Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 noiembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.157/14-12-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-05-2024
14-05-2024 (comună)
14-05-2024
13-05-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 21-11-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 noiembrie 2023

  Solicitare privind retrimiterea la comisie a Propunerii legislative pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Pl-x 521/2023) (respinsă).

Ședința a început la ora 10.04.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Cristian Buican (înlocuit de domnul deputat Ringo Dămureanu) și de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț, secretari ai Camerei Deputaților.

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața!

Am rugămintea la un secretar al Biroului permanent să mă însoțească pe parcursul acestei zile.

Haideți, domnule Dămureanu, până ajunge domnul Buican.

(Domnul deputat Ringo Dămureanu, secretat al Camerei Deputaților, își ocupă locul la prezidiu.)

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și vă anunț că din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 126.

Ordinea de zi a fost distribuită.

La fel, și programul de lucru.

Vă reamintesc că, până la ora 12.00, dezbatem inițiativele legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea, iar de la ora 15.00 avem ședința comună secretă a celor două Camere consacrată evoluțiilor recente și situației din statul Israel.

Întreb liderii de grup, dacă există obiecții sau observații în legătură cu ordinea de zi?

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Da. Cerem retrimiterea la comisie.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moșteanu, v-ați exprimat?

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Da, imediat.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Care dintre dumneavoastră?

Doamna Buzoianu, vă rog.

 
 

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulțumesc.

Dorim să reîntoarcem la comisie punctul 8, cu Pl-x 521/2023 (Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative).

Este o cerere pe care am mai făcut-o și acum o săptămână.

Este vorba de înființarea DNA-urilor pădurilor, o instituție care era absolut vitală pentru România și care a fost dezbătută sub 5 minute în comisia raportoare, pentru că PSD a mințit că urmează să treacă tacit și pentru că nu au vrut să dea curs invitaților societății civile să participe și ei la dezbatere.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deci - bănuiesc că nu există consens pe această propunere - mă gândeam că doriți două săptămâni retrimitere la comisie. Nu?

 
   

Doamna Diana-Anda Buzoianu (din sală):

O săptămână.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O săptămână.

Bine.

Așadar, vă rog să vă pregătiți cartelele.

Punctul 8 al ordinii de zi, și anume Pl-x 521/2023, retrimitere la comisie, termen - o săptămână.

Vă rog să votați.

 
 

Cu 40 de voturi pentru, 59 de abțineri și două voturi contra, propunerea dumneavoastră nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Prin urmare, a fost respinsă.

 
Discuții procedurale în legătură cu ordinea de zi.

Domnul Coleșa.

 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

În Comitetul liderilor, în ultimele luni, am făcut nenumărate propuneri, rugăminți, cereri, pentru ca proiectele noastre legislative, cele care au raport de respingere, să fie puse pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților.

Am fost în mod repetat amânat, și amânat, amânat, până mi s-a zis că se va face o marți, nu știu când...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleșa...

 
 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

A venit...

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...faceți o propunere?

 
 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...în care vor fi regăsite și proiectele noastre.

Nu au fost... și aș vrea să le... să fac... vreau să fac niște propuneri de introducere pe ordinea de zi a noi proiecte legislative care au raport de respingere.

 
   

Domnul Ciprian-Constantin Șerban (din sală):

Nu poți să faci niște propuneri fără acordul liderilor. (Vociferări.)

 
 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Este voie. Cum adică nu? (Vociferări.) Este conform Regulamentului.

Deci propun introducerea pe ordinea de zi a acestei ședințe, a următorului Pl-x - pe poziția 5 - deci Pl-x 260/2021 - Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai departe.

 
 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Vă rog să supuneți la vot această propunere.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există vreun...

 
 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Și voi face și altele.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Există vreun lider de grup care dorește să menționeze prevederile regulamentare?

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Vă ajut.

 
 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Haideți, domnule președinte, că se întâmplă în mod curent, nu... nu dăm examen din Regulament, este conform Regulamentului și punct.

Se face asta în mod curent, aproape...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

 
 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

...la fiecare ședință.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă.

 
 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Brusc, nu se mai face, nu? (Vociferări.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele. (Vociferări.)

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Păi, nu se poate în aceeași zi.

Spun eu, dacă vrei. (Vociferări.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vedeți? Chiar și eu greșesc, stimați colegi.

Îmi asum această greșeală.

Stimate coleg lider de grup, nu pot să susțin, nici măcar să supun la vot, propunerea dumneavoastră. Nu aveți acordul liderilor pentru acest lucru și în aceeași zi de plen nu se poate, regulamentar.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Mulțumesc, domnule Coleșa.

 
Informare privind demisia doamnei deputat Ana-Loredana Predescu din Grupul parlamentar al PSD și afilierea la Grupul parlamentar AUR.

Urmează, pe procedură, doamna Predescu.

 

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să-mi anunț demisia din Grupul parlamentar al PSD și afilierea ca parlamentar al Circumscripției nr. 8 Brașov în Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor.

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

 
Discuții procedurale în legătură cu ordinea de zi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Andronache?

 

Domnul Gabriel Andronache:

Deci - art. 70 din Regulament alin. (3) - "La propunerea motivată a Biroului permanent sau a unui lider de grup parlamentar, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, în unanimitate, poate aproba înscrierea în ordinea de zi a proiectelor de legi (...) care se vor supune dezbaterii și adoptării, în ziua ședinței de plen a Camerei Deputaților".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa (din sală):

Asta e altă poveste!

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect.

Domnule Tanasă, pe procedură?

 
 

Domnul Dan Tanasă:

Pe procedură, domnule președinte.

Voiam să-l întreb pe domnul Andronache, ce părere are despre faptul că șeful de cabinet al domniei-sale s-a înscris în Alianța pentru Unirea Românilor?

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bun.

Domnule Andronache, vă rog.

 
 

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Stimați colegi,

Mai citiți, și o să vedeți că nu am, pe cabinetul parlamentar, șef de cabinet.

În al doilea rând, dacă ați reușit să luați un angajat care avea part-time, două ore, este strict treaba dumneavoastră.

Și, mai departe, domnule Tanasă, ce părere aveți dumneavoastră despre colegii dumneavoastră care sunt anchetați pentru viol la ora aceasta?

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

 
Prezentarea unor discursuri festive, din partea reprezentanților grupurilor parlamentare, cu prilejul Zilei Bucovinei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Înainte de a începe dezbaterile, pe ordinea de zi avem prezentarea unor discursuri festive, din partea reprezentanților grupurilor parlamentare, cu prilejul Zilei Bucovinei.

Vă adresez respectuos rugămintea să vă încadrați în cele două minute.

Dacă din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat dorește? (Vociferări.)

(Discuții la prezidiu cu domnul deputat Ștefan-Ovidiu Popa.)

La final.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul deputat Bogdan Gheorghiu.

Vă rog.

 

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

28 noiembrie 2023 marchează 105 ani de la momentul istoric al Unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

Cu ocazia acestei sărbători pline de semnificație pentru poporul român, doresc să aduc un omagiu regiunii pe care o reprezint, Bucovina, și să celebrez decizia istorică luată la 28 noiembrie 1918, atunci când Congresul General al Bucovinei a hotărât să unească această regiune cu Regatul României.

Astăzi, în această sală plină de reprezentanți ai națiunii noastre, ne amintim cu respect și recunoștință de spiritul și hotărârea manifestate în acea perioadă de românii din Bucovina, făcând pasul decisiv în desăvârșirea Marii Uniri.

Această decizie istorică a fost un act de unitate și solidaritate care a contribuit în mod substanțial la formarea României așa cum o cunoaștem astăzi.

Revenirea Bucovinei la țara-mamă a permis recuperarea și conservarea moștenirii culturale, administrația județeană acționând permanent împreună cu primăriile și biserica pentru protejarea, restaurarea și promovarea patrimoniului.

Bucovina este o perlă a țării noastre, o regiune bogată în istorie, cultură și tradiție.

Cu peisaje mărețe, cetăți medievale, bisericile pictate cu artă naivă și comunități pline de vitalitate, Bucovina rămâne un simbol al diversității și bogăției noastre naționale.

De-a lungul timpului, locuitorii acestei regiuni au adus contribuții semnificative la dezvoltarea țării noastre în domenii precum arta, literatura, știința sau agricultura.

În plus, Bucovina reprezintă un exemplu elocvent al valorilor noastre fundamentale, cum ar fi respectul pentru diversitatea culturală și unitatea în diversitate. Această regiune a fost mereu o punte de legătură între diferitele comunități etnice și religioase, demonstrând că dialogul și colaborarea pot depăși orice obstacol.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aș ruga să...

 
 

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Astăzi...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...încheiați.

 
 

Domnul Bogdan Gheorghiu:

...când patriotismul și tradițiile reprezintă monedă electorală și un deziderat, bucovinenii vă arată cât de frumos pot conviețui 11 etnii care, prin păstrarea spiritului autentic și respect reciproc, au făcut ca regiunea să fie considerată un model de toleranță etnică și religioasă, un prototip al unei Europe unite.

Închei această declarație cu o invitație către toți cei care ascultă: descoperiți, simțiți și bucurați-vă de farmecul acestei regiuni excepționale!

Hai în Bucovina! (Aplauze.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Radu Ciornei.

 
 

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Anul acesta sărbătorim 105 ani de la actul istoric al Unirii Bucovinei cu patria-mamă. Pe data de 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a adoptat, în Cernăuți, Moțiunea privind Unirea Bucovinei cu Regatul României.

Voi da citire cuvintelor memorabile care ne-au readus alături de România Mare, după un secol și jumătate de incluziune forțată în Imperiul Austro-Ungar.

"Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și fiind învestiți singuri cu puteri legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm:

Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României".

În contextul geopolitic efervescent al acelui an binecuvântat pentru soarta României și a românilor, acest act a consfințit Unirea fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

În pofida faptului că sintagma "pe vecie" poate părea arhaică și pe alocuri perimată pentru standardele moderne, ne arată determinarea stoică, de neclintit, de a pecetlui fără putință de tăgadă sau întoarcere apartenența acestor oameni la neamul românesc.

Nu avem aici și acum timpul necesar pentru a sublinia contribuția inestimabilă a intelectualilor și politicienilor vremii, dar le mulțumesc tuturor, în calitate de urmaș și beneficiar peste vreme și vremi al tenacității, credinței și devotamentului lor față de România.

Nu este un secret faptul că bucovinenii mei sunt oameni mândri, harnici și curajoși și țin foarte mult la apartenența lor la acest meleag mitic, chiar dacă unii nu pregetă să ne reamintească etimologia denumirii teritoriului românesc de care suntem atât de mândri.

Da, apartenența la Imperiul Austro-Ungar ne-a influențat uneori pozitiv limba, cultura și respectul față de muncă, dar inima făuritorilor Unirii Bucovinei cu Regatul României a bătut mereu alături de frații lor.

Chiar dacă aceasta este o alocuțiune festivă, nu pot să nu reamintesc guvernanților faptul că acum pe fața mândră a Bucovinei supurează o rană deschisă - groapa de gunoi de la Pojorâta...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

 
 

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...din Pasul Mestecăniș...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizați.

 
 

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...care, conform dorinței cvasiunanime a sucevenilor, nu trebuie să primească nici măcar o mașină de gunoi.

Trăsătura principală a unui politician inteligent este să-și recunoască erorile și să le repare, nu să persiste...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...cu argumente șchioape, în greșeală.

Să ne trăiești în pace, dulce Bucovină, și să ai parte din nou de conducători luminați, harnici și cu frică de Dumnezeu!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Boris Volosatîi.

 
 

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu am pregătit un speech în scris, dar am să vorbesc din inimă, pentru că sunt născut în afara hotarelor țării, așa cum se află și astăzi Cernăuțiul pe care îl sărbătorim într-o săptămână. Se află în afara hotarelor țării.

Peste o săptămână vom sărbători 105 ani de la Unirea Bucovinei cu țara-mamă.

Din 2015, această zi este o zi de sărbătoare. Dar, în afară de patosul sărbătoririi acestei zile, de educația patriotică care trebuie să urmeze din acest eveniment, trebuie să pornim și de la realitățile istorice care au fost, sunt în această zonă.

Dulcea Bucovină, după cum o numea Eminescu, marele Eminescu, în 1940, tot la 28, numai că iunie, a fost ruptă din corpul țării și a urmat o "teroare roșie" pentru românii din Bucovina. Mare parte dintre ei, astăzi, sunt în Kazahstan sau Siberia.

Ieri am primit un mesaj de la unul dintre compatrioții noștri aflați și astăzi încă acolo, reieșind din anumite condiții istorice create.

Ocupația sovietică n-a fost doar "teroare roșie" și exterminare fizică, dar și ștergerea din memorie a apartenenței acestei părți a țării noastre...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog și pe dumneavoastră...

 
 

Domnul Boris Volosatîi:

...din conștiința...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să încheiați.

 
 

Domnul Boris Volosatîi:

...națională.

În afară de sărbătorire, trebuie să ne gândim la ce se întâmplă astăzi acolo. Românii din Bucovina sunt împărțiți în moldoveni și români, pentru a nu fi jumătate de milion de români...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Boris Volosatîi:

...în Ucraina, pentru a nu fi recunoscuți ca minoritate națională.

Noi avem o mare datorie față de acești români. Ei nu au o școală privată, o universitate românească, o televiziune românească, nu aveau presă românească...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

 
 

Domnul Boris Volosatîi:

Aceasta este ziua de astăzi a Bucovinei.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să...

 
 

Domnul Boris Volosatîi:

Unde am fi...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...finalizați.

 
 

Domnul Boris Volosatîi:

...noi, la București, Chișinău sau Cernăuți, prin fapte trebuie să marcăm această zi a Unirii Bucovinei cu Țara.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului minorităților naționale, domnul Varujan Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că atunci când avem prilejul să vorbim despre istorie, se cuvine să vorbim despre cei care au făcut-o, și nu despre noi.

Istoria recentă a Bucovinei a ținut de desprinderea de Imperiul Habsburgic, pregătită cu înțelepciune de prim-ministrul liberal al acelor vremuri, care a negociat cu mare grijă cu Puterile Antantei, înainte de intrarea României în război, ca Bucovina să revină în teritoriul național.

În momentul în care un mare patriot român, despre care nu se mai vorbește astăzi, Iancu Flondor, în numele Mișcării de autodeterminare a poporului român din Bucovina, s-a dus și i-a cerut guvernatorului Ducatului Bucovinei să predea Bucovina poporului român și acesta a refuzat, Flondor a apelat la Regele Ferdinand I, care a luat decizia să trimită armata română în Bucovina. Conducătorul oștilor românești care au intrat în Bucovina și cu ajutorul cărora poporul român al Bucovinei a reușit să desprindă Bucovina din Imperiul Habsburgic s-a numit Iacob Zadik. Era de origine armeană, general de origine armeană, general român, care, din păcate, a trăit foarte mult, ca să apuce și partea reversului medaliei, când, după ce Rusia acceptase faptul că Bucovina este pământ românesc, Uniunea Sovietică a crezut că totul trebuie să fie sovietic.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Vreau să... închei - că mi-ați cerut lucrul ăsta, nu că vreau eu - închei prin a rememora aceste patru nume - Ion Brătianu, Ferdinand I, Iancu Flondor și Iacob Zadik -, oamenii datorită cărora Bucovina a revenit în spațiul românesc.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Vicol, vă rog.

 
 

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În 28 noiembrie 1918, Bucovina, această bucată de pământ străbun, își regăsea locul în România Mare.

În fiecare an, bucovinenii, mândri și nesupuși, se strâng pentru a omagia pe toți cei care s-au luptat pentru libertatea neamului românesc. Indiferent de contextul politic, spiritul și identitatea românească au dăinuit pe întreg ținutul bucovinean.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este important să ne amintim de fiecare dată de momentele decisive din istoria României, momente care ne-au definit ca stat și ca națiune.

Această hotărâre nu a fost doar un act formal, ci o expresie a voinței unei populații care și-a dorit cu ardoare să-și unească destinul cu cel al fraților și surorilor lor din Regatul României.

Astăzi, privim înapoi cu admirație și respect la curajul și încrederea celor care au făcut posibil acest moment de unitate și solidaritate.

Astăzi, sărbătorim nu doar un act politic, ci și o conștiință colectivă a unei națiuni care și-a unit forțele și aspirațiile pentru un viitor mai bun.

La mulți ani, Bucovina!

Ziua Bucovinei nu este doar o sărbătoare locală, ci un simbol al unității noastre naționale, al valorilor pe care le împărtășim și al drumului parcurs împreună pentru a ne întări identitatea și a ne consolida ca popor.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Intervențiile pe această temă au fost finalizate și intrăm în ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 68/2021) (rămas pentru votul final).

1. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 68/2021.

Inițiatorul? Nu e.

Comisia pentru regulament, vă rog, raportul.

Domnule Șimon, vă rog.

 

Domnul Gheorghe Șimon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților

În data de 13.10.2021, membrii comisiei au examinat și dezbătut Proiectul de Hotărâre nr. 68/2021 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților, inițiat de domnul deputat Grosaru, Grupul parlamentar al minorităților naționale, proiect cu care comisia a fost sesizată prin adresa 441 din 15.09.2021.

La nivelul Camerei Deputaților, organizarea și desfășurarea acțiunilor de relații externe cu caracter parlamentar se face doar cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent.

Biroul permanent aprobă înainte de începerea acțiunii participarea deputaților la acțiunile de relații externe.

Delegațiile Camerei Deputaților participante la reuniuni interparlamentare sau la alte evenimente externe, deputații, în urma vizitelor parlamentare, la întoarcere, prezintă Biroului permanent o informare privind desfășurarea acțiunilor externe, Biroul permanent ia act despre informare.

În urma examinării, membrii comisiei au stabilit să respingă proiectul de hotărâre, apreciind că aprobarea privind participarea deputaților la acțiuni cu caracter parlamentar de relații externe se face, de către Biroul permanent, înainte, și nu la întoarcerea din deplasarea externă, când acțiunea s-a încheiat.

Deputatul prezintă, ca justificare a deplasării, o informare despre vizita externă, Biroul permanent luând act despre desfășurarea acțiunii de relații externe terminate.

Raportul comisiei a fost aprobat cu 5 voturi împotriva proiectului de hotărâre și o abținere.

Comisia pentru regulament propune plenului respingerea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Mai aveți de stat; încă vreo două. (Se adresează domnului deputat Gheorghe Șimon.)

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 88/2022) (rămas pentru votul final).

2. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 88/2022.

Nu dorește din partea inițiatorilor să ia nimeni cuvântul.

Vă rog, domnule Șimon, raportul.

 

Domnul Gheorghe Șimon:

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru regulament a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul de Hotărâre nr. 88/2022 privind completarea Regulamentului, inițiat de 6 deputați neafiliați și depus în numele inițiatorilor de domnul deputat Cătălin Teniță, înregistrat la comisie cu nr. 4c-18/03 din 1 februarie 2023.

Proiectul de hotărâre propune ca semnarea prezenței deputaților la ședințele comisiilor să se facă "doar dacă aceștia au participat la dezbateri și vot pentru cel puțin jumătate din punctele aflate pe ordinea de zi sau, în cazul lipsei de cvorum, imediat după constatarea lipsei cvorumului de către președintele de comisie".

Cu privire la cerința de cvorum în cadrul comisiilor, Curtea Constituțională a statuat în numeroase decizii că potrivit art. 67 din Constituție, cvorumul este obligatoriu numai în ceea ce privește adoptarea legilor, hotărârilor și moțiunilor de către Camera Deputaților și/sau Senat, nu și în ceea ce privește adoptarea actelor din cadrul procedurilor desfășurate de organele de lucru ale Camerelor, a căror activitate are caracter pregătitor, pentru a oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei.

Potrivit art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaților, la ședințele comisiilor, cvorumul de lucru este de cel puțin jumătate plus unu din membrii comisiei și se hotărăște cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenți.

Proiectul de Hotărâre nr. 88/2022 privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților a fost examinat și dezbătut în ședința din 14.02.2023.

Au participat membrii comisiei.

Iar în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, Comisia pentru regulament a hotărât, cu majoritate de voturi, 4 voturi pentru și o abținere, să propună plenului Camerei respingerea proiectului de hotărâre.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

O să vă rog, doar un metru, puțin, pentru că domnul Coleșa, din partea Grupului AUR, dorește să intervină. (Se adresează domnului deputat Gheorghe Șimon.)

Vă rog.

 
 

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul AUR rămâne consecvent cu propriile principii și susține orice inițiativă bună, indiferent din partea căruia vine. În acest caz, din partea unor deputați neafiliați, de care suntem departe din punct de vedere al principiilor, însă în acest punct ne întâlnim, pentru că aici nu este vorba de cvorum - partea cu cvorumul este una absolut secundară -, ci este vorba despre foaia de prezență, care nu poate fi semnată decât atunci când un deputat participă la cel puțin jumătate din punctele de pe ordinea de zi și e prezent acolo, la sfârșitul ședinței.

Ce se întâmplă în realitate este că numărul de semnături de prezență este mult mai mare decât numărul de voturi sau numărul de semnături pe prezență este complet sau aproape complet, iar ședința nu s-a ținut din lipsă de cvorum. Dar deputații au încasat diurna și cică au fost la muncă. Sau numărul de voturi este mult mai mare decât prezența fizică, reală, în condițiile în care nu se desfășoară ședința online, însă multe voturi se dau pe WhatsApp sau se transmit colegilor, astfel încât un deputat al majorității poate scoate din buzunar oricând nu doar votul lui, ci al încă "n" colegi, 10 colegi, dacă are 10 colegi din partid în comisie, influențând în mod direct rezultatul votului.

Ca atare, susținem această inițiativă, chiar dacă nu este perfectă. Este un pas înainte și considerăm că trebuie să fim serioși, să fim prezenți la ședințe și să ne implicăm în dezbateri, nu cum se întâmplă în realitate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Muncaciu?

Vă rog.

 
 

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimați colegi,

Aș vrea să vă atrag atenția asupra aspectului moral al acestei hotărâri, pentru că, dacă în țara aceasta toți cetățenii se duc la serviciu, își văd de profesiunea lor și prezența lor este obligatorie, noi nu putem să fim facultativi la modul la care nu participăm la ședințele comisiilor în care suntem desemnați.

Iar faptul că hotărârile trebuie luate în cvorum arată, pentru acest popor, că noi suntem responsabili și venim la serviciu și stăm în comisii, și discutăm ce avem de făcut.

Nu se poate să aprobați o derogare de la această regulă!

Dacă în țara asta oamenii muncesc, așa trebuie să facem și noi! (Aplauze.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 89/2022) (rămas pentru votul final).

3. Proiectul de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 89/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă rog, domnul Șimon, raportul.

 

Domnul Gheorghe Șimon:

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind completarea Regulamentului Camerei Deputaților

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru regulament a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul 89/2022 privind completarea Regulamentului, inițiat de un număr de 8 deputați neafiliați și depus în numele inițiatorilor de domnul deputat Teniță, înregistrat la comisie în data de 1 februarie 2023.

Proiectul propune ca deputatul care absentează de la lucrările comisiei și este înlocuit de un alt deputat, din același grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar, să poată fi înlocuit și de un alt deputat neafiliat, în cazul deputaților neafiliați, pe baza împuternicirii deputatului care absentează.

Menționăm că pentru respectarea unei conduite și discipline parlamentare, un deputat al unui grup parlamentar nu poate fi înlocuit de un deputat neafiliat. De asemenea, un deputat neafiliat nu poate împuternici un alt deputat neafiliat să participe în locul lui la ședințele comisiei în care este membru, fapt care ar perturba funcționarea și eficiența activității comisiilor parlamentare, nemaiexistând o conduită și o disciplină parlamentară specifice grupurilor parlamentare unde deputații sunt reuniți cu scopul de a se mobiliza pentru o direcție comună în domeniul legislativ și politic.

Potrivit Regulamentului, deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit doar de un alt deputat din același grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar.

Proiectul a fost examinat și dezbătut în ședința din data de 14 februarie 2023. Au participat membrii comisiei.

Iar în urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, Comisia pentru regulament a hotărât, cu majoritate de voturi - 4 voturi pentru și o abținere - să propună plenului Camerei respingerea proiectului de hotărâre.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene (Pl-x 474/2023) (rămasă pentru votul final).

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene; Pl-x 474/2023.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia juridică, vă rog, pentru prezentarea raportului comun!

Vă rog, domnule secretar.

(Domnul deputat Victor Ilie solicită să ia cuvântul.)

 

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene; Pl-x 474/2023

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 373/2013 și urmărește ca statele care blochează accesul României la spațiul Schengen să nu mai beneficieze de voturi favorabile în Consiliu.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind cooperarea dintre Parlament și Guvern.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare (PL-x 42/2017) (rămas pentru votul final).

5. Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare; PL-x 42/2017.

Comisia juridică, Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, vă rog, raportul comun.

 

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, trimis cu adresa PL-x 42 din 1 februarie 2017 și înregistrat cu nr. 11/176, nr. 2/369, respectiv cu nr. 7/151 din 2 februarie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cu un nou alineat, respectiv alin. (11), preconizându-se ca personalul din cadrul unităților aflate în coordonarea și subordinea Ministerului Sănătății și din unitățile sanitare al căror management a fost transferat la autoritățile publice locale, inclusiv personalul prevăzut la art. 4 din actul de bază transferat la aceste instituții, care beneficiază de un cuantum de bază al sporurilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții/aceluiași tip de instituție pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, să fie salarizat la nivel maxim, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor trei comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege privind completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, întrucât inițiativa legislativă a rămas fără obiect, prevederile prezentului proiect de lege fiind incluse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului (PL-x 68/2017) (rămas pentru votul final).

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; PL-x 68/2017.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică.

 

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 272/2004

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 117 din Legea nr. 272/2004. Prin intervențiile legislative preconizate se dorește reglementarea posibilității ca direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului să efectueze vizite și controale la unitățile de învățământ preșcolar.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Intervenții, domnule Mihail Albișteanu, vă rog, Grupul AUR.

 
 

Domnul Mihail Albișteanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Grupul AUR va vota în favoarea respingerii, pentru că noi considerăm că nu avem nevoie de alte organisme de control, și așa sunt prea multe.

Vă spun, în calitate de profesor, suntem excedați de atâtea controale: și inspectoratele, și ministerele, și ARACIP-ul și așa mai departe, și cred că ar fi cazul, în sfârșit, după 30 de ani de la Revoluție, să dăm profesorului încrederea de care ar trebui să se bucure, da? Profesorul are toate calitățile pentru a face control și pentru a-și îndeplini activitatea la catedră. Nu are nevoie de atâtea controale din partea statului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (Pl-x 521/2023) (rămasă pentru votul final).

8. Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; Pl-x 521/2023.

Dacă din partea inițiatorilor?

Dar apăsați, vă rog.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul.

Haideți, domnule deputat!

 

Domnul Victor Ilie:

Raport asupra Propunerii legislative pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, trimisă cu adresa Pl-x 521 din 2023 și înregistrată cu nr. 4c-13/973 din 17 octombrie 2023.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

De asemenea, Consiliul Economic și Social a avizat negativ inițiativa.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă, prin Hotărârea nr. 140 din 2023.

De asemenea, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru administrație publică a avizat negativ aceeași propunere.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de mediu.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Nu există înscrieri la cuvânt.

(Doamna deputat Diana-Anda Buzoianu solicită să ia cuvântul.)

A, doamna Buzoianu!

Vă rog.

 
 

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

România are nevoie de un instrument real de luptă împotriva mafiei lemnului și mafiei gunoaielor.

Proiectul de față face un lucru simplu: dorește să înființeze DNA-ul pădurilor, un DNA care practic să se ocupe, în sfârșit, să nu ne mai mințim unii pe alții.

În România, faptul că pădurile sunt tăiate sistematic ilegal anual este un adevăr care nu mai poate să fie contestat și nu mai trebuie să fie dezbătut.

Faptul că în România, lângă orașele noastre, lângă satele noastre, lângă comunele noastre se aruncă munți de deșeuri ilegal iar este un adevăr care nu poate să fie contestat.

Faptul că România pierde miliarde de lei de pe urma acțiunilor mafiei lemnului, mafiei gunoaielor, în fiecare an, iar noi pierdem ani din viață, iar adevăruri care nu pot să fie contestate.

Și suntem aici pentru că de cele mai multe ori mafia lemnului și mafia gunoaielor au sponsorizat direct politicienii și a venit momentul, de fapt, să spunem stop acestei realități.

Avem nevoie de un instrument real de luptă împotriva mafiei lemnului, avem nevoie de bugete reale, de procurori specializați, de o instituție specializată de luptă împotriva mafiei gunoaielor.

Singura întrebare la care voi trebuie să răspundeți astăzi nu este dacă infracționalitatea de mediu există, nu este dacă ne scurtează viața, nu este dacă ne face rău în fiecare din zilele pe care noi le trăim, ci dacă voi sunteți în această luptă împotriva mafiei de partea mafioților sau de partea cetățenilor.

Noi, cei de la USR, am inițiat un proiect de lege care să spună clar că vrem, odată pentru totdeauna, ca acești șmecheri, acești mafioți, acești interlopi care fac munți de bani de pe urma sănătății noastre, oamenii ăștia trebuie să plătească.

Voi, astăzi, trebuie să spuneți dacă sistemul care astăzi funcționează pentru mafioți vreți în continuare să funcționeze pentru mafioți sau vreți să funcționeze pentru români. (Aplauze.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Stoica, din partea Grupului AUR.

 
 

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulțumesc.

Dragi colegi,

Cred că nu este nimeni în această sală care să nu fie conștient că se taie din pădurile României, fără acte, cu largul concurs al autorităților locale.

Asta nu s-ar putea întâmpla dacă cei din autoritățile statului nu ar avea în spate sprijinul politicienilor. Știți foarte bine și la Suceava cine patronează industria asta a lemnului, și la Bistrița-Năsăud, și la Mureș, și la Maramureș și așa mai departe. În toate județele colegi de-ai dumneavoastră acoperă și sprijină autoritățile din domeniul silviculturii și pe cele care ar trebui să controleze acest fenomen.

Eu, personal, cred, și în curând vom avea date de la Ministerul Mediului, că aproximativ 10 milioane de metri cubi se taie ilegal din pădurile României și o să identificăm și cauza - aceea a lemnului de foc, în principal pentru populație, care este de cele mai multe ori insuficient.

Și acum, fără a înființa o nouă structură, putem să dăm posibilitatea jandarmilor să oprească camioanele cu lemne. Ei o pot face doar pe drumurile forestiere, cred că o pot face și pe drumurile publice, fiindcă polițiștii ori nu sunt destui, ori nu știu ce să facă.

Am fost la Bistrița-Năsăud în urmă cu o lună și un pic și am documentat video, alături de activiști de mediu, că Brigada specială pentru infracțiunile silvice din cadrul Poliției județene Bistrița-Năsăud nu a fost în stare să aplice procedurile la un camion dovedit supraîncărcat și având cel puțin 5 metri cubi în plus.

Trebuie să facem ceva de urgență și vă rog - și fac un apel la Ministerul Afacerilor Interne - să le scrie...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați!

 
 

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

... proceduri clare de aplicare a legii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă.

 
 

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu cred că e cineva în țara asta care să nu constate importanța acestor infracțiuni care se comit în zona mediului și în mod special a defrișării pădurilor.

Dar, în același timp, eu cred că problema nu este din reglementare, ci este din aplicarea legii. Avem Parchet General, Parchet General care are în subordine instituții care au competențe diferite în toate zonele de activitate. Eu nu cred că trebuie să ajungem în situația în care pentru fiecare zonă economică să înființăm o direcție de investigații și instrumentare a fraudelor.

Este greșit! Ce ar fi să facem o direcție pentru zona de medicină, una pentru mediu, una pentru cercetare, una, știu eu, pentru transporturi și așa mai departe. Nu, avem un Cod penal care este foarte bine articulat.

Problema de fond este din aplicarea legii, nu din reglementare.

Problema de fond este că politicul, de cele mai multe ori, protejează aceste infracțiuni. Uitați-vă în munții noștri, pe care îi păstoresc două, trei familii din Austria, care sunt protejate de la Palatul Cotroceni.

Deci discuția de fond este din aplicarea legii.

Noi vom vota pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (PL-x 551/2013) (rămas pentru votul final).

9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere; PL-x 551/2013.

Comisia pentru transporturi și infrastructură.

Vă rog.

Vi-l dau eu? (Se adresează domnului deputat Benedek Zacharie.)

551.

 

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 28 noiembrie 2011.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu modificările și completările ulterioare, în sensul modificării și completării unor sancțiuni ce privesc transportatorii.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Albișteanu, Grupul AUR, vă rog.

 
 

Domnul Mihail Albișteanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Grupul AUR va vota în favoarea respingerii. Aici sunt două prevederi care sunt puse în mod intenționat în relație, una se referă la introducerea sancțiunii cu amendă pentru persoanele fizice care desfășoară activități de transport fără să aibă această calitate. Sigur că se întâmplă acest lucru și trebuie sancționat, dar să nu uităm că sunt încă zone din țară în care nu prea poți să ajungi la serviciu sau în anumite localități dacă nu mergi cu ocazia, cum se spune. Și eu, la începutul activității mele ca profesor, am fost nevoit de multe ori să iau mașini la ocazie, pentru că altfel nu știu cum ajungeam la program.

Dar a doua prevedere ne interesează mai mult. Este vorba despre reducerea sancțiunilor transportatorilor care își desfășoară activitatea fără autorizație și este vorba despre reducerea valorii amenzii, de la 25.000-50.000 lei, până la 5.000 de lei, ca să coincidă cu cealaltă prevedere.

Aici ni se pare clar o intenție de a favoriza infracțiunea, pentru că se dorește, evident, să se favorizeze acei transportatori care transportă, știu eu, lemne sau altceva, în mod ilegal, și practic este o activitate infracțională.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Proiectul rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (Pl-x 487/2023) (rămasă pentru votul final).

10. Propunerea legislativă pentru completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 487/2023.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru învățământ, vă rog.

Domnul Damian.

 

Domnul Romulus-Marius Damian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind Pl-x 487/2023.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 487 din 9 octombrie 2023, Comisia pentru învățământ a primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare, în scopul de a preciza modul de aplicare al principiului predictibilității.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, în ședința din data de 31 octombrie 2023, comisia, cu 18 voturi pentru respingere, 3 voturi împotriva respingerii și o abținere, a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Ivănuță, Grupul AUR.

 
 

Domnul Cristian-Daniel Ivănuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

La art. 3... vreau să vă atrag atenția că la art. 3 din noua lege a educației sunt enumerate principiile care guvernează învățământul preuniversitar și printre acestea nu se regăsește principiul predictibilității, invocat și de acest proiect legislativ.

Guvernul își argumentează punctul de vedere prin faptul că acest principiu este sugerat implicit în conținutul altor principii, însă pentru claritatea legii ar fi fost necesar ca acest principiu să fie definit în mod explicit, prin introducerea lui între celelalte principii de la art. 3.

Prin urmare, Grupul AUR va vota împotriva respingerii acestui proiect.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Miftode, Grupul USR.

 
 

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Inițiativa USR pe care o discutăm propune două lucruri simple:

1. În Legea învățământului preuniversitar să fie menționat clar un principiu al predictibilității prin care orice modificare a legii să nu afecteze parcursul educațional al elevilor;

2. Prevederile legii, care vizează evaluarea națională și bacalaureatul, să nu se aplice elevilor care au început deja ciclul gimnazial, respectiv liceal, după alte reguli.

Și mai clar, dacă știi că poți să dai bacalaureatul din horticultură urbană și începi să te pregătești din clasa a IX-a, să nu te trezești în clasa a XI-a că această disciplină nu mai este o opțiune.

Propunerea a primit raport de respingere, cu pretextul că este deja prevăzut în lege, la dispoziții tranzitorii, că abia peste 4 ani vor da elevii examene după regulile proaspăt introduse.

De fapt, dispozițiile tranzitorii nu consacră un principiu. Ele protejează numai generațiile care sunt astăzi în situația de a vedea examenele schimbate; nu oferă o garanție că și pe viitor nicio altă generație de elevi nu se va pomeni cu discipline și texte schimbate de la un an la altul.

USR va vota împotriva respingerii.

Avem nevoie de predictibilitate și în învățământ.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 55 pct. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (PL-x 206/2011) (rămas pentru votul final).

11. Proiectul de Lege pentru completarea art. 55 pct. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere; PL-x 206/2011.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru transporturi și infrastructură.

(Domnul deputat Benedek Zacharie vine la prezidiu să ia raportul.)

Avem un proiect de aproape 13 ani.

 

Domnul Benedek Zacharie:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 55 pct. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 55 pct. 5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, transmis cu adresa PL-x 206/2011.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie în data de 26 februarie 2014.

Comisia pentru transporturi și infrastructură a reexaminat proiectul de lege în data de 26 septembrie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați, din totalul de 19 membri ai comisiei.

La dezbaterile comisiei, au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea respingerii proiectului de lege.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (4) al art.14 din Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere (PL-x 339/2009) (rămas pentru votul final).

12. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (4)...

Nu plecați, că tot Comisia pentru transporturi e. (Se adresează domnului deputat Benedek Zacharie.)

...alin. (4) al art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere; PL-x 339/2009.

Vă rog, raportul. (Îi înmânează raportul domnului deputat Benedek Zacharie.)

 

Domnul Benedek Zacharie:

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (4) al art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (4) al art. 14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 24 iunie 2009.

Proiectul de lege a fost retrimis spre dezbatere la comisie în data de 26 februarie 2014.

La lucrările comisiei au fost prezenți 17 deputați, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 38/2003.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea respingerii.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (Pl-x 106/2016) (rămasă pentru votul final).

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 106/2016.

Comisia juridică, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu, vă rog, raportul comun.

 

Domnul Adrian Alda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu și Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă în ședința din 22 martie 2016.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare propunerea dispoziției potrivit căreia și contractele de gestionare a fondurilor de vânătoare aflate în derulare să se încheie pe o perioadă de 16 ani, cu acordul gestionarilor. De asemenea, se abrogă prevederile referitoare la valabilitatea contractelor de gestionare a fondurilor de vânătoare aflate în derulare.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor 3 comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Lilian Scripnic, vă rog, Grupul AUR.

 
 

Domnul Lilian Scripnic:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, acest proiect de lege încalcă principiul neretroactivității - art. 15 din Constituție. Acesta se aplică unor contracte în derulare, cu încălcarea dreptului la negociere.

Expunerea de motive nu spune clar de ce anume se stabilește perioada de 16 ani, care este extrem de îndelungată, și de ce trebuie să renunțăm la contractele vechi.

Este o perioadă foarte îndelungată, iar CCR consideră că acest proiect de lege este lipsit de claritate, predictibilitate și previziune.

Din punctul nostru de vedere, este un proiect dubios.

Noi nu susținem acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului (Pl-x 769/2015) (rămasă pentru votul final).

14. Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului; Pl-x 769/2015.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru mediu.

Domnule Ilișanu, vă rog.

 

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, trimisă cu adresa Pl-x 769 din 2 noiembrie 2015.

Propunerea legislativă are ca obiect... interzicerea construirii instalațiilor pentru valorificarea și eliminarea deșeurilor periculoase și/sau radioactive la o distanță mai mică de 20 de kilometri față de linia de țărm a Mării Negre, de ariile protejate și de localitățile urbane.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Față de cele menționate, membrii comisiilor sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, precum și respingerea amendamentului prezentat în anexa raportului preliminar al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport de obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 14 și art. 14<SUP>2</SUP> din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și regim de închiriere (Pl-x 201/2015) (rămasă pentru votul final).

15. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 14 și art. 142 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și regim de închiriere; Pl-x 201/2015.

Vă rog, raportul.

 

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 14 și art. 142 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și regim de închiriere

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, în fond, pentru dezbatere și avizare, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art.14 și art.142 din Legea nr. 38/2003.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera decizională este Camera Deputaților.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 4 martie 2015.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 14 și art. 142 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile au examinat propunerea legislativă, după cum urmează - Comisia pentru industrii și servicii în ședința din 17 februarie 2015, iar Comisia pentru transporturi și infrastructură în ședința din 26 septembrie 2017.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Gheba, Grupul AUR, la un proiect depus în 2015, vă rog.

 
 

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul AUR respinge această propunere legislativă.

Iar creșterea numărului de taxiuri, de la 4 la mia de locuitori la 8 taxiuri la mia de locuitori, ar avea ca efect falimentarea firmelor de taxi și aglomerarea nejustificată a infrastructurii din România.

Vreau să vă reamintesc că, în această lună, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a început anchetarea a 3 firme de ridesharing din București și Constanța, care s-au sustras de la plata unor taxe, aducând prejudicii de peste 10 milioane de euro statului român.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii (Pl-x 429/2016) (rămasă pentru votul final).

16. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii; Pl-x 429/2016.

Comisia pentru muncă și protecție socială, domnul deputat Șlincu, vă rog.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 429/2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor prevederi din Codul muncii, în vederea asigurării stabilității locului de muncă, precum și realizarea unor garanții legale împotriva eventualelor acțiuni ale angajatorilor, de natură să împiedice exercitarea mandatului de către reprezentanții aleși în organele de conducere ale sindicatelor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în ședința din 4 octombrie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru muncă propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic (Pl-x 277/2017) (rămasă pentru votul final).

17. Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic; Pl-x 277/2017.

Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu, vă rog, raportul comun.

 

Domnul Claudiu-Augustin Ilișanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate, cu dezbatere și avizare, pe fond, în procedură obișnuită, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, în vederea reabilitării drumurilor comunale din zonele în care se desfășoară activitate de exploatare și valorificare a masei lemnoase.

Potrivit prevederilor art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au examinat propunerea legislativă în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 (Pl-x 290/2017) (rămasă pentru votul final).

18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996; Pl-x 290/2017.

Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.

Domnule președinte, vă rog.

 

Domnul George-Cătălin Stângă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, trimisă cu adresa Pl-x 290 din 18 septembrie 2017.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996, întrucât inițiativa legislativă creează premisele unor vicii de neconstituționalitate prin raportare la principiul constituțional al legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituția României.

În raport de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Nu există intervenții.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind reglementarea experienței profesionale (PL-x 872/2015) (rămas pentru votul final).

19. Proiectul de Lege privind reglementarea experienței profesionale; PL-x 872/2015.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru muncă.

Domnule Floroiu, vă rog, raportul comun.

 

Domnul Ionel Floroiu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de Lege privind reglementarea experienței profesionale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru instituirea taxei de poluare (Pl-x 430/2016) (rămasă pentru votul final).

20. Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare; Pl-x 430/2016.

Comisia pentru buget sau transporturi, vă rog, raportul comun.

 

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra propunerii legislative pentru instituirea taxei de poluare

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere și avizare, cu Propunerea legislativă pentru instituirea taxei de poluare, transmisă cu adresa Pl-x 430/2016 din 10 octombrie 2016 și înregistrată la comisii sub nr. 672/2016, respectiv nr. 155/2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule și instituirea taxei de poluare prin includerea în prețul carburanților a 0,05 lei pe litrul de carburant. Suma colectată se face venit la bugetul Fondului pentru Mediu, de unde se vor finanța programele aflate în derulare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative pentru instituirea taxei de poluare, deoarece propunerea legislativă nu mai are obiect, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată la data de 1 februarie 2017.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator (Pl-x 144/2015) (rămasă pentru votul final).

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator; Pl-x 144/2015.

Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Domnul Popa.

Vă rog.

 

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Pl-x 144/2015

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca din categoria persoanelor care pot efectua procedura de informare asupra avantajelor medierii să nu facă parte avocatul, iar mijlocul unic de evidență a mediatorilor să îl reprezinte doar Tabloul Mediatorilor Autorizați, întocmit și reactualizat periodic de Consiliul de Mediere.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (Pl-x 68/2022) (rămasă pentru votul final).

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă; Pl-x 68/2022.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație publică, vă rog, raportul comun.

 

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă

Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate, prin adresa Pl-x 68/2022.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) și abrogarea alin. (3) ale art. 37 din Legea nr. 202/2006, în sensul ca, pentru participarea la ședințele consiliilor consultative ale agențiilor teritoriale, membrii acestora să nu mai fie remunerați.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 14 februarie 2022.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra propunerii legislative și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale, doamna Hangan Pollyanna-Hanellore, Grupul USR.

 
 

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă cer să votați împotriva respingerii acestui proiect de lege, proiect care propune eliminarea remunerării consiliilor consultative ale AJOFM-urilor.

În fiecare județ aceste consilii consultative sunt formate din 15 persoane care sunt plătite lunar cu echivalentul a 10% din salariul directorului AJOFM din județul respectiv.

Practic, indiferent de competențe, de performanțe ori de orice alt criteriu obiectiv, aceste persoane sunt plătite pentru simpla participare la o ședință lunară, fără a exista posibilitatea verificării dacă aceste persoane au avut activitate ori dacă activitatea acestora a adus o îmbunătățire serviciilor publice acordate cetățenilor români.

Este și un vot moral acesta, pentru că, doamnelor și domnilor deputați, ne aflăm într-o adevărată criză bugetară pe care dumneavoastră, cei din Coaliția de guvernare, ați recunoscut-o, de altfel, impunând cetățenilor români și mediului de afaceri noi creșteri de impozite și taxe. Și astăzi românii ies în stradă, săptămânal, pentru că nu sunt bani de medicamente, nu sunt bani în spitale, nu sunt bani pentru salarii. Or, astfel de tăieri ar reduce, practic, o povară fiscală inutilă asupra bugetului de stat.

Așadar, doamnelor și domnilor deputați, vă solicit să faceți un minim gest de solidaritate cu românii care trăiesc cu greu de la o zi la alta și să susțineți acest proiect de lege, pentru că nu mai avem nevoie de noi poveri asupra bugetului de stat.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 (Pl-x 298/2018) (rămasă pentru votul final).

23. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977; Pl-x 298/2018.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul.

Domnul Popa.

   

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Mai pe lung, așa! Mai pe lung, așa!

 
 

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Raport asupra Pl-x 298/2018

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ inițiativa legislativă.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat negativ inițiativa legislativă.

Comisia parlamentară a revoluționarilor din Decembrie 1989 a transmis aviz favorabil, cu amendamente.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susține adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat, alin. (7), a art. (4) din Legea nr. 341/2004, în sensul recompensării luptătorilor remarcați pentru fapte deosebite, prin acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară în coeficient de 1.00, calculată pe baza coeficienților de multiplicare aplicați asupra câștigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (Pl-x 378/2022) (rămasă pentru votul final).

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate; Pl-x 378/2022.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, vă rog.

 

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil inițiativa legislativă.

La întocmirea prezentului raport, comisiile sesizate în fond au examinat avizul favorabil al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, avizul nefavorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul nefavorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și avizul nefavorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Membrii celor două comisii au examinat propunerea legislativă, în ședințe separate.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a transmis raportul preliminar de respingere al acesteia.

Comisia pentru politică externă a examinat propunerea legislativă în ședința din septembrie 2022.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă și membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților raportul de respingere al propunerii legislative, având în vedere prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și ale Codului civil, care precizează faptul că instanța judecătorească este singura autoritate competentă să se pronunțe, luând în considerare interesul superior al copilului, cu privire la următoarele aspecte:

- modalitățile în care se exercită drepturile și se îndeplinesc obligațiile părintești;

- decăderea totală sau parțială din exercițiul drepturilor părintești;

- persoana care exercită drepturile și îndeplinește obligațiile părintești în situația în care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea părinților săi.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Badiu Georgel, Grupul AUR.

 
 

Domnul Georgel Badiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt inițiator al acestui proiect de lege.

Păcat că un proiect bun este respins tocmai pentru faptul că este făcut de cei de la AUR. Ca dovadă, am fost căutat de două persoane, dintr-un anume minister, și mi-au spus că urmează, intenționează să pună în practică ideea mea.

E rușinos să ți se respingă un proiect de lege, într-o comisie, pe ideea că și așa, ce rost are, că oricum intrăm în Schengen. Asta e discuție de acum un an de zile.

Uite că n-am intrat în Schengen și uite că oamenii care au probleme cu fostul partener nu pot pleca în străinătate, ci trebuie să-și cheltuiască banii. În loc să cheltuiască banii cu copilul, într-o vacanță, trebuie să-i cheltuiască pe avocați, să se chinuiască să obțină o ordonanță prezidențială.

Nu e nicio problemă. O să facem în așa fel, peste un an de zile, probabil, când vom veni la guvernare, să implementăm această modificare în legislație.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Pl-x 330/2018) (rămasă pentru votul final).

25. Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 330/2018.

Comisia pentru sănătate și familie.

Doamna Dinu, vă rog.

 

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, trimisă cu adresa Pl-x 330 din 22 mai 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 16 mai 2018.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, punctele de vedere negative ale Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii unor măsuri în vederea implementării mecanismului de feedback al pacientului. Astfel, se prevede că managerul spitalului răspunde de obținerea de către personalul medical al unității sanitare a numărului de telefon mobil și adresei de e-mail a tuturor pacienților externați și de introducerea acestor date în foaia de observație clinică generală, cu excepția refuzului expres al pacientului.

Membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă în ședința din 15 iunie 2021, iar raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie propun plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât:

- responsabilitatea managerilor unităților sanitare poate fi stabilită prin modificarea Ordinului Ministrului Sănătății nr. 1.384/2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management și al listei indicatorilor de performanță a activității managerului spitalului public, și nu prin modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sanitar, iar mecanismul de feedback face parte dintre indicatorii de îndeplinit în cadrul procedurii de acreditare a spitalelor;

- de asemenea, nu reiese clar cum anume răspunde managerul de obținerea informațiilor necesare și nici care sunt consecințele încălcării acestei obligații, astfel încât norma este incompletă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dezbateri generale, domnul Pop Rareș Tudor.

 
 

Domnul Rareș Tudor Pop:

Da, colegii din comisie au dreptate când spun că nu ar fi fost nevoie de un proiect de lege pentru a continua implementarea acestui chestionar de feedback al pacientului. Acest chestionar de feedback al pacientului a fost implementat în 2016, pentru a fi apoi retras treptat din spitalele din România, pentru că evident deranja, pentru că evident oferea pacienților șansa de a-și spune părerea, de a împărtăși cu alți pacienți experiențele pe care le au în spitalele din România. Acesta este practic motivul pentru care am apelat la acest proiect legislativ.

Da, e de bun-simț ca acest mecanism de feedback să fie implementat prin ordin de ministru, dar, din păcate, el nu se respectă. Acest ordin de ministru există, există din 2016, dar managerii pur și simplu se fac că se uită în altă parte. E adevărat, nu toți managerii. Sunt manageri care respectă acest chestionar de feedback, pe care îl primesc pacienții pe SMS, pe mobil, după ce părăsesc spitalul. Deci nu e așa o mare filosofie să implementăm acest mecanism de feedback, el este deja implementat. Problema este că actualii manageri, o mare majoritate dintre ei, nu-și doresc să implementeze acest mecanism de feedback.

De aici nevoia de această lege, de aici această discuție pe care o avem de mai mulți ani și acest proiect de lege pe care-l plimbăm prin Parlament de 5 ani, ca să-l respingem acum, când cred că este destul de evident că avem cu toții nevoie de o evaluare corectă a serviciilor spitalicești și din partea pacienților.

În calitate de inițiator, vă rog să nu respingem acest proiect.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 (Pl-x 297/2021) (rămasă pentru votul final).

26. Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2; Pl-x 297/2021.

Numai o secundă!

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Simion?

   

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu sunt inițiator. Mai uitați-vă și dumneavoastră acolo!

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aș contrazice. Sunteți!

Dar dacă nu doriți, vă rog, raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei pentru industrii.

 
 

Doamna Viorica Sandu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială, în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri fiscale pentru anumite persoane juridice, constând în acordarea, din bugetul de stat, a unei subvenții pentru acoperirea unei părți din cheltuielile cu salariile angajaților, precum și exonerarea de la plata impozitelor și a contribuțiilor de asigurări restante, acumulate pe perioada stării de alertă.

Inițiativa vizează societățile care activează în domeniul HoReCa sau al organizării/desfășurării de evenimente care nu depășesc câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020, în sensul ca acestea să beneficieze, din bugetul de stat, în baza unei declarații pe propria răspundere, de o subvenție care să acopere 75% din salariile brute ale angajaților, precum și de exonerarea de la plata impozitelor pentru munca vie a contribuțiilor de asigurări restante, acumulate până la data intrării în vigoare a legii.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru stabilirea unor măsuri de protecție socială în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnule Simion?

 
 

Domnul George-Nicolae Simion:

În sfârșitul de săptămână care a trecut am avut la Parlament o conferință internațională cu epidemiologi și mulți alți medici care sunt în domeniu, care în timpul pandemiei au îndrăznit să ridice vocea împotriva măsurilor de restricții și au fost cenzurați, au fost anchetați penal.

Și ne trezim astăzi că un document oficial al Comisiei Europene, cerut de europarlamentarul Cristian Terheș, anunță că oficial peste 10.000 de persoane, circa 12.000 de persoane au fost dovedite că au murit din cauza complicațiilor survenite în urma vaccinării cu mARN.

Înainte de a trece la alte proiecte de lege, în care o să ne acuzați că promovăm teoria conspirației, că suntem inconștienți, că nu știm despre ce vorbim, vă aduc aminte că ați închis oamenii în casă. Poate era normal în prima lună, în primele luni ale pandemiei, când nimeni nu știa cu ce ne confruntăm. Dar la un an, doi, după, să experimentezi seruri pe populație a fost o măsură cel puțin criminală, pentru care vinovații trebuie să plătească și vor plăti.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Stimați colegi,

Ca o premieră, ordinea de zi fiind epuizată, declar ședința închisă.

Ne revedem la ora 15.00 la plenul comun.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 11.51.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 21 mai 2024, 13:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro