici în Parlament, ca deputați și senatori, ci în general vorbind, ca cetățeni români, așa cum am fost la aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană.

  Ioan Balan - declarație politică: Absolvenții trebuie sprijiniți să se integreze pe piața muncii!;

Domnul Ioan Balan:

"Absolvenții trebuie sprijiniți să se integreze pe piața muncii!"

"Ce știi să faci sau unde ai mai lucrat?" - este întrebarea pe care un angajator i-o adresează frecvent unui tânăr absolvent de 19-20 de ani, de parcă angajatorul nu ar cunoaște deja răspunsul la întrebare.

Din nefericire, șomajul în rândul tinerilor nu este doar o problemă greu de eliminat la nivelul României, ci este un fenomen generalizat la nivelul Uniunii Europene. Unul din cinci tineri nu are loc de muncă și nici perspective să se angajeze foarte repede.

Mă bucur foarte mult că, la insistențele parlamentarilor liberali, învățământul profesional și cel profesional-dual au fost relansate, după o decizie mai veche, prin care se desființaseră școlile de arte și meserii. Mă bucur, de asemenea, că pe lângă facilitățile fiscale pe care noi, parlamentarii liberali, le-am creat pentru angajatorii implicați în susținerea învățământului profesional-dual, Ministerul Educației a reușit să obțină, din fonduri PNRR, realizarea mai mult campusuri de învățământ profesional-dual în întreaga țară. Sunt măsuri benefice pentru viitorul profesional al tinerilor care, până mai ieri, se gândeau doar la cum să plece din țară.

Echipa liberală de la Suceava, condusă de președintele Gheorghe Flutur, a reușit în numai câțiva ani să schimbe cu totul înfățișarea județului, să promoveze proiecte, de infrastructură, de dezvoltare economică și să creeze un climat atractiv pentru operatorii economici. Astăzi avem la Suceava aproape tot ceea ce are nevoie un investitor: avem aeroport la standarde internaționale, avem utilități de cea mai bună calitate, drumuri județene reabilitate, servicii publice superioare și, în curând, vom avea și autostrăzile mult așteptate.

Alături de Parcul industrial de la Suceava, Consiliul Județean Suceava a creat la Siret, împreună cu Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, un parc științific și tehnologic care așteaptă atât investitori, cât și tineri care să fie calificați și integrați rapid în câmpul muncii.

Salut inițiativa președintelui Gheorghe Flutur care, împreună cu directorii de unități de învățământ și Inspectoratul școlar județean, a demarat discuții în vederea identificării celor mai bune mecanisme pentru implicarea elevilor și absolvenților în învățământul profesional-dual care se dezvoltă în parcurile industriale din județul Suceava. Este un pas deosebit de important pentru a sprijini tinerii să aibă un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor și de a susține angajatorii să aibă forța de muncă bine calificată, de care au atâta nevoie.

  Lilian Scripnic - declarație politică intitulată AUR - pentru sănătatea românilor!;

Domnul Lilian Scripnic:

"AUR - pentru sănătatea românilor!"

Alianța pentru Unirea Românilor a promis în campania electorală să nu folosească banii românilor pentru interese de partid, iar banii alocați să fie utilizați în folosul comunității. Încă de la începutul prezenței noastre pe scena politică și în Parlament, am afirmat dorința noastră ca din banii alocați de la bugetul de stat, greu munciți de cei care plătesc taxe și impozite, să construim un spital care să fie donat sistemul public de sănătate greu încercat de-a lungul celor 33 de ani și neglijat din punctul de vedere al investițiilor în infrastructură. Cadrul legal nu ne-a permis acest lucru.

De aceea, parlamentarii AUR au inițiat 3 propuneri legislative care să permită utilizarea banilor alocați de la buget în acest sens. Două dintre ele sunt respinse definitiv de Parlament, iar una a rămas uitată în sertarele comisiilor parlamentare, încă din noiembrie 2022.

Nefiind posibilă construirea unui spital, în luna iulie a fost demarat Proiectul "Spitalul Mobil AUR", organizat în parteneriat cu Asociația "Medici pentru satele țării", cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare și cu toate avizele necesare pentru desfășurare. În cele patru luni de desfășurare, Caravana AUR a ajuns în 17 județe, iar prin cabinetele medicale s-au efectuat peste 25.000 de consultații (7.317 seturi de analize medicale complete, 6.312 consultații cardiologice, 6.548 de consultații oftalmologice, 4.850 de ecografii și 713 consultații stomatologice) unui număr de 8.500 de pacienți. Cât despre resursa umană, este una de-a dreptul impresionantă. Le mulțumim pentru munca și dedicarea lor, tuturor celor 189 de medici, 270 de asistenți medicali, 39 de specialiști în optometrie și 27 studenți la medicină sau cursanți la școala de asistenți, precum și celor care au făcut parte din echipele de organizare și logistică.

Spitalul Mobil AUR a ajuns în nenumărate zone defavorizate din țară, locuri cu oameni amărâți care nu au fost în viața lor la un control ORL sau care nu și-au luat niciodată tensiunea ori nu au mai văzut un stomatolog de ani de zile, fie din cauza lipsei banilor, fie din cauza faptului că nu există infrastructură medicală în localitățile unde trăiesc. Acum nu putem salva întreg sistemul de sănătate, dar prin Spitalul Mobil reușim să arătăm oamenilor că ne ținem de cuvânt și că nu le folosim banii pentru a îmbogăți firme de partid sau pentru a plăti mass media să ne promoveze.

Demersul nostru este o formă de a atrage atenția asupra unei realități crunte din această țară, aceea că mulți oameni nu beneficiază îngrijirea medicală adecvată, așa cum scrie în Constituție, și asta nu din vina lor, ci din neglijența statului român.

Singurul post de televiziune, Realitatea Plus, care a ales să difuzeze clipul prin care prezentăm turul nostru medical prin țară și părerea sinceră a oamenilor pe care îi întâlnim, a intrat în cel mai scurt timp sub lupa autorităților. Într-un mod aberant și demn de comparație cu cenzura comunistă, Consiliul Național al Audiovizualului consideră că acest clip este o formă de promovare politică și nu o mediatizare a unei acțiuni în folosul românilor, cum de fapt și este, și a decis să includă pe ordinea de zi decizia de amendare a postului de televiziune și interzicerea lui.

Ce nu înțelege CNA este faptul că noi ne dorim ca despre Spitalul Mobil să afle cât mai multă lume, nu prin prisma beneficiilor politice, ci pentru faptul că prin acest proiect dorim să facem bine cât mai multor români. Și acest lucru l-a înțeles și Realitatea Plus. Intenția CNA de a amenda nu doar postul de televiziuni, ci și Spitalul Mobil în sine este de-a dreptul revoltătoare și în afara legii. Cum este posibil ca ceva care se dorește a fi un beneficiu pentru români este analizat prin prisma încălcării regulilor audiovizuale?

În cinismul lor, acești funcționari plătiți din banii publici nu pot înțelege dorința de a face un bine pentru românii care trăiesc în locuri efectiv uitate de guvernanți și care poate niciodată nu au fost la medic.

  Ioan Mang - declarație politică având titlul Stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană;

Domnul Ioan Mang:

"Stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană"

La sfârșitul lunii octombrie, am avut onoarea să particip din partea Comisiei pentru Industrii și Servicii a Camerei Deputaților la "Conferința Interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța economică în Uniunea Europeană", organizată la Madrid, în Spania.

Temele care au fost dezbătute în cadrul evenimentului au vizat provocările guvernanței și redresarea economică a UE în context internațional; arhitectura noii guvernanțe - planurile bugetar-structurale pe termen mediu și traiectoria cheltuielilor nete specifică fiecărei țări; integrarea dimensiunii sociale în guvernanța economică; și autonomia strategică deschisă.

Împreună cu colegii mei din Grupul S&D, care cuprinde membrii partidelor social-democrate și socialiste din UE, am discutat despre necesitatea unor măsuri adaptabile precum chestiunea privind deficitul bugetar sub 3% și gradul de îndatorare publică sub 60% pentru țările membre ale Uniunii.

Din dezbateri a reieșit necesitatea ca aceste ținte fiscale să poată fi depășite dacă se impune rezolvarea unor probleme importante pentru nivelul de trai și securitatea cetățenilor din statele membre, cum sunt educația, sănătatea și transportul verde sau, în cazul României, cum este cazul autostrăzilor. Este nevoie de această flexibilitate pentru ca economiile statelor membre să se poată adapta la noile realități geopolitice, dar mai ales la cele interne, pentru a putea susține o dezvoltare economică durabilă, incluzivă, dar și competitivă. Desigur, totul trebuie să fie pe baza unor bugete transparente care să arate eforturile de reducere a cheltuielilor administrative și care, în câțiva ani, să conducă la încadrarea în deficitul stabilit.

De asemenea, am încercat să identificăm posibile soluții atât pentru acoperirea nevoii uriașe de investiții în domeniile prioritare la nivelul UE - decarbonizarea, digitalizarea, apărarea -, cât și pentru consolidarea sustenabilității finanțelor publice.

Vă reamintesc faptul că, în acest semestru, iulie-decembrie 2023, Spania deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, având următoarele patru priorități: promovarea reindustrializării Europei, progresul în tranziția ecologică, consolidarea pilonului social și a unității europene.

  Marian Crușoveanu - declarație politică: Plățile în numerar nu trebuie limitate!;

Domnul Marian Crușoveanu:

"Plățile în numerar nu trebuie limitate!"

De la promulgarea Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, societatea românească este frământată de normele care limitează plățile în numerar la un prag suficient de îngrijorător, am putea spune.

Astfel, limitarea plăților cash este o măsură care, în urma unei analize mai atente, a proiectat mai multe deficiențe, cum ar fi lipsa unei rețele extinse de bancomate sau timpul pe care l-ar pierde comercianții prin predarea către bănci a sumelor în numerar care depășesc un anumit plafon. Ca atare, soluția este de a reanaliza măsura și de a o revizui în așa fel încât să evităm vulnerabilitățile din prezent ale acesteia. Dacă o măsură, la o analiză mai atentă, se dovedește contraproductivă sau nocivă societății românești - și care ar putea genera dificultăți de aplicare-, nu e nimic greșit în a o corecta. Dimpotrivă. Mai grav ar fi dacă, știind acum despre limitele măsurilor, nu am încerca să-i aducem corecțiile necesare.

Prin aceste corecții nu renunțăm la combaterea evaziunii fiscale. Marea evaziune nu este la nivelul magazinelor mici de la sate, ci în vămi. În acele zone trebuie să se îndrepte atenția ANAF. Măsurile pe care noi le luăm trebuie să vină în sprijinul oamenilor, nu să le provoace mai multe greutăți.

De aceea, este nevoie de o analiză mai atentă a acestor măsuri, astfel încât micii întreprinzători, cei din mediul rural etc. să nu fie afectați de măsura limitării plăților cash. Partidul Național Liberal este deschis discuțiilor pe această temă.

  Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică despre necesitatea dezvoltării și finalizării proiectelor care pot asigura independența energetică și tranziția către o energie curată;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mă adresez dumneavoastră astăzi cu o convingere fermă în privința direcției pe care România trebuie să o urmeze în contextul crizei energetice actuale. Este imperativ să ne concentrăm pe dezvoltarea și finalizarea proiectelor care pot asigura independența energetică și tranziția către o energie curată.

Recent, Guvernul a recunoscut importanța a 10 proiecte de interes public major, care vor fi finanțate prin planul REPowerEU. Aceasta este o măsură lăudabilă, având în vedere că aportul de energie verde regenerabilă la producția anuală din România va fi de aproape 2 TWh. Este un pas înainte semnificativ în direcția corectă.

Unul dintre aceste proiecte, "Acumularea Hidroenergetică Pașcani", reprezintă nu doar o promisiune a PNL Pașcani și PNL Iași, ci și o speranță pentru dezvoltarea județului Iași și a României în ansamblu. Beneficiile acestui proiect sunt multiple, de la valorificarea potențialului hidroenergetic și asigurarea rezervelor de apă până la protecția împotriva inundațiilor și dezvoltarea infrastructurii regionale.

În calitate de parlamentari, avem datoria de a monitoriza și a asigura că aceste proiecte sunt finalizate în termenele stabilite, cu toate resursele și atenția necesară. Este esențial să ne asigurăm că legislația și fondurile alocate sunt utilizate în mod eficient și transparent.

Fac apel către toți colegii mei, indiferent de afilierea politică, să sprijine aceste inițiative și să colaboreze pentru a asigura finalizarea cu succes a proiectelor care pot transforma România într-un lider energetic în regiune. Aceasta nu este doar o chestiune de politici interne, ci și una de securitate națională și de dezvoltare durabilă.

În încheiere, doresc să subliniez că, în timp ce ne concentrăm pe proiecte specifice precum "Acumularea Hidroenergetică Pașcani", nu trebuie să pierdem din vedere imaginea de ansamblu. Trebuie să ne angajăm într-o strategie energetică pe termen lung, care să protejeze interesele cetățenilor și să asigure un viitor durabil pentru România.

  Ștefan Mușoiu - declarație politică având titlul România avea nevoie de o nouă reflectare externă, iar PSD o implementează deja;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"România avea nevoie de o nouă reflectare externă, iar PSD o implementează deja"

În secolul trecut, România a avut, de mult prea puține ori, șansa să-și aleagă taberele diplomatice. Nici perioada Evului Mediu nu i-a fost deloc propice să dezvolte o diplomație de tradiție. Primele premise reale s-au conturat în acest sens abia după Revoluția din 1989. Până atunci, în perioada comunistă, istoricii au convenit să vorbească mai mult despre relații de dezvoltare a cooperării pe linie economică, decât despre o diplomație reală, așa cum putea fi identificată în țările vest europene. Însă, în ciuda eforturilor diplomatice postdecembriste, traseul României pe acest nivel deosebit de important nu a fost mereu unul lin. Din aceste considerente, în ultimii ani, pe fondul aderării statului român la NATO și la UE, mai multe studii academice au ajuns să clasifice România drept o putere mijlocie/middle power. Acest lucru vine și confirmă că au existat o serie de realizări importante, mai mici sau mai mari, dar, cu toate acestea, nu toate obiectivele noastre de țară au fost îndeplinite.

Intrarea în spațiul Schengen este unul dintre aceste impasuri care se dovedesc greu de escaladat, în ciuda demersurilor pe toate liniile pe care PSD, prin europarlamentarii și parlamentarii săi, le-a inițiat constant. Și orice român conștientizează că nu depinde doar de PSD accederea în acest spațiu de liberă circulație, ci de o serie de factori externi decizionali și de orientările și interese lor politice radicale.

Dincolo de tot acest cumul amplu de factori, trebuie să admitem cu toții că, prin guvernarea PSD actuală, România dovedește în plan extern că are potențial și că nu ezită să își promoveze interesele și să-și îmbunătățească imaginea atât la nivel european, precum și la cel mondial. Nici resursele diplomatice valoroase nu ne lipsesc. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, România are în prezent 94 de ambasade, 143 de consulate și 56 de oficii consulare de carieră ce coordonează activitatea diplomatică de peste hotare. Îmbucurător este și faptul că misiunile diplomatice românești se află și ele în curs de extindere.

Nu vă voi vorbi în date și statistici, ci țin să le reamintesc acelor contestatari de serviciu ai oricăror demersuri diplomatice românești că trebuie să aibă în vedere și că apar din ce în ce mai multe piedici pe plan politic internațional nu doar pentru țara noastră, ci pentru toate celelalte state ale lumii, deci pentru formulele lor agreate de politică externă. Este adevărat și că aceste interese diverse, oarecum legitime din perspectiva unora, ajung și dau curs euroscepticismului și chiar riscă să arunce în aer progresul și relațiile apropiate dintre statele Uniunii Europene, cât și europene. Cheia acestor tipuri de provocări o reprezintă capacitatea și viteza de pliere, precum și calitatea reacției fiecărei țări în parte.

În acest sens, voi aprecia seria de semnale diplomatice ferme, transmise de către premierul Marcel Ciolacu în intervalul recent de timp. Toate vizitele sale externe denotă preocuparea activă a PSD pentru configurarea unei noi reprezentări mai potrivite țării noastre în noile contexte externe, mereu aflate într-o dinamică foarte accelerată și imprevizibilă. Altfel spus, remarc că noi ca stat nu doar că nu ne-am descurajat sub nicio formă din cauza acestor obstacole, ci lucrăm la expansiunea noastră diplomatică.

Pe de o parte continuăm să ne întreținem relațiile și cu statele de pe continentul african, dar și să coordonăm cât mai bine activitatea misiunilor diplomatice românești de peste tot și, în special, din țările aflate în conflict. Vizitele internaționale ale prim-ministrului Marcel Ciolacu ne-au profilat drept o țară demnă de respect, iar manifestarea preocupării noastre față de apărarea intereselor românilor chiar și în complicatul context geopolitic actual a completat această imagine autentică și incontestabilă, specifică românismului.

Oricine poate remarca că deplasările premierului în Israel și în Ucraina nu s-au repercutat pozitiv strict asupra dimensiunii diplomației românești, ci au scos în evidență și sprijinul pe care statul îl oferă conaționalilor noștri, astfel încât aceștia să își recapete unele drepturi în Ucraina, iar în zona de război din Israel să se bucure de mai multă atenție din partea autorităților statului respectiv, pe lângă asistența oferită de către ambasada noastră. Întrevederea dintre premierul Ciolacu și premierul Netanyahu cu reprezentanții comunității românești s-a concentrat, cu prioritate, pe subiectul garanțiilor considerabile în ceea ce privește sprijinul Guvernului israelian, necesar pentru a-i repatria pe românii de acolo, în stare de siguranță, susținere de care ne-am bucurat și pentru trimiterea în România a miilor de pelerini aflați în dificultate după izbucnirea rebeliunii organizației teroriste Hamas.

Iar vizita efectuată la Kiev s-a soldat tot cu rezultate remarcabile. În urma ședinței comune de guvern și a discuțiilor purtate de premierul Marcel Ciolacu cu președintele Zelenski, România a obținut acceptarea de către Ucraina a existenței exclusive a limbii române ca limbă oficială a minorității noastre din statul vecin. Așadar, românii din Ucraina se bucură în sfârșit de recunoașterea meritată și de legitimitatea exercitării drepturilor, tradițiilor și obiceiurilor noastre.

Ceea ce niciun alt guvern românesc nu a reușit în peste 33 de ani de relații diplomatice, PSD a realizat prin intermediul premierului Marcel Ciolacu, adică am scris din nou o filă frumoasă și importantă de istorie! Iar la aceasta se vor adăuga și multe altele care vor consemna că preluarea conducerii Guvernului de către PSD înseamnă nu doar revitalizarea calității vieții românilor prin măsurile de plafonare a prețurilor produselor alimentare indispensabile, ci și promovarea mesajelor celor mai indicate la nivelul politicii externe a României care să ne transforme într-o voce mai puternică și mai percutantă.

  Nicolae Giugea - declarație politică intitulată Problemele demografice ale României necesită măsuri urgente!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Problemele demografice ale României necesită măsuri urgente!"

Unul dintre rapoartele recente ale Băncii Mondiale asupra evoluției demografice a României relevă o degradare și mai puternică a structurii populației, o îmbătrânire accentuată și un declin al natalității. Aceste informații ar trebui să ne înspăimânte, pentru că nu vorbim despre un fenomen care va începe cândva, ci despre o problemă care se adâncește de la o zi la alta. Chiar la începutul acestui an, Institutul Național de Statistică ne spunea că numai la nivelul județului Dolj, populația a scăzut de la 762.142 în anul 1992, la 599.442 în anul 2021. O operație aritmetică simplă ne spune că Doljul a înregistrat o scădere de aproape 163 de mii de persoane, în special din populația tânără.

Așadar, să nu ne mirăm că, anual, școli primari și gimnaziale din județ sunt supuse restructurării sau chiar închiderii pentru că numărul copiilor este alarmant de mic! Să nu ne mirăm că investitorii străini care au ales să vină în Oltenia nu găsesc forță de muncă, pentru că numărul tinerilor este mic și afectat de migrație. Să nu ne mirăm că veniturile administrațiilor publice locale rămân încremenite la valori scăzute sau că viața socială pare ancorată în trecut.

România nu are politici eficace pentru a combate problemele demografice. Politicile pronataliste sunt nestimulative pentru tinerii care întemeiază o familie, fac credite pentru o casă și depind de locul de muncă pentru a-și plăti ratele bancare. Alocațiile statului pentru creșterea și îngrijirea copilului, chiar dacă au fost dublate în două rânduri de PNL, tot printre cele mai mici din Uniunea Europeană rămân. Protecția locului de muncă pentru mamele cu doi sau mai mulți copii este sublimă, dar lipsește cu desăvârșire. Serviciile publice pentru creșterea copiilor - creșe, grădinițe, școală după școală - abia acum încep să fie edificate, după ce ani de zile PNL a insistat să fie realizate și să sprijine tinerele familii.

Pentru fiecare dintre noi, care ne bucurăm că astăzi construim școli, spitale, autostrăzi sau căi ferate, o întrebare de bază ar fi - cui lăsăm toate acestea? Cine duce totul mai departe? Cum ajungem să însănătoșim structura demografică a țării și să vedem din nou orașe și sate clocotind de zgomotul copiilor?

Am toată convingerea că soluții există, iar Parlamentul și Guvernul României se pot inspira din politici eficiente și eficace adoptate de state dezvoltate ale lumii, care încurajează cu măsuri concrete și susțin tinerele familii să aibă cel puțin doi copii. Cred cu putere că aceasta este una dintre marile probleme ale societății românești și investiția într-o populație tânără, care să ducă România mai departe, va fi una dintre cele mai bune investiții pe care le putem face.

  Nicolae Roman - declarație politică având titlul Puterea noastră ca români - «Apărarea utilizării banilor lichizi în societatea noastră!»;

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Apărarea utilizării banilor lichizi în societatea noastră!»"

Astăzi, venim în fața dumneavoastră pentru a aduce în atenție o problemă deosebit de importantă care afectează libertatea individuală și protecția datelor personale ale fiecărui cetățean al țării noastre. Această problemă se referă la tendința tot mai accentuată de înlocuire a banilor lichizi cu tranzacțiile pe card, o schimbare care are implicații profunde asupra vieții noastre cotidiene și a principiilor noastre fundamentale.

În primul rând, banii cash reprezintă un simbol al libertății și anonimatului financiar. Fiecare cetățean are dreptul să își gestioneze finanțele în mod discret, fără ca statul sau instituțiile financiare să aibă acces nelimitat la informațiile personale. Înlocuirea banilor cash cu tranzacțiile electronice pe card creează o vulnerabilitate în privința protecției datelor personale, permițând unor terțe părți să colecteze și să analizeze detaliile tranzacțiilor noastre financiare, încălcând astfel dreptul nostru la intimitate.

În al doilea rând, există îngrijorări legate de exclusiunea digitală. Nu toți cetățenii au acces la tehnologie sau încredere în aceasta. Statistica arată că peste 40% dintre români nu utilizează mijloace electronice de plată. Forțarea tranzacțiilor electronice poate crea diviziuni în societate și poate lăsa în urmă pe cei care nu sunt familiarizați cu acest mijloc. Banii cash rămân accesibili tuturor, indiferent de vârstă, educație sau statut socio-economic.

În plus, banii cash sunt o modalitate importantă de a contracara posibile crize financiare și instabilitate economică. În situații de criză, cum ar fi întreruperi de energie sau instabilitate în sistemele electronice, banii cash rămân un mijloc de plată funcțional și universal.

În concluzie, noi credem în importanța menținerii opțiunii de a utiliza bani cash în societatea noastră. Aceasta nu înseamnă că respingem tehnologia sau progresul, ci că susținem dreptul fiecărui cetățean de a alege și de a avea control asupra propriilor sale finanțe. Vom continua să luptăm pentru păstrarea echilibrului între modernizare și protecția drepturilor individuale.

Vă îndemnăm să vă alăturați nouă în această luptă pentru protejarea libertății și a datelor personale în era digitală!

  Nicu Niță - declarație politică despre Salariul minim brut în construcții, sectorul agricol și industria alimentară;

Domnul Nicu Niță:

"Salariul minim brut în construcții, sectorul agricol și industria alimentară"

Declarația mea politică se referă la decizia Guvernului privind stabilirea noului salariu minim brut în domeniile construcției, sectorului agricol și industriei alimentare.

Guvernul Ciolacu și-a onorat angajamentul ca niciun salariu net din Construcții și Agricultură să nu scadă sub nivelul minim care exista anterior eliminării scutirii de la plata CASS.

Salariul minim brut din Construcții crește de la 4.000 de lei la 4.582 de lei. Astfel, salariul minim net rămâne la același nivel de 3.150 de lei, care există înainte de eliminarea facilității de scutire de la plata CASS.

Salariul minim brut din Agricultură și Industria Alimentară crește de la 3.000 de lei la 3.436 lei. Astfel, salariul minim net rămâne la același nivel de 2.362 de lei, care exista înainte de eliminarea facilității de scutire de la plata CASS.

Aceste valori au fost stabilite de Guvern, prin consultări cu sindicatele și patronatele, în cadrul Consiliului Național Tripartit și pentru Dialog Social.

Având în vedere că aceste două sectoare sunt esențiale pentru creșterea economic, s-au menținut unele facilități care să permită angajatorilor să-și păstreze forța de muncă: scutirea de la plata impozitului pe venit de 10% pentru cei care au salarii sub 10.000 de lei. Cota de CASS este diminuată cu 3,75 puncte procentuale.

De majorarea salariului minim brut în domeniul construcțiilor vor beneficia 423.110 salariați, iar în sectorul agricol și industria alimentară 168.000 de salariați, potrivit estimărilor.

Astfel, în continuare, salariații din construcții și agricultură vor avea venituri nete mai mari față de angajații din alte sectoare cu același salariu brut.

Partidul Social Democrat și Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu își respectă angajamentele asumate!

  Raisa Enachi - declarație politică despre Operațiunile de încasări și plăți în numerar;

Doamna Raisa Enachi:

"Operațiunile de încasări și plăți în numerar"

Ordonanța de urgență a Guvernului Ciolacu, privind operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între firme și persoane fizice (ordonanța anti-cash), va intra în vigoare de la 11 noiembrie. Ce presupune asta? Suntem condiționați să plătim cash o sumă de maximum 5.000 de lei pe zi. Această măsură are ca scop principal reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane, precum și sporirea transparenței în tranzacțiile financiare între firme și persoane fizice.

Unii dintre noi preferă, în continuare, tranzacțiile în numerar pentru diferite motive, iar cu această limitare impusă de stat, libertatea noastră de a decide cum gestionăm banii noștri este restrânsă. De asemenea, pentru mulți dintre noi, plătind în numerar ne simțim mai în siguranță, evitând posibilele riscuri legate de securitatea tranzacțiilor electronice. Cu toate acestea, introducerea plafonului poate să ne oblige să folosim mijloace electronice de plată pe care nu le dorim sau în care nu avem încredere deplină.

Întrebarea legitimă care se pune este de ce ar trebui să alegem varianta plății cu cardul sau a altor mijloace electronice de plată, când aceasta poate implica expunerea la diverse riscuri, cum ar fi fraudele cibernetice, furtul de identitate sau pierderea datelor personale.

Dar cu bătrânii noștri cum rămâne? Ei cum se vor descurca? Aceștia sunt adesea mai conservatori în ceea ce privește modalitățile de plată și pot avea dificultăți în a se adapta la schimbările tehnologice. Este necesar să se ofere sprijin și asistență adecvată acestui segment al populației, pentru a se asigura că acești cetățeni nu sunt dezavantajați de noile reguli.

Este important ca guvernul să fie conștient de preocupările cetățenilor și să găsească un echilibru între atingerea obiectivelor de combatere a evaziunii fiscale și protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor noștri.

Actualul guvern nu este de partea micilor antreprenori, ba, mai mult, este pornit pe a "măcelari" orice doar că să-și atingă scopul până anul viitor. În 2009, Boc închidea, într-o iarnă, peste 300.000 de firme, vom vedea și Boloș câte firme va închide.

Nu putem să ne mai lăsăm controlați! Trebuie să spunem ce gândim, dacă vrem să fim luați în serios!

  Sebastian-Ilie Suciu - declarație politică având titlul Orașul lucrului bine făcut - orașul păcatelor;

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Orașul lucrului bine făcut - orașul păcatelor"

Aș dori să atrag atenția asupra situației cu totul deosebite din municipiul Sibiu, fostă capitală culturală și, în același timp, posibilă viitoare capitală criminală europeană.

Sibiul excelează și își câștigă notorietate tot mai mare prin blaturi, aranjamente și nepotismele din administrația locală. Nobilimea din vechea cetate săsească se descompune moral sub povara bunăstării și protecției de la Cotroceni.

Mare minune că nu a luat foc, până acum, vechiul și unicul spital județean Sibiu, pentru că noul spital promis de PNL a fost bun doar pentru reclame electorale, iar actualul abia mai face față uzurii și suprasolicitării.

La Sibiu se mai întâmplă și explozii de gaze unde oamenii ard de vii în apartamentele lor.

Drogurile, armele și jafurile devin subiecte din ce în ce mai dese în presa locală, iar acest fapt încetează să mai surprindă pe sibianul de rând, devenind elemente cotidiene prozaice.

La Sibiu, DNA face percheziții în biroul comisarului de poliție, iar turistul de la Cotroceni este preocupat de craterele de pe Lună probabil, că de Sibiu în nici un caz.

În ritmul acesta, Sibiul are toate șansele să devină un adevărat oraș al păcatelor și o adevărată capitală criminală europeană sub patronatul turistului de la Cotroceni.

  Dan-Constantin Șlincu - declarație politică intitulată Protejarea consumatorilor și a puterii de cumpărare a românilor reprezintă o prioritate a PSD;

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

"Protejarea consumatorilor și a puterii de cumpărare a românilor reprezintă o prioritate a PSD"

Producem românește, cumpărăm românește, consumăm românește! PSD îndeamnă cetățenii să "cumpere românește" alimentele produse în țară, nu surogatele sintetice venite din import! Și nu e doar un îndemn, ci și o acțiune concretă a PSD în plan legislativ.

Totodată, PSD ia măsuri pentru protejarea produselor românești. Dincolo de interdicția comercializării cărnii sintetice și a produselor care conțin carne sintetică, proiectul de lege inițiat de parlamentari ai PSD și aprobat deja de Senat, vine și cu alte prevederi importante, benefice consumatorilor români industriei alimentare naționale.

Astfel, eticheta produselor de carne și a celor procesate pe bază de carne va expune și prețul de achiziție. Astfel, cumpărătorii vor putea să vadă cât de mare este diferența între prețul de vânzare și cel de achiziție și vor putea să se orienteze către comercianții cu adaosurile cele mai scăzute.

În același timp, va fi interzisă inscripționarea pe eticheta cărnii și a produselor din carne a sintagmei "Produs românesc" și a steagului românesc, dacă acestea nu provin 100% de la fermele din România. De asemenea, produsele de carne comercializate pe piața internă vor cuprinde obligatoriu și procentul de carne din compoziție, iar produsele din carne care conțin și alte ingrediente trebuie să se vândă separat față de cele din carne autentice.

Așa cum acționează acum pentru protejarea sănătății românilor în ceea ce privește produsele din carne, PSD a luat măsuri care au favorizat producția internă de lapte. Campania națională inițiată de Ministerul Agriculturii pentru fermieri și îndemnul PSD "Cumpără românește!" au favorizat consumul de lapte din producția internă, în dauna laptelui importat. S-a ajuns aici în urma creșterii subvențiilor pentru crescătorii de vaci, dar și în urma limitării adaosului comercial la procesatori și comercianți, fără a-i afecta pe producători. Astfel, laptele din producția internă a devenit mai competitiv în raport cu cel adus din import.

De aceea, îi îndemn pe toți cetățenii să cumpere cât mai multe produse românești, pentru a descuraja importurile, pentru a favoriza producția internă și locurile de muncă și pentru a asigura independența alimentară a României.

Datele prezentate de Institutul Național de Statistică arată că în primele opt luni ale anului, cantitatea de lapte colectată din producția internă a crescut cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același interval, cantitatea de lapte din import a scăzut cu 31,7%.

Este important de precizat că în anul 2023, crescătorii de vaci de lapte primesc mai multe forme de sprijin din partea guvernului: ajutor național tranzitoriu, cu fonduri de la bugetul de stat, schema cuplată în zootehnie, din fonduri europene, eco-schema bunăstarea vacilor de lapte, ajutor de stat pentru protejarea fermierilor români față de exporturile de lapte din Ucraina, introducerea registrului genealogic, controlul producției de lapte, subvenții pentru motorina în zootehnie, pe suprafața de pășune și sprijin pe suprafața de pășune aferentă unei taurine.

Odată cu toate programele și măsurile prezentate, Guvernul a propus o nouă ordonanță de urgență privind extinderea măsurii limitării adaosului la alimentele de bază. Măsura PSD privind limitarea adaosului comercial la alimentele de bază și-a dovedit pe deplin eficiența. A oprit creșterea prețurilor la alimente, a coborât inflația la o singură cifră și astfel a protejat puterea de cumpărare pentru cei cu venituri mici și medii.

Spre deosebire de alte state ale UE, care au încercat să oprească majorările de prețuri la alimente, măsura PSD nu i-a afectat pe producători și nu a generat penurie la produsele ieftinite. Din aceste motive, Guvernul va extinde măsura, atât în privința perioadei de aplicare, cât și referitor la lista alimentelor pentru care adaosul va fi limitat.

  Maria Stoian - declarație politică având ca subiect Programe concrete ale PNL pentru gestionarea eficientă a managementului deșeurilor;

Doamna Maria Stoian:

"Programe concrete ale PNL pentru gestionarea eficientă a managementului deșeurilor"

Gestionarea eficientă a deșeurilor este în atenția conducerii PNL a Ministerului Mediului, care a propus Guvernului adoptarea unei ordonanțe de urgență în acest sens.

Administrarea corespunzătoare a managementului deșeurilor reprezintă un obiectiv important al sectorului de mediu din România, în condițiile în care avem în desfășurare investiții semnificative, prin proiectele finanțate din Programul Operațional Infrastructură Mare, POIM, până în anul 2026. Cele mai semnificative dintre acestea vizează înființarea unor insule ecologice, precum și centre pentru aport voluntar de deșeuri. De asemenea, sunt în fază avansată de implementare a programelor de reducere a eroziunii costiere la Marea Neagră și finanțarea unei rețele integrate de monitorizare a calității aerului. Este vorba despre proiecte de anvergură, care nu afectează decât într-o măsură foarte mică bugetul statului român, fiind finanțate majoritar din fonduri externe.

România gestionează și produce anual o cantitate de șase milioane de tone de deșeuri, fiind o țară atractivă pentru fenomenele de crimă organizată, derulate prin intermediul importurilor ilegale de deșeuri. Presiunea foarte mare pusă pe țara noastră, din acest punct de vedere, este determinată de faptul că depozitarea deșeurilor costă, la noi, în medie, 50 de euro/tonă, față de alte state din Uniunea Europeană, unde depozitarea deșeurilor costă cel puțin 500 de euro/tonă.

Acest fapt generează oportunități pentru grupările de crimă organizată, care aduc din statele vestice deșeuri mascate sub diferite alte categorii, respectiv bunuri second-hand, textile second-hand, deșeuri din vehicule scoase din uz, din echipamente electrice și electronice sau deșeuri de materiale reciclabile, depozitându-le și abandonându-le pe câmpurile noastre.

Pentru a reduce amploarea fenomenului, Ministerul Mediului lucrează la elaborarea unui act normativ care să definitiveze cu claritate noțiunile de second-hand, astfel încât să nu mai fim țara în care europenii își aruncă, pur și simplu, deșeurile.

Nu în ultimul rând, pentru a stopa traficul cu deșeuri spre România, ministrul liberal al mediului a decis majorarea taxei de depozitare de la 1 ianuarie 2024.

  Elena Stoica - declarație politică având tema Sustenabilitatea bugetului, accesarea banilor europeni și dezvoltarea țării, în centrul preocupărilor Guvernului PSD;

Doamna Elena Stoica:

"Sustenabilitatea bugetului, accesarea banilor europeni și dezvoltarea țării, în centrul preocupărilor Guvernului PSD"

Moțiunea simplă îndreptată împotriva ministrului finanțelor a eșuat lamentabil, din motive obiective. Demersul a constituit nimic mai mult decât un gest politic fățarnic și, în mod evident, populist, fiind din start sortit nulității.

În realitate, pe semnatarii moțiunii nu îi preocupă în niciun fel soarta românilor, ci doar să poată apăra și susține în continuare interesele marilor corporații și bănci, care își majorează zilnic cifra de afaceri pe spatele oamenilor.

Această realitate a fost evidentă încă din primele zile de mandat ale lui Orban ca premier și până la sesizarea făcută la CCR de USR și Forța Dreptei, pe marginea Legii măsurilor fiscal bugetare.

PSD consideră jenant că preocupările primordiale ale celor două formațiuni care susțin că reprezintă opoziția parlamentară au fost cele referitoare la plata taxei de solidaritate de către bănci și stabilirea impozitului pe profit al marilor societăți internaționale la 1% din cifra de afaceri.

Cele două partide au demonstrat astfel, odată în plus, că nu au nicio grijă legată de sustenabilitatea bugetului național, de încadrarea într-un deficit bugetar care să permită accesarea banilor europeni și dezvoltarea țării, precum și de asigurarea unor venituri suficiente pentru viața oamenilor.

Ceea ce îi interesează cu adevărat pe reprezentanții USR și Forța Dreptei este cum și ce să mai facă pentru a menține neatinse profiturile uriașe ale marilor corporații și bănci.

În acest context, reamintim că prima îndeletnicire a Guvernului Orban după instalare a fost de a elimina taxa pe cifra de afaceri pentru companiile din domeniul energiei și telecomunicațiilor, adică alte favoruri pentru corporații. Mai mult, simultan cu reducerea iresponsabilă a surselor veniturilor bugetare, în perioada respectivă au crescut halucinant împrumuturile, ceea ce a condus la ajungerea la un deficit bugetar catastrofal, de 9,6% în 2020.

În concluzie, în lipsă de ocupații constructive, în plan politic și parlamentar, opoziția se face că lucrează prin elaborarea unor moțiuni simple lipsite de noimă și conținut, care nu au nicio șansă din simplul motiv că exced realitatea.

  Silviu-Titus Păunescu - declarație politică intitulată Pensiile speciale - o povară pentru toți românii;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Pensiile speciale - o povară pentru toți românii"

Pas cu pas, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pensiilor speciale. Desigur, noua versiune, după criticile Curții Constituționale, este mult mai blândă fix cu cei mai mari beneficiari ai privilegiilor, cu magistrații și nu numai. Practic, impozitarea specialilor crește la 20%, dar judecătorii și procurorii vor avea pensiile calculate în funcție de veniturile avute în vârful carierei, iar vârsta lor de pensionare va ajunge la 60 de ani abia în 2063! În rest, românii sunt liberi să muncească și mai mult, eventual până la 70 de ani, pentru a-i întreține pe acești "speciali" care nu s-au remarcat decât prin tergiversări de procese, legi în favoarea lor și mari infractori făcuți scăpați!

Această reformă ar fi trebuit să fie un jalon crucial pentru ca România să nu piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, dacă legea nu ar fi fost adoptată până la 1 noiembrie, România risca să piardă 1,4 miliarde de euro. Dar, cumulat, oare cât pierdem noi, românii, plătind la nesfârșit aceste pensii speciale?

Dar costul total al pensiilor speciale a crescut cu 15 milioane de lei in septembrie 2023, față de septembrie 2022, dintre care 6,4 milioane de lei sunt pe contribuție, iar 8,6 milioane de lei sunt pe partea de necontributivitate!

Și, tot în septembrie 2023, au fost cu 478 mai mulți pensionari speciali, fără a lua în calcul pensionarii militari, față de aceeași perioadă a anului 2022! În 2022, față de anul 2021, au fost doar 167 de pensionari speciali în plus. În total, în România sunt 10.368 de pensionari speciali, excepție făcând pensionarii din armată, MAI și serviciile speciale...

Aceasta este dimensiunea colosală a jafului din banii noștri!

Din 2024, însă, AUR va reglementa toată această situație nedreaptă, prin care sunt umiliți toți românii. Pensiile speciale și privilegiile acestor caste vor fi desființate!

  Vasilică Toma - declarație politică având titlul Amenințările hibride și războiul informațional;

Domnul Vasilică Toma:

"Amenințările hibride și războiul informațional"

Aceste amenințări nu au granițe clare, iar impactul lor poate fi devastator asupra societăților noastre, a democrației și a securității noastre colective.

Amenințările hibride se referă la utilizarea combinației de tactici, care pot include manipularea informațiilor, dezinformarea, provocările hibride și atacurile cibernetice, pentru a submina instituțiile și valorile noastre. Războiul informațional, pe de altă parte, implică folosirea puterii media pentru a influența opinia publică, a întărâta tensiunile sociale și a submina încrederea în instituțiile noastre.

Aceste amenințări pot avea consecințe grave asupra unei societăți democratice precum a noastră. Ele pot submina alegerile noastre, pot alimenta diviziunile interne și pot crea confuzie și neîncredere în instituțiile noastre. Însă nu suntem neputincioși în fața acestor provocări. Avem instrumentele și resursele pentru a face față amenințărilor hibride și războiului informațional.

În primul rând, educația și conștientizarea sunt cruciale. Cetățenii noștri trebuie să fie bine informați și să dezvolte gândirea critică pentru a recunoaște dezinformarea și manipularea. Promovarea educației civice și digitale este esențială pentru a contracara influența acestor tactici.

În al doilea rând, colaborarea internațională este esențială. Amenințările hibride și războiul informațional nu cunosc granițe naționale. Prin colaborarea cu partenerii noștri internaționali, putem partaja informații și experiență pentru a contracara aceste amenințări într-un mod mai eficient.

În al treilea rând, investiția în securitatea cibernetică și tehnologiile de detecție este vitală. Trebuie să protejăm infrastructura digitală a națiunii noastre și să fim pregătiți să răspundem la eventualele atacuri cibernetice.

În sfârșit, trebuie să promovăm transparența și reglementarea în domeniul comunicării online. Asta nu înseamnă limitarea libertății de exprimare, ci asigurarea că platformele online respectă reguli clare și transparente care combat dezinformarea și manipularea.

Suntem în fața unei provocări care poate submina temeliile societății noastre democratice. Cu educație, colaborare, investiții în securitate și reglementare, suntem în măsură să facem față acestei amenințări. Acesta este un efort colectiv, care necesită implicarea noastră ca cetățeni și sprijinul autorităților noastre. Împreună, putem proteja valorile noastre și democrația noastră. Răspunsul la amenințările hibride și războiul informațional implică o abordare cuprinzătoare și adaptabilă, care combină elemente din diferite domenii, cum ar fi securitatea cibernetică, contrainformația și diplomația.

În acest context, este necesar să punem accent pe îmbunătățirea conștientizării și educației. Oamenii sunt primul nivel de apărare împotriva dezinformării și atacurilor cibernetice. Promovați educația și formarea continuă pentru a ajuta cetățenii și profesioniștii să recunoască și să răspundă corect la amenințări.

De asemenea, este important să utilizăm tehnologii avansate pentru a monitoriza sursele de dezinformare și a identifica tendințele în răspândirea informațiilor false.

Trebuie să înțelegem noile tehnologii, cum ar fi deepfake-uri, să dezvoltăm tehnici și instrumente pentru a le detecta și a le contracara și să echipăm instituțiile și media cu personal pregătit și cu planuri de răspuns în caz de atacuri informaționale.

Este necesar ca specialiștii să știe să răspundă rapid la dezinformare cu informații corecte și relevante. Comunicarea eficientă poate contracara impactul negativ al manipulării informaționale.

  Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică: România trebuie să adopte măsuri de sprijin pentru transportatorii români de marfă!;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"România trebuie să adopte măsuri de sprijin pentru transportatorii români de marfă!"

Sectorul transporturilor din România a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai puternice și mai competitive la nivel european, fiind unul dintre domeniile economice cu o contribuție semnificativă la formarea produsului intern brut al României. Din momentul aderării la Uniune, transportatorii români au reușit prin propriile forțe să își dezvolte flotele, să își crească numărul de clienți și cifra de afaceri. Cu toate acestea, Pachetul Mobilitate 1, adoptat la nivelul Uniunii Europene, a generat mari dificultăți la nivelul transportatorilor români. De asemenea, nu trebuie să uităm că sectorul transporturilor din România înregistrează anual pierderi de miliarde de lei din cauza faptului că țara noastră nu a fost admisă în spațiul Schengen, iar camioanele de marfă așteaptă cu zilele să traverseze vămile din punctele de trece a frontierei de stat. Mai mult decât atât, șoferii români, profesioniști desăvârșiți, sunt ademeniți de firmele de transport din statele dezvoltate, cu pachete salariale mult mai atractive decât cele pe care le pot oferi firmele de transport din România.

România are nevoie de un sector al transporturilor puternic, însă, câtă vreme suntem ținuți, nejustificat, în afara spațiului Schengen, transportatorii români vor fi într-o poziție concurențială inferioară față de celelalte state ale Uniunii Europene. Zeci de mii de români contribuie la exporturile românești, străbat Europa în lung și lat și contribuie la prosperitatea întregii Uniuni. Pentru acest motiv, acest sector trebuie susținut atât la nivel comunitar, cât și prin măsuri interne.

Cred că la nivel național, facilitățile fiscale privind drepturile de care dispun șoferii profesioniști, cum ar fi diurna sau indemnizația de deplasare, pot fi majorate, pentru a păstra acești lucrători mobili în economia națională.

  Vasile Nagy - declarație politică având titlul Viitorul pensiei în România, fără a crește vârsta de pensionare;

Domnul Vasile Nagy:

"Viitorul pensiei în România, fără a crește vârsta de pensionare"

Sistemul de pensii din România se confruntă cu provocări semnificative și este imperativ să găsim soluții pentru a asigura stabilitatea și sustenabilitatea acestuia fără a crește vârsta de pensionare. Există numeroase argumente în favoarea unei astfel de abordări.

În primul rând, creșterea vârstei de pensionare poate avea consecințe sociale și economice negative. Unii oameni pot fi nevoiți să continue să lucreze până la vârste înaintate, din cauza presiunii financiare, dar pot să nu fie în măsură să facă acest lucru din punct de vedere fizic sau din cauza problemelor de sănătate. Aceasta poate duce la o creștere a sărăciei în rândul pensionarilor și la o creștere a cheltuielilor pentru îngrijirea lor de sănătate, punând o presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate.

În al doilea rând, o abordare mai flexibilă a vârstei de pensionare ar permite oamenilor să aleagă momentul optim pentru pensionare, luând în considerare circumstanțele lor individuale. Acest lucru ar promova autonomia și responsabilitatea personală în luarea deciziilor legate de viitorul financiar. De asemenea, ar putea reduce riscul de epuizare a forței de muncă în anumite sectoare sau profesii, în timp ce alții ar putea alege să se pensioneze mai devreme pentru a face loc noilor generații.

În al treilea rând, investiția în educația financiară și promovarea unei culturi a economisirii pot contribui la creșterea resurselor disponibile pentru pensii. Oamenii pot fi mai motivați să contribuie la fondurile de pensii private atunci când înțeleg mai bine beneficiile economisirii pe termen lung. Astfel, ar fi posibilă reducerea dependenței de pensiile de stat și creșterea veniturilor la pensionare.

În concluzie, există multiple argumente și modalități prin care viitorul pensiei în România poate fi asigurat fără a crește vârsta de pensionare. Această abordare ar putea aduce beneficii semnificative pentru societate și economie:

Respectarea opțiunilor individuale - permițând oamenilor să aleagă momentul potrivit pentru pensionare, se respectă autonomia și nevoile lor personale. Unii pot dori să se pensioneze mai devreme pentru a se bucura de timpul liber, în timp ce alții pot prefera să continue să lucreze pentru a-și îmbunătăți securitatea financiară.

Eficiența administrării fondurilor de pensii - prin eliminarea birocrației inutile și creșterea transparenței în gestionarea fondurilor de pensii, se pot reduce cheltuielile administrative și se pot canaliza mai multe resurse către plata pensiilor.

Educația financiară - promovarea unei culturi a economisirii și educația financiară pot conduce la o mai mare conștientizare a importanței economisirii pentru pensie. Acest lucru poate încuraja oamenii să contribuie mai generos la fondurile de pensii private, asigurându-și astfel un venit mai bun la pensionare.

Investiția în forța de muncă - prin promovarea accesului la educație și formare profesională pe tot parcursul vieții, oamenii pot rămâne activi pe piața muncii mai mult timp. Acest lucru poate contribui la menținerea sustenabilității sistemului de pensii.

Prevenirea sărăciei în rândul pensionarilor - creșterea vârstei de pensionare poate duce la riscul ca unii oameni să nu poată continua să lucreze din cauza problemelor de sănătate sau presiunii financiare. O abordare flexibilă ar putea ajuta la evitarea situațiilor de sărăcie și a cheltuielilor suplimentare pentru îngrijirea sănătății pensionarilor.

În final, viitorul pensiei în România ar trebui să se bazeze pe o abordare holistică, adaptată la nevoile individuale și la realitățile economice și sociale actuale. Prin promovarea eficienței administrative, educației financiare și investiției în forța de muncă, putem asigura un sistem de pensii echitabil și sustenabil, care să ofere oamenilor o perspectivă sigură pentru bătrânețe.

  Vetuța Stănescu - declarație politică despre Modificări importante în sistemul public de pensii;

Doamna Vetuța Stănescu:

"Modificări importante în sistemul public de pensii"

Noua Lege a pensiilor din sistemul public va veni să elimine inechitățile din sistem acumulate de-a lungul timpului. Aceasta se va baza pe patru principii, patru piloni de bază, și anume: contributivitate, stabilitate, solidaritate și egalitate. Prin această nouă lege, garantăm faptul că nicio pensie nu va scădea din cele aproximativ 5 milioane plătite din sistemul public. Mai mult, estimările sunt că, în urma recalculărilor, aproximativ 3 milioane de pensii vor crește. De asemenea, corectăm problemele și sporuri care acum nu sunt în baza de calcul a pensiei - exemplu: acord global, al treisprezecelea salariu etc. vor fi luate în calcul.

Se vor acorda puncte suplimentare pentru vechimea în activitate, bonusuri pentru cei care muncesc și contribuie mai mult: calculul pensiei va avea în vedere atât venitul la care s-a plătit CAS - contribuția de asigurări sociale - cât și vechimea realizată efectiv în muncă pe teritoriul României. La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 ani - este o măsură stimulativă pentru cei care doresc să rămână în câmpul muncii și încurajează prelungirea vieții active. Se va aplica mecanismul indexării: majorarea pensiilor se va face anual, în luna ianuarie, în baza unor indicatori definitivi, predictibili, comunicați de INS. Mecanismul trebuie să cuprindă obligatoriu rata anuală a inflației la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigul salarial mediu brut realizat pe economie, după modelul elvețian.

Foarte important, se vor acorda beneficii pentru mame - femeile care au născut și crescut mai mulți copii până la vârsta de 16 ani pot beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu maximum 3 ani și 6 luni. Reducerea se aplică și în cazul în care numărul de copii cuprinde și copii adoptați și crescuți pe o perioadă de cel puțin 14 ani. Indemnizația socială minimă se va acorda în continuare, fiind o măsură liberală, inițiată de guvernul liberal în anul 2009. La momentul acesta, indemnizația socială minimă are valoarea de 1.125 lei, dar va fi indexată anual cu același mecanism de indexare a pensiilor publice. Acestea sunt doar câteva dintre măsurile importante pe care noua Lege a pensiilor din sistemul public le va introduce

  Ioan Vulpescu - considerații despre declinul consumului de cultură;

Domnul Ioan Vulpescu:

Astăzi, îmi asum rolul de purtător de cuvânt al culturii, în acest For legislativ, pentru a vă atrage atenția asupra unui fenomen îngrijorător care afectează societatea românească în întregul său - declinul consumului de cultură.

Conform ultimelor date publicate în Barometrul de Consum Cultural 2022, realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, suntem martorii unei scăderi semnificative în ceea ce privește participarea cetățenilor români la evenimente culturale. Numărul de vizitatori la muzee, expoziții și galerii de artă a scăzut la 30% în 2022, comparativ cu 38% în 2019. Acest declin este și mai evident în cazul teatrului, unde doar 20% dintre respondenți au declarat că frecventează astfel de spectacole, în scădere față de 29% în 2019.

Aceste cifre nu sunt doar simple statistici; ele reflectă o realitate îngrijorătoare și pun în lumină efectele devastatoare pe care pandemia COVID-19 și gestionarea deficitară a domeniului culturii în această perioadă le-au avut asupra consumului de cultură în România.

Societatea românească se confruntă cu o criză culturală fără precedent, o criză care amenință să erodeze fundamentele culturale ale națiunii noastre și să afecteze grav dezvoltarea intelectuală și spirituală a cetățenilor. Cultura nu este un lux, ci un necesar. Ea reprezintă sursa noastră de inspirație, forța care ne unește și ne definește ca națiune.

În acest context, este imperios necesar să acționăm cu responsabilitate și să implementăm măsuri concrete pentru revitalizarea domeniului cultural. Este esențial să investim în infrastructura culturală, să sprijinim artiștii și creatorii de cultură și să facilităm accesul cetățenilor la evenimente culturale de calitate.

Trebuie să recunoaștem, totodată, și schimbările care au avut loc în modul în care consumul cultural se manifestă. Vizionarea de filme sau programe TV pe platforme dedicate a crescut la 51%, față de 37% în 2019, iar utilizarea internetului a urcat la 85%, cu 15 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu 4 ani. Acest lucru ne arată că spațiul virtual a devenit un teren fertil pentru cultura și arta contemporană, și nu trebuie să neglijăm acest aspect în strategiile noastre de dezvoltare culturală. Cu toate acestea, nu putem neglija importanța experienței directe, a contactului cu arta și cultura în spațiile dedicate lor. Virtualul nu poate înlocui trăirea unei piese de teatru, emoția unei expoziții sau vibrația unui concert live.

Festivalurile de muzică se bucură de o participare ridicată, 15% dintre participanții la studiu declarând că merg la un astfel de eveniment cel puțin o dată pe an. Cu toate acestea, festivalurile de teatru sau film se confruntă cu procente mult mai scăzute de participare, de 6 și respectiv 4%.

Declinul consumului de cultură este o problemă gravă, care necesită o abordare serioasă și o implicare activă din partea noastră, a celor care avem responsabilitatea de a legifera și de a contribui la dezvoltarea armonioasă a societății românești. Nu putem să rămânem indiferenți în fața acestei crize culturale. Cultura este sufletul unei națiuni, iar o națiune fără cultură este o națiune fără identitate, fără memorie, fără viitor.

Este datoria noastră, ca reprezentanți ai cetățenilor, să protejăm și să promovăm valorile și tradițiile noastre, pentru noi și pentru generațiile care vor veni!

  George-Cătălin Stângă - declarație politică intitulată Limitarea plăților cu numerar în România își arată efectele negative asupra comercianților și populației!.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Limitarea plăților cu numerar în România își arată efectele negative asupra comercianților și populației!"

Decizia de a limita tranzacțiile cu numerar a început să aibă un impact semnificativ în România, băncile anunțând creșteri de comisioane pentru operațiunile cu bani cash și magazinele informându-și clienții despre schimbări semnificative.

Această decizie, atunci când a fost prezentată, ni s-a spus că are drept scop reducerea evaziunii fiscale și promovarea utilizării plăților electronice, dar a generat îngrijorare și discuții aprinse în rândul comercianților și populației. Asumarea răspunderii asupra unor măsuri nu întotdeauna este cea mai indicată soluție.

Dezbaterile ar trebui să aibă loc, deoarece așa se pot evita efectele nocive.

O parte semnificativă a noii reguli se referă la limitele de cumpărături cu numerar impuse atât persoanelor fizice, cât și celor juridice. Astfel, persoanele fizice pot cheltui în numerar doar până la suma de cinci mii de lei, în timp ce persoanele juridice au fost limitate la două mii de lei pe zi.

Totuși, impactul asupra comercianților, în special a celor mici din zonele rurale, a fost semnificativ. În multe astfel de zone, plățile în numerar au fost predominant folosite, iar limitarea acestora a generat dificultăți semnificative pentru acești comercianți.

De asemenea, costurile de gestionare a plăților electronice pot fi mai ridicate pentru acești comercianți mici, ceea ce îi pune într-o poziție vulnerabilă.

O altă problemă derivată din această schimbare este impactul asupra persoanelor care nu au carduri bancare sau care nu le utilizează frecvent. În special în mediul rural, unde accesul la serviciile bancare este limitat sau inexistent, mulți oameni depind în continuare de tranzacțiile cu numerar. Limitarea acestora poate duce la dificultăți în efectuarea unor plăți esențiale. Românii nu cumpără doar Ferrari cu bani cash, ci au nevoie să cumpere cele necesare traiului zilnic.

În contextul acestei schimbări, ar fi fost util ca guvernul și instituțiile financiare să ofere alternative accesibile și educație financiară pentru a facilita tranziția către plățile electronice.

De asemenea, este crucial să se găsească soluții pentru a proteja interesele comercianților mici, astfel încât aceștia să poată face față noilor cerințe fără a suferi pierderi semnificative.

Dacă nu putem găsi soluții pentru a implementa anumite măsuri fără afectarea mediului privat și a românilor, atunci poate este mai bine ca unele măsuri să fie reconsiderate.

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 13 iunie 2024, 22:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro