Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 noiembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.153/05-12-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-05-2024
14-05-2024 (comună)
14-05-2024
13-05-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 13-11-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 noiembrie 2023

16. Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

   

Domnul Ilie Dan Barna:

    ................................................
 

Trecem acum la a doua parte a ședinței, la prezentarea de interpelări.

Domnul Călin-Ioan Bota, de la PNL, este? Nu.

Florin Roman? Nu.

Adrian Wiener? Nu.

 
Nicolae-Miroslav Petrețchi

Nicolae-Miroslav Petrețchi?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată domnului Marcel Ciolacu, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: "Măsuri urgente pentru plata indemnizației persoanelor cu handicap și asistenților persoanelor cu handicap".

Stimate domnule prim-ministru,

După cum cunoaștem, încă la începutul anului 2021, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind drepturile persoanelor cu handicap pentru perioada 2021-2030. Prin această strategie, pe durata a 10 ani, Comisia Europeană dorește să îmbunătățească viața persoanelor cu handicap din Europa, precum și din întreaga lume. O astfel de strategie deschide calea către o Europă fără bariere și către creșterea autonomiei persoanelor cu dizabilități, astfel încât acestea să se bucure de drepturile lor și să participe pe deplin la viața socială și economică.

Conform datelor, România se află sub media europeană în privința procentului de cheltuieli adresate persoanelor cu dizabilități.

Recent, mi-a fost adusă la cunoștință situația cu care se confruntă persoanele cu handicap din România, și anume faptul că nu există fonduri suficiente pentru achitarea salariilor persoanelor cu handicap pentru lunile octombrie și noiembrie.

Mai exact, în comuna Poienile de sub Munte, județul Maramureș, comună cu peste 9.200 de cetățeni români de etnie ucraineană, sunt peste 180 de persoane care se confruntă cu această problemă.

Aici, mai mult de 150 de asistenți ai persoanelor cu handicap și peste 30 de persoane cu handicap primesc indemnizație. Sursa de venit a acestor plăți este bugetul statului, conform indicatorului 110202 "Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor", iar drepturile salariale ale asistenților personali sunt acordate din capitolul 68020502, asistență socială în caz de invaliditate.

În acest caz, deși ne aflăm într-o perioadă complicată din punct de vedere economic și social, se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru asigurarea prestației sociale lunare acordată persoanelor cu handicap, împreună cu actualizarea legislației în domeniu, asigurând egalizarea de șanse, printr-o viață autonomă și favorizând incluziunea lor socială.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicați poziția Guvernului pe care îl conduceți cu privire la cele menționate, comunicându-mi măsurile concrete care vor fi adoptate pentru plata indemnizațiilor persoanelor cu handicap și asistenților persoanelor cu handicap.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, vă rog să dispuneți ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât și în scris.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Alexandru Muraru, PNL? Nu este.

Andrei Miftode, USR? Nu.

Alexandru Kocsis-Cristea, Bogdan-Alexandru Bola, de la neafiliați? Absenți.

Ciprian Ciubuc, neafiliat? Nu.

Norbert Apjok, neafiliat? Nu.

Radu Molnar, USR? Văd că nu este.

Anamaria Gavrilă?

 
Daniel-Florin Ghiță

Daniel-Florin Ghiță?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului ministru de interne, Cătălin Predoiu, domnului ministru al mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.

Obiect: "Constatarea contravențiilor săvârșite și aplicarea sancțiunilor legale în cazul aprinderii așa-ziselor focuri ale autonomiei secuiești, care nu există".

Conform presei din România și din Ungaria, în data de 29 octombrie 2023, au fost aprinse focuri de veghe în peste 100 de localități din Transilvania, predominant din județele Harghita, Covasna și Mureș, pentru a marca dorința de autonomie a așa-zisului Ținut Secuiesc.

Având în vedere că persoanele fizice sunt sancționate contravențional, de multe ori cu amenzi substanțiale în cazul arderii, incendierii unor deșeuri vegetale, ierburi sau alte plante uscate și materiale lemnoase, sau industriale, textile, cauciucuri, materiale plastice și așa mai departe, vă solicit să îmi comunicați dacă aprinderile unor astfel de focuri de veghe constituie contravenție, conform legislației românești.

În caz afirmativ, vă solicit să-mi comunicați dacă organele de Poliție, Garda de Mediu, Garda Forestieră și primăriile localităților respective au constatat contravențiile comise și dacă au aplicat sancțiuni prevăzute persoanelor fizice și persoanelor juridice vinovate, inclusiv autorităților administrației publice locale.

Totodată, solicit să precizați numărul constatărilor efectuate și sancțiunile aplicate, precum și cuantumul acestora, și să nominalizați localitățile în care au fost efectuate constatări și au fost aplicate sancțiuni.

Solicit răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Alin Virgil Chirilă?

 
   

Domnul Adrian Alda (din sală):

La comisie!

 
Adrian Alda

Domnul Ilie Dan Barna:

Adrian Alda?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Adrian Alda:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al energiei, Sebastian Burduja.

Obiectul interpelării: "Precizări privind diferența de preț între MW/h exportat și cel importat".

Domnule ministru,

Un MW/h importat este cu aproximativ 46 de euro mai scump decât un MWh exportat. În primele 7 luni ale anului în curs, România a exportat o cantitate dublă de energie electrică, respectiv cca. 7,2 milioane de MW/h, față de aceeași perioadă a anului 2022.

Institutul Național de Statistică vine și confirmă că producția internă de energie este în creștere, în timp ce consumul la nivel național este în scădere. Cu toate acestea, România continuă să importe energie electrică mult mai scumpă decât cea pe care o exportă.

Vă rog să-mi precizați cum considerați că va fi remediat acest neajuns, începând de anul viitor, astfel încât țara noastră să nu mai piardă bani din importurile de energie electrică de care pare că nu are nevoie.

Vă solicit răspuns în scris și oral.

Adrian Alda, deputat al PSD de Arad.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Iulian Bulai? Absent.

 
Mihail Albișteanu

Albișteanu Mihail?

   

Domnul Mihail Albișteanu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Cristian-Daniel Ivănuță, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihail Albișteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educației.

Subiectul: "Probleme în ceea ce privește testarea inițială standardizată desfășurată online".

Doamnă ministru,

Ultima testare online organizată de Ministerul Educației a fost marcată de anumite deficiențe care s-au transpus în greșeli privind notarea elevilor, dar și în atribuire subiectelor de evaluare. În județul Iași au fost semnalate aceste probleme. Este vorba despre testarea inițială standardizată a elevilor de gimnaziu și de liceu care s-a desfășurat în format digital.

Potrivit informațiilor existente în spațiul public, dar și a declarațiilor cadrelor didactice, elevilor și ale părinților au existat probleme privind notarea. Spre exemplu, un elev absent figurează cu o anumită notă la evaluarea online, iar anumiți elevi au observat modificarea notei inițiale acordate după ce au reaccesat în zilele următoare pagina. Din păcate, nici părinții, nici elevii și nici cadrele didactice nu au primit încă un răspuns.

O altă problemă semnalată este cea privind subiectele acordate. Câțiva elevi din clasa a V-a au reclamat faptul că nu au studiat încă materia care s-a regăsit în subiectul atribuit.

Având în vedere cele expuse mai sus:

1. Care sunt motivele pentru care au intervenit aceste probleme?

2. Ce măsuri pot fi luate pentru a se evita, pe viitor, astfel de erori?

Solicităm răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Radu-Vicențiu Grădinaru

Radu-Vicențiu Grădinaru.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare - către domnul Rafila, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: "Contextul desfășurării examenului de rezidențiat".

Stimate domnule ministru,

De ani de zile, subiectul lipsei acute a medicilor tineri din sistemul românesc de sănătate este dezbătut în spațiul public. Cel puțin o dată la două săptămâni apare o știre îngrijorătoare, cu titluri precum: "Exodul medicilor din România" sau "Lipsa de medici din sistem".

Conform raportului Colegiului Medicilor, România are peste 55.000 de medici formați, însă peste 50% din spitalele țării duc lipsă de medici.

În sensul celor de mai sus, menționez că nu pot trece cu vederea faptul că examenul de rezidențiat din România este foarte dificil, iar asta în ciuda faptului că există țări europene cu sisteme medicale mult mai avansate care recrutează rezidenți doar în bază de interviu - Germania, Austria, Elveția, Belgia. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății continuă să crească dificultatea acestui examen.

Mai grav este însă că, de la an la an, Ministerul Sănătății scade numărul locurilor la rezidențiat. În acest sens, menționez că anul trecut au fost scoase la concurs 4.505 locuri la specializarea Medicină, iar anul acesta doar 3.965 de locuri. În concluzie, a dispărut un număr de 540 de locuri.

Mai mult decât atât, pragul de absolvire al examenului a fost crescut de la 60% la 65% din nota maximă.

Toate aceste măsuri au ca efect descurajarea tinerilor care vor să urmeze o carieră medicală și îngrădirea accesului acestora la locuri de rezidenți. Consider că impresia creată este că Ministerul Sănătății încurajează tinerii să ia calea străinătății.

În baza acestor afirmații, vă rog să-mi comunicați următoarele:

Pe ce temei a fost crescut pragul de admitere a examenului de rezidențiat la 65% din nota maximă?

De ce a fost scăzut numărul de locuri pentru medicii rezidenți cu 12% față de anul trecut, în ciuda lipsei acute de medici?

Având în vedere că anual participă aproximativ 5.000 - 6.000 de licențiați în medicină generală la concursul de rezidențiat, ce le recomandați celor 1.000 - 1.500 de absolvenți cărora nu le oferiți locuri nici măcar în specialitățile care duc lipsa cea mai mare de personal - Medicină de familie, ATI, Medicină de urgență?

Cum justificați suma de 5 milioane de lei - aproximativ un milion de euro - pe care o încasează Ministerul Sănătății din taxa de examen de 500 lei colectată de la cei aproximativ 10.000 de candidați?

Vă rog respectuos să prezentați public o defalcare a cheltuielilor de la nivel național a acestui concurs.

Solicit răspuns scris și oral.

Radu-Vicențiu Grădinaru, deputat AUR de Botoșani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dorel-Gheorghe Acatrinei este? Nu.

Mulțumesc.

 
Mihail Albișteanu

(Domnul deputat Mihail Albișteanu solicită să ia cuvântul.)

Dumneavoastră aveați două interpelări. Vreți să o susțineți și pe a doua?

   

Domnul Mihail Albișteanu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog.

 
 

Domnul Mihail Albișteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul interpelării adresate doamnei Ligia Deca, ministrul educației: "Acordarea burselor de merit".

Doamnă ministru,

Potrivit Metodologiei-cadru de acordare a burselor din 8 septembrie 2023, bursele de merit vor fi acordate unui procent de "30% din elevii fiecărei clase a IX-a dintr-o unitate de învățământ preuniversitar, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere în învățământul liceal sau profesional". Această prevedere oferă posibilitatea acordării acestor burse și elevilor care au obținut rezultate chiar sub pragul de promovare, ceea ce este inadmisibil. În niciun caz nu ar trebui să încurajăm o astfel de "performanță". Este, de asemenea, nedrept și pentru elevii care au obținut rezultate mari și foarte mari în urma acestor evaluări și care poate vor considera că rezultatele lor nu sunt recunoscute la adevărata lor valoare.

Acordarea acestor burse în aceste condiții nu vor contribui la încurajarea elevului, ci, mai degrabă, la descurajarea sa, conturându-se astfel percepția care este destul de răspândită în sistemul românesc, și anume că "se poate și așa".

Bineînțeles că și elevii cu rezultate mai puțin bune pot fi încurajați prin acordarea de burse, însă nu trebuie să acordăm bursei de merit o altă conotație decât cea pe care o cunoaștem. Bursa de merit, așa cum se înțelege și prin terminologia utilizată, se acordă în scopul recunoașterii meritelor deosebite, exprimate prin rezultate pe măsură. Suntem datori să încurajăm și să răsplătim performanța. De asemenea, suntem datori să-i susținem și pe cei care întâmpină dificultăți în procesul de învățare, însă nu prin mijloace care să-i descurajeze pe cei care au realizat performanțe.

Având în vedere cele expuse mai sus, cum considerați că poate fi rezolvată problema burselor de merit, astfel încât beneficiarii ei să fie doar elevii care au obținut rezultate bune și foarte bune?

Solicităm răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Cristian-Daniel Ivănuță și Mihail Albișteanu, deputați de Iași.

 
 

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

Încheiem în acest moment și această parte a ședinței.

Mulțumesc.

O zi bună tuturor!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 17.43.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 21 mai 2024, 12:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro