Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 noiembrie 2023

	1.	Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
		1.54	Nicolae Roman - declaraţie politică având titlul "Puterea noastră ca români - «Fumigene?!?»";

Intervenţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedinţă

Domnul Nicolae Roman: "Puterea noastră ca români - «Fumigene?!?»" Din punct de vedere militar, fumigenele sunt procedee tactice prin care, folosind fumul, se maschează anumite intenţii pe câmpul de luptă. După ce, la 28 februarie 2022, Ucraina solicită aderarea la UE, iar la 10 februarie 2023 depune cererea de aderare, la 8 noiembrie 2023 Comisia Europeană recomandă Consiliului European să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. În vederea aderării, statele candidate trebuie să îndeplinească multiple condiţii privind relaţiile cu alte state. România a recunoscut statul Ucraina la 8 ianuarie 1992, dar pe agenda relaţiilor bilaterale s-au aflat, constant, probleme privind drepturile comunităţilor româneşti din Ucraina, delimitarea platoului continental al Insulei Şerpilor, Canalul Bâstroe, situaţia teritoriilor româneşti răpite samavolnic de fosta URSS şi ajunse în componenţa Ucrainei: Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, judeţele din sudul Basarabiei. Ucraina nu recunoaşte fărădelegea Pactului Ribbentrop-Molotov nici astăzi, astfel că, la 24 iunie 1991, Parlamentul României declară despre acestea că sunt "teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sunt de drept ale României". La 2 iunie 1997, este semnat Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina şi încep negocieri privind regimul frontierelor, delimitarea platoului continental şi a zonelor exclusive româneşti şi ucrainene în Marea Neagră. În baza acestui acord, România a cedat teritorii Ucrainei - Insula Şerpilor, porţiuni ale platoului continental. După 1992, România a fost considerată o ameninţare la adresa Ucrainei, conform Strategiei Naţionale de Securitate a Ucrainei. Privind Platoul continental al Insulei Şerpilor, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, în 2009, a dat câştig de cauză României, dar Ucraina tergiversează conformarea. Probator pentru determinarea utilizării Canalului Bâstroe, pe Braţul Sulina a eşuat cargoul Rostov, ulterior, în 2004, începe reabilitarea acestui canal. Protestele româneşti privind problemele de mediu generate de adâncirea acestui canal sunt considerate de Ucraina ca având o motivare pur economică. O altă problemă spinoasă este cea privitoare la Combinatul Siderurgic de la Krivoi Rog, unde România a investit peste un miliard de euro, iar paza armată costă un milion de euro, deşi construcţia a fost oprită. Problema minorităţii româneşti, a utilizării limbii române în administraţie şi justiţie, a şcolarizării în limba maternă, a inexistenţei mass-media în limba română, atacurile repetate şi tot mai intense asupra identităţii religioase, lipsa reprezentării românilor în administraţia publică şi în Parlament, neretrocedarea proprietăţilor etnicilor români - în această problemă a minorităţilor, acuzele sunt aproape identice. România înţelege şi susţine Ucraina în situaţia ei actuală, astfel că aproape 60% din exporturile ucrainene se fac prin teritoriul românesc. Vizita premierului român în Ucraina, soldată cu succese minore în probleme menţinute artificial (de exemplu: limba română nu este limba moldovenească, îmbunătăţirea folosirii limbii române moderne în şcoli etc.) nu schimbă cu nimic situaţia relaţiilor "istorice" româno-ucrainene şi a teritoriilor româneşti deţinute ilegal de Ucraina. Să nu uităm nici că, în martie 2009, România a expulzat ataşatul militar ucrainean şi pe adjunctul acestuia pentru spionaj, Ucraina expulzând doi diplomaţi români! Să avem în vedere că România trebuie să participe activ şi major la reconstrucţia Ucrainei, proces estimat a dura 15 ani. Este deplorabil că anumite acţiuni au fost întreprinse pentru a influenţa negocierile, punând în pericol principiile fundamentale ale dialogului şi respectului reciproc. În ciuda acestor provocări, susţinem ferm necesitatea unei abordări paşnice şi cooperante pentru a depăşi neînţelegerile şi pentru a construi relaţii solide între statele implicate, în aşa fel încât valorile fundamentale ale democraţiei, drepturilor omului şi respectului reciproc, să fie înţelese şi demonstrate. Reiterăm importanţa respectării drepturilor minorităţilor şi a libertăţii culturale în procesul de integrare europeană. Încurajăm autorităţile ucrainene să revină la principiile fundamentale ale democraţiei şi să asigure protecţia tuturor comunităţilor, indiferent de etnie sau limbă vorbită. În această perioadă, în care Polonia îşi negociază situaţia teritoriilor ocupate samavolnic de către Ucraina, cine reprezintă şi apără teritoriile româneşti alipite forţat Ucrainei, situaţie faţă de care Parlamentul nostru a luat atitudine. Având în vedere cele prezentate, atrag atenţia asupra faptului că nu trebuie să ne lăsăm atraşi în probleme de o importanţă mai mică decât recuperarea teritoriilor româneşti din componenţa actuală a Ucrainei! Ne exprimăm speranţa că tratativele cu acest stat vor fi purtate de români care trăiesc şi sunt pentru România!