Nicolae Roman
Nicolae Roman
Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.158/19-12-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-06-2024
11-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 22-11-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 noiembrie 2023

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.54 Nicolae Roman - declarație politică având titlul "Puterea noastră ca români - «Fumigene?!?»";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Fumigene?!?»"

Din punct de vedere militar, fumigenele sunt procedee tactice prin care, folosind fumul, se maschează anumite intenții pe câmpul de luptă.

După ce, la 28 februarie 2022, Ucraina solicită aderarea la UE, iar la 10 februarie 2023 depune cererea de aderare, la 8 noiembrie 2023 Comisia Europeană recomandă Consiliului European să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. În vederea aderării, statele candidate trebuie să îndeplinească multiple condiții privind relațiile cu alte state.

România a recunoscut statul Ucraina la 8 ianuarie 1992, dar pe agenda relațiilor bilaterale s-au aflat, constant, probleme privind drepturile comunităților românești din Ucraina, delimitarea platoului continental al Insulei Șerpilor, Canalul Bâstroe, situația teritoriilor românești răpite samavolnic de fosta URSS și ajunse în componența Ucrainei: Bucovina de Nord, Ținutul Herța, Ținutul Hotin, județele din sudul Basarabiei.

Ucraina nu recunoaște fărădelegea Pactului Ribbentrop-Molotov nici astăzi, astfel că, la 24 iunie 1991, Parlamentul României declară despre acestea că sunt "teritorii care nu au aparținut niciodată Ucrainei și sunt de drept ale României".

La 2 iunie 1997, este semnat Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina și încep negocieri privind regimul frontierelor, delimitarea platoului continental și a zonelor exclusive românești și ucrainene în Marea Neagră. În baza acestui acord, România a cedat teritorii Ucrainei - Insula Șerpilor, porțiuni ale platoului continental.

După 1992, România a fost considerată o amenințare la adresa Ucrainei, conform Strategiei Naționale de Securitate a Ucrainei.

Privind Platoul continental al Insulei Șerpilor, Curtea Internațională de Justiție de la Haga, în 2009, a dat câștig de cauză României, dar Ucraina tergiversează conformarea.

Probator pentru determinarea utilizării Canalului Bâstroe, pe Brațul Sulina a eșuat cargoul Rostov, ulterior, în 2004, începe reabilitarea acestui canal. Protestele românești privind problemele de mediu generate de adâncirea acestui canal sunt considerate de Ucraina ca având o motivare pur economică.

O altă problemă spinoasă este cea privitoare la Combinatul Siderurgic de la Krivoi Rog, unde România a investit peste un miliard de euro, iar paza armată costă un milion de euro, deși construcția a fost oprită.

Problema minorității românești, a utilizării limbii române în administrație și justiție, a școlarizării în limba maternă, a inexistenței mass-media în limba română, atacurile repetate și tot mai intense asupra identității religioase, lipsa reprezentării românilor în administrația publică și în Parlament, neretrocedarea proprietăților etnicilor români - în această problemă a minorităților, acuzele sunt aproape identice.

România înțelege și susține Ucraina în situația ei actuală, astfel că aproape 60% din exporturile ucrainene se fac prin teritoriul românesc.

Vizita premierului român în Ucraina, soldată cu succese minore în probleme menținute artificial (de exemplu: limba română nu este limba moldovenească, îmbunătățirea folosirii limbii române moderne în școli etc.) nu schimbă cu nimic situația relațiilor "istorice" româno-ucrainene și a teritoriilor românești deținute ilegal de Ucraina.

Să nu uităm nici că, în martie 2009, România a expulzat atașatul militar ucrainean și pe adjunctul acestuia pentru spionaj, Ucraina expulzând doi diplomați români!

Să avem în vedere că România trebuie să participe activ și major la reconstrucția Ucrainei, proces estimat a dura 15 ani.

Este deplorabil că anumite acțiuni au fost întreprinse pentru a influența negocierile, punând în pericol principiile fundamentale ale dialogului și respectului reciproc. În ciuda acestor provocări, susținem ferm necesitatea unei abordări pașnice și cooperante pentru a depăși neînțelegerile și pentru a construi relații solide între statele implicate, în așa fel încât valorile fundamentale ale democrației, drepturilor omului și respectului reciproc, să fie înțelese și demonstrate.

Reiterăm importanța respectării drepturilor minorităților și a libertății culturale în procesul de integrare europeană. Încurajăm autoritățile ucrainene să revină la principiile fundamentale ale democrației și să asigure protecția tuturor comunităților, indiferent de etnie sau limbă vorbită.

În această perioadă, în care Polonia își negociază situația teritoriilor ocupate samavolnic de către Ucraina, cine reprezintă și apără teritoriile românești alipite forțat Ucrainei, situație față de care Parlamentul nostru a luat atitudine.

Având în vedere cele prezentate, atrag atenția asupra faptului că nu trebuie să ne lăsăm atrași în probleme de o importanță mai mică decât recuperarea teritoriilor românești din componența actuală a Ucrainei!

Ne exprimăm speranța că tratativele cu acest stat vor fi purtate de români care trăiesc și sunt pentru România!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 18 iunie 2024, 12:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro