Ștefan Mușoiu
Ștefan Mușoiu
Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.158/19-12-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 22-11-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2023

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.52 Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată "Copiii noștri nu trebuie să mai fie țintele marketingului pentru produsele nesănătoase!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Copiii noștri nu trebuie să mai fie țintele marketingului pentru produsele nesănătoase!"

Zâmbetul copiilor noștri este de neprețuit, la fel și sănătatea acestora. Iar din calitatea noastră de părinți responsabili, putem contribui într-o mai mare măsură la menținerea sănătății acestora, la fel ca și în cazul păstrării zâmbetului lor. Dar când surâsul lor apare pe fondul unei alimentații aparent inofensive, în fapt deosebit de periculoasă pentru sănătatea lor, pentru că generează endorfine și conferă, concomitent, o doză de adicție față de unele substanțe conținute, cum ar fi cofeina, zahărul sau monoglutamatul, atunci trebuie să începem să ne îngrijorăm.

Din aceste raționamente, am semnat, alături de aproximativ 100 de colegi senatori și deputați de la toate formațiunile politice, un proiect de act normativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 504/2002 dedicată audiovizualului. Prin această nouă reglementare de ordin legislativ, milităm pentru stoparea difuzării reclamelor la alimentele și băuturile nesănătoase, cu conținut foarte mare de zahăr și grăsimi, în timpul programelor destinate minorilor. Este un pas mare în privința protejării sănătății copiilor, cu efecte care se vor observa în timp, atunci când rata obezității și a diverselor boli, rezultate în urma hrănirii necorespunzătoare, vor înregistra scăderi. Și, cu certitudine, nu va fi un demers singular în această direcție. Vă dau aceste asigurări, pentru că, pe lângă obligația noastră de a proteja copiii și tinerii din România, trebuie să adaptăm din mers, prin alte mecanisme normative, reacțiile la noile tehnici transfrontaliere, incredibil de ingenioase de marketing dedicat acestor produse.

Ca președinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, am asistat, de-a lungul timpului, la multe discuții, purtate la nivelul UE pe această temă și am constatat că, indiferent de reglementări, îngrijorarea privind adoptarea unei alimentații cât mai sănătoase pentru toate segmentele de populație, cu accent pus pe cea a copiilor, sporește, în loc să scadă, iar aceasta pentru că tehnicile manipulative și persuasive de publicitate, precum și expunerea repetată și constantă la marketingul alimentar nesănătos continuă să fie omniprezente în activitățile copiilor europeni. Monitorizarea expunerii copiilor la marketingul alimentar din mass-media și, în special, la cel digital prezintă provocări substanțiale pe tot continentul european, mai ales că observarea directă și atentă a fenomenului nu a condus și către cele mai pertinente soluții pentru stoparea obezității infantile. Accesul minorilor la acest tip de publicitate a ajuns să le dicteze multe dintre atitudini, preferințe, solicitări de cumpărare și de consum.

Organizația Mondială a Sănătății a stabilit, de multă vreme, obiectivele globale pentru a opri creșterea incidenței obezității, însă marketingul pentru alimentele nocive rămâne o problemă majoră de sănătate publică aproape peste tot în lume, în ciuda regulamentelor pentru aceste industrii.

La rândul său, Planul de acțiune al Uniunii Europene privind obezitatea în rândul copiilor pentru perioada 2014-2020 prevede că este necesară abordarea în mod specific a problemei comercializării acestor alimente și sucuri, care îi atrag, în special, pe minori, pentru a putea combate supraponderabilitatea și obezitatea infantilă. Același deziderat îl regăsim și în Planul UE pentru intervalul 2021-2027.

Însă adaptarea tuturor acestor abordări este frânată și de practicile noi de marketing. Acestea s-au schimbat dramatic odată cu creșterea rapidă a publicității digitale, alimentată de adresabilitatea personalizată, bazată pe culegerea de date. În completarea acestui spectru larg de provocări din ce în ce mai numeroase, la nivel mondial, statisticile ne descurajează și ele, evidențiind că unul din trei utilizatori de internet este un copil. Majoritatea minorilor accesează, la nivel global, internetul și aplicațiile digitale prin intermediul dispozitivelor mobile. Prin urmare, supravegherea părinților și conștientizarea marketingului alimentar sunt limitate.

Mai mult, publicitatea digitală pentru alimente țintește foarte abil adolescenții. Ca să îi atragă pe aceștia, sunt activate cu succes răspunsuri emoționale pentru nevoile lor de dezvoltare socială, utilizând conectarea cu prietenii prin intermediul meselor servite la comun. În paralel, se ajunge astfel și la construcția relațiilor de lungă durată ale tinerilor cu anumite mărci de produse.

De remarcat este și faptul că sectorul alimentar este a doua cea mai activă industrie în marketingul făcut de așa-numiții "influenceri" pe site-urile de socializare și este adesea promovată de vedetele populare printre copii. Drept rezultat, adolescenții mănâncă mai multe gustări după ce vizionează postările de marketing alimentar al acestor așa-zise personalități, comparativ cu cei care urmăresc aceeași persoană promovând alt tip de produse. În plus, companiile producătoare de alimente nesănătoase sunt și sponsori ai campionatelor mondiale de fotbal sau ai altor întreceri sportive.

Din nefericire, o analiză a OMS din 2018 a regiunii europene a concluzionat că, inclusiv în țările în care există reglementări de marketing al produselor alimentare, acestea nu sunt atotcuprinzătoare, din cauză că nu includ mediile digitale sau o fac într-un mod limitat.

Toate aceste circumstanțe au condus la creșterea consumului de băuturi și de produse fast-food, care conțin compuși dăunători precum acizi grași trans, grăsimi, sare, sodiu, zahăr, îndulcitori și alți aditivi alimentari. Iar România marchează o realitate tragică, situându-se, din păcate, pe locul întâi în Uniunea Europeană la obezitatea infantilă.

Și din aceste cauze, acest proiect de lege al PSD se bucură de o largă susținere din partea majorității parlamentarilor, însă, de fapt, el reflectă cu fidelitate liniile politice fundamentale social democrate, pe care le urmăm, dar și obiectivele pe care ni le-am asumat odată cu accederea la guvernare, în interesul tuturor românilor.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 14 iulie 2024, 7:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro