Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 noiembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.157/14-12-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-05-2024
14-05-2024 (comună)
14-05-2024
13-05-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 21-11-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 noiembrie 2023

4. Prezentarea unor discursuri festive, din partea reprezentanților grupurilor parlamentare, cu prilejul Zilei Bucovinei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Înainte de a începe dezbaterile, pe ordinea de zi avem prezentarea unor discursuri festive, din partea reprezentanților grupurilor parlamentare, cu prilejul Zilei Bucovinei.

Vă adresez respectuos rugămintea să vă încadrați în cele două minute.

Dacă din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat dorește? (Vociferări.)

(Discuții la prezidiu cu domnul deputat Ștefan-Ovidiu Popa.)

La final.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, are cuvântul domnul deputat Bogdan Gheorghiu.

Vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

28 noiembrie 2023 marchează 105 ani de la momentul istoric al Unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

Cu ocazia acestei sărbători pline de semnificație pentru poporul român, doresc să aduc un omagiu regiunii pe care o reprezint, Bucovina, și să celebrez decizia istorică luată la 28 noiembrie 1918, atunci când Congresul General al Bucovinei a hotărât să unească această regiune cu Regatul României.

Astăzi, în această sală plină de reprezentanți ai națiunii noastre, ne amintim cu respect și recunoștință de spiritul și hotărârea manifestate în acea perioadă de românii din Bucovina, făcând pasul decisiv în desăvârșirea Marii Uniri.

Această decizie istorică a fost un act de unitate și solidaritate care a contribuit în mod substanțial la formarea României așa cum o cunoaștem astăzi.

Revenirea Bucovinei la țara-mamă a permis recuperarea și conservarea moștenirii culturale, administrația județeană acționând permanent împreună cu primăriile și biserica pentru protejarea, restaurarea și promovarea patrimoniului.

Bucovina este o perlă a țării noastre, o regiune bogată în istorie, cultură și tradiție.

Cu peisaje mărețe, cetăți medievale, bisericile pictate cu artă naivă și comunități pline de vitalitate, Bucovina rămâne un simbol al diversității și bogăției noastre naționale.

De-a lungul timpului, locuitorii acestei regiuni au adus contribuții semnificative la dezvoltarea țării noastre în domenii precum arta, literatura, știința sau agricultura.

În plus, Bucovina reprezintă un exemplu elocvent al valorilor noastre fundamentale, cum ar fi respectul pentru diversitatea culturală și unitatea în diversitate. Această regiune a fost mereu o punte de legătură între diferitele comunități etnice și religioase, demonstrând că dialogul și colaborarea pot depăși orice obstacol.

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

V-aș ruga să...

Domnul Bogdan Gheorghiu:

Astăzi...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...încheiați.

Domnul Bogdan Gheorghiu:

...când patriotismul și tradițiile reprezintă monedă electorală și un deziderat, bucovinenii vă arată cât de frumos pot conviețui 11 etnii care, prin păstrarea spiritului autentic și respect reciproc, au făcut ca regiunea să fie considerată un model de toleranță etnică și religioasă, un prototip al unei Europe unite.

Închei această declarație cu o invitație către toți cei care ascultă: descoperiți, simțiți și bucurați-vă de farmecul acestei regiuni excepționale!

Hai în Bucovina! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Radu Ciornei.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Anul acesta sărbătorim 105 ani de la actul istoric al Unirii Bucovinei cu patria-mamă. Pe data de 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a adoptat, în Cernăuți, Moțiunea privind Unirea Bucovinei cu Regatul României.

Voi da citire cuvintelor memorabile care ne-au readus alături de România Mare, după un secol și jumătate de incluziune forțată în Imperiul Austro-Ungar.

"Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și fiind învestiți singuri cu puteri legiuitoare, în numele suveranității naționale, hotărâm:

Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României".

În contextul geopolitic efervescent al acelui an binecuvântat pentru soarta României și a românilor, acest act a consfințit Unirea fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

În pofida faptului că sintagma "pe vecie" poate părea arhaică și pe alocuri perimată pentru standardele moderne, ne arată determinarea stoică, de neclintit, de a pecetlui fără putință de tăgadă sau întoarcere apartenența acestor oameni la neamul românesc.

Nu avem aici și acum timpul necesar pentru a sublinia contribuția inestimabilă a intelectualilor și politicienilor vremii, dar le mulțumesc tuturor, în calitate de urmaș și beneficiar peste vreme și vremi al tenacității, credinței și devotamentului lor față de România.

Nu este un secret faptul că bucovinenii mei sunt oameni mândri, harnici și curajoși și țin foarte mult la apartenența lor la acest meleag mitic, chiar dacă unii nu pregetă să ne reamintească etimologia denumirii teritoriului românesc de care suntem atât de mândri.

Da, apartenența la Imperiul Austro-Ungar ne-a influențat uneori pozitiv limba, cultura și respectul față de muncă, dar inima făuritorilor Unirii Bucovinei cu Regatul României a bătut mereu alături de frații lor.

Chiar dacă aceasta este o alocuțiune festivă, nu pot să nu reamintesc guvernanților faptul că acum pe fața mândră a Bucovinei supurează o rană deschisă - groapa de gunoi de la Pojorâta...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...din Pasul Mestecăniș...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizați.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...care, conform dorinței cvasiunanime a sucevenilor, nu trebuie să primească nici măcar o mașină de gunoi.

Trăsătura principală a unui politician inteligent este să-și recunoască erorile și să le repare, nu să persiste...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...cu argumente șchioape, în greșeală.

Să ne trăiești în pace, dulce Bucovină, și să ai parte din nou de conducători luminați, harnici și cu frică de Dumnezeu!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Boris Volosatîi.

Domnul Boris Volosatîi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu am pregătit un speech în scris, dar am să vorbesc din inimă, pentru că sunt născut în afara hotarelor țării, așa cum se află și astăzi Cernăuțiul pe care îl sărbătorim într-o săptămână. Se află în afara hotarelor țării.

Peste o săptămână vom sărbători 105 ani de la Unirea Bucovinei cu țara-mamă.

Din 2015, această zi este o zi de sărbătoare. Dar, în afară de patosul sărbătoririi acestei zile, de educația patriotică care trebuie să urmeze din acest eveniment, trebuie să pornim și de la realitățile istorice care au fost, sunt în această zonă.

Dulcea Bucovină, după cum o numea Eminescu, marele Eminescu, în 1940, tot la 28, numai că iunie, a fost ruptă din corpul țării și a urmat o "teroare roșie" pentru românii din Bucovina. Mare parte dintre ei, astăzi, sunt în Kazahstan sau Siberia.

Ieri am primit un mesaj de la unul dintre compatrioții noștri aflați și astăzi încă acolo, reieșind din anumite condiții istorice create.

Ocupația sovietică n-a fost doar "teroare roșie" și exterminare fizică, dar și ștergerea din memorie a apartenenței acestei părți a țării noastre...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog și pe dumneavoastră...

Domnul Boris Volosatîi:

...din conștiința...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să încheiați.

Domnul Boris Volosatîi:

...națională.

În afară de sărbătorire, trebuie să ne gândim la ce se întâmplă astăzi acolo. Românii din Bucovina sunt împărțiți în moldoveni și români, pentru a nu fi jumătate de milion de români...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Boris Volosatîi:

...în Ucraina, pentru a nu fi recunoscuți ca minoritate națională.

Noi avem o mare datorie față de acești români. Ei nu au o școală privată, o universitate românească, o televiziune românească, nu aveau presă românească...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule deputat...

Domnul Boris Volosatîi:

Aceasta este ziua de astăzi a Bucovinei.

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog să...

Domnul Boris Volosatîi:

Unde am fi...

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...finalizați.

Domnul Boris Volosatîi:

...noi, la București, Chișinău sau Cernăuți, prin fapte trebuie să marcăm această zi a Unirii Bucovinei cu Țara.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 

Domnul Ilie-Alin Coleșa (din sală):

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului minorităților naționale, domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că atunci când avem prilejul să vorbim despre istorie, se cuvine să vorbim despre cei care au făcut-o, și nu despre noi.

Istoria recentă a Bucovinei a ținut de desprinderea de Imperiul Habsburgic, pregătită cu înțelepciune de prim-ministrul liberal al acelor vremuri, care a negociat cu mare grijă cu Puterile Antantei, înainte de intrarea României în război, ca Bucovina să revină în teritoriul național.

În momentul în care un mare patriot român, despre care nu se mai vorbește astăzi, Iancu Flondor, în numele Mișcării de autodeterminare a poporului român din Bucovina, s-a dus și i-a cerut guvernatorului Ducatului Bucovinei să predea Bucovina poporului român și acesta a refuzat, Flondor a apelat la Regele Ferdinand I, care a luat decizia să trimită armata română în Bucovina. Conducătorul oștilor românești care au intrat în Bucovina și cu ajutorul cărora poporul român al Bucovinei a reușit să desprindă Bucovina din Imperiul Habsburgic s-a numit Iacob Zadik. Era de origine armeană, general de origine armeană, general român, care, din păcate, a trăit foarte mult, ca să apuce și partea reversului medaliei, când, după ce Rusia acceptase faptul că Bucovina este pământ românesc, Uniunea Sovietică a crezut că totul trebuie să fie sovietic.

 

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vreau să... închei - că mi-ați cerut lucrul ăsta, nu că vreau eu - închei prin a rememora aceste patru nume - Ion Brătianu, Ferdinand I, Iancu Flondor și Iacob Zadik -, oamenii datorită cărora Bucovina a revenit în spațiul românesc.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Vicol, vă rog.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În 28 noiembrie 1918, Bucovina, această bucată de pământ străbun, își regăsea locul în România Mare.

În fiecare an, bucovinenii, mândri și nesupuși, se strâng pentru a omagia pe toți cei care s-au luptat pentru libertatea neamului românesc. Indiferent de contextul politic, spiritul și identitatea românească au dăinuit pe întreg ținutul bucovinean.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este important să ne amintim de fiecare dată de momentele decisive din istoria României, momente care ne-au definit ca stat și ca națiune.

Această hotărâre nu a fost doar un act formal, ci o expresie a voinței unei populații care și-a dorit cu ardoare să-și unească destinul cu cel al fraților și surorilor lor din Regatul României.

Astăzi, privim înapoi cu admirație și respect la curajul și încrederea celor care au făcut posibil acest moment de unitate și solidaritate.

Astăzi, sărbătorim nu doar un act politic, ci și o conștiință colectivă a unei națiuni care și-a unit forțele și aspirațiile pentru un viitor mai bun.

La mulți ani, Bucovina!

Ziua Bucovinei nu este doar o sărbătoare locală, ci un simbol al unității noastre naționale, al valorilor pe care le împărtășim și al drumului parcurs împreună pentru a ne întări identitatea și a ne consolida ca popor.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Intervențiile pe această temă au fost finalizate și intrăm în ordinea de zi.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 21 mai 2024, 12:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro