Ioan Mang
Ioan Mang
Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.158/19-12-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 22-11-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2023

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Ioan Mang

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

  Ioan Mang - declarație politică: Din nou despre utilizarea limbii române în Ucraina;

Domnul Ioan Mang:

"Din nou despre utilizarea limbii române în Ucraina"

Soarta comunităților istorice de români care trăiesc peste granițele țării noastre a reprezentat dintotdeauna una dintre preocupările mele de om politic și parlamentar. De câte ori am ocazia, cu prilejul unor delegații sau invitații la evenimente, vizitez aceste comunități pentru a afla direct de la frații noștri problemele cu care se confruntă, pentru a prelua și transmite mai departe mesajul lor. Consider că avem obligația morală de a proteja aceste minorități românești, mai ales acolo unde ele sunt în suferință.

Despre românii din Ucraina am tot vorbit în ultimul timp, pentru că, din păcate, odată cu izbucnirea conflictului armat cu Rusia, soarta lor a cunoscut o înrăutățire. Minoritatea de români din Ucraina s-a confruntat cu probleme grave privind educația și folosirea limbii materne încă de pe vremea sovieticilor, însă acum situația lor din Bucovina și Sudul Basarabiei pare a fi disperată și disperantă.

După întâlnirile dintre președinții Iohannis și Zelenski, și vizita premierului român Marcel Ciolacu la Kiev, inclusiv ședința comună a celor două guverne, am sperat, la fel ca toți românii, că oficialii ucraineni își vor schimba abordarea față de minoritatea românească, mai ales că au și anunțat că renunță la sintagma de limbă "moldovenească".

În aceste condiții, la fel ca premierul Ciolacu, m-am enervat și eu teribil după ce am văzut știrea, apărută în mass-media, cu manualele în "limba moldovenească" pregătite de editura didactică din Ucraina. Supărarea mi-a mai trecut abia după ce am aflat că acele manuale au fost pregătite înainte de a se pune în aplicare decizia celor două guverne și că pe 18 octombrie 2023, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a emis o hotărâre de guvern în acest sens. Citind hotărârea Cabinetului Shmyhal am aflat că se solicită o analiză a legislației și propuneri privind utilizarea termenului "limba română" în locul termenului "limba moldovenească".

Așadar, implementarea deciziei se află încă într-un stadiu incipient. Mizez pe buna-credință a părții ucrainene și cred că putem fi de acord cu toții că este o așteptare legitimă, din partea noastră, ca Guvernul de la Kiev să parcurgă cât mai repede toate etapele administrative necesare implementării angajamentelor asumate.

Vestea bună este că Ministerul Educației din Ucraina a precizat că se lucrează deja la alinierea legislației și că a oprit tipărirea manualelor care au apărut înainte de adoptarea deciziei comune. Vestea mai puțin bună este că același minister al educației din Ucraina a transmis o circulară către unitățile de învățământ în care solicită ca limba oficială de stat, adică limba ucraineană, să fie folosită nu doar în timpul orelor de curs, dar și în pauze, în comunicarea dintre cadrele didactice și elevi, chiar și în școlile unde majoritatea elevilor este compusă din minoritățile etnice - maghiară, română etc. Informația a fost dezvăluită săptămâna trecută de către ministrul de externe al Ungariei, domnul Peter Szijjarto, și nu am niciun motiv de îndoială asupra veridicității sale.

Dacă așa stau lucrurile, atunci, din păcate, Ucraina nu doar că nu se apropie de Europa, dar se distanțează față de valorile pe care le împărtășim și după care ne ghidăm acțiunile. Am mai spus-o și altă dată și am să tot repet: suntem de partea vecinilor noștri invadați de ruși, înțelegem că au o agendă de război și că implementarea deciziilor poate fi îngreunată, dar asta nu ne poate împiedica să ignorăm realitatea și problemele cu care se confruntă minoritățile naționale din țara vecină.

Îndemn autoritățile din România, mai ales Ministerul de Externe și Ministerul Educației, să urmărească cu foarte mare atenție implementarea hotărârii de Guvern privind renunțarea la limba "moldovenească" în toate regiunile din Ucraina și respectarea ei atât la nivel central, cât și regional și local.

România și românii susțin aspirațiile europene ale Ucrainei, mai rămâne însă ca și liderii politici de la Kiev nu doar să vorbească despre acest deziderat, dar să și dovedească în mod consistent că vor să ni se alăture în cadrul comunității europene!

     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 16 iunie 2024, 16:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro