Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 noiembrie 2023

Fragmente relevante pentru următoarea interogare:
Vorbitor:	Ioan Mang

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

		Domnul Ioan Mang: "Din nou despre utilizarea limbii române în Ucraina" Soarta comunităţilor istorice de români care trăiesc peste graniţele ţării noastre a reprezentat dintotdeauna una dintre preocupările mele de om politic şi parlamentar. De câte ori am ocazia, cu prilejul unor delegaţii sau invitaţii la evenimente, vizitez aceste comunităţi pentru a afla direct de la fraţii noştri problemele cu care se confruntă, pentru a prelua şi transmite mai departe mesajul lor. Consider că avem obligaţia morală de a proteja aceste minorităţi româneşti, mai ales acolo unde ele sunt în suferinţă. Despre românii din Ucraina am tot vorbit în ultimul timp, pentru că, din păcate, odată cu izbucnirea conflictului armat cu Rusia, soarta lor a cunoscut o înrăutăţire. Minoritatea de români din Ucraina s-a confruntat cu probleme grave privind educaţia şi folosirea limbii materne încă de pe vremea sovieticilor, însă acum situaţia lor din Bucovina şi Sudul Basarabiei pare a fi disperată şi disperantă. După întâlnirile dintre preşedinţii Iohannis şi Zelenski, şi vizita premierului român Marcel Ciolacu la Kiev, inclusiv şedinţa comună a celor două guverne, am sperat, la fel ca toţi românii, că oficialii ucraineni îşi vor schimba abordarea faţă de minoritatea românească, mai ales că au şi anunţat că renunţă la sintagma de limbă "moldovenească". În aceste condiţii, la fel ca premierul Ciolacu, m-am enervat şi eu teribil după ce am văzut ştirea, apărută în mass-media, cu manualele în "limba moldovenească" pregătite de editura didactică din Ucraina. Supărarea mi-a mai trecut abia după ce am aflat că acele manuale au fost pregătite înainte de a se pune în aplicare decizia celor două guverne şi că pe 18 octombrie 2023, Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a emis o hotărâre de guvern în acest sens. Citind hotărârea Cabinetului Shmyhal am aflat că se solicită o analiză a legislaţiei şi propuneri privind utilizarea termenului "limba română" în locul termenului "limba moldovenească". Aşadar, implementarea deciziei se află încă într-un stadiu incipient. Mizez pe buna-credinţă a părţii ucrainene şi cred că putem fi de acord cu toţii că este o aşteptare legitimă, din partea noastră, ca Guvernul de la Kiev să parcurgă cât mai repede toate etapele administrative necesare implementării angajamentelor asumate. Vestea bună este că Ministerul Educaţiei din Ucraina a precizat că se lucrează deja la alinierea legislaţiei şi că a oprit tipărirea manualelor care au apărut înainte de adoptarea deciziei comune. Vestea mai puţin bună este că acelaşi minister al educaţiei din Ucraina a transmis o circulară către unităţile de învăţământ în care solicită ca limba oficială de stat, adică limba ucraineană, să fie folosită nu doar în timpul orelor de curs, dar şi în pauze, în comunicarea dintre cadrele didactice şi elevi, chiar şi în şcolile unde majoritatea elevilor este compusă din minorităţile etnice - maghiară, română etc. Informaţia a fost dezvăluită săptămâna trecută de către ministrul de externe al Ungariei, domnul Peter Szijjarto, şi nu am niciun motiv de îndoială asupra veridicităţii sale. Dacă aşa stau lucrurile, atunci, din păcate, Ucraina nu doar că nu se apropie de Europa, dar se distanţează faţă de valorile pe care le împărtăşim şi după care ne ghidăm acţiunile. Am mai spus-o şi altă dată şi am să tot repet: suntem de partea vecinilor noştri invadaţi de ruşi, înţelegem că au o agendă de război şi că implementarea deciziilor poate fi îngreunată, dar asta nu ne poate împiedica să ignorăm realitatea şi problemele cu care se confruntă minorităţile naţionale din ţara vecină. Îndemn autorităţile din România, mai ales Ministerul de Externe şi Ministerul Educaţiei, să urmărească cu foarte mare atenţie implementarea hotărârii de Guvern privind renunţarea la limba "moldovenească" în toate regiunile din Ucraina şi respectarea ei atât la nivel central, cât şi regional şi local. România şi românii susţin aspiraţiile europene ale Ucrainei, mai rămâne însă ca şi liderii politici de la Kiev nu doar să vorbească despre acest deziderat, dar să şi dovedească în mod consistent că vor să ni se alăture în cadrul comunităţii europene!