Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.161/21-12-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 29-11-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2023

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8.21.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ringo Dămureanu, înlocuit de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 29 noiembrie 2023.

Cunoașteți procedura. Sunt câte trei colegi din partea Grupurilor PSD și PNL, 2 de la USR și apoi câte unul de la AUR, UDMR, minorități și colegi neafiliați, după care reluăm procedura.

 
  Radu-Marcel Tuhuț - intervenție intitulată Unirea Transilvaniei cu România, proclamată de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a rămas cel mai mare act de voință al tuturor românilor;

Începem, așadar, cu Grupul PSD.

Vedem că sunt colegii deja prezenți.

Domnul Radu-Marcel Tuhuț.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

Mulțumesc.

"Unirea Transilvaniei cu România, proclamată de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, a rămas cel mai mare act de voință al tuturor românilor"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dragi români,

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 reprezintă un moment de referință în istoria României și al tuturor românilor. Ziua Națională a României este o sărbătoare de suflet, iar Alba Iulia se însuflețește și devine, în această perioadă, cu adevărat inima țării.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost cel mai mare act de voință al tuturor românilor. A fost momentul în care poporul român și-a unit toate provinciile istorice locuite de români într-un singur stat național, România Mare. Această zi este una deosebit de importantă în istoria noastră și merită să fie celebrată, așa cum se cuvine, în fiecare an.

Să folosim, așadar, acest prilej pentru a păstra vie memoria personalităților marcante ale Marii Uniri și de a reflecta asupra sacrificiilor și eforturilor depuse de toți românii implicați în realizarea acestui ideal național. Fie că vorbim de personalități militare, fie că vorbim de oameni politici ai vremii, social-democrați și liberali deopotrivă, trebuie să avem puterea de a regăsi în noi înșine tăria de caracter de care acești înaintași ai noștri au dat dovadă atunci când au lăsat deoparte disputele politice și și-au unit forțele pentru a construi România Mare. Este datoria noastră să arătăm cetățenilor că acest spirit de luptă și sacrificiu încă ne caracterizează.

Avem datoria și responsabilitatea să prindem curaj, să privim spre viitor cu aceeași încredere și mândrie cu care vorbim despre trecut, despre Marea Unire a tuturor românilor într-o națiune liberă și respectată pe plan internațional, așa cum a fost respectată România Mare, din Occident și până în Orientul îndepărtat.

Este momentul să dăm mână cu mână pentru înfăptuirea unui consens național, care să ne permită să creionăm acel proiect de țară în care să ne regăsim cu toții și fiecare în parte, iar, pentru acest deziderat, Alba Iulia chiar reprezintă inima României și în cuget, și-n simțiri.

An de an, Alba Iulia se transformă, tot mai mulți români aleg să vină de Ziua Națională și să participe la acțiunile de celebrare a Marii Uniri și să resimtă în pieptul lor sentimentul patriotic românesc.

Dragi colegi,

Vă invit și vă aștept, în număr cât mai mare, în capitala Marii Uniri, să participați la festivitățile organizate de Guvernul României, în semn de profundă apreciere și recunoștință față de curajul și determinarea făuritorilor Marii Unirii, și pentru a aduce împreună un omagiu tuturor ostașilor români care s-au jertfit pentru idealul României Mari.

La mulți ani, români!

La mulți ani, România!

Deputat PSD de Alba, Radu-Marcel Tuhuț.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Virgil Alin Chirilă - declarație politică: Majorarea pensiilor face dreptate românilor;

Mergem mai departe.

Domnul Ioan Vulpescu? Nu este.

Domnul Trif? Nu a ajuns.

Alexandra Huțu? Nu.

Domnul Virgil Alin Chirilă.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnilor parlamentari,

Parlamentul a adoptat noua Lege a pensiilor.

Constat că unii colegi sunt în continuare îngrijorați de impactul pe care îl va avea recalcularea pensiilor. Pentru anul 2024, creșterea pensiilor la 1 ianuarie și recalcularea de la 1 septembrie implică o creștere a cheltuielilor cu pensiile de 10 miliarde de lei. Raportat la PIB-ul estimat de Comisia Națională de Prognoză rezultă un impact suplimentar de 0,6% din PIB. Pentru anii următori, impactul va fi de 1,8% din PIB, în anul 2025, și de 1,7% din PIB, în anul 2026 și în 2027. Deci acesta este impactul brut pe care îl implică noua legea.

Dar vreau să subliniez că acesta este impactul brut, adică banii care vor fi plătiți efectiv, în plus, de la buget, pentru a acoperi plata pensiilor.

În realitate, impactul este mai mic, pentru că o bună parte din banii care vor intra în plus în buzunarele pensionarilor vor merge în consum. În general, în medie, pensionarii cheltuie aproximativ 90% din venituri, și doar 10% din aceștia merg în economisire.

Dacă luăm în calcul acești bani suplimentari care se vor întoarce la bugetul de stat, atunci impactul net, real, este mai mic. În loc de 0,6% în anul 2024, vom avea 1,45% din PIB, iar în anul 2025, în loc de 1,8% din PIB vom avea 1,4%, iar în anii 2026 și 2027, în loc de 1,7% din PIB vom avea 1,3% din PIB. Subliniez că la realizarea acestor calcule am luat în considerare doar datele oficiale, respectiv evoluția PIB estimată de Comisia Națională de Prognoză.

Prin urmare, înainte de a critica legea și de a acuza PSD că destabilizează economia, ar trebui să facem cu mai multă atenție calculele economice.

Ce ar fi trebuit să facă miniștrii de la muncă ai PSD? Să nu facă legea? Să nu îndeplinească reforma PNRR și să pună în pericol banii europeni?

Și mai este un element foarte important, poate cel mai important. Scopul acestei reforme a fost de a crea un sistem de pensii echitabil, care să fie sustenabil pe termen lung. Subliniez cuvântul sustenabil, adică să poată fi suportat de economia națională.

Comisia Europeană asta a verificat atunci când a analizat Legea pensiilor. Poate să fie susținută financiar? Va putea fi asigurată plata pensiilor pe termen lung, fără a crea dezechilibre economice? Asta au cercetat cei de la Comisia Europeană, iar verdictul lor a fost unul singur: "Legea este sustenabilă".

Așadar, stimați colegi, vă propun mai puțin populism și mai multă economie, mai puțină politică și mai multă analiză economică, mai ales atunci când avem în față atâtea reforme importante de făcut pentru România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică intitulată Cugetând la numele de român, în preajma marii zile de 1 Decembrie;

Domnul Rasaliu și domnul Neaga nu sunt.

Trecem la Grupul PNL.

Rodica-Luminița Barcari? Nu.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Cugetând la numele de român, în preajma marii zile de 1 Decembrie".

Mulți dintre noi ne gândim oare ceea ce înseamnă să fii român. Oare românitatea se definește prin origine, se definește prin limbă, se definește prin virtuți, se definește prin fapte, se definește prin patriotism și prin simțul datoriei? Iar în toată lumea contemporană vedem adesea mai multe definiții asupra ceea ce reprezintă patriotism, asupra ceea ce reprezintă iubirea pentru țară și pentru locul în care te-ai născut.

Dincolo de aceste aspecte, nu pot să nu deschid o scurtă paranteză cu privire la noi, ca națiune, și cum suntem noi percepuți și văzuți. Și mă gândesc aici la un lucru care adesea m-a tulburat, faptul că românii, în anumite momente și în anumite locuri, sunt numiți în fel și chip. Și nu pot să nu amintesc toată propaganda rusească și sovietică cu privire la moldovenism. Toată această propagandă care a încercat să facă din românii din Basarabia și nordul Bucovinei moldoveni și că ei ar vorbi o limbă moldovenească și ar avea o identitate separată de cea română, o propagandă pe care rușii și sovieticii au dus-o în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și apoi întreaga perioadă comunistă până la căderea Imperiului Roșu.

Nu pot să nu amintesc aici, iarăși, despre acea denumire nedreaptă dată românilor din Serbia, denumirea de vlahi. Noi nu suntem vlahi, suntem români, sau cu forma veche, rumâni. Iar numele de român, mai presus de orice, are o origine nobilă, el înseamnă pur și simplu om liber.

După anul 212, când toți cetățenii Imperiului Roman au primit dreptul la libertate și cetățenie, după acel moment, această denumire de roman, devenită român în cazul poporului nostru, vine să amintească despre un statut de demnitate și de libertate. Nu întâmplător, în Imperiul Bizantin grecii se numeau romei, cu același sens, de urmași ai Imperiului Roman, Imperiul Roman de Răsărit, în speță, iar turcii, după căderea Constantinopolului, la 1453, i-au numit pe greci, care nu sunt latini, cu denumirea de rumi.

Așadar, a fi român este o datorie, este o demnitate și este o mândrie pentru noi toți. Iar în preajma zilei de 1 Decembrie nu pot să spun decât un singur lucru: să învățăm să iubim România cu adevărat, să fim patrioți fără populism, să fim buni români, prin faptele noastre, prin simțul datoriei și prin respectul față de ceilalți.

La mulți ani, România!

Să fim demni, să ținem capul sus, să ne bucurăm cu adevărat de faptul că suntem parte din marea națiune română!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Onuț Valeriu Atanasiu - declarație politică făcând referire la importanța toleranței și diversității, în contextul aniversării a 105 ani de la Marea Unire a României;

Domnul Leoreanu? Nu.

Domnul Cozmaciuc? Nu.

Năcuță? Nu.

Domnul Onuț Valeriu Atanasiu.

Vă rog, domnule deputat.

Urmează doamna deputat Barcari.

   

Domnul Onuț Valeriu Atanasiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem în pragul sărbătoririi a 105 ani de la Marea Unire a României, prilej de reală mândrie națională, dar și de a trage un semnal de alarmă.

Voi începe cu acest din urmă aspect. Pe 1 decembrie 1918 era adoptată "Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia". Actul consfințea nu doar unirea teritorială, ci și drepturile pe care le primeau cele 13 milioane de locuitori.

Primul principiu fundamental proclamat de Adunarea Națională la alcătuirea noului stat român viza "deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare".

Uităm sau nu cunoaștem faptul că doar puțin peste 70% dintre locuitorii de atunci se declarau români, față de 89%, în prezent. Trei din zece locuitori erau maghiari, adică 8%, germanii reprezentau 4%, evreii 4%, rutenii 4%, rușii 2%, bulgarii 2% sau romii 1,5%. În prezent, doar maghiarii reprezintă 6% și romii 3,5%, restul nu depășesc pragul de un procent.

România Mare era o țară cosmopolită, a toleranței. În continuarea primului principiu fundamental era scris: "Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării, în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

Al doilea principiu fundamental proclamat de Adunarea Națională viza "Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat". O nouă lecție despre toleranță, predată de înaintașii noștri.

Abia după ce sunt consfințite aceste libertăți, etnice și religioase, se vorbește de drepturi civice, cum ar fi cel de vot, de liberă asociere sau beneficii în folosul țăranilor și muncitorilor.

Părinții României Mari nu au creat-o doar cu gândul la spațiu, ci cu imaginea vizionară, pentru acele vremuri, a toleranței față de tot ceea ce este particular în om.

Suntem într-un moment în care naționalismul este promovat agresiv nu ca politică de sprijinire a aproapelui, ci ca politică de excludere a tot ceea ce este considerat "corp străin".

În pragul celor 105 ani de la Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia, ar trebui să învățăm din lecțiile înaintașilor. Iar pentru cei care se consideră religioși, să nu uite că "Dumnezeu este iubire": "Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire".

La mulți ani, România!

La mulți ani, români!

Onuț Atanasiu, Circumscripția nr. 18 Galați.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Rodica-Luminița Barcari - declarație politică despre problema violenței împotriva femeilor în societatea românească;

Mergem mai departe.

Doamna deputat Rodica-Luminița Barcari.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Rodica-Luminița Barcari:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Sâmbătă, 25 noiembrie, lumea întreagă a marcat Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. O zi în care gândurile tuturor s-au îndreptat spre femeile care trăiesc zi de zi cu teamă, care sunt lovite și rănite sufletește, și nu doar de către oameni dragi, care sunt căsătorite în mod forțat cu un partener pe care poate nu îl cunosc, hărțuite, abuzate sexual.

Din păcate, în țara noastră prea multe femei suferă încă din cauza violenței la care sunt supuse, indiferent că ne referim la violență fizică ori la abuzuri sexuale, economice sau psihice.

La nivel legislativ există prevederi ce vizează aspecte legate de acest domeniu. Chiar și noua Lege a învățământului preuniversitar prevede ca în fiecare școală din țară să existe psihologi care să identifice și să ofere sprijin în cazul elevilor care se confruntă cu acte de violență. Și nu întâmplător am adus în discuție educația, fiindcă aceasta poate avea un impact decisiv asupra fenomenului.

Există însă probleme mari la capitolul mentalitate în societatea românească. Multe femei pun semnul egal între violență și bătaie, însă violența îmbracă multe forme și nu are ca efect neapărat răni fizice. Mai grav, în țara noastră este încă o rușine să fi victimă a violenței; tocmai de aceea multe femei se tem și refuză să spună celor apropiați prin ce trec ori să ceară ajutor. Și asta în ciuda faptului că statul român le pune la dispoziție resursele de care au nevoie: adăposturi, consiliere psihologică, sprijin juridic, ajutor în găsirea unui loc de muncă sau a unei locuințe etc. E trist că rușinea, teama de gura lumii, mentalitatea greșită, conform căreia o femeie trebuie să suporte orice abuz doar de dragul copiilor, o face pe aceasta să nu beneficieze de drepturile pe care le are. Așa se ajunge la cazuri grave, adevărate tragedii pe care le vedem zilnic la știri, la familii distruse, la viețile unor copii traumatizați pentru totdeauna, la suferințe psihice și fizice greu de imaginat.

Cred cu tărie că avem nevoie, noi, ca popor, de mai multă empatie, de o mai bună comunicare, dar mai ales o implicare mai activă a comunității locale, de la primar la asistent social, profesori, biserică etc. Doar unindu-ne forțele și fiind dispuși să vedem ceea ce se întâmplă în viața unor astfel de femei, putem să le ajutăm atât pe ele, cât și pe copiii lor care suferă din cauza traumei pe care o trăiesc.

Aș vrea astăzi să vă rog, atunci când ajungeți fiecare în comunitățile pe care le reprezentați în Parlamentul României, să le vorbiți femeilor și despre acest subiect. Să încercăm cu toții să le educăm pe femeile din țară cu privire la ce înseamnă violența, la drepturile pe care le au și ajutorul pe care îl pot primi din partea instituțiilor statului. Spuneți-le că nimeni nu are voie să le rănească în niciun fel și că, dacă totuși acest lucru se întâmplă, statul le oferă sprijin. Explicați-le că nu e rușine să ceară ajutor, că au drepturi, că pot primi sprijin în multe forme, absolut gratuit, doar trebuie să îl ceară. Vorbiți-le despre numărul gratuit destinat femeilor victime ale violenței domestice, 0800.500.333, despre cum să apeleze, atunci când au nevoie de ajutor, la poliția și primarul din localitatea lor sau la Direcția Județeană de Asistență Socială.

Este de datoria noastră, a tuturor celor aleși ai poporului, să acționăm împotriva acestui flagel care, pe lângă rănile fizice și sufletești pe care le produce celor implicați, are efecte grave și asupra societății: scăderea vârstei medii de consum a drogurilor în rândul adolescenților, bullying-ul, creșterea numărului mamelor minore sunt doar câteva dintre acestea.

Împreună putem să spunem nu violenței!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Ion-Marian Lazăr - declarație politică având titlul Autoritatea Vamală Română - o instituție încremenită în timp și spațiu;

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Domnul Lazăr Ion-Marian.

   

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele de astăzi este "Autoritatea Vamală Română - o instituție încremenită în timp și spațiu".

Stimați colegi,

A mai trecut o săptămână și iarăși am primit un răspuns extrem de dezagreabil. De această dată protagoniști sunt cei de la Ministerul Finanțelor care mi-au comunicat cu o exuberanță dezarmantă că:

- "Autoritatea Vamală Română nu deține informații cu privire la trailerele care au tranzitat punctele de frontieră ale României;

- Autoritatea Vamală are în dotare 15 sisteme de scanare trailere și containere de marfă, fără drept de utilizare, care nu mai sunt funcționale și nu au mai fost utilizate din trimestrul IV al anului 2016, deoarece, potrivit Normelor de securitate radiologică, pentru a utiliza aceste sisteme mobile pentru controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport și al containerelor este necesară asigurarea serviciilor de mentenanță. În lipsa serviciilor de mentenanță nu a fost posibilă prelungirea autorizației de utilizare emisă de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare;

- În prezent, echipamentele achiziționate în perioada 1998 - 2012 sunt propuse pentru scoaterea din funcțiune, din cauza depășirii duratei normale de utilizare;

- În biroul vamal de frontieră Constanța Sud, pentru efectuarea controlului vamal nedistructiv este funcțional și utilizat de către autoritatea vamală, din anul 2005, sistemul de scanare tip TH SCAN MB 1215F pus la dispoziție de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța".

Dragi români,

Situația comunicată de Autoritatea Vamală Română este cât se poate de grăitoare și nu poate reliefa decât modalitatea în care anumiți decidenți, care s-au perindat pe la Ministerul Finanțelor, au înțeles ca, pentru combaterea evaziunii fiscale și a traficului ilicit de mărfuri, care anual prejudiciază semnificativ bugetul acestei țări, să achiziționeze pentru Autoritatea Vamală Română toate mijloacele logistice necesare și, respectiv, să aloce fonduri suficiente pentru asigurarea mentenanței echipamentelor utilizate.

Vă mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

 
  Lilian Scripnic - declarație politică intitulată Nepăsarea Guvernului față de protestele angajaților din instituțiile de stat din teritoriu;

Domnul Ilie Dan Barna:

Iulian Lőrincz?

Andrei Miftode?

Alin Apostol? Nu.

Mergem mai departe la Grupul AUR.

Domnul Lilian Scripnic.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Nepăsarea Guvernului față de protestele angajaților din instituțiile de stat din teritoriu".

Așa cum era de așteptat, o consecință a adoptării noii Legii a pensiilor și a ordonanței austerității din această toamnă este faptul că angajații din diverse instituții ale statului au inițiat proteste spontane sau au intrat în grevă, începând cu mijlocul lunii noiembrie. Rând pe rând, angajații din teritoriu, din direcțiile de sănătate publică, din casele județene de pensie, inspectoratele teritoriale de muncă, personalul TESA din spitale, cei de la ambulanță și salvamontiștii au protestat pentru gravele inechități din noua legislație a pensiilor și cea a salarizării.

Săptămâna trecută am fost în mijlocul angajaților Casei Județene de Pensii Galați care, alăturându-se colegilor de la nivel național, au protestat față de salariile mici din direcțiile județene și discriminarea la care sunt supuși prin diferențele nejustificate care există față de salariile funcționarilor din aparatul central, în condițiile în care volumul de muncă este din ce în ce mai mare, din cauza faptului că tot mai mulți angajați migrează spre alte instituții. Acest fenomen poate genera o gravă disfuncționalitate sistemului, în condițiile în care în 2024 va începe procesul de recalculare. Nu știm cu ce oameni se va face aceasta, dat fiind existența unui deficit major de personal.

Am fost mâhnit să aflu că Guvernul este nepăsător și că, la aproape două săptămâni de la începerea protestelor, niciun reprezentant al Guvernului, fie el chiar și de la nivel local, prefect sau subprefect, nu a avut o întrevedere cu oamenii pentru a le afla revendicările.

Guvernului social-democrat și liberal nu îi pasă de acești oameni care desfășoară o muncă dificilă, cu un grad mare de solicitare intelectuală, psihică și chiar fizică, de multe ori, ore suplimentare efectuate și neplătite. Discutând cu oamenii am constatat că cererile lor sunt întemeiate, iar dacă Guvernul nu va avea un dialog cu ei și nu va veni cu soluții imediate, va trebui să-și asume blocajul iminent care se va produce în scurt timp. Probabil că acest Guvern va ieși din letargie doar atunci când va fi vorba de acordarea sau majorarea unor pensii speciale. Între timp, pensionarii simpli ai acestei țări pot să stea la cozi sau pot aștepta oricât la ușile închise ale direcțiilor județene.

Având în vedere cele expuse, solicit reprezentanților Guvernului să ia urgent măsuri pentru rezolvarea inechităților salariale și să asigure condiții de muncă decente, să verifice normarea muncii și, dacă este necesar, să recurgă la adoptarea unor organigrame corespunzătoare noilor cerințe, cu suplimentare de personal, acolo unde este necesar.

Așadar, domnilor guvernanți, nu ignorați oamenii care muncesc în teritoriu doar pentru că în casele județene de pensii nu prea sunt locuri călduțe pentru clientela dumneavoastră de partid! Nu vă bateți joc de cei ce fac ceva cu adevărat util pentru populația acestei țări!

Vă mulțumesc.

Lilian Scripnic, deputat de Galați.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Anamaria Gavrilă - declarație politică referitoare la Pericolul Noului Tratat Pandemic al OMS;

Mergem mai departe.

De la Grupul UDMR nu sunt înscriși vorbitori.

Minorități. Miroslav-Nicolae Petrețchi nu a ajuns încă.

Neafiliați. Anamaria Gavrilă.

   

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu ușile închise și fără să fie menționat în presă se negociază Noul Tratat Pandemic al Organizației Mondiale a Sănătății.

Planul este ca acest nou tratat pandemic să fie aprobat în mai 2024 și să intre în vigoare în mai 2025. Președintele Iohannis a semnat pentru începerea acestor negocieri în mai 2021, fără să ne întrebe dacă noi, românii, vrem sau nu vrem așa ceva. Pentru că ce se negociază este absolut incredibil. Se negociază supremația Organizației Mondiale a Sănătății în tot ce înseamnă sănătatea oamenilor.

Așadar, în numele sănătății, OMS-ul, adică un grup restrâns de oameni, pe care noi nu i-am ales, pot să declare oricând o pandemie și pot să impună ce măsuri vor ei, de la restricționarea accesului la închiderea oamenilor în case, la tratamente experimentale, și chiar obligativitatea de a dovedi că ești vaccinat.

OMS merge mai departe și va cenzura tot ce înseamnă informație pe sănătate în spațiul public, va interveni în comunicarea oamenilor și va supraveghea oamenii în tot ce înseamnă discuții în spațiul public pe sănătate.

Constituția României va fi dată la o parte, tot în numele alinierii la ordinea dată de OMS.

Așadar, Parlamentul României nu va avea nimic de spus pe aceste impuneri, odată ce acest nou tratat pandemic va fi aprobat.

Acestea nu sunt, de fapt, cuvintele mele, este o declarație, din octombrie 2023, din Parlamentul European, a unui avocat, domnul Philipp Kruse, un avocat de drept internațional care reprezintă inițiativa cetățenească.

Pe 22 noiembrie 2023, 11 parlamentari din Estonia au semnat o declarație prin care resping acest nou tratat pandemic. O petiție pe site-ul Parlamentului Marii Britanii, care respinge acest nou tratat pandemic, fără o discuție publică și un vot în Parlament, a strâns peste 156.000 de semnături.

Comisia Internațională a Juriștilor, o organizație non-profit, înființată în 1952, semnalează că acest noul tratat pandemic încalcă drepturile omului.

Cerem o dezbatere în Parlamentul României pe aceste negocieri, cerem să ni se spună cine participă din partea României la aceste negocieri și cerem să se supună votului, în Parlamentul României, adoptarea sau respingerea acestui nou tratat pandemic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc.

 
  Alexandra Huțu - declarație politică privind Ziua Națională a României, importanța conștiinței patriotice colective și a promovării cultului eroilor pentru a menține recunoștința față de sacrificiile acestora;

Revenim la Grupul PSD.

Ioan Vulpescu? Nu.

Domnul George Trif? Nu.

Alexandra Huțu.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Alexandra Huțu:

Bună dimineața!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pentru mine, ziua de 1 decembrie are o însemnătate aparte. Provin dintr-o familie ai cărei bărbați au fost chemați pe front să-și apere glia, limba și sângele românesc în ambele războaie mondiale. Port în suflet respectul firesc pe care orice român ar trebui să îl poarte celor care au dat jertfa supremă pentru țară și popor. L-am învățat de mică, în familie, iar mama și tata au avut grijă să-mi explice cum a fost reîntregită România și cum au contribuit și familiile Huțu, și Oprea în cele două războaie mondiale.

În 1916, străbunicul meu, Gheorghe Huțu, și-a dat ultima suflare pe front, cu arma în mână. Tot în 1916 s-a născut bunicul meu, Constantin Huțu, care a luptat la rândul său pentru țară în al Doilea Război Mondial, fiind declarat dispărut chiar în ziua în care împlinea 28 de ani. Nu știa nimeni atunci, în afară de el și camarazii de suferință, că a fost luat prizonier. Ulterior, pe 11 ianuarie 1946, s-a întors din captivitate, iar pentru că în captivitate a suferit de sete, după ce a ajuns acasă, în vârful câmpului, primul lucru pe care l-a făcut a fost să-și sape fântână. A vrut ca pentru tot restul vieții sale să aibă apa lui.

Bunicul meu matern, Ion Oprea, s-a născut acum 100 de ani, pe 9 septembrie 1923, a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, însă a adunat atât de multe traume și cicatrici în inimă, încât nu a vrut să povestească mai nimic din ceea ce a trăit pe front.

Chiar dacă ambii mei bunici au decedat de ceva vreme, nimeni din familie nu tratează cu superficialitate importanța pe care ei au avut-o în istoria noastră.

De ce vă spun aceste lucruri? Pentru că Ziua Națională a României este în primul rând despre ei: eroi și veterani de război. Apoi, urmăm noi, toți ceilalți, care astăzi ne bucurăm de libertatea pe care înaintașii noștri ne-au oferit-o cu multă sudoare. Iar noi suntem datori să îi onorăm prin gesturi, fapte și atitudini demne, care să se ridice la nivelul sacrificiilor lor. Asta trebuie să facem pentru România! Și acum, de Ziua Națională, dar mai ales în fiecare zi!

Avem această obligație morală, prin care putem contribui la întărirea conștiinței patriotice colective și la promovarea cultului eroilor pentru perpetuarea sentimentelor de recunoștință față de eroii, personalitățile și martirii neamului nostru.

Știu că sunt mulți români ca mine, care au înțeles că patriotismul nu se manifestă doar la zile de sărbătoare, ci se simte în permanență. De aceea, distinși colegi, vă îndemn să nu uităm niciodată cine ne-a dăruit unitatea națională și libertatea, să nu uităm cine a avut grijă ca noi să vorbim și astăzi limba română.

Glorie eternă eroilor neamului nostru!

La mulți ani, români!

La mulți ani, România!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Florian-Claudiu Neaga - declarație politică: Cadrul legal privind malpraxisul trebuie reformat în beneficiul pacienților și al personalului medical;

Marian-Iulian Rasaliu? Nu.

Florian-Claudiu Neaga?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

"Cadrul legal privind malpraxisul trebuie reformat în beneficiul pacienților și al personalului medical"

Prin intervenția de astăzi doresc să mă solidarizez cu poziția colegilor din sistemul medical care au inițiat o dezbatere îndelung așteptată, referitoare la oportunitatea reglementării malpraxisului, pornind de la premisa că sistemul actual este ineficient și nu oferă o protecție reală nici pentru personalul medical, dar nici pentru pacienți.

Personal, consider că obiectivul primordial al viitoarelor reglementări ar trebui să fie asigurarea unei cât mai bune funcționări a sistemului de sănătate în întreg ansamblul său. Deși la prima vedere nu se identifică o corelare directă între malpraxis și gradul de eficiență a unui sistem sanitar, la o analiză detaliată, observăm că aceste două aspecte sunt foarte strâns dependente.

Spre exemplu, potrivit unui studiu realizat recent la solicitarea Colegiului Medicilor din România, s-a stabilit faptul că aproximativ 70% dintre medici au declarat că simt o teamă mare și foarte mare privind posibilitatea reală de a fi angrenați într-o procedură de cercetare sau proces de malpraxis. Din păcate, această situație generează medicina defensivă. Însă, după cum bine știm, medicina este o știință care se adaptează și evoluează rapid, prin asumare, cercetare și inovare, cu alte cuvinte, prin curajul de a descoperi noi modalități de a salva vieți, prin acceptarea unor riscuri, uneori vitale.

Din acest punct de vedere, consider că stabilirea unor relații corecte, oneste și de încredere între personalul medical și pacienți sunt elementele care stau la baza unei sistem sanitar cu adevărat funcțional și sănătos. Bineînțeles, fiecare dintre noi trebuie să fie conștient de faptul că, în ecuația oricărui tratament de succes, responsabilitatea pacientului de a respecta indicațiile medicale are un rol esențial.

Un aspect foarte important, semnalat de cadrele medicale, în contextul modificării reglementărilor privind malpraxisul, este necesitatea asigurării unui nivel cât mai înalt de performanță a aparaturii și dispozitivelor medicale utilizate, a nevoii de utilizare a unor medicamente cât mai noi și eficiente, precum și posibilitatea de pregătire profesională continuă a personalului medical, care să fie asigurată de instituția medicală unde aceștia își desfășoară activitatea.

În același timp, importanța reglementării unui sistem funcțional al asigurărilor de malpraxis asigură posibilitatea pacienților de a beneficia de despăgubiri juste într-un mod onest, parcurgându-se o procedură cât mai facilă și debirocratizată. În momentul de față, actualul cadru legal privind malpraxisul nemulțumește deopotrivă și pacienții și medicii, aceștia din urmă nesimțindu-se protejați de asigurarea pe care sunt obligați să o plătească.

Din punct de vedere al modului în care se analizează o acuzație de malpraxis, consider obligatorie existența unei comisii profesionale de examinare a acuzațiilor, în care cercetarea cazurilor să fie realizată de experți medicali independenți.

În încheiere, doresc să subliniez cel mai important aspect, și anume faptul că o nouă lege nu poate fi funcțională fără existența unor protocoale naționale de diagnostic și tratament, care să fie adaptate la nivelul dotărilor pe care le regăsim în cadrul unităților medicale și care să fie aprobate atât de Colegiul Medicilor, cât și de comisiile de specialitate din cadrul Ministerul Sănătății.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Sălaj, Florian Neaga.

 
  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică despre Evoluție prin [pârghii] europene;

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe, la Grupul PNL.

Domnul deputat Leoreanu n-a ajuns.

Corneliu-Mugurel Cozmaciuc.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vorbește despre evoluție prin "pârghii" europene.

Dragi colegi,

Data aderării la Uniunea Europeană a reprezentat un moment unic pentru țara noastră, întrucât am căpătat acces la resurse, expertiză și beneficii economice și de securitate. Pe scurt, în planul de dezvoltare a României ni s-au oferit o serie de pârghii care facilitează realizarea reformelor economice într-o manieră mai eficientă și mai sustenabilă.. Fără sprijinul blocului comunitar nu am fi avut o evoluție curentă, așa cum am avut până acum, nu am fi avut și nu am fi beneficiat de o platformă prin care experții români, fie că vorbim de cei din IT, fie că vorbim de alte domenii importante ale tehnologiei, să beneficieze de toate cunoștințele pe care le pot împărtăși și pe care le pot valorifica peste hotare, și în felul acesta au plasat numele țării noastre într-un loc respectat pe plan internațional. Nu am fi reușit să trecem nici peste crizele importante care au avut loc la nivel mondial, dar și la nivel național, ceea ce ar putea pune în pericol țara noastră și puteau fi factori de destabilizare. De aceea, cu siguranță, trebuie să vorbim și despre planul de reforme care trebuie implementat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Astăzi, vreau să vă spun că, dacă tot vom sărbători în această săptămână Ziua Națională și vorbim despre trecut, vorbim cu mândrie, vorbim despre momente importante ale istoriei, trebuie să vorbim și despre viitor cu încredere. Și vreau să aduc la cunoștință tuturor o realizare pe care trebuie să o valorificăm, pe care trebuie să o promovăm și de care trebuie să ne mândrim. Vorbim despre reconstruirea unui nou port la Marea Neagră, este vorba despre Portul Ovidius. Acest port va fi încă un punct de intrare în Europa, va fi încă un moment important pe care țara noastră va trebui să-l valorifice pentru dezvoltarea economică și pentru tot ceea ce înseamnă stabilitate în această zonă a bazinului Mării Negre.

Portul Ovidius reprezintă cea mai importantă investiție realizată de Administrația Canalelor Navigabile din anii ‘90 și până în prezent. Infrastructura despre care cu toții vorbim trebuie să se axeze și pe această direcție, și consider că acest pas este unul important.

Securitatea transporturilor maritime a căpătat și va căpăta noi valențe în momentul în care și acest port va fi funcțional.

Intrăm în anul 2024 pe un trend ascendent în ceea ce privește reformele, meritele actualei guvernări devenind tot mai vizibile. De aceea, trebuie să menținem direcția și în anul care va urma, să sporim, să avem o capacitate de absorbție a fondurilor europene cât mai mare și să mergem pe o linie corectă privind Planul Național de Redresare și Reziliență.

Vă mulțumesc.

Mugur Cozmanciuc, deputat al PNL Neamț.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cristina-Agnes Vecerdi - declarație politică intitulată Nu putem pune în responsabilitatea primarilor ceea ce nu au putut rezolva instituții centrale sau foști miniștri ai mediului!;

Sorin Năcuță?

Cristina-Agnes Vecerdi?

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi - "Nu putem pune în responsabilitatea primarilor ceea ce nu au putut rezolva instituții centrale sau foști miniștri ai mediului!".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultimii ani, gestiunea populației de urși din pădurile României a fost una profund deficitară, motiv pentru care numărul acestora a crescut în mod necontrolat, devenind o adevărată amenințare pentru siguranța cetățenilor, pentru gospodăriile și animalele din curțile oamenilor.

Din păcate, județul Brașov nu face excepție de la această problematică. Aproape săptămânal, dacă nu zilnic, urșii intră în stațiunile turistice sau în localități, produc pagube însemnate, sperie turiștii și pun în real pericol viața oamenilor. Zilnic primesc semnale de la primarii din județ, care nu mai știu cum să gestioneze această problemă, care ar fi trebuit să fie gestionată, de mult timp, de instituțiile cu atribuții specifice în domeniu.

Stimați colegi,

Nu este prima dată când autoritățile centrale din România, atunci când văd că nu mai au soluții, găsesc de cuviință să arunce responsabilitatea asupra autorităților administrației publice locale. Deși avem o sumedenie de agenții, gărzi, autorități de mediu, deși avem nu mai știu câte autorități centrale sau descentralizate de profil, unii au considerat în mod eronat că trebuie să arunce responsabilitatea gestiunii populației de urși pe umerii primarilor. Cu ce resurse? Cu ce expertiză? Cu ce angajați? Atunci, de ce mai avem atâtea instituții, când niciuna nu poate face față acestei probleme?

Am toată încrederea că actualul ministru al mediului, tânăr, harnic și bun profesionist în domeniul mediului, va reuși să rezolve problemele acumulate în mandatele predecesorilor săi. Deja, multe dintre acestea le-a dus pe făgașul normalității și am convingerea că va reuși cele mai adecvate răspunsuri și în problema populației de urși, astfel încât aceasta să nu devină o povară asupra autorităților locale, care trebuie să se ocupe de proiecte pentru modernizarea și dezvoltarea comunităților locale, nu de prinderea și relocarea urșilor!

Vă mulțumesc.

Cristina-Agnes Vecerdi, deputat al PNL.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Marius-Andrei Miftode - declarație politică intitulată Rectoriada - dezastrul din Legea învățământului superior;

Trecem la Grupul USR.

Iulian Lőrincz? Nu este.

Andrei Miftode.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Din Evanghelie aflăm că se pot hrăni mii de oameni cu numai cinci pâini și doi pești. Mântuitorul le-a cerut atunci apostolilor să aibă încredere și să împartă mulțimii înfometate bucatele fără de sfârșit.

În ziua de azi, președintele Iohannis, prin apostolii săi din PSD și PNL, cu numai două mandate, hrănește inepuizabil zeci de rectori! A fost de ajuns o singură modificare, la durata mandatului, ca să îi bucure pe toți cei care credeau că vor ajunge să flămânzească fără rectorat.

A început rectoriada - realegerea conducătorilor din universități.

De aceea era graba atât de mare să treacă repede Legile educației, ca să nu se deranjeze prea tare rectorii care aveau dreptul la două mandate complete, de patru ani.

Noile mandate sunt de cinci ani și vechii rectori au dreptul să le încerce și pe acestea, chiar dacă au mai avut două de patru ani. Dacă Legea învățământului superior ar mai fi întârziat trei luni, rectorii ar fi trebuit să își suspende activitatea pentru o zi sau două, ca nu cumva să fie considerat mandatul complet sau să apeleze la celălalt truc, fuziunea dintre două universități pentru a face una nouă.

Efectele permanentizării acestor personaje se observă în topurile internaționale.

Universitățile românești pot fi găsite după locul 1.000.

Abandonul universitar pe parcurs a crescut, așa cum putem vedea din ultimul raport privind starea învățământului superior.

Din ce în ce mai mulți dintre absolvenții liceelor de top nu mai iau în considerare să meargă la o facultate în România.

Și, totuși, persoanele care au dus învățământul superior în colaps vor să rămână rectori.

Ar fi inexplicabil dacă nu am ști câte avantaje au.

Universitățile nu îi plătesc după prevederile din grila salarizării unitare, ci îi recompensează cu contracte speciale ce pot ajunge și la 10.000 de euro net pe lună.

Modificările aduse în ultimii ani la Legea educației, consfințite și în noua Lege a învățământului superior, le dau dreptul universităților să facă afaceri. Pot să înființeze spitale, policlinici, farmacii, grădinițe, școli și licee, toate într-un regim autonom.

Iată, așadar, destule motive ca rectorii să-și dorească cu ardoare să își păstreze funcțiile, în detrimentul evoluției învățământului românesc.

A început rectoriada - cu complicitatea președintelui Iohannis și a majorității PSD-PNL.

Acest dezmăț cu repetiție e o imensă pată de rușine pe obrazul educației din România și una dintre cauzele dezastrului în care se găsește.

Vă mulțumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR de Brașov.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Alin-Gabriel Apostol - declarație politică: Nou atac la Pilonul 2 de pensii - Finanțele vor să impoziteze pensiile private cu cote progresive;

Urmează domnul deputat Alin Apostol.

   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Nou atac la Pilonul 2 de pensii - Finanțele vor să impoziteze pensiile private cu cote progresive"

În loc de impozitarea pensiilor private cu cota normală de 10%, ca în acest moment, de la 1 ianuarie 2024, Guvernul dorește să introducă cotele progresive de 15% sau 20%.

PSD și PNL de multă vreme și-au arătat interesul pentru banii dumneavoastră strânși în fondurile private de pensii. După ce au făcut vraiște bugetul național, Ciucă și Ciolacu vor să acopere găurile cu banii din Pilonul 2.

Miniștrii PNL, Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu, au mai pierdut un corupt înainte să intre la închisoare.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, era sub control judiciar și a fugit totuși de sub nasul Poliției conduse de Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, înainte de a primi sentința de 5 ani cu executare.

Cum mai pot românii să ia în serios noțiunile de justiție și ordine publică, în condițiile în care infractori notorii dispar de sub supraveghere judiciară? Pentru astfel de fapte nu trebuie să răspundă numai pe cale administrativă, ci și politică.

Sub regimul lui Iohannis, statul se prăbușește încet, dar sigur.

Record: Un magistrat, pensionar special, a primit în noiembrie peste 22.000 de lei pensie medie.

Pensiile speciale au continuat să crească. Cele mai noi informații arată că, în noiembrie, pensia medie a magistraților a depășit o nouă bornă - 22.000 de lei.

În fiecare săptămână, premierul Ciolacu spune că va rezolva problema pensiilor speciale. Și, în fiecare săptămână, România are în continuare peste 200.000 de pensionari speciali.

USR a susținut mereu eliminarea pensiilor speciale prin aplicarea Legii contributive, ca pentru pensionarii obișnuiți.

PNL și PSD duc, cu bună știință, România în faliment. Nu taie cheltuielile aberante de la stat, nu taie pensiile speciale, nu taie sinecurile și toate cheltuielile făcute pentru ei și apropiații lor.

PNL - partidul creșterilor de taxe.

De când a promis că nu va crește nicio taxă, PNL a crescut:

- Taxarea muncii în agricultură - cu 50%;

- Taxarea muncii în construcții - cu 50%;

- Taxarea microîntreprinderilor - de 3 ori;

- Taxarea muncii în IT - cu 10% și fără Pilonul 2 de pensii;

- Taxarea PFA - de două sau de 3 ori;

- Cotele de TVA - de două ori;

- Taxele pe proprietate.

Iar acum PNL vrea să crească și impozitul pe venit la 16%.

Toate acestea - pentru a finanța firmele de partid, schemele de afaceri pe banii statului, subvenții, noi agenții de stat, noi angajați la stat, sporuri noi, salarii mărite la stat, pensii speciale, subvenții pentru partide de sute de milioane de lei, companii de stat falimentare și tot felul de cheltuieli de lux - de la telefoane de ultimă generație până la avionul de lux al președintelui.

PNL este cel mai mare pericol din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Dumitru-Viorel Focșa - declarație politică: Ministerul Energiei este complice la furtul banilor din buzunarul românilor;

Grupul AUR.

Dumitru-Viorel Focșa?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se referă la activitatea Ministerului Energiei.

Stimate colege,

Stimați colegi,

"Ministerul Energiei este complice la furtul banilor din buzunarul românilor"

Se pare că Ministerul Energiei, condus de domnul Burduja, se face că nu înțelege acele tertipuri simple de furt din banul public, dar, având în vedere episodul devalizării Bancorex, patronat de tatăl domnului Burduja și de relațiile acestuia cu Rusia, dacă ne gândim, de asemenea, la episodul ALRO Slatina, faptul este de înțeles, pentru că așchia nu sare departe de trunchi!

Pe scurt, dragi români și stimați colegi, anul acesta, prețurile la gaze și energie sunt mai mici chiar și cu 90% față de acum un an, și totuși consumatorul român plătește printre cele mai mari prețuri din Europa! Practic, noi, cu toții, am plătit 4 miliarde de euro companiilor de energie, pentru a ține prețurile plafonate, o sumă imensă, desigur, din care s-ar fi putut construi lejer cele 6 spitale regionale promise prin PNRR, dar ratate, ori restul de autostradă care să lege Constanța de Timișoara sau Bucureștiul de Iași!

Desigur, procurorii nici nu se gândesc să ancheteze acest aspect, pe care îl consider clar de încadrat la subminarea siguranței naționale! Niciun "specialist" - cu ghilimele de rigoare, bineînțeles - din Ministerul Energiei, sinecuriști plătiți cu salarii imense din banii noștri, nu a reușit să genereze o politică de scădere a prețurilor, pentru ca noi, românii, să nu mai plătim inutil plafonarea! Nimeni din sumedenia de "specialiști" nu poate face nimic cu contractul acesta încă un an? De ce, atunci când a fost generat, nu s-a pus nicio condiție care să specifice că, în caz de 6 luni de prețuri scăzute, se anulează compensarea?

Practic, în viziunea ministerului condus de domnul Burduja, limita pentru profitul pe care companiile de energie îl pot face se pare că e doar cerul, mai ales când e vorba despre banii publici!

La energie electrică consumată de clienții casnici, România a ajuns chiar în top 3 în UE, după țări precum Olanda și Belgia; și imediat după noi se află Germania.

Și pentru că, în acest weekend, Dobrogea, și nu numai, a trecut prin cod portocaliu și cod roșu chiar, furtuni, vânt până la 180 km/h, 47 de localități dimineață erau în beznă, școlile erau închise, întreb și eu ca un novice în cele ale economiei, cum se face că Guvernul României nu și-a rezervat dreptul de preempțiune - și întreb aici și PSD-ul și PNL-ul - când Enel-ul a fost vândut unei companii grecești, cu 1.300.000.000 cumpără Enel-ul, împrumutându-se cu 800.000.000 de la băncile Greciei?

PPC este o companie de stat din Grecia. Enel a fost o companie de stat din Italia.

Oare nu lipsa managementului bun în România este cauza acestei devalizări a economiei și corupția care nu se mai termină în România?

Mulțumesc.

Deputat de Constanța, Dumitru-Viorel Focșa.

 
  Daniel-Gheorghe Rusu - intervenție intitulată 105 ani de Speranță, 105 ani de România!;

Domnul Ilie Dan Barna:

De la minorități, Nicolae Petrețchi? Nu este.

Neafiliați, Daniel-Gheorghe Rusu? Nu.

A, mă scuzați!

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Să revenim la sentimente mai bune.

Doamnelor și domnilor deputați,

Au trecut 105 ani de Speranță, 105 ani de România!

Cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, în amintirea Marelui Act al Unirii de la 1 Decembrie 1918, doresc să adresez cuvinte de înaltă apreciere și recunoștință față de sacrificiul, curajul și voința poporului român, care, acum mai bine de un secol, a făurit unitatea națională a țării noastre.

Astăzi, privim în urmă cu mândrie și emoție către acea zi istorică în care, la Alba Iulia, reprezentanții tuturor românilor s-au unit într-o singură voce și au proclamat dorința lor comună de a trăi într-un stat național unitar. A fost un moment de solidaritate și idealism, în care au fost puse bazele unui stat modern, democratic și suveran. Marea Unire nu a fost doar un act politic, ci și o manifestare a voinței poporului român de a-și apăra și promova drepturile fundamentale, de a-și asuma destinul și de a-și consolida identitatea națională.

Astfel, 1 Decembrie 1918 rămâne un simbol al patriotismului, al unității și al aspirațiilor pentru libertate și demnitate.

Sărbătorind această zi deosebită, nu putem decât să aducem omagiu celor care au făcut posibilă Unirea și să ne reamintim prețul pe care l-au plătit pentru aceste idealuri comune. Este datoria noastră să păstrăm și să promovăm aceste valori, să încurajăm unitatea în diversitate și să ne asumăm responsabilitatea continuării construirii unei societăți bazate pe principii democratice, pe respect pentru drepturile omului și pe progres social.

Să nu uităm niciodată sacrificiile celor din trecut și să le transmitem cu mândrie generațiilor viitoare spiritul de sacrificiu și devotament pentru țara noastră!

Veniți la Alba Iulia, veniți la Mecca noastră, veniți cu sufletul deschis și să strigăm împreună:

La mulți ani, români de pretutindeni!

La mulți ani, România!

Cu dragoste și respect pentru istoria noastră, deputat Rusu Daniel-Gheorghe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Ioan Lasca - declarație politică intitulată Va veni și vremea judecății!;

Ne întoarcem la Grupul PSD.

Vedem... mai facem o strigare generală.

Domnul Ioan Vulpescu? Domnul Gheorghe Trif? Domnul Rasaliu? Nu.

De la PNL, Leoreanu, Năcuță? Nu.

De la USR, Lőrincz? Nu este.

De la Grupul AUR, Gianina Șerban? Nu.

Minorități, Petrețchi? Nu.

Revenim la neafiliați.

Domnul Lasca este?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Urmează domnul Paul Ichim.

   

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulțumesc.

"Va veni și vremea judecății!"

Stimați colegi,

De la această tribună, în urmă cu o săptămână, îl întrebam pe domnul Cîțu dacă l-a interesat deficitul bugetar atunci când achiziționa vaccinuri inutile, la o valoare de 1,2 miliarde de euro.

Nici 24 de ore mai târziu, am primit cu toții vestea legată de solicitarea DNA de ridicare a imunității pentru domnul Cîțu și alte două nulități de la USR care s-au perindat la conducerea Ministerului Sănătății în perioada farsei COVID.

Stimați colegi, vă întreb acum, sunteți pregătiți să auziți ce spuneam noi, conspiraționiștii, încă de acum 3 ani?

Sunteți pregătiți acum să vă asumați vina pentru legile și ordonanțele de urgență aberante emise în timpul falsei pandemii?

Sunteți pregătiți acum să partajați cu comandantul acțiunii, intangibilul Arafat, responsabilitatea pentru protocolul care a omorât zeci de mii de români, primiți înapoi de familii în saci negri și înmormântați ca animalele?

Sunteți pregătiți acum să vă asumați răspunderea pentru toți acei oameni pe care i-ați constrâns și mințit, cu ajutorul presei mituite, că vaccinul e sigur, eficient și gratuit? Sunteți pregătiți să vă asumați răspunderea pentru genocid?

Sunteți pregătiți să mai jefuiți o dată bugetul statului cu despăgubirile care se vor acorda în anii următori victimelor vaccinării?

Comisia Europeană spune clar că "statul membru care a administrat vaccinul va fi responsabil de despăgubirea părții vătămate și de plata cheltuielilor de judecată ale producătorului vaccinului".

Pentru că nu era suficient jaful pe care l-au făcut cu bugetele statelor membre, Comisia Europeană a hotărât să elimine răspunderea producătorului și ne impune să achităm chiar și cheltuielile de judecată pentru Pfizer și restul companiilor din industria farmaceutică care au participat la genocid.

Sunteți pregătiți să răspundeți în fața poporului român - de ce s-a dublat datoria publică în ultimii 4 ani și de ce românii trăiesc din ce in ce mai prost?

Sunteți pregătiți să vă asumați răspunderea pentru toate achizițiile de echipament militar de zeci de miliarde de euro făcute în ultimii ani, impuse de partenerul strategic?

Cine credeți că va răspunde pentru "sprijinul necondiționat" pe care l-a acordat România Ucrainei, unde s-au mai scurs alte miliarde de euro din bugetul statului?

Pentru domnul Cîțu, vremea judecății a venit un pic mai devreme, el fiind doar un pion în frauda care se extinde până la Comisia Europeană, cea care a realizat achiziția în numele statelor membre.

Stimați colegi, nu vă amăgiți, pentru fiecare dintre voi, cei care ați contribuit la abuzuri, genocid și la sărăcirea acestui popor, cât de curând va veni ziua socotelii.

Povestea lui Cîțu trebuie să vă fie învățătură de minte, când nu va mai fi nevoie de voi, veți avea și voi exact aceeași soartă!

Deputat Mihai Lasca, reprezentant al Partidului PPR, Patrioții Poporului Român.

Mulțumesc.

 
  Cristian-Paul Ichim - declarație politică având titlul Reformele Coaliției de guvernare adâncesc inegalitățile sociale și economice;

Domnul Ilie Dan Barna:

Cristian-Paul Ichim?

Se pregătește domnul deputat Liviu Toda.

   

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea politică se intitulează "Reformele Coaliției de guvernare adâncesc inegalitățile sociale și economice".

Traversăm o perioadă foarte dificilă din punct de vedere economic, iar pe zi ce trece românii au tot mai multe dificultăți în a-și administra resursele financiare pentru un trai decent. Suntem în această situație pentru că reprezentanții Coaliției de guvernare nu au știut sau nu au vrut să gestioneze corespunzător toate provocările, dar au ales, în schimb, să prioritizeze clientela de partid, să premieze cu funcții importante în stat oamenii fideli și să transforme în masă de manevră electorală foarte multe categorii profesionale, prin promisiuni.

În anii '90, statul funcționa cu mai puțin de un milion de bugetari. Acum, în era digitalizării, când cele mai multe servicii publice ar trebui să fie la un click distanță, sunt aproape două milioane de bugetari. La nivelul administrației centrale activează peste 200 de secretari de stat, plus cabinetele lor, iar la nivelul administrației locale sunt zeci de primării care sunt deja în faliment, dar în aparatul lor toate posturile sunt ocupate.

Unde este așa-zisa reformă?

Deși au promis că vor restructura multe dintre instituțiile administrației centrale, vor evalua performanțele angajaților publici și vor reconfigura grila de salarizare, reprezentanții Coaliției de guvernare nu au făcut nimic. Pe de o parte, au crescut taxele și impozitele pentru sectorul privat. Pe de altă parte, au crescut și chiar consolidat numărul instituțiilor publice și implicit al lucrătorilor la stat.

Astfel, am ajuns în situația unor inegalități profesionale și financiare foarte mari, care vor conduce sigur la dezechilibrul economiei și chiar la proteste publice. România este statul din Uniunea Europeană care a înregistrat cea mai mare pondere a cheltuielilor din bugetul național pentru salariile angajaților la stat. Media europeană privind ponderea cheltuielilor din bugetul național pentru salariile angajaților la stat este în scădere continuă. Prin contrast, în România s-au cheltuit 25% din totalul veniturilor. Satisfacerea interesele de partid, bifarea unor obiective doar pentru a lua ochii celor de la Bruxelles, lipsa unui dialog deschis și transparent cu toți actorii importanți, toate acestea s-au dovedit trăsături definitorii pentru modul de lucru al actualei Coaliții de guvernare. Au eșuat sistematic în cele mai importante demersuri din ultimul timp - reforma pensiilor publice, Legile educației, absorbția de fonduri și multe altele.

Trebuie să punem capăt acestui dezmăț al banilor publici, pentru că avem nevoie de reforme serioase, structurate și eficiente. Mă tem însă pentru reușita unui asemenea demers, atât timp cât actuala coaliție continuă să conducă destinele țării.

Cristian-Paul Ichim, deputat REPER de Bacău.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Daniel-Liviu Toda - declarație politică referitoare la violența împotriva femeilor;

Mergem mai departe, la domnul deputat Daniel-Liviu Toda, iar apoi ne întoarcem la Grupul PNL.

   

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Violența împotriva femeilor reprezintă una dintre problemele acute ale societății românești.

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței în familie, cunoscută sub numele de "Convenția de la Istanbul", consideră violența față de femei ca o încălcare a drepturilor omului și o formă de discriminare a femeilor.

Conform cifrelor publicate de Ministerul Afacerilor Interne, violența domestică a crescut cu 56% în ultimii cinci ani. Din păcate, nu știm dacă efectiv s-a înregistrat o explozie a acestui tip de violență sau femeile, datorită sprijinului oferit de ONG-uri și informării corecte, au decis să pună capăt terorii și să depună plângeri penale împotriva agresorilor. De fapt, așa cum spun asociațiile din domeniu, cifrele ar putea fi mult mai mari. Însă, din cauza mentalității locale și familiale, multe femei preferă să sufere în tăcere. Altele nu au resursele materiale să părăsească domiciliul conjugal.

Consider că trebuie să luptăm pe trei planuri pentru a reduce semnificativ violența împotriva femeilor.

În primul rând, noi, ca indivizi, trebuie să renunțăm la mentalitatea de a găsi scuze agresorului, de tipul "a făcut ea ceva de și-a luat-o". Avem o apetență bolnavă de a învinovăți mereu victima. Chiar și atunci când o persoană cu o forță fizică vădit superioară agresează o femeie care nu se poate apăra. Îngrozitoare modalitate de apreciere!

În al doilea rând, autoritățile trebuie să inventarieze profesionist informațiile privind infracțiunile săvârșite împotriva femeilor. Trebuie să avem date pe orizontală și pe verticală care să ofere un tablou exhaustiv al fenomenului. Nu doar să numărăm niște infracțiuni, fără să relevăm dacă e vorba despre violență conjugală sau de altă natură, fără să avem o evidență a vârstei și condițiilor sociale ale victimelor.

În sfârșit, instituțiile statului trebuie să acorde sprijin victimelor violenței. Autoritățile locale trebuie să investească în centre pentru găzduirea acestora. Polițiștii trebuie pregătiți să demonstreze empatie în situația femeilor victime ale violenței și să le ajute să se îndepărteze de mediul familial violent, nu doar să le recomande scrierea unei plângeri penale pe care să o uite apoi în vreun sertar.

Avem multe de schimbat și mult de lucru pentru a limita violența împotriva femeilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc.

 
  Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică despre programele guvernamentale;

Ne întoarcem la Grupul PNL, domnul Laurențiu-Dan Leoreanu.

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu au captat integral atenția presei. În ceea ce privește România, vedem peste tot doar gâlceavă politică sau diferite lucruri negative sau interpretate negativ și care țin de prestația guvernării. Dar să știți că există instituții, există ministere care fac și lucruri pozitive, bune pentru români, dar pe care nu le vedem foarte des mediatizate.

Așa că, am decis ca în această intervenție să punctez câteva dintre lucrurile bune din ultimele zile, făcute, de exemplu, de Ministerul Mediului, de Ministerul de Interne sau de Ministerul Finanțelor, cu impact mai mare pentru viața de zi cu zi a oamenilor, decât să vedem cine de la PNL s-a certat cu cine de la PSD și așa mai departe.

Primul lucru - Ministerul Finanțelor a majorat plafonul garanțiilor care pot fi acordate în cadrul IMM Invest în anul 2023.

Așadar, Partidul Național Liberal rămâne un susținător al mediului de afaceri și asigurăm continuarea celui mai de succes program guvernamental de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii. Ambele componente financiare ale programului primesc fonduri suplimentare - plafonul de garanții se majorează la 24,3 miliarde de lei, iar bugetul ajutorului de stat acordat ca grant crește la aproape 3,5 milioane de lei. Astfel, schema ajutorului de stat va acoperi un număr de aproximativ 32.000 de companii beneficiare.

Scopul acestui program este să ajute companiile românești să treacă peste momentele dificile cauzate de problemele economice globale și să le ofere sprijin financiar pentru a putea investi în dezvoltare sau pentru a-și menține activitățile funcționale. Potrivit datelor de până acum, prin acces la această sursă de finanțare, 8 din 10 companii au raportat creșteri ale numărului de angajați și rate de profit mai mari.

A doua veste bună - ministrul mediului, Mircea Fechet, a anunțat că pășunile reintră în Programul de împăduriri prin PNRR. Creșterea suprafeței de pădure este o măsură-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice și a deșertificării, pe care Partidul Național Liberal și-a asumat-o. Mai exact, proprietarii celor 2.300 de hectare de pășune care au depus deja proiecte vor fi eligibili pentru împăduriri. Întregul program are o valoare de aproximativ 500 de milioane de euro, iar pe lângă plantarea și întreținerea puieților, ne asigurăm că oferim suportul financiar necesar pentru a compensa și pierderile temporare de venit agricol. În plus, timp de 20 de ani, va fi plătită o primă de sechestrare de carbon în valoare de 456 de euro/ha/an.

Nu în ultimul rând, toate actele de stare civilă emise în ultima sută de ani vor fi disponibile online. Astfel, românii nu vor mai face drumuri inutile între ghișee și nu vor mai aștepta perioade lungi de timp până când instituțiile statului plimbă hârtii între ele. Această soluție informatică este utilă mai ales românilor din diaspora, care nu vor mai pierde timp și bani pentru a călători până în țară, doar pentru a obține un document vechi. Îl vor putea obține instantaneu, online.

Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă este un proiect aproape finalizat de Ministerul Afacerilor Interne, condus de ministrul liberal Cătălin Predoiu. Arhiva electronică va conține 68,5 milioane de acte de stare civilă - certificate de naștere, căsătorie, divorț și deces -, emise începând cu anul 1921.

Acestea sunt doar unele dintre proiectele liberale din ultimele zile pe care trebuie să le facem cunoscute oamenilor și mi-am propus să aduc în fața dumneavoastră cât mai multe astfel de proiecte, pentru că oamenii trebuie să știe.

Vă mulțumesc.

Laurențiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamț.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Gabriel Plăiașu - declarație politică referitoare la construirea unei centrale cu reactoare modulare mici, în comuna Doicești;

Revenim la Grupul colegilor neafiliați.

Gabriel Plăiașu?

   

Domnul Gabriel Plăiașu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul trecut, am abordat, și nu o singură dată, o temă care a produs și continuă să producă îngrijorare printre dâmbovițeni, mai ales în rândul celor care locuiesc în comuna Doicești, aflată nu departe de Târgoviște, acolo unde se intenționează construirea unei centrale cu reactoare modulare mici.

Vestea avea să vină din senin prin mai 2022, fiindcă anunțul realizării acestui proiect nu a fost precedat, așa cum era firesc, de o consultare publică reală. Este adevărat, după aflarea veștii, a avut loc o... să-i spunem, întâlnire, în care autoritățile au clamat ceea ce ele numesc avantajele acestei tehnologii, fără să sufle vreo vorbă despre eventualele riscuri și fără să răspundă la întrebările firești legate de siguranța zonei după ce vor fi pornite reactoarele. Nici acum, la mai bine de un an distanță, nu au primit un răspuns la întrebarea legată de zona de excludere, deși reprezentantul Nuclearelectrica a promis că îl va oferi în scris după ce va verifica datele pe care, din păcate, la momentul întâlnirii nu le știa. Și toate acestea, în condițiile în care centrala urmează să fie construită chiar în mijlocul unei zone locuite. Și, ca să aveți tabloul complet, trebuie să vă spun că se va învecina cu o unitate de învățământ.

În speranța că dâmbovițenii vor afla răspunsurile avizate de la autorități, am transmis și ministrului economiei, domnului Virgil Popescu, în data de 15 iunie, anul trecut, o întrebare parlamentară, cerând, printre altele, să precizeze criteriile pe baza cărora a fost stabilit amplasamentul și care sunt riscurile la care va fi expusă populația din zonă, dar demersul meu parlamentar a rămas, și până la această dată, fără niciun răspuns. Domnul ministru a ales să-i ignore și de data aceasta pe locuitorii județului Dâmbovița. Mă abțin să calific acest gest. Voi spune însă că întreaga manieră, total netransparentă, în care s-a decis că fosta centrală termică de la Doicești este locul potrivit și sigur - repet, sigur! - pentru a construi o centrală cu reactoare modulare mici denotă o totală lipsă de respect față de oamenii care locuiesc în zonă, întreaga atitudine conducând la sintagma "pentru că așa vrem noi".

O astfel de abordare nu își are locul, cu atât mai mult cu cât putem spune că avem de-a face cu o tehnologie aflată în faza de pionierat, ca să nu spunem că este un experiment, iar oamenii au dreptul să știe dacă este riscant să se construiască aproape de locuințele lor o astfel de centrală. Iar îngrijorarea este cu atât mai justificată cu cât, recent, NuScale Power Corp, compania care a primit aprobarea de a construi reactoare nucleare de mici dimensiuni în Statele Unite ale Americii și partener al Nuclearelectrica în proiectul de la Doicești, a anulat planurile privind o centrală electrică de același tip în Utah, Statele Unite, motivând decizia prin creșterea costurilor, potrivit Bloomberg.

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi fac datoria față de locuitorii județului Dâmbovița și față de generațiile care vor veni, să readuc în atenția Parlamentului și a Guvernului acest proiect controversat. Nu o să obosesc să mă adresez ministrului energiei, în speranța că va răspunde întrebării pe care i-am adresat-o în urmă cu aproape un an și jumătate și că, în cele din urmă, le va oferi dâmbovițenilor explicațiile pe care aceștia încă le așteaptă.

Insist pe acest subiect, pentru că, dacă există un risc, fie el cât de mic, oamenii au dreptul să știe! Mă tem că este posibil ca, mai târziu, să mă întrebe cineva - ce demersuri ai făcut pentru limpezirea acestui subiect? Și aceasta este o întrebare care ne poate viza pe noi toți.

Deputat Gabriel Plăiașu, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița.

Vă mulțumesc.

 
  Raluca-Maria Borta - intervenție având titlul 105 ani de la Marea Unire;

Domnul Ilie Dan Barna:

Nicolae Roman este? Nu.

Și Raluca-Maria Borta?

Vă rog, doamnă deputat.

Până ajunge doamna Borta la microfon, o să citesc și colegii care au depus declarații în scris:

De la Grupul PSD - Eugen Bejinariu, Ștefan Mușoiu, Adrian Alda, Ioan Mang, Romulus-Marius Damian, Cristina-Elena Dinu, Vasile Cîtea, Oana-Gianina Bulai, Vasilică Toma, Nicu Niță, Silviu Nicu Macovei, Daniel-Florin Ghiță, Dan-Constantin Șlincu și Elena Stoica;

De la Grupul PNL - Florin-Claudiu Roman, Nicolae Giugea, Alexandru Popa, Cristina Burciu, Dumitru Rujan, Marian Crușoveanu, Bogdan-Iulian Huțucă, Ervin Molnar, George-Cătălin Stângă, Maria Stoian, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Liviu-Ioan Balint și Diana Morar;

De la Grupul USR - Radu Panait;

De la Grupul AUR - Silviu-Titus Păunescu, Darius Pop, Dănuț Aelenei, Sebastian-Ilie Suciu, Boris Volosatîi;

De la UDMR - Rozália Biró;

De la minorități - Dragoș Gabriel Zisopol;

De la neafiliați - Vasile Nagy.

Doamnă Borta, aveți cuvântul, vă rog.

   

Doamna Raluca-Maria Borta:

Mulțumesc.

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "105 ani de la Marea Unire".

Sărbătorim 105 ani de la Marea Unire a românilor, sărbătorim Unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Țara, cea mai înaltă făptuire românească, realizată la 1 Decembrie 1918. Nu este numai o sărbătoare, ci și o comemorare a sacrificiilor ce au fost făcute pentru a ajunge aici.

"Istoria ne-a învățat să credem în adevărul cuvintelor, că n-ai să aștepți nimic de la împărați străini, nici de la fiii altor neamuri. Bine poți să aștepți singur numai de la propriile tale puteri. Dovedindu-ni-se acest adevăr peste orice îndoială, datoria noastră nu poate fi alta, decât să cercetăm, cu cea mai mare grijă, unde găsim întreaga forță proprie, care ne poate menține în viitor și ne poate garanta mărirea și gloria Neamului pentru totdeauna", spunea Iuliu Maniu la Alba Iulia, care, împreună cu Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad și mulți alții au luptat pentru autonomia și independența Transilvaniei de sub jugul austro-ungar.

Comemorăm suferința unor oameni ce și-au sacrificat propriul destin, pentru ca noi astăzi să ne numim liberi și independenți. Oare câți dintre noi ar repeta sacrificiul sutelor de mii de ostași români căzuți pe câmpurile de luptă? Oare câți dintre noi ar muri pe un pat de paie, într-o celulă întunecată, pentru o generație care nu știe că bunicii săi au sfințit cu sânge pământul pe care calcă? Oare câți dintre noi ar lupta cu încăpățânare pentru recunoaștere internațională, așa cum a făcut-o Regina Maria pentru noi?

Astăzi, fluturăm un steguleț și postăm "La mulți ani!" fad, lipsit de curaj, ca și cum ce au făcut ei pentru noi trebuie uitat, pentru că ni s-a impus să uităm, ne-au fost distruse elitele, ne-au întemnițat eroii și martirii neamului, mulți dintre luptătorii pentru Unire fiind aruncați de bolșevici în închisori, unde unii dintre eroi au dat obolul suprem țării - viața. Neuitarea faptelor acestor eroi-martiri, în măsura în care devin pildă și model pentru noile generații, este singura care poate duce la regenerarea neamului românesc.

Vă rog să nu ne pierdem glasul, să rămânem mândri de ce s-a întâmplat acum 105 ani, să rămânem mândri de faptul că pe frontul de luptă Generalul Eremia Grigorescu a lansat deviza "Pe aici nu se trece!", care a stat la baza unei biruințe românești strălucite, împlinită prin actul Marii Uniri. Pentru că pe aici nu se trece, de la munte, la mare, România e a noastră, e România Mare, e România generațiilor luptătoare.

Este România generațiilor luptătoare pe care încă le avem, prin tinerii care învață și vor să lupte pentru această țară, prin studenții care aleg să rămână la noi în țară după absolvirea studiilor universitare, prin profesioniștii care veghează în fiecare minut pentru identitatea și perenitatea noastră națională, prin românii plecați din țară care visează românește și speră ca într-o zi să se întoarcă acasă și să aducă cu ei schimbare, prin miile de români care nu-și pierd încrederea în libertate și democrație, care mărturisesc un crez românesc.

Lor le urez la mulți ani!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

 
  Gianina Șerban - intervenție intitulată 1 Decembrie, ziua în care românii au făcut o țară!

Mai trecem o dată prin lista colegilor înscriși.

De la PSD - Ioan Vulpescu și Gheorghe Trif? Nu. Sau domnul Rasaliu? Nu.

De la PNL - Sorin Năcuță?

De la USR - Iulian Lőrincz? Nu.

De la Grupul AUR, doamna Gianina Șerban?

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Gianina Șerban:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "1 Decembrie, ziua în care românii au făcut o țară!".

Stimați colegi,

Dragi români,

Aș vrea să marcăm astăzi, cu bucurie și mândrie, Ziua Națională a României, un moment în care ne adunăm ca popor, pe 1 Decembrie, pentru a celebra unitatea și independența noastră, a românilor.

Cu 105 ani în urmă, la 1918, România a reușit să-și unească provinciile istorice, să-și consolideze identitatea și să-și proclame statalitatea, un pas semnificativ în drumul nostru către democrație și libertate.

A apărut un nou stat național unitar și independent pe harta lumii și a Europei, astfel hotarele ce-au despărțit frații au fost eliminate, încununând sacrificiile strămoșilor noștri și curajul cu care au luptat pentru valorile noastre fundamentale.

Fac o paranteză, însă, pentru că, astăzi, românii se simt de parcă ar fi din nou sub ocupație străină, sub o ocupație a nu știu cui, dar acceptată chiar de guvernanții noștri, fapt care pune sărbătoarea națională sub spectrul negru al asupririi. Bucuria acestei sărbători este umbrită de greutățile la care sunt supuși zi de zi, din păcate, românii umblând cu capul plecat, apăsați de grija zilei de mâine, o greutate pe care nu cred că au mai resimțit-o vreodată.

Stimați colegi, nu aceasta este România pe care o sărbătorim, ci una în care oamenii, românii, cetățenii acestei țări au fost mereu cu fruntea ridicată, demnă, așa cum trebuie să fie și în viitor!

Așadar, haideți să cultivăm valorile naționale și să continuăm pentru a construi o țară puternică și mai unită pentru generațiile viitoare.

De la Ștefan cel Mare avem citire - "Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu este a noastră, ci a urmașilor urmașilor noștri în veacul vecilor!". La fel, întreaga Românie!

La mulți ani, români de pretutindeni, oriunde v-ați afla, la mulți ani România!

Gianina Șerban, deputat AUR de Ilfov.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulțumesc.

Lista colegilor înscriși pentru prima parte a ședinței de astăzi a fost epuizată.

Continuăm la ora 10.00.

Închei ședința.

Mulțumesc.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Dănuț Aelenei - declarație politică despre Desființarea CERONAV!;

Domnul Dănuț Aelenei:

"Desființarea CERONAV!"

Înființat în 1976, când IMO nici nu era IMO, ci IMCO, adică un organism consultativ, Centrul de Perfecționare a Lucrătorilor din Marina Civilă, CPLMC, adică CERONAV-ul de astăzi, a fost prima structură dedicată instruirii personalului navigant din lume.

CERONAV este singura instituție din domeniul maritim din România care, nevoită să se miște în pas cu vremurile, chiar s-a mișcat. Este o structură care are responsabilitatea conformității formării continue a navigatorilor din România, cu prevederile aplicabile ale vremii.

În spiritul microbului autodistrugerii, care ne-a caracterizat de multă vreme încoace, aproape că mi se pare firesc ca CERONAV, o instituție cu reputație foarte bună, singura din România în domeniul maritim, să fie desființată sau diluată!

Eu nu cred că, legal, acest lucru este posibil. Ar însemna ca principiile foarte clare ale International Maritime Organization, referitoare la autorizare, acreditare, evaluare, certificare și formare, să fie nesocotite.

Prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Guvernul vrea ca anumite instituții publice locale sau centrale să-și continue activitatea în mod independent doar în anumite condiții, în rest, acestea vor fi desființate, reorganizate sau vor fuziona cu alte structuri ale statului.

Vizat de o astfel de fuziune este și Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV Constanța, care ar putea fi comasat, cel mai probabil, cu ANR - Autoritatea Navală Română.

Comasarea CERONAV cu alte instituții nu ar duce la o economie la buget, deoarece CERONAV se autofinanțează integral. Ea ar supune la un risc inutil certificarea celor peste 50 000 de marinari, personal navigant fluvial, portuar și offshore.

Orice alt model, diferit de cel care funcționează de aproape 50 de ani, este un experiment care supune unui risc major o întreagă categorie socioprofesională, care ar putea pierde locurile de muncă și libera practică în flota mondială. Modificarea unui sistem de succes, care funcționează, poate duce la probleme economice și sociale, mai ales în zona Constanței.

Legal, așa cum am spus, nu cred că e posibilă desființarea CERONAV, pentru că asta este de fapt această comasare.

Pe de altă parte, trebuie să nu ne pierdem încrederea în capacitatea unora să facă foarte mult rău!

De fapt, simpla discuție despre desființarea CERONAV a făcut mult rău. Ne-a arătat cât de mici putem deveni, la nivel de guvernare, dacă ne propunem.

    Adrian Alda - declarație politică intitulată La mulți ani, România! Să devii o putere agricolă și mai mare și să ai un rol și mai important în securitatea alimentară mondială!;

Domnul Adrian Alda:

"La mulți ani, România! Să devii o putere agricolă și mai mare și să ai un rol și mai important în securitatea alimentară mondială!"

Fiecare 1 Decembrie, ziua noastră națională, este un moment definitoriu pentru întregul popor, iar anul 1918 a devenit simbolul triumfului idealului românesc de multe veacuri - Unirea.

Cu această ocazie aniversară deosebită, am ales să pun accentul, de această dată, pe viitorul țării noastre, care ar trebui să fie la fel de glorios ca și trecutul său, generat de atâtea sacrificii și acte de vitejie ale înaintașilor noștri. Poate părea o abordare mai puțin convențională, dar este expresia simțămintelor mele patriotice, specifice fiecărui român, și trecute prin prisma agricultorului și a deputatului membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din această Cameră.

Dincolo de integralitatea, siguranța și evoluția pozitivă a statului român, îmi doresc ca țara noastră să devină pentru copiii noștri o și mai mare putere agricolă și să capete un rol și mai important în securitatea alimentară mondială.

Râvnesc ca patria mea să continue să-și mențină identitatea cât mai puțin alterată de orice trenduri globaliste, dovedit păguboase, și mizez pentru îndeplinirea acestui deziderat pe înțelepciunea acestui popor. Tot de judecata justă a tuturor românilor, și nu doar de cea a politicienilor, va depinde și traiectul său economic. Iar acest parcurs financiar va fi, în continuare, bazat, în principal, pe exploatarea agriculturii. Acest domeniu ocupațional fundamental, încă din timpurile Daciei, are acum șansa, creată de PSD, să ofere României premisele să devină centru regional logistic și de producție. Iar PSD, prin europarlamentarii, parlamentarii și miniștrii săi, continuă să facă dovada că nu acceptă tacit deciziile dictate de Bruxelles, ci că luptă pentru ajustarea acestora sau suspendarea temporară a unora în favoarea investitorilor săi interni în agricultură.

Noi, social democrații, am reușit să convingem Comisia Europeană să ne acorde derogări de la prevederile privind diminuarea folosirii pesticidelor, pentru că utilizarea acestor substanțe se situează în România sub 35%, în raport cu media UE. Așadar, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a subliniat că statul român nu poate accepta nicio altă țintă de reducere, pentru că orice scădere a cantității de pesticide ar duce la pierderi substanțiale de recoltă. Cu toții suntem de acord că politicile de mediu le vom transpune în practică în cea mai rezonabilă manieră, dar niciodată în detrimentul fermierilor și al consumatorilor!

Destinatarii interni, precum și toți beneficiarii străini ai alimentelor românești trebuie să se bucure de aceleași produse, în cantități suficiente, cu aceleași standarde de calitate și la prețuri accesibile. Și nu doar acum sau până în 2030, când Uniunea va miza, cel mai probabil, pe biopesticide, ci pentru o perioadă nedeterminată. Prin intermediul acestor noi tipuri de alternative viabile, accesibile ca preț și disponibile pe scară largă, România va avea garanții în plus că va asigura echilibrul între protecția mediului și necesitățile producției agricole și ale tuturor destinatarilor finali. Alături de toți colegii mei de la PSD, rămânem mai departe angajați în normarea cât mai adecvată și eficientă a folosirii responsabile a pesticidelor, pentru că știm foarte bine ce valoare inestimabilă o constituie această ocupație străveche pentru acest popor și năzuim ca ea să aibă o anvergură și mai mare pe viitor.

De aceea, vom depune numeroase alte noi eforturi să facem din țara noastră o Românie ideală pentru toți conaționalii noștri, reducând discrepanțele dintre mediul urban și cel rural, dedicat, în cea mai mare parte, exploatărilor funciare. Chiar dacă acest drum este lung și anevoios, noi, cei de la PSD, nu suntem dispuși să cedăm exigențelor externe care i-ar vulnerabiliza pe agricultori!

Sunt convins că în asentimentul meu se înscriu majoritatea românilor care conștientizează că trebuie să contribuim și să extindem faima mondială de până acum a României, câștigată prin sudoarea frunților strămoșilor noștri și prin recoltele bogate și sănătoase!

Închei intervenția, accentuând îndemnul adresat, în egală măsură, atât fermierilor, cât și tuturor factorilor decidenți, angrenați pe acest segment ocupațional, că numai uniți și în aceste demersuri ample putem să-i creștem României gloria pentru eternitatea pe care o merită.

La mulți ani prosperi și binecuvântați tuturor românilor!

    Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică-apel către autorități pentru a asigura finanțarea și construirea Spitalului de Boli Respiratorii la Iași;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În calitate de reprezentant al județului Iași în Parlamentul României, doresc să atrag atenția asupra unui proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică - construirea noului Spital de Boli Respiratorii în Iași. Această inițiativă, promovată activ de Consiliul Județean Iași, este un exemplu strălucit de angajament și viziune pentru îmbunătățirea condițiilor de îngrijire medicală în regiunea noastră și în România.

În contextul actual, necesitatea unui astfel de spital este mai presantă ca niciodată. Vorbim despre un proiect ambițios, cu o valoare estimată de aproape 460 de milioane de lei fără TVA, ce vizează construirea unei facilități medicale moderne, capabilă să răspundă cerințelor complexe ale asistenței medicale pentru boli respiratorii.

Spitalul, planificat să fie edificat pe o suprafață de peste 42.000 de metri pătrați în zona Bucium, va dispune de 350 de paturi, incluzând o secție de terapie intensivă și facilități pentru spitalizare de zi. Această infrastructură modernă va asigura pacienților și personalului medical condiții optime, fiind o dovadă a respectului pe care îl datorăm celor care se află în prima linie în lupta împotriva bolilor respiratorii.

Actualul Spital de Pneumoftiziologie din Iași, deși un centru de referință regional, funcționează în condiții departe de standardele adecvate, în clădiri vechi și uzate. Este inacceptabil ca un spital care tratează peste 15.000 de pacienți anual, fiind și un centru de pregătire pentru rezidențiat și un reprezentant al comunității academice, să opereze în astfel de condiții.

Consiliul Județean Iași, sub conducerea președintelui Costel Alexe, a demonstrat un angajament puternic pentru acest proiect, inițiind deja procedurile pentru licitația de proiectare și execuție. Cu toate acestea, pentru a duce la bun sfârșit acest proiect vital, este nevoie de o colaborare strânsă între toate nivelurile guvernamentale și de sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul Sănătate (POS) 2021 - 2027.

Prin urmare, în calitate de deputat al județului Iași, mă angajez să susțin acest proiect esențial și să colaborez activ cu toți actorii implicați pentru a asigura finanțarea și implementarea sa reușită. Fac apel la colegii mei din Parlament, Guvern și instituțiile europene să recunoască importanța acestui proiect și să se alăture eforturilor noastre.

Construirea Spitalului de Boli Respiratorii la Iași nu este doar o investiție în infrastructura de sănătate, este un angajament față de binele și sănătatea comunității noastre, un pas către un viitor mai sigur și mai sănătos pentru generațiile actuale și cele viitoare.

    Biró Rozália-Ibolya - declarație politică: Violența nu este o problemă a victimei, ci este o problemă a societății;

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Violența nu este o problemă a victimei, ci este o problemă a societății"

La 7 februarie 2000, Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin Rezoluția nr. 54/134, data de 25 noiembrie drept Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor. Cu acest prilej, Organizația Națiunilor Unite a invitat guvernele, organizațiile internaționale și neguvernamentale să planifice activități menite să trezească conștiința publică în fața acestor probleme.

Activiștii pentru drepturile femeii au sărbătorit, începând din 1981, ziua de 25 noiembrie ca zi împotriva violenței, comemorând asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal, activiste din Republica Dominicană.

În cadrul celei de-a IV-a Conferințe Mondiale a Femeilor din 1995, ONU a recunoscut faptul că violența asupra femeilor este un obstacol pentru atingerea egalității, a dezvoltării și a păcii, și aduce atingeri drepturilor omului și libertăților fundamentale.

În 2023, tema zilei este "UNiTE! Invest to Prevent Violence Against Women & Girls! #No Excuse". Violența împotriva femeilor și fetelor rămâne una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. La nivel global, se estimează că 736 de milioane de femei - aproape una din trei - au fost supuse violențelor fizice și/sau sexuale ale partenerului, ale violenței sexuale în afara partenerului sau ambelor, cel puțin o dată în viață. Acest flagel s-a intensificat în diferite medii, inclusiv la locul de muncă și spațiile online, fiind exacerbat de efectele post-pandemie, conflicte și schimbările climatice.

Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor marchează, la fel ca în fiecare an, lansarea campaniei "UNiTE to End Violence against Women", ce se desfășoară în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie, o inițiativă de 16 zile de activism care se încheie cu Ziua internațională a drepturilor omului (10 decembrie). Această campanie, condusă de secretarul general al ONU și UN Women din anul 2008, își propune să prevină și să elimine violența împotriva femeilor și fetelor din întreaga lume, făcând apel la acțiuni globale pentru creșterea gradului de conștientizare, promovarea susținerii și crearea oportunităților de discuție asupra provocărilor și soluțiilor.

În cadrul Comisiei pentru politică externă am inițiat, încă din anul 2017, Grupul multisectorial de lucru pentru monitorizarea implementării recomandărilor Convenției de la Istanbul, platformă care reunește parlamentari, reprezentanți ai instituțiilor de stat cu competențe în domeniu, ai ONG-urilor cu activitate vastă în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, grup de lucru care și-a continuat activitatea și în mandatul 2020 - 2024. Obiectivele pe care și le propune sunt următoarele:

Dezvoltarea și consolidarea rețelelor de comunicare multisectoriale, care asigură un dialog permanent, eficient, de identificare a blocajelor cu scopul eliminării acestora în procesul de reducere a fenomenului;

Îmbunătățirea Strategiei naționale pentru combaterea violenței domestice, prin formularea de propuneri comune;

Armonizarea cadrului legislativ pentru ca normele Convenției de la Istanbul să fie puse în practică;

Monitorizarea implementării Convenției de la Istanbul și facilitarea realizării obiectivului al cincilea al Agendei 2030.

"Promovarea drepturilor femeilor, inclusiv combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, reprezintă una dintre prioritățile asumate de România în calitatea sa de membru, în perioada 2023-2025, al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, cât și în viitoarea calitate de membru, în perioada 2024 - 2028, în Comisia pentru Statutul Femeii", iar obiectivele României în acest domeniu s-au concretizat inclusiv prin ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice din anul 2016 și prin implementarea în legislația națională a prevederilor acesteia.

Din păcate, cifrele, privind modul în care se angajează națiunile să contracareze violența împotriva femeilor și fetelor, rămân, în mod flagrant, extrem de scăzute - 5% din ajutorul guvernamental este axat pe combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, iar mai puțin de 0,2% este direcționat către prevenirea acesteia. Avem nevoie de mai multe investiții în dezvoltarea de rețele locale, regionale, naționale, care au obiectivul de a preveni, reduce și elimina violența domestică și orice formă a violenței din viața cotidiană, de o legislație mai bună privind urmărirea penală a făptuitorilor, mai multe servicii pentru supraviețuitori și instruire pentru oficialii de aplicare a legii. Soluția constă în răspunsuri robuste, inclusiv investiții în prevenirea violenței împotriva femeilor.

În Uniunea Europeană, una din 3 femei a fost supusă abuzurilor fizice sau violenței sexuale începând cu vârsta de 15 ani. În fiecare săptămână, circa 50 de femei își pierd viața, ca urmare a violenței domestice la care sunt supuse de parteneri. Cel puțin două femei sunt ucise în fiecare zi de partenerul intim sau de un membru al familiei.

În România, violența domestică continuă să fie o problemă alarmantă. În țara noastră, una din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partener sau de fostul partener și 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situații. În ultimii 8 ani, 1.885 fete și 202 băieți au fost victime ale infracțiunilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, în care autorul era un membru de familie. În ultimii 9 ani, 445 femei și fete au fost ucise de către un membru de familie.

Conform datelor Inspectoratului General al Poliției Române, în primele nouă luni ale anului 2023 au fost înregistrate 80.000 de cazuri de violență domestică, iar numărul de fapte penale înregistrate în sfera violenței domestice a fost de 43.425 de infracțiuni, în creștere cu 4,9% față de perioada similară a anului trecut.

Prevenirea și răspunsul la violența împotriva femeilor și fetelor continuă să fie o prioritate, la nivel mondial, pentru sănătatea publică, egalitatea de gen și drepturile omului. Deși acestea necesită o abordare multisectorială, prin colaborare între sectorul sănătății și alte instituții cu rol important social, putem:

  • Enunța că viața fără violență este parte integrantă a drepturilor fundamentale ale omului;
  • Pleda pentru ca violența împotriva femeilor să fie inacceptabilă și ca această violență să fie abordată ca o problemă de sănătate publică;
  • Furniza servicii medicale complete și instrui furnizorii de asistență medicală, pentru a răspunde nevoilor supraviețuitorilor în mod holistic și empatic;
  • Preveni reapariția violenței, prin identificarea timpurie a femeilor și copiilor care se confruntă cu violență și oferind orientare către consiliere de specialitate și sprijin adecvat;
  • Promova normele egalitare de gen, ca parte a abilităților de viață și a programelor de educație sexuală cuprinzătoare predate tinerilor;
  • Consolida cercetarea, prin construirea bazei de dovezi privind dimensiunea și natura violenței împotriva femeilor în diferite situații, și capacitatea de a evalua intervențiile pentru prevenirea și răspunsul la violența împotriva femeilor, cu sprijinirea eforturilor țărilor de a documenta și măsura această violență, și consecințele acesteia;
  • Genera dovezi cu privire la ceea ce funcționează și la amploarea problemei, prin efectuarea de anchete la nivel de populație sau prin includerea violenței împotriva femeilor în anchetele demografice și de sănătate bazate pe populație, precum și în sistemele de supraveghere și informații privind sănătatea;
  • Asigura rețele ample de servicii din domeniul medical, social, economic, inclusiv asistență judiciară, care au menirea de a sprijini victimele violenței, cu scopul de a facilita reintegrarea în viața normală a societății.

De la hărțuire și violență sexuală domestică, trafic de persoane, căsătorie forțată, femeile și fetele din întreaga lume suferă atacuri permanente la adresa libertății, demnității, integrității fizice și asupra sănătății lor psihice și emoționale.

UDMR afirmă ferm necesitatea unei vieți fără violență. Din punctul nostru de vedere, nicio formă de violență fizică, verbală sau psihică nu este un aspect normal al vieții și trebuie să folosim toate mijloacele politice, economice și sociale pentru eliminarea acestor fenomene din viața noastră. Inițiativele legislative ale UDMR, precum și campania "NEEM" (Mișcarea pentru eliminarea violenței împotriva femeilor), inițiată și susținută de 6 ani de Organizația de femei a UDMR, au menirea de a preveni violența, de a stimula dialogul social, eficientizarea inițiativelor menite să reducă și să elimine violența, precum și identificarea de noi căi pentru sprijinirea victimelor.

Considerăm că acest comportament antisocial nu este o problemă personală a victimei, ci este o problemă fundamentală a societății, astfel trebuie să acționăm cu toții pentru eliminarea acestui fenomen.

Datoria noastră este nu doar de a manifesta solidaritate, ci de a ne intensifica eforturile pentru a identifica soluții, pentru a lua măsuri în scopul prevenirii și eliminării acestui fenomen global care impactează atât de negativ viețile femeilor și a fetelor.

Violența împotriva femeilor continuă să fie un obstacol în calea realizării egalității, dezvoltării, păcii, precum și în îndeplinirea drepturilor omului. Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) - de a nu lăsa pe nimeni în urmă - nu pot fi îndeplinite fără a pune capăt violenței împotriva femeilor și fetelor.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: Peste 22 de miliarde de lei investiți de către români în titluri de stat;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Peste 22 de miliarde de lei investiți de către români în titluri de stat"

Conform ultimelor date remise de către autoritățile statului român, în ultimii aproximativ trei ani, românii au investit peste 22 de miliarde de lei în titluri de stat, fiind una dintre cele mai bune metode de investiție, având în vedere faptul că sunt garantate integral de către stat, atât din punct de vedere al capitalului, cât și al dobânzii aferente. Mecanismul cumpărării titlurilor de stat este cea mai eficientă variantă, în urma căreia toată lumea are de câștigat, investitori și stat deopotrivă.

Pentru că edițiile precedente au înregistrat succese vizibile, Ministerul Finanțelor, condus de PNL, a anunțat că, de săptămâna aceasta, persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro, prin intermediul băncilor partenere BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, B.R.D. - Groupe Société Générale și Alpha Bank, titluri care sunt listate la Bursa de Valori București.

Este a patra ediție a campaniei "România are sânge de rocker, acum și de investitor", realizată împreună cu Morning Glory, Rock FM, la care donatorii de sânge primesc cea mai bună dobândă. Conform Ministerului Finanțelor, tranșa dedicată donatorilor de sânge se va aplica pentru titlurile de stat emise în lei, cu scadență la un an, având o dobândă de 7,10%, mai mare cu 1% față de tranșa uzuală de un an. De asemenea, un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere, de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Încurajez toți românii eligibili să ia parte la această acțiune de donare de sânge și să investească în România, pentru că, pe lângă salvarea de vieți, aduc și un plus societății noastre prin investițiile directe în România și economia ei!

    Boris Volosatîi - declarație politică având ca obiect Contextul geopolitic actual favorizează reîntregirea națiunii române!;

Domnul Boris Volosatîi:

"Contextul geopolitic actual favorizează reîntregirea națiunii române!"

Au rămas doar două zile până la 1 decembrie, când sărbătorim Ziua Națională a României. Data de 1 decembrie ne amintește de momentul desăvârșirii procesului de reunire a provinciilor românești înstrăinate cu Patria-mamă, România. Acest proces, încheiat la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a început la 27 martie 1918, la Chișinău, când Sfatul Țării, parlamentul local al Basarabiei, a votat actul istoric de reunire cu Regatul României.

Este firesc ca de 1 decembrie să vorbim despre Unirea de la 1918, dar și despre Reunirea noastră viitoare, pe care ne-o dorim cât mai apropiată.

Actualul război din Ucraina și întregul context geopolitic regional ne conduc la concluzia că trăim un moment favorabil reîntregirii națiunii române.

Procesul reunirii Basarabiei cu Patria-mamă, România, este un proces viu, organic și acumulativ. Există mai multe elemente de geopolitică internă care ne conduc la aceeași concluzie ca și contextul geopolitic extern. Astfel, observăm că numărul cetățenilor români din Republica Moldova a depășit, anul acesta, jumătate din corpul social de peste Prut. De asemenea, observăm o consolidare robustă a pozițiilor Mitropoliei Basarabiei, parte integrantă a Patriarhiei Române. În pofida mai multor reușite ale României în Republica Moldova, anul care se va încheia curând a însemnat și un șir de eșecuri, majoritatea explicabile prin lipsa de voință a clasei politice de la București.

Astfel, nu am reușit să determinăm Parlamentul local de la Chișinău să adopte Proiectul de Lege nr. 57/2023 privind transmiterea către Mitropolia Basarabiei a unei clădiri istorice care i-a aparținut înaintea ocupației sovietice. Nu am reușit să determinăm autoritățile de dincolo de Prut să accepte donații masive de carte românească pentru bibliotecile publice și școlare, astfel încât balastul sovietic să fie înlocuit, iar deficitul de 17 milioane de volume să fie completat. Nu am reușit să construim niciun pod de piatră peste râul care ne separă și, de fapt, ar trebui să ne unească. Nu am reușit înființarea unui Fond românesc de investiții la Chișinău. Nu am reușit anularea tarifelor de roaming pentru convorbirile telefonice dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Nu am reușit să înființăm o filială a Academiei Române la Chișinău. Nu am reușit să finalizăm construirea Teatrului Național "B. P. Hașdeu" din Cahul, a cărui finalizare fusese prevăzută pentru 2018. Nu am susținut înfrățirea tuturor localităților din Basarabia cu localități din România. Nu am reușit înființarea batalionului mixt de menținere a păcii cu sediul la Iași. Nu am reușit să determinăm Guvernul de la Chișinău să ceară fonduri pentru renovarea și restaurarea clădirii Sfatului Țării din Chișinău, din contul ajutorului nerambursabil de 100 de milioane de euro acordat de către România. Nu am reușit să determinăm Chișinăul să demonteze monumentele militare și ideologice sovietice și ceseiste din cuprinsul Basarabiei. Nu am reușit să dublăm numărul membrilor Comisiei pentru cetățenie din cadrul ANC, astfel încât termenele de examinare ale cererilor românilor basarabeni de redobândire a cetățeniei să fie cele stabilite prin lege, dar ministrul român al justiției și Guvernul României sabotează, din păcate, această soluție. Nu am reușit să integrăm energetic rețelele de transport curent electric și gaze de pe cele două maluri ale Prutului. Nu am reușit să acordăm consultanță politică autorităților centrale de la Chișinău și am lăsat să facă asta, în locul nostru, Germania.

Sunt multe de făcut pentru a dovedi că suntem fiii unei Românii care se dorește reunită, așa cum a fost ea începând cu 1 decembrie 1918.

Ca deputat român ales în afara actualelor granițe ale țării și ca român născut pe malul Nistrului, mă adresez românilor din Basarabia.

Dragii mei frați și surori, nu vă lăsați amăgiți de propagandă și nu vă hrăniți cu iluzia că Republica Moldova ar putea adera fără România la Uniunea Europeană. Un asemenea proces este lung și anevoios. Cea mai scurtă cale ca românii din Basarabia să redevină europeni cu drepturi depline este reunirea cu România. De ce să rătăcim ani de zile pe cărări străine, când reunirea ne-ar putea aduce imediat atât în Uniunea Europeană, cât și sub umbrela ocrotitoare a NATO?

Noi, românii basarabeni, avem dreptul la o viață mai bună, mai demnă și liniștită în familia noastră națională românească. Reunirea Basarabiei cu România este o garanție că scenariul ucrainean nu va putea fi aplicat la noi de către Rusia. Noi nu ne dorim un război al Rusiei în Basarabia. Dincolo de dorința de a evita un scenariu de coșmar, există rațiuni superioare de care să ne călăuzim. Europa nu este întreagă dacă România nu este întreagă. Nu se poate întregi Uniunea Europeană dacă nu se reîntregește România.

Vă amintesc că, la data de 27 martie 2018, Parlamentul României a declarat oficial că este pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și a subliniat că acest act depinde de voința acestora. De asemenea, Parlamentul României a declarat oficial că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.

Unirea este aproape! Și anul acesta, ca și în fiecare an, de 1 decembrie, suntem cu gândul la unirea celor două state românești ale noastre! Să ne dăm mâna cu toții - putere și opoziție, de la București și Chișinău - pentru înfăptuirea pașnică a acestui sfânt ideal.

Trăiască Basarabia românească! Trăiască Unirea în veci!

    Oana-Gianina Bulai - declarație politică intitulată Să nu lăsăm ca patriotismul românilor să fie confiscat!;

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Să nu lăsăm ca patriotismul românilor să fie confiscat!"

Într-o lume în care valorile și principiile sunt adesea puse la îndoială, patriotismul rămâne un sentiment profund, un liant al comunității, un simbol al identității naționale. Însă, în ultima vreme, acest sentiment nobil este adesea confiscat și deformat de către politicienii populiști care îl folosesc ca pe un instrument de manipulare.

Acești politicieni, care se autoproclamă în mod fals suveraniști și conservatori, își construiesc discursul pe o retorică așa-zis naționalistă, pe ideea de protejare a identității naționale și a suveranității statului. Însă, în spatele acestor cuvinte mari, se ascunde adesea o dorință arzătoare de putere și o viziune îngustă asupra viitorului țării noastre.

Patriotismul adevărat nu înseamnă izolare, nu înseamnă respingerea progresului și a integrării în comunitatea internațională, patriotismul adevărat înseamnă să lucrezi pentru binele țării tale, să contribui la dezvoltarea ei, să îți dorești ca ea să fie respectată și apreciată la nivel internațional.

Însă, acești politicieni populiști, care se ascund în spatele unui patriotism fals, nu vor decât să preia puterea și să devieze România de la calea ei firească. Ei încearcă să distrugă toate eforturile care au fost făcute până acum de către români pentru a fi parte din Uniunea Europeană, pentru a se dezvolta.

Acești politicieni exploatează o situație grea prin care trecem cu toții, atât la nivel social, cât și economic. Ei folosesc fricile și nesiguranțele oamenilor pentru a-și construi o bază de susținători, pentru a-și consolida puterea. Însă, în acest proces, ei nu fac decât să adâncească diviziunile, să alimenteze ura și să împiedice progresul.

Este dureros să vezi cum un sentiment atât de nobil și de profund, patriotismul, este folosit în scopuri meschine. Este dureros să vezi cum visul de a avea o țară prosperă, respectată și integrată în comunitatea internațională este pus în pericol de către acești politicieni populiști.

Este timpul să ne trezim și să ne dăm seama că patriotismul adevărat nu înseamnă să te închizi în tine, să respingi progresul și să te izolezi de restul lumii, patriotismul adevărat înseamnă să îți iubești țara și să lucrezi pentru binele ei, să îți dorești ca ea să se dezvolte și să fie respectată.

Să nu lăsăm ca patriotismul nostru să fie confiscat și deformat de către acești politicieni populiști. Să ne păstrăm credința într-un viitor mai bun pentru România și să luptăm pentru a-l realiza!

    Vasile Cîtea - intervenție având ca obiect Ziua Națională a României;

Domnul Vasile Cîtea:

"Ziua Națională a României"

A venit acel moment al anului când, cu bucurie și recunoștință în inimi, celebrăm cu toții 1 Decembrie - Ziua Națională a României.

România strălucește prin diversitatea ei geografică și culturală. De la măreții Carpați, care împresoară țara, până la apele mândre ale Dunării, suntem martorii unui colț de lume cu peisaje încântătoare și o istorie bogată.

O zi de reflecție asupra forței noastre colective. Uneori, subestimăm capacitatea noastră de a realiza lucruri mărețe, uitând cât de puternici suntem atunci când suntem uniți. Data de 1 decembrie ne amintește de trecutul nostru de lupte și victorii, dar și de evoluția noastră remarcabilă ca națiune.

Este momentul să ne reconectăm cu valorile și simbolurile românești. Steagul tricolor, imnul național și limbajul nostru specific reprezintă identitatea noastră și trebuie să le protejăm cu mândrie. În acest context, să ne amintim că suntem o comunitate, o familie mare, și să cultivăm iubirea și solidaritatea între noi, românii. Luptele politice pot să cadă pe planul secund.

Să fim gardieni ai valorilor strămoșești și să contribuim la dezvoltarea continuă a țării noastre. Prin educație, inovație și respect pentru mediul înconjurător putem modela un viitor prosper pentru toți românii.

1 Decembrie nu este doar o zi de sărbătoare, ci și o chemare la acțiune și responsabilitate față de țara noastră. Să fim mândri că suntem români și să clădim împreună un viitor strălucitor pentru România noastră dragă.

La mulți ani, România iubită!

    Romulus-Marius Damian - intervenție având titlul Ziua Națională a României;

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Ziua Națională a României"

În această zi solemnă de 1 decembrie sărbătorim cu profundă recunoștință momentul istoric al Marii Uniri din 1918, atunci când poporul român, într-un act de voință și solidaritate remarcabil, a unit Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul cu România. La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei și Bucovinei au votat unirea.

Acest moment istoric, în care inimile românilor au bătut cu un singur suflet, iar țara noastră s-a unit pentru a forma o patrie puternică și liberă, a dat încredere românilor să privească spre viitor, un viitor plin de progres și prosperitate pentru întreaga noastră țară.

Numeroase beneficii au urmat pentru poporul român, iar câteva dintre acestea sunt: unitatea teritorială; consolidarea identității naționale; extinderea resurselor și forțelor de muncă; consolidarea statului modern; participarea la tratate de pace și multe altele.

Mai ales astăzi trebuie să ne îndreptăm gândurile către trecut, către cei care au înfăptuit Unirea, să ne celebrăm patria și Ziua Națională. Iar de 1 decembrie 2023, după un an cu reușite, dar și cu dezamăgiri pentru țara noastră, trebuie să ne reafirmăm angajamentul nostru pentru valorile fundamentale ale democrației, libertății, unității naționale și să fim mândri și demni de a fi români. România și românii merită mai mult în Europa, totul depinde de noi!

La mulți ani, România!

    Darius Pop - declarație politică: Românii, îngropați în datorii de o coaliție de guvernare inconștientă;

Domnul Darius Pop:

"Românii, îngropați în datorii de o coaliție de guvernare inconștientă"

Este impropriu spus, așa cum citim prin presa cumpărată din bani publici, adică din banii noștri, că Guvernul României se îngroapă în datorii. Nu, Guvernul nu se îngroapă în datorii, ci pe noi, românii, ne îngroapă în datorii! Credeți că vor plăti vreun leu din buzunarele lor sau din afacerile lor prospere, Marcel Ciolacu și ceilalți 19 miniștri ai Guvernului?! Cu siguranță, nu! Ci tot noi vom fi aceia care, doar în următorii patru ani, va trebui să plătim 37,5 miliarde de euro doar pentru dobânzile la creditele angajate de coaliția de guvernare!

Da, ați auzit bine, 37,5 miliarde de euro doar dobânzi! Cu banii aceștia am fi putut construi o țară de la zero, dacă nu s-ar fura ca în codru, cu banii aceștia am fi putut avea spitale moderne în toată România, am fi putut avea o autostradă Constanța - Timișoara și alta București - Iași, am fi putut investi în școli și profesori, adică în viitor, am fi putut moderniza porturi, gări, am fi putut oferi o viață mai mult decât decentă cetățenilor onești și o speranță de reîntoarcere acasă pentru milioanele de români din diaspora!

Dar nu, clasa politică din România ultimilor 33 de ani a ales să fure, să fie coruptă, iar justiția să fie complice cu ea - să ne reamintim doar câți mari evazioniști, câți hoți au scăpat după ce au furat din banii noștri, datorită prescrierii faptelor, spre exemplu!

Să vă explic cum stă treaba în România reală, nu în România din Parlament, nu în România din Palatul Victoria sau de la Cotroceni ori în România primăriilor falimentare.

Noi, românii, vom plăti dobânzi la credite de 39, 6 miliarde lei în 2024; 44,4 miliarde lei în 2025; 49,2 miliarde lei în 2026 și 54 miliarde lei în 2027!

Este mai mult decât sigur că datoria publică va depăși 50% din PIB, ceea ce înseamnă că trebuie aplicată legea responsabilității fiscale, adică înghețarea angajărilor, salariilor, investițiilor și a pensiilor! Sper că nu ați uitat de Guvernul Boc și tăierea salariilor, care a adus în pragul disperării milioane de români, în timp ce clasa politică, prezidată de Băsescu și Udrea, se lăfăia în privilegii!

În plus, investițiile străine se vor reduce, iar creșterea economică a României ar putea să încetinească puternic și vom pierde actualul rating de țară, care ar putea fi retrogradat la junk, moment în care investitorii se retrag, iar Guvernul va ajunge la mâna FMI!

Aceasta este realitatea, o realitate în care, în 2024, fiecare român va plăti aproximativ 2.100 lei, iar în 2027 suma va ajunge la 2.850 de lei, pentru ca, în următorii patru ani, fiecare român să plătească pentru dobânzile statului aproape 10.000 de lei!

    Olivia-Diana Morar - declarație politică intitulată Eliminarea violenței împotriva femeilor, o temă care nu ia niciodată vacanță;

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Eliminarea violenței împotriva femeilor, o temă care nu ia niciodată vacanță"

Zeci de mii de femei din România sunt, anual, victime ale violenței domestice. Sigur, violența împotriva femeilor nu se manifestă doar în viața de familie, dar are, cu siguranță, cea mai mare pondere. Cifrele anunțate public de Poliția Română arată o creștere a fenomenului în ultimii ani, care ne indică două direcții majore: pe de o parte, nevoia de acțiune concertată, iar, pe de altă parte, faptul că mai multe femei apelează serviciul 112 când sunt agresate este un semnal de încredere în autorități.

Datele Poliției, publicate în preajma Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor, sunt îngrijorătoare.

Aproape 80.000 de cazuri de violență domestică au fost semnalate Poliției, de la începutul acestui an și până la finalul lunii septembrie.

În 68.965 de situații din cele 79.442, polițiștii au intervenit ca urmare a sesizărilor prin S.N.U.A.U. 112.

Din cele 79.442 intervenții ale polițiștilor la cazurile de violență domestică, în 19.349 situații s-a constatat existența acestui risc iminent, fiind emise 9.880 de ordine de protecție provizorii.

În aceeași perioadă, numărul faptelor, care constituie fapte penale din sfera violenței domestice, a fost de 43.425 de infracțiuni.

În primele 9 luni ale acestui an, s-a înregistrat o creștere atât a numărului autorilor (44.100) care comit astfel de fapte, cât și a victimelor acestora (45.439).

Din totalul victimelor infracțiunilor de violență domestică, 30.716 sunt femei.

De asemenea, statisticile oficiale arată că instanțele judecătorești au emis 9.003 ordine de protecție, 4.093 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii - cele acordate de poliție. Procentul femeilor care solicită ordin de protecție este încă destul de mic, iar aici intervine partea de educație în această direcție, care trebuie făcută deopotrivă de autorități și societate civilă. Este un drept oferit de lege femeilor abuzate, pe care trebuie să îl înțeleagă. Numărul celor care recidivează este încă mare, dar în scădere față de anii anteriori, când datele arătau că unul din trei agresori cu ordin de restricție îl încalcă. În cazuri grave, au fost ucise femei, deși aveau ordin de protecție. Tocmai de aceea, măsura folosirii de brățări electronice de monitorizare a agresorilor recidiviști este una foarte utilă, urmând să fie implementată la nivel național.

Violența, abuzurile, hărțuirea sunt teme importante pentru mine și alți colegi parlamentari. Sunt coinițiatoare a Proiectului de Lege "Zero Toleranță pentru Hărțuirea Sexuală în Școli și Universități", alături de Cătălin Teniță, deputat REPER, Maya Teodoroiu, deputată PSD, și de Oana Murariu, deputată USR, adoptat recent, cu unanimitate, de plenul Senatului. Astfel, hărțuirea sexuală în școli devine infracțiune.

Nu este o surpriză pentru nimeni că suntem una dintre țările europene cu cele mai multe cazuri de violență domestică, o temă care ne preocupă și dincolo de ziua internațională a luptei cu acest fenomen. Mesajul pe care fiecare dintre noi trebuie să îl dăm tuturor femeilor aflate în pericol sau care se confruntă cu acest fenomen este că legea este de partea lor, pot fi protejate și pot avea încredere să ceară ajutor de la prima palmă. Pentru că o palmă poate fi începutul unor derapaje foarte grave.

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică: PSD acționează pentru transformarea României în lider regional al tehnologiilor emergente și securității cibernetice;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"PSD acționează pentru transformarea României în lider regional al tehnologiilor emergente și securității cibernetice"

România a majorat de 2,5 ori cifra de afaceri globală din cercetare, inovare, tehnologii, IT&C, în ultimii cinci ani, exporturile din acest domeniu ajungând la aproape 6,6 miliarde de euro.

Evoluția acestui sector este vitală pentru dezvoltarea economică a țării, conducerea PSD a Guvernului și a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării inițiind demersuri concludente în vederea obținerii de plusvaloare în ceea ce privește strategia investițională.

Una dintre cele mai prolifice șanse ale României de a evolua sustenabil este ocazia de a deveni, în cel mai scurt timp, un hub regional de tehnologie emergentă, de dezvoltare și inovare. Preocupările existente în această direcție se referă îndeosebi la identificarea managerilor potriviți și a ideilor viabile, în care oamenii pot să-și înmulțească resursele financiare, cointeresarea mediului privat în programele statului fiind esențială.

Viziunea Executivului PSD este axată pe încurajarea continuă a acestui sector crucial, care poate face diferența între potențialul României de a genera creștere economică și celelalte state din Uniunea Europeană.

În vederea dinamizării programelor cu finanțare europeană, Executivul, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a lansat un nou website - finantări-ue.ro - care oferă posibilitatea solicitanților de a accesa sute de apeluri de proiecte deschise și active, cu un singur click.

Sunt încrezătoare că România va putea deveni, în curând, un lider regional în toate sectoarele industriei cercetării, inovării și digitalizării, atât în adaptarea tehnologiilor emergente, cât și în evoluția conceptului securității cibernetice.

    Dumitru Rujan - declarație politică: Fără impozite noi, fără majorări de taxe în anul 2024!;

Domnul Dumitru Rujan:

"Fără impozite noi, fără majorări de taxe în anul 2024!"

Îmi doresc cu toată forța să cred că domnul prim-ministru Marcel Ciolacu își va onora promisiunea făcută recent și, în anul 2024, nu vom avea parte nici de impozite noi, nici de majorarea celor existente și nici de alte taxe sau tarife care ar putea influența negativ activitatea antreprenorilor români și creșterea economică din anii următori.

Știm cu toții că bugetul de stat a fost deficitar construit de fostul ministru al finanțelor și că actuala coaliție de guvernare face mari eforturi pentru a respecta programul de convergență și deficitul bugetar asumat. Însă, sunt suficiente soluții pentru a majora veniturile la buget, în special prin combaterea evaziunii fiscale, fără a se pune presiune pe antreprenorii onești care susțin economia și oferă milioane de locuri de muncă la nivel național.

Unul dintre obiectivele mandatului meu pentru județul Caraș-Severin se referă la dezvoltarea economică prin investiții publice și private. Grație faptului că PNL este parte a guvernării, țara traversează de peste 3 ani una dintre cele mai favorabile perioade: în toate localitățile din țară se lucrează la investiții utile comunităților locale și majoritatea marilor investiții - autostrăzi sau căi ferate - progresează în implementare. Cu puțin mai multă voință și pricepere, cred că într-un orizont de timp destul de scurt vom avea demarat și proiectul autostrăzii care să lege Caraș-Severinul de București și de Europa dezvoltată.

Așadar, pe lângă investițiile publice, o sarcină deloc ușoară este aceea de a convinge marii investitori străini și români să vină și să deschidă fabrici sau să pună bazele unor structuri de servicii la nivelul județului meu. Acest lucru nu ar trebui să fie prea greu, pentru că județul meu este bogat în resurse și în oameni de toată isprava. Din discuțiile pe care le-am tot purtat cu investitorii strategici, majoritatea și-au exprimat temerea ca, din cauza dificultăților financiare prin care trece nu doar România, ci toată Uniunea Europeană, să nu fie majorate impozitele și taxele, ceea ce le-ar pune în dificultate proiectele de investiții.

Personal, cred cu putere că politica fiscală de anul viitor va rămâne neschimbată în sensul majorării de impozite și sper că propunerile PNL, adoptate în forurile de conducere, de a acorda facilități fiscale celor care investesc în țara noastră să devină realitate.

    Elena Stoica - declarație politică având titlul Noua Lege a pensiilor, promovată de PSD, elimină inechitățile și majorează veniturile seniorilor noștri;

Doamna Elena Stoica:

"Noua Lege a pensiilor, promovată de PSD, elimină inechitățile și majorează veniturile seniorilor noștri"

Noua Lege a pensiilor, inițiată de Guvernul condus de PSD și votată de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, instaurează echitatea între pensionari și consolidează principiul contributivității.

Actul normativ va avea drept efect imediat creșterea veniturilor seniorilor noștri și reprezintă cea mai amplă reformă a pensiilor din România de după 1989, grație colaborării exemplare dintre autoritățile abilitate și experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale. Aceștia au confirmat, în mod public, că noua lege este sustenabilă și că va susține în mod real stabilitatea sistemului de pensii din România.

Reforma sistemului național de pensii este extrem de benefică și pentru salariați, nu doar pentru pensionarii aflați în prezent în plată. Aplicarea acestui demers complex înseamnă apariția unor avantaje substanțiale pentru angajați, transpuse în răsplătirea corespunzătoare a anilor de muncă și a contributivității, încurajarea natalității și stimularea continuării studiilor.

Decidenții PSD, care au elaborat proiectul legislativ, au preluat în lege majoritatea obiecțiilor tehnice emise de instituțiile consultative, respectiv Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, precum și sindicatele. Astfel, românii vor dispune de o nouă Lege a pensiilor clară, echivocă și ușor de pus în practică.

Pe de altă parte, majorările de pensii de anul viitor, ce vor fi materializate în două etape, în ianuarie și septembrie, implică un efort bugetar consistent din partea statului. Acesta este însă strict necesar, în condițiile în care un procent de 60% dintre pensionari au venituri sub 2.000 de lei lunar, iar trei sferturi dintre ei au sub 2.500 de lei.

Executivul PSD demonstrează astfel, încă o dată, preocuparea pentru viața vârstnicilor noștri, creșterea pensiilor fiind indispensabilă pentru ca statul să asigure un trai decent celor care au muncit și au contribuit o viață întreagă.

Nu în ultimul rând, Legea pensiilor va elimina pentru totdeauna inechitățile existente între pensionarii care primesc pensii diferențiate, deși au avut aceeași încadrare în muncă și aceiași ani lucrați.

În concluzie, noul act normativ care reglementează pensiile românilor va avea consecințe pozitive, permițând persoanelor vârstnice să beneficieze de un nivel de trai decent, după o viață de muncă și sacrificii.

    Ervin Molnar - declarație politică: România, pe zi ce trece, mai aproape de atingerea obiectivelor privind energia verde;

Domnul Ervin Molnar:

"România, pe zi ce trece, mai aproape de atingerea obiectivelor privind energia verde"

România face pași concreți pentru atingerea țintelor asumate atât de către noi, cât și de Uniunea Europeană, în ansamblu, privind tranziția la o energie verde sustenabilă. Astfel, producția de cărbune net a României a totalizat, în primele nouă luni ale acestui an, peste 1,918 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 16% mai mică (minus 366.700 tep) față de cea din perioada similară din 2022, conform datelor comunicate de Institutul Național de Statistică.

De asemenea, în acest interval de timp, România a importat 166.700 tep cărbune net, cu 173.500 tep mai puțin față de cantitatea importată anul anterior, în același interval, ceea ce înseamnă o reducere cu 51%. Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, producția de cărbune a României va scădea anul acesta cu 12,5%, până la 2,705 milioane tep, în timp ce importurile se vor diminua cu 40,3%, la 210.000 tep.

În ultima prognoză a echilibrului energetic, CNSP semnalează că, până în anul 2026, dinamica producției de cărbuni, cât și importul acestora sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacități de producție de energie vor fi puse în funcțiune. Astfel, în 2024, producția se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) și importurile cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025, cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep) și în 2026, cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).

Toate datele furnizate de către principalele instituții abilitate ale statului român, privind statistica și prognoza, arată că România merge pe drumul cel bun. Vom fi lideri în Europa pe segmentul energetic, pentru că depunem constant eforturi să îmbunătățim și să diversificăm infrastructura energetică pe care o avem. Pe termen mediu și lung, strategia de astăzi privind sectorul energetic românesc se va dovedi eficientă și corectă!

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică având tema 105 ani de la desăvârșirea unității românilor la Alba Iulia;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"105 ani de la desăvârșirea unității românilor la Alba Iulia"

În câteva zile, toată suflarea românească, indiferent în ce colț de lume s-ar afla, va sărbători Ziua Națională a României.

Acum 105 ani, la Alba Iulia, peste 1.200 de delegați reprezentând diverse categorii sociale și etnice ale populației românești din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat în favoarea unirii acestor provincii cu Patria-mamă, România, încheindu-se astfel procesul de unificare teritorială a țării.

De la acel moment încoace, Alba Iulia a rămas capitala Marii Uniri, locul în care s-a desăvârșit idealul național pentru care generații de români, de la mic la mare, au luptat necontenit. Ulterior momentului de la 1918, Alba Iulia a fost aleasă de către Regele Ferdinand și Regina Maria pentru organizarea ceremoniei de încoronare din 1922, ce avea rolul de a marca simbolic noua realitate politică și istorică din România Mare. De Alba Iulia a fost indisolubil legat și ultimul rege al românilor, Regele Mihai I, care a purtat, pe parcursul anilor secolului trecut și până la momentul reasumării funcției de șef de stat în 1940, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.

După Revoluția din decembrie 1989 și înlăturarea odiosului regim comunist, societatea românească a dorit revenirea la simbolurile care au reprezentat o perioadă de care ne aducem aminte cu mândrie și a declarat ziua de 1 Decembrie ca Ziua națională a României. De mai bine de 30 de ani, momentul de la Alba Iulia, capitala spirituală a poporului român, ne aduce aminte tuturor, celor care ne simțim români și ne iubim țara, de tot ceea ce ne leagă, de trecutul nostru comun, de idealurile prezentului și de speranțele pentru un viitor mai bun, un viitor în care, port speranța, toți românii aflați astăzi între granițele altor state, așa cum a fost cazul și cu mai bine de un secol în urmă, se vor întoarce în interiorul Patriei-mamă.

La mulți ani, dragi români, oriunde v-ați afla!

    Daniel-Florin Ghiță - declarație politică despre Declararea și recunoașterea genocidului antiromânesc din Transilvania;

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

"Declararea și recunoașterea genocidului antiromânesc din Transilvania"

În prima decadă a lunii septembrie 2023, în contextul comemorării masacrelor comise de armata de ocupație maghiară în toamna anului 1940, în localitățile Treznea și Ciumărna din județul Sălaj, profesorul Sorin Ilieșiu, fost senator al României, a lansat un apel, adresat marilor lideri mondiali, pentru recunoașterea internațională a genocidului antiromânesc înfăptuit de Ungaria în Transilvania de Nord între anii 1940 - 1944.

Prin acest apel, profesorul Ilieșiu a solicitat și autorităților de la Budapesta (Parlament, prim­ministru, președinte) să recunoască bestialul genocid antiromânesc înfăptuit de Ungaria în Transilvania de Nord între anii 1940 - 1944, perioada în care Ungaria a comis pe acest teritoriu un bestial genocid antievreiesc.

Sute de români au fost uciși atunci, cu o cruzime deosebită, îndeosebi în prima parte a lunii septembrie 1940, cu ocazia ocupării Nord-Vestului Ardealului de către armata maghiară, după cedarea acestui teritoriu prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Cele mai mari masacre au fost comise în localitățile Ip, Treznea și Ciumărna din județul Sălaj. Și în localitatea Sărmașu din județul Mureș, în care au fost înregistrați peste 400 de morți și răniți, marea majoritate simpli țărani, inclusiv femei și copii. Zeci de mii de români au fost duși în lagăre de exterminare în Ungaria și în Germania, iar 500.000 de români au fost expulzați sau refugiați.

În perioada respectivă, atunci când o delegație românească s-a plâns prim-ministrului Teleki Pal de atrocitățile comise, șeful Guvernului Ungariei a răspuns cu cinism: "Nu se poate nuntă fără înjunghiere".

Demersul profesorului Sorin Ilieșiu constituie o premieră binevenită, necesară și justificată, și trebuie susținut de societatea civilă și de autoritățile din România.

Dar se impune și completarea acestui demers, având în vedere perioada Revoluției de la 1848 - 1849, când Ungaria a comis un genocid de și mai mare amploare și gravitate în Transilvania.

Conform unor istorici români, în perioada respectivă armata așa-zis revoluționară maghiară, aflată sub autoritatea guvernului condus de Lajos Kossuth și comandată de generalul Jozsef Bern, se face vinovată de uciderea a peste 40.000 de români, dintre care peste 100 de preoți ortodocși români care au fost spânzurați, de arderea și ștergerea de pe fața pământului a peste 300 de sate locuite de români, de sute și sute de crime barbare și atavice, de mii de schingiuiri, de execuțiile "tribunalelor de sânge maghiare" destinate exterminării românilor transilvăneni.

Acest genocid a fost comis, cu titlu de represalii, în cadrul așa-zisei operațiuni de pacificare a Transilvaniei, care a fost ordonată de Guvernul de la Budapesta, pentru că românii majoritari au refuzat să recunoască anexarea Transilvaniei la Ungaria, decisă de Parlamentul acesteia (Dieta) în martie 1848. A fost un genocid fără precedent până atunci, în cursul unei revoluții sau răscoale, în Europa și în lumea civilizată.

Relevant este că la acest genocid a participat, în calitate de ofițer, și poetul Sandor Petofi, declarat ulterior poet național al Ungariei, care a scris atunci o poezie instigatoare, cu titlul "Vreau să beau sânge de valah". Petofi are astăzi ridicate statui în toate orașele Transilvaniei cu populație maghiară semnificativă.

În motivarea apelului său, profesorul Ilieșiu a invocat că Germania a recunoscut recent genocidul săvârșit în Namibia (7 904 - 1908), iar președintele SUA, Joe Biden, a recunoscut genocidul antiarmenesc comis de Turcia (7 915 - 1916).

Se mai cuvine adăugat că Franța a recunoscut genocidul antiarmenesc, printr-o lege specială adoptată de Parlamentul de la Paris în ianuarie 2012, iar regele Marii Britanii, Charles al III-lea, a cerut, luna trecută, scuze Tanzaniei pentru masacrele comise de armata colonială britanică în cursul Răscoalei Mau Mau.

Într-un asemenea context, cer Parlamentului României să declare genocid masacrele comise de Ungaria împotriva românilor din Transilvania în perioadele de ocupație 1848-1849 și 1940-1944, sens în care să solicite, în prealabil, Academiei Române un punct de vedere motivat istoric și juridic.

Totodată, solicit Guvernului și Parlamentului Ungariei să recunoască acest genocid, să-și ceară scuzele de rigoare și să-și asume plata de daune materiale și morale față de urmașii victimelor.

    Ioan Balan - declarație politică: Competițiile electorale din anul 2024 trebuie să fie bazate pe proiecte utile pentru oameni!;

Domnul Ioan Balan:

"Competițiile electorale din anul 2024 trebuie să fie bazate pe proiecte utile pentru oameni!"

Am văzut multă îngrijorare legată de faptul că, în anul 2024, avem mai multe rânduri de alegeri și că acest lucru ar putea să fie rău pentru economie, pentru investiții, pentru finanțele țării. Îngrijorarea este în mare măsură justificată, pentru că în trecut politicienii s-au întrecut în promisiuni deșarte, iar unii chiar continuă să o facă și astăzi.

Personal, cred cu putere că, dacă anul viitor vom avea o competiție electorală bazată pe proiecte solide, utile pentru oameni, realizabile și pe rezultate concrete, vom avea cu toții de câștigat!

Vă mărturisesc că la Suceava, oamenii au văzut cu ochii lor diferența dintre promisiunile făcute ani de zile de unele partide, promisiuni care nu s-au concretizat niciodată și au ținut județul în subdezvoltare, și modul în care s-a dezvoltat județul nostru într-un timp atât de scurt, mulțumită echipei liberale din administrație, condusă de președintele Gheorghe Flutur.

Rezultatele celor mai recente cercetări sociologice, comandate chiar de alte partide politice, ne arată că încrederea în echipa PNL Suceava, în Gheorghe Flutur, în Ion Lungu, în primarii și parlamentarii liberali este cea mai mare, grație faptului că am reușit să construim în județ acele proiecte pe care oamenii le așteptau: infrastructură rutieră, infrastructură școlară și de sănătate, utilități de bază pentru gospodării, reabilitări de clădiri și multe altele.

Așadar, vă anunț de pe acum că aliații politici ai Partidului Național Liberal, în anul 2024, vor fi sucevenii și proiectele de dezvoltare pentru Suceava! Am încredere totală că sucevenii ne vor acorda din nou încrederea pentru a duce mai departe sutele de proiecte de investiții la care, în anii trecuți, doar visam. Am convingerea că, dacă în anul 2024, competiția electorală se va baza pe proiecte și pe ceea ce am făcut noi, echipa liberală de la Suceava, pentru oameni, vom fi cu siguranță pe primul loc.

    Liviu-Ioan Balint - intervenție intitulată La mulți ani, România!;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"La mulți ani, România!"

În această zi deosebit de importantă de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, când se împlinesc 105 ani de la Marea Unire din 1918, doresc să urez patriei noastre și tuturor românilor, la mulți ani!

Este o zi în care trebuie să fim mândri că suntem români, o zi în care să ne amintim de cei care au înfăptuit Unirea și să le fim recunoscători celor care s-au jertfit pentru crearea României de astăzi, o zi în care să celebrăm România și să apreciem valorile care au stat la baza statului român și care trebuie să ne ghideze și în prezent: libertate, unitate, dragoste față de țară și față de identitatea națională, solidaritate și demnitate!

La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică având titlul România trebuie să își gândească viitorul deasupra fondurilor europene!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"România trebuie să își gândească viitorul deasupra fondurilor europene!"

Deși titlul acestei declarații ar putea să vă inducă în eroare, vă asigur că principiile de dezvoltare a României, pe care voi încerca să le enunț mai departe, sunt gândite doar în contextul menținerii și chiar întăririi poziției țării noastre ca membru al Uniunii Europene. Cred cu toată tăria că România nu ar fi putut crește atât de mult economic fără sprijinul acestei privilegiate și mult dorite poziții de membru deplin al UE. Totodată, nu văd în viitor niciun alt context geopolitic sau economic în care țara noastră să aibă oportunitățile de progres financiar, social și cultural pe care le are în UE.

Având în vedere acest fapt, totuși, suntem nevoiți să vedem mai departe decât capcana propriei noastre dezvoltări economice! Da, sună paradoxal, însă tocmai viteza foarte mare de creștere economică din ultimii cincisprezece ani poate fi nu doar o oportunitate pentru viitor, ba chiar un pericol.

Privind indicatorii economici investiționali din România, observăm că principala sursă de finanțare pentru investițiile majore în economie, în infrastructură, în special, a fost reprezentată de fondurile europene nerambursabile. Cu atât mai mult, în contextul postpandemic, Programul Național de Redresare și Reziliență este o infuzie uriașă de fonduri destinate exclusiv dezvoltării infrastructurii României, în contextul european. Toate aceste zeci și sute de miliarde de euro, bani europeni, care au intrat și vor intra în perioada următoare în România, nu au avut alt scop decât creșterea accelerată a economiei românești, cu scopul final, bineînțeles, de a fi o putere economică în Europa Unită și nu o vulnerabilitate pentru toate celelalte economii vestice.

Aceste multe miliarde investite de UE în România au ridicat extraordinar de mult cota de țară și, prin urmare, încrederea investitorilor internaționali de anvergură. Consecința pozitivă a acestui fapt a fost o creștere semnificativă a prezenței companiilor foarte puternice din Occident pe piața românească, lucru benefic direct, prin investiții locale, și indirect, prin taxe, impozite, salarii.

În final, fondurile europene și investițiile străine directe în economia țării noastre au făcut ca România să intre oficial din 2019 în rândul "țărilor dezvoltate", iar începând din 2021 chiar să depășească economii puternice ale Europei cum ar fi Grecia sau Portugalia - anul acesta am depășit la unii indicatori chiar Ungaria.

Motive de bucurie și mândrie, nu-i așa? Evident că răspunsul este pozitiv, dar, din nefericire, tocmai aici rezidă și potențialul pericol pentru țara noastră, în viitorul nu foarte îndepărtat. Conform tratatelor semnate cu Uniunea Europeană, foarte curând România va începe să aibă din ce în ce mai greu și mai puțin acces la fondurile europene nerambursabile, fiindcă, de la un nivel de dezvoltare economică în sus, se consideră că țara se poate finanța și dezvolta singură, fără sprijinul direct al UE. Mai mult, în contextul războiului care provoacă distrugeri uriașe în Ucraina, atenția europeană se va muta pe reconstrucția țării vecine, o țară aproape dublă ca dimensiune față de România.

Luând în considerare aceste două aspecte care capătă accente de urgență, consider că strategia țării noastre pe termen mediu și lung trebuie să fie una foarte bine gândită și calculată. Oprirea inevitabilă a fondurilor nerambursabile ale UE către România va produce un cutremur major în economie, dacă nu vom fi pregătiți temeinic. Această pregătire se referă la folosirea la maxim a fondurilor din PNRR, deja rectificate negativ din cauza creșterii economice a României peste prognozele inițiale, în finalizarea investițiilor în infrastructura mare în domeniul transporturilor (autostrăzi și modernizarea căilor ferate), al energiei (energie verde, dezvoltarea capacităților de producție) și a tehnologiilor digitale.

Aici mă văd nevoit să fac unele precizări extrem de importante - România trebuie urgent să își modernizeze și să digitalizeze birocrația și administrația centrală și locală nu doar pentru o facilitare a comunicării intra și interinstituționale, dar și fiindcă în calitate de țară membră a UE avem acces nelimitat și nerestricționat la ultimele tehnologii ale informațiilor, rezultate ale muncii de cercetare a celor mai luminate minți din lumea occidentală!

Observăm acum, în contextul conflictului de la granița noastră, cum tehnologiile de ultimă generație determină succesul, inclusiv militar, al celor care le dețin. Pentru România este un privilegiu nu doar că beneficiază de accesul la tehnologii de ultimă oră, dar chiar este implicată activ în dezvoltarea acestora, prin prezența în marile centre urbane a celor mai puternice companii din lume. De aceea, ar fi păcat ca cele mai recente și mai puternice tehnologii din lume să nu fie implementate în administrarea statului român, ca o garanție a competitivității și eficienței.

Nu demult, vă aduceam în atenție oportunitățile pe care eforturile de reconstrucție a Ucrainei le-ar aduce pentru companiile românești din domeniul infrastructurii. Trebuie să luăm în considerare și momentul încheierii acestui război declanșat de Rusia contra Ucrainei și să fim pregătiți să luăm parte concret și consistent la acest efort de reconstrucție. Va trebui fim foarte conștienți și de posibilitatea schimbării atenției UE către noi țări candidate - Ucraina, Republica Moldova - și la consecințele asupra economiei românești.

Consider că, având viziune și o atitudine proactivă, Guvernul condus de Marcel Ciolacu poate trasa încă de acum direcțiile de dezvoltare ale României nu doar în viitorul extrem de apropiat, dar și privind cât mai departe așa cum se potrivește unei țări dezvoltate și puternice.

    Ioan Mang - declarație politică: Energia produsă pe bază de biomasă este energie verde!;

Domnul Ioan Mang:

"Energia produsă pe bază de biomasă este energie verde!"

Permiteți-mi să încep prin a vă spune că îmi doresc, și pentru copiii mei, și pentru copiii dumneavoastră și ai tuturor românilor, și pentru nepoții noștri, ca ei să trăiască într-o Românie, într-o Europă și într-o lume cât mai curate și mai sănătoase. Cu toții ne dorim un mediu mai sănătos și mai sustenabil, atât pentru noi, cât mai ales pentru generațiile viitoare.

Însă, stimați colegi, nu îmi propun, și cred că cei mai mulți dintre dumneavoastră sunt în asentimentul meu, să fac din ecologie o dogmă sau o ideologie. Eu am religia mea, creștină, care mă învață și ne învață că trebuie să avem grijă de natură și să nu ne batem joc de ea. Sunt chestiuni elementare, vechi de milenii, pe care unii par să le descopere abia acum, cu o fervoare și un fanatism demne de o cauză mult mai bună și mai corectă.

Spun asta pentru că în numele luptei împotriva schimbărilor climatice, peste tot în Europa, dar mai ales la Bruxelles, s-a ajuns la adoptarea unor decizii care nu doar că ridică mari semne de întrebare la nivel moral, ca să nu spun legal, în privința oportunității lor, dar care, mult mai rău, pun în pericol viitorul Europei și o fac dependentă, România fiind inclusă, de fel și fel de resurse energetice care ne periclitează nu doar dezvoltarea economică și industrială, ci și competitivitatea pe piețele globale, dar mai ales securitatea! Oare în interesul cui?

Spre exemplu, la Bruxelles se poate decide că viitorul stă în energia eoliană. Dacă mâine nu mai bate vântul, de poimâine viitorul aparține energiei solare. Dacă peste câteva zile e înnorat, toată lumea jură pe hidrogen. Desigur, cu aportul esențial al marilor grupuri de lobby care operează pe lângă Comisia Europeană - iar asta în condițiile în care președintele Comisiei Europene a declarat, de la tribuna Parlamentului European, în septembrie, război comercial Chinei, țara - ca să nu spun regimul - de care Europa depinde în materie de tehnologie și utilaje atât pentru energia eoliană, cât și pentru cea solară! Acesta este nivelul de haos la care s-a ajuns!

Iar dacă toate acestea nu erau de ajuns, aflăm de curând că Ministerul Energiei din România a exclus de la finanțările europene - contrar practicilor din alte state membre ale UE - stațiile de producere a curentului electric pe bază de biomasă care, vă rog să vă uitați din toate unghiurile posibile, nu este altceva decât energie verde!

Din nou, întreb, oare în interesul cui? Vi se pare că este în interesul României? Tot în interesul României a fost sau este și eliminarea minelor de cărbuni, în vreme ce țări precum Germania revin la ele? Sau, la o scară și mai mare, este în interesul Europei să depindem de mașinile electrice, pe care UE a decis să le numească verzi, interzicându-le pe celelalte, în vreme ce întreaga industrie a acestora depinde de minerit și, în forme extreme, de sclavagism? Chiar nu vede nimeni fractura logică și ipocrizia?

În concluzie, de aici, din Camera Deputaților, fac apel ca măcar în România să privim securitatea energetică pragmatic și să privim spre viitor în mod responsabil, și nu dogmatic și să nu excludem de la finanțare soluțiile cu adevărat verzi și, mai ales soluții cu tehnologie românească disponibilă deja, așa cum sunt stațiile pe bază de biomasă.

    Maria Stoian - declarație politică intitulată Sprijin esențial destinat școlilor mici pentru reducerea absenteismului și îmbunătățirea rezultatelor elevilor;

Doamna Maria Stoian:

"Sprijin esențial destinat școlilor mici pentru reducerea absenteismului și îmbunătățirea rezultatelor elevilor"

Unul dintre obiectivele primordiale ale conducerii PNL a Ministerul Educației îl reprezintă reducerea fenomenului abandonului școlar, amplificat în ultima perioadă, pe fondul crizelor succesive ce au afectat toate domeniile de activitate.

În aceste circumstanțe, menținerea prezenței elevilor la cursurile școlare este un țel esențial al decidenților educaționali, mai ales în zonele devaforizate din punct de vedere economic și social.

În opinia mea, este vital ca statul să se implice la maximum, în vederea identificării soluțiilor optime pentru susținerea copiilor de a nu abandona școala, mai ales a celor proveniți din familii aflate în risc de sărăcie.

Ultimul program lansat de Ministerul Educației este destinat sprijinului școlilor mici, printr-o serie de reforme și investiții finanțate prin Planul Național de Reformă și Reziliență, schema de granturi având o alocare financiară de 50 de milioane de euro.

Proiectul are drept țintă susținerea unităților de învățământ, în vederea derulării unor activități complexe, precum identificarea și monitorizarea elevilor aflați în risc de abandon școlar, pedagogice, extracurriculare/extrașcolare, dar și de informare, consiliere, asistență și educație a părinților/tutorilor legali. Totodată, investițiile vor fi direcționate spre acordarea de subvenții, ajutoare, premii și burse pentru beneficiarii proiectului, dar și pentru efectuarea unor lucrări de amenajare și achiziționarea de bunuri necesare bunei desfășurări a procesului educațional.

Măsurile adresate școlilor mici mai presupun organizarea unor cursuri de formare la nivel regional/național, pe teme relevante pentru prevenirea abandonului școlar, precum și achiziționarea și distribuirea unor bunuri și servicii de digitalizare, respectiv dotări cu echipamente și materiale didactice.

Scopurile principale ale proiectului sunt reducerea absenteismului, creșterea rezultatelor școlare, inclusiv recuperarea pierderilor în învățare/întârzierilor în dezvoltarea competențelor de bază (scris, citit, socotit), respectiv a competențelor corespunzătoare vârstei elevilor, dinamizarea motivației elevilor pentru învățare și continuarea studiilor și, nu în ultimul rând, dezvoltarea abilităților socio-emoționale, inclusiv autonomie, perseverență, abilități sociale, comunicare și colaborare.

Sunt convinsă că realizarea acestor investiții își vor atinge țelurile, respectiv prevenirea și reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, sprijinul fiind esențial pentru dezvoltarea armonioasă a tinerei generații.

    Marian Crușoveanu - declarație politică având titlul 4 miliarde de lei pentru afacerile românești;

Domnul Marian Crușoveanu:

"4 miliarde de lei pentru afacerile românești"

Veste excelentă pentru antreprenorii români! Săptămâna trecută, Guvernul României, la propunerea ministrului liberal al finanțelor, a aprobat majorarea cu peste 4 miliarde de lei a plafonului de garanții și, implicit, bugetul ajutorului de stat acordat sub formă de grant în cadrul Programului IMM Invest PLUS și a componentelor - IMM INVEST ROMÂNIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION și RURAL INVEST. Aceste programe au avut un real efect benefic în viața firmelor mici și mijlocii românești, contribuind la scăderea celor care au capitaluri negative sau trec printr-o situație delicată. Conform estimărilor, la fiecare leu, garanție acordată de stat prin intermediul Programului IMM Invest, companiile beneficiare întorc în economie 12 lei în următorii cinci ani.

Măsura vine în sprijinul antreprenorilor români care au manifestat un interes crescut în accesarea acestui program. De la începutul anului 2023 și până în prezent, conform datelor oficiale, au fost înregistrate 10.947 IMM-uri care au solicitat 12.501 credite în valoare de peste 14 miliarde lei. Actul normativ aprobat în ședința de guvern stabilește un plafon total al garanțiilor care pot fi acordate în cadrul schemei de ajutor de stat, până la data de 31 decembrie 2023, de 24,3 miliarde lei de la 20,2 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 4,92 miliarde euro. Noul plafon va asigura suplimentar accesul la finanțare pentru încă 4.500 de antreprenori din România, astfel că s-a estimat că până la finalul anului vor fi acordate ajutoare de stat pentru un număr de maximum 31.208 de beneficiari, față de 26.708 beneficiari cât s-a prevăzut inițial.

Statul trebuie să depună toate eforturile necesare pentru a garanta un mediu economic sănătos, concurențial, care la rândul său să aducă inovație și posibilitatea de a alege pentru cetățeanul român!

    Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată La mulți ani prosperi, Românie etern suverană într-o Uniune Europeană eliberată de reguli ostile!;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"La mulți ani prosperi, Românie etern suverană într-o Uniune Europeană eliberată de reguli ostile!"

Solemna zi de 1 Decembrie de anul acesta este un moment deosebit de prielnic pentru țara noastră, atât din perspectiva internă, cât și din cea a parcursului său actual și viitor în interiorul Uniunii Europene. La fel ca și în 1918, evenimentele care au precedat și au pregătit Unirea Transilvaniei cu România, prin proclamația Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, și acum țara noastră se bucură de auspicii favorabile și necesare dezvoltării sale pentru un orizont de timp foarte îndelungat. Eu îmi doresc ca aceste circumstanțe politice, extrem de benefice evoluției noastre ca popor, pe care le putem transforma într-unele cu adevărat remarcabile pentru statul român, să devină permanente și chiar să se amplifice în folosul României!

Dragi colegi și dragi români, faptul că Parlamentul European a adoptat acea poziție privind declanșarea modificării tratatelor UE pentru eliminarea votului în unanimitate în Consiliul Uniunii Europene, este un prim succes european care va avea ecouri memorabile pentru toate țările membre, dar și pentru statele în curs de aderare. Nu ofer mai multă considerație decât impune acest eveniment deosebit în istoria Uniunii, ci apreciez sincer șansele oferite în plus de acest prim vot, sper eu că și precursorul de facto al schimbării fundamentale a tratatelor, deci a reechilibrării forțelor decizionale.

Votul prin care este eliminată regula unanimității se traduce prin reforma capitală a Uniunii. Așadar, în viitorul destul de apropiat, nu va mai exista posibilitatea ca un singur stat să poată bloca aleatoriu decizii ale Uniunii, așa cum se întâmplă și cu aderarea noastră la Schengen. Concomitent, nu vom mai putea vorbi de absurditatea rezultată din actualele tratate ale UE care blochează multe dintre politicile de sănătate, de mediu sau de educație. Iar primirea Moldovei, cea a Ucrainei sau ale altor state, care își doresc intrarea în această construcție continentală politică, unică în lume, vor beneficia de soluții decizionale mult simplificate. Și circuitul între toate instituțiile centrale ale Uniunii către guvernele și parlamentele naționale privind impunerea unor hotărâri cât mai echitabile va fi și el mult dinamizat.

Aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității în activitatea instituțiilor UE, în special în cooperarea cu parlamentele naționale va fi îmbunătățită. Iar birocrația redundantă va fi decelerată mult mai facil. Augmentarea competențelor în sănătate și educație vor fi completate și de extinderea dreptului Parlamentului European de legiferare în domenii în care nu s-a putut implica integral până acum. Când spunem puteri sporite pentru PE, vorbim deja despre mult mai multă democrație! Iar această democratizare amplă este menită să genereze și alte noi mecanisme ca să crească participarea cetățenilor la procesul de luare a deciziilor.

În plus, noile modificări propuse și votate în această primă etapă mai includ și schimbarea numelui Comisiei în Executivul European, reducerea numărului de comisari la 15 și desemnarea acestora de către statele membre, prin rotație. De salutat este și constituirea unei forțe militare a Uniunii Europene. Tot acest cumul de reînnoire a conceptelor bazale va converge către aplicarea agendei europene și a dezvoltării și mai sustenabile, ulterioare, a democrației comunitare.

În concluzie, estimările sumbre și nerealiste privind pierderea democrației europene se vor dovedi false, printr-o viitoare decizie a Consiliului European. Cu alte cuvinte, după ce Consiliului Uniunii Europene va transmite aceste propuneri votate de PE, Consiliului European, rămâne la latitudinea șefilor de state sau de guverne ale Uniunii Europene să convoace o Convenție în acest sens, printr-o decizie luată cu majoritate simplă.

Se preconizează că Președinția spaniolă a Consiliului va trimite Consiliului European aceste propuneri înainte de finalul acestui an. Convenția de modificare a tratatelor va debuta, cel mai probabil, după alegerile europarlamentare și poate dura în medie un an. La finalul său, sunt conturate concluziile și propunerile agreate de modificare a tratatelor și transmise parlamentelor naționale și instituțiilor europene. La rândul lor, acestea trebuie să le adoptate în unanimitate. Ulterior, în baza unui vot favorabil și a aplicării etapizate a acestui registru amplu de modificări, Uniunea Europeană va căpăta valențe și mai puternice, adaptate pentru noile tipuri de provocări inedite cu care am ajuns să ne confruntăm atât la nivel comunitar, cât și la cel național.

Creșterea transparenței și împărțirea echitabilă a hotărârilor și a responsabilităților între toate instituțiile cuprinse în Uniune vor reconfirma, în mod intrinsec, suveranitatea statelor membre. Pentru acest proces complex de transformare a Uniunii, se poate remarca deja contribuția consistentă a familiei social democrate spaniole, cea care deține președinția rotativă a Consiliului, și care ar urma să continue demersurile demarate de PE. Complementar, eforturile celorlalți europarlamentari social democrați români, precum și din celelalte state membre sunt canalizate tot către îndeplinirea acestei finalități fără precedent în istoria UE. Iar dacă la instituirea țării noastre, unite, puternice și independente au contribuit antecesorii noștri și noi, toți politicienii PSD, ne vom aduce aportul, pe de o parte, ca să clădim împreună țara pe care ne-o dorim pentru noi și pentru copiii noștri, iar pe plan extern, pentru o Uniune în care România să-și câștige locul meritat!

Plin de mândria și de bucuria că sunt român, îmi exprim speranța ca acest popor să celebreze Unirea și peste multe sute și chiar mii de ani!

La mulți ani, dragi români, oriunde v-ați afla!

    Nicolae Giugea - declarație politică: Birocrații dăunează rău culturilor agricole!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Birocrații dăunează rău culturilor agricole!"

Înainte de aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, românii au fost cetățenii europeni care au manifestat cea mai mare încredere că această grupare de state democratice este cea mai bună soluție posibilă pentru a ajunge la prosperitate și pentru a garanta drepturile și libertățile fundamentale. Din păcate, în ultimele decenii, unele decizii adoptate de aparatul birocratic de la Bruxelles nu au făcut decât să crească neîncrederea cetățenilor europeni în proiectul european, ceea ce este de nedorit. De la alimentație bazată pe insecte sau carne sintetică și până la interzicerea sacrificării tradiționale a porcului în gospodăria țărănească, toate sunt propuneri de măsuri iraționale, antieuropene, adoptate de birocrați rupți de realitate, care nu înțeleg consecințele deciziilor lor.

Recent, parcă tocmai pentru a întări cele spuse mai devreme, Comisia Europeană a mai născocit o nefăcută și a propus ca, până în anul 2030, statele membre ale Uniunii Europene să reducă cu un procent de 50% utilizarea pesticidelor mai puțin periculoase și cu 65% pe cele mai periculoase, până în 2030.

La prima vedere, măsura nu pare una rea! Dimpotrivă! Scoaterea substanțelor chimice din ciclul de producție agricolă ne poate duce cu gândul la agricultură ecologică și la alimente de calitate și sănătoase. Totul pare frumos, când vedem lucrurile în această cheie. Ceea ce, însă, nu se spune este cu cât vor crește costurile de producție și cu cât se va diminua producția în aceste condiții? Cu cât va crește prețul alimentelor și câți consumatori își vor permite să își cumpere mâncare? Din păcate, la aceste din ultimă întrebări nu am văzut niciun răspuns formulat!

Mă bucură reacția colegilor din PNL, membri ai Parlamentului European, care au avut deja o reacție pe această temă, mai ales și pentru faptul că România utilizează cea mai redusă cantitate de pesticide la hectar din Uniunea Europeană. De asemenea, m-ar bucura ca, și la nivelul Uniunii Europene, în spatele deciziilor să se afle oameni cu experiență, și nu birocrați, care, prin deciziile lor nepotrivite, scad încrederea cetățenilor în construcția europeană.

    Nicolae Roman - declarație politică având tema Puterea noastră ca români - [Apă noastră cea de toate zilele...];

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Apă noastră cea de toate zilele...»"

Apa este o resursă naturală și un bun public ce nu ar trebui înstrăinată.

Apa și aerul fac parte din Creație.

Gospodărirea rațională a resurselor de apă este o componentă esențială a avuției naționale.

Legislația existentă nu garantează dreptul cetățeanului român la apa potabilă suficientă și de bună calitate și să asigure dreptul la apă, care nu este o marfă.

Aprovizionarea cu apă nu poate fi supusă "liberalizării piețelor", iar resursele de apă, ca parte a patrimoniului României, nu pot fi înstrăinate sau privatizate.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis și Parlamentul și Consiliul Europei a emis Directiva nr. 60/2000 care precizează că apa folosită în scop energetic și pentru irigații nu poate fi taxată, pentru că aceasta este o practică abuzivă în țările UE.

La finalul anului 2010, a fost majorat prețul apei uzinate de la 0,26 lei/m.c. la 1,1 lei/m.c., iar în 2020 prețul apei uzinate a ajuns la 1,14 lei/m.c.

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice, ANRSC, prin Decizia nr. 192/22.11.2021, a aprobat prețul la apa potabilă 4,15 lei + TVA/m.c. și de 3,87 lei TVA/m.c. la apa uzată.

În prezent, în România există 45 operatori care furnizează servicii conexe distribuirii apei uzinale.

În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 88/2007 al ANRSC pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciilor de alimentare cu apă potabilă și canalizare, se impun măsuri tehnice, reparații sau modernizări ale rețelelor de apă după ce pierderile depășesc 20% din producție.

Aceste pierderi să fie singura cauză a scumpirii apei la beneficiari?

Prezint informativ prețul apei furnizate de diverși operatori, valabil de la 01.12.2022, conform Deciziei nr. 200/20.11.2022 a ANRSC:

Apa Nova:

- 5,22 lei/m.c. + TVA pentru apa potabilă;

- 2,75 lei/m.c. + TVA pentru canalizare;

- 2,19 lei/m.c. + TVA pentru apa uzată;

generând un total de 10,16 lei/m.c + TVA.

Apa Regio/ Gorj: 5,38 lei/m.c. + TVA pentru apa potabilă;

Aqua Caraș:

- 7,58 lei/m.c. + TVA pentru apa potabilă;

6,21 lei/m.c. + TVA pentru canalizare;

Dunărea Brăila - 8,87 lei/m.c. pentru apa uzinată și canalizare;

Apă și Canal Galați - 8,30 lei/m.c. pentru apa uzinată și canalizare;

Apa Buzău - 8,23 lei/m.c. pentru apa uzinată și canalizare;

EcoAqua Călărași - 7,40 lei/m.c. pentru apa uzinată și canalizare.

Apa Nova gestionează, tratează, distribuie apa la consumatori, evacuează apele uzate și meteorice din București conform Contractului de cesiune din 2000. Până în prezent, această societate afirmă că a investit timp de 20 ani peste 560 milioane euro în domeniul administrat.

Conform surselor accesate, reiese că în Franța, țara de origine a firmei Apa Nova, valoarea taxelor percepute este de 50 de ori mai mică decât în România.

Unde sunt cei care trebuie să se ocupe de bunul trai al românilor? Nu mai există români pentru România?

    Nicu Niță - declarație politică intitulată Partidul Social Democrat și Guvernul condus de Marcel Ciolacu își respectă angajamentul față de vârstnici!;

Domnul Nicu Niță:

"Partidul Social Democrat și Guvernul condus de Marcel Ciolacu își respectă angajamentul față de vârstnici!"

Declarația mea politică de astăzi se referă la adoptarea Legii pensiilor.

Prin adoptarea Legii pensiilor, Partidul Social Democrat a realizat unul dintre cele mai importante obiective politice ale sale, reformarea sistemului public de pensii.

Respectăm angajamentele făcute pensionarilor, de a corecta un sistem inechitabil și de a mări veniturile, astfel încât fiecărui român care a muncit în această țară să-i fie asigurat un trai decent la bătrânețe.

Adoptarea legii cu o largă majoritate parlamentară și validarea actului normativ de către experții Comisiei Europene și ai Băncii Mondiale garantează atât sustenabilitatea pe termen lung a noului sistem de pensii, cât și stabilitatea politică privind aplicarea reformei, care anterior a fost blocată de guvernarea de dreapta din perioada 2020-2021.

Totodată, prin adoptarea noii Legi a pensiilor, în termenul convenit între Guvernul României și Comisia Europeană, PSD a realizat angajamentul său față de pensionari de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile, care ar fi putut determina înghețarea punctului de pensie până în 2070.

Din anul 2017, când PSD a deschis dezbaterea privind necesitatea reformării sistemului de pensii și până la intrarea noii Legi în vigoare de la 1 ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie a crescut de peste două ori, de la 917 lei la 2.031 lei. Cea mai mare parte a acestei creșteri s-a realizat cu PSD la guvernare. Singura perioadă în care pensiile au fost înghețate a fost în 2021, în timpul guvernării PNL-USR.

Prin adoptarea acestei legi, Guvernul condus de Marcel Ciolacu și Partidul Social Democrat au demonstrat că sunt preocupați de bunăstarea și drepturile românilor care au muncit și care merită să aibă pensii decente.

    Radu Panait - declarație politică despre Nevoia de finanțare sustenabilă a proiectelor de utilitate publică;

Domnul Radu Panait:

"Nevoia de finanțare sustenabilă a proiectelor de utilitate publică"

În declarația de astăzi aduc în discuție o problemă de o importanță majoră, care afectează dezvoltarea durabilă a comunităților noastre locale - nevoia acută și urgentă de a găsi și implementa soluții eficiente și sustenabile de finanțare pentru proiectele de utilitate publică.

Recent, am fost martorii unor cereri semnificative de finanțare din partea autorităților locale. Un exemplu elocvent îl constituie situația Companiei de utilitate publică Apaserv SA din Satu Mare, care a solicitat Consiliului Local aprobarea contractării unui credit de peste 100 de milioane de lei pentru cofinanțarea unor proiecte europene.

De asemenea, Primăria Municipiului Satu Mare a contractat un credit de peste 80 de milioane de lei pentru finalizarea unui proiect de infrastructură - al treilea pod peste râul Someș. Aceste cazuri nu sunt izolate, ci reflectă o realitate întâlnită în multe alte comunități din țară - autoritățile locale se luptă să găsească resursele financiare necesare pentru a finaliza proiecte esențiale pentru bunăstarea cetățenilor.

Pentru a răspunde acestei provocări, există o soluție inovatoare și reciproc avantajoasă - emiterea de obligațiuni municipale. Această strategie oferă cetățenilor posibilitatea de a investi direct în proiectele care le modelează comunitățile. Prin participarea la acest proces, ei beneficiază de o rată a dobânzii mai atractivă decât ar obține prin depozitele bancare tradiționale. În plus, această metodă de finanțare directă le permite autorităților locale să acceseze fonduri fără a se îndatora pe termen lung la instituțiile bancare, creând astfel un cadru financiar mai stabil și sustenabil. Aceasta nu numai că va deschide noi oportunități de dezvoltare, dar va și încuraja participarea civică activă în procesul de dezvoltare urbană și rurală.

Prin urmare, îndemn pe colegii mei parlamentari, pe experți în domeniul financiar, pe reprezentanți ai autorităților locale și pe cetățeni să colaboreze și să sprijine această inițiativă. Doar prin eforturi conjugate și prin găsirea de soluții inovatoare putem construi un viitor mai prosper și sustenabil pentru toate comunitățile din țara noastră.

    Marian-Iulian Rasaliu - intervenție intitulată Trebuie să fim uniți în România și demni în Europa!;

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Trebuie să fim uniți în România și demni în Europa!"

"Vă așteptăm de o mie de ani și ați venit ca să nu ne mai despărțim niciodată" - le transmitea Ion I.C. Brătianu, ardelenilor, după înfăptuirea Marii Uniri din 1918.

În urmă cu 105 ani, la 1 Decembrie, românii și-au împlinit un vis pentru care au luptat de generații - Marea Unire. Este cel mai important moment al istoriei Românei, de care trebuie să ne amintim cu mândrie, pentru că nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Marea Unire a fost înfăptuită prin jertfa soldaților români și abilitatea oamenilor de stat ai acelor vremuri, după doi ani în care România ajunsese în pragul desființării. De atunci, țara noastră a avut parte de momente fericite, dar și de episoade dramatice, pe care nu avem voie să le uităm și să învățăm din ele.

Am învățat de la înaintașii noștri că lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Am învățat de la înaintașii noștri că stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume. Am învățat de la înaintașii noștri că unitatea este principala condiție pentru a trece prin momentele grele.

Acum, în anul 2023, cred că trebuie să ne restabilim obiectivele de țară, iar printre cele mai importante lucruri sunt identitatea și demnitatea. Le vom prezerva dacă renunțăm la cinism, demagogie, orgolii, la setea de putere de dragul puterii. Acestea nu au ce căuta în viața publică a anului 2023. Iubirea de țară și competența trebuie să fie criteriile principale ale vieții publice.

Este timpul să rezistăm tentațiilor mărunte ale prezentului și să construim viitorul.

"Trebuie să fim uniți în România și demni în Europa" - cred că acesta ar trebui să fie mesajul care să ne călăuzească pe toți cei care avem putere de decizie, mai mică sau mai mare.

La mulți ani, români! La mulți ani, România!

    Sebastian-Ilie Suciu - declarație politică: Ultimul cui bătut în sicriul agriculturii românești;

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Ultimul cui bătut în sicriul agriculturii românești"

Am observat, în ultimii trei ani de guvernare alternativă PNL-USR-PSD, o competiție între aceste partide politice orientată să îngroape ceea ce a mai rămas din agricultura românească - care mai de care să performeze în sabotarea economiei, medicinei, învățământului și, bineînțeles, a agriculturii românești.

Totul a început cu umflarea facturilor la energie, apoi a urmat creșterea prețurilor la îngrășăminte, iar acum, pentru a le pune capac fermierilor români, premierul Ciolacu permite desfacerea liberă a produselor ucrainene pe piața din România. Până și celebra fabrică de zahăr BOD S.A., cu tradiție în producția autohtonă de zahăr încă din 1889, în prezent, această fabrică a fost nevoită să înceapă producția de zahăr cu origine ucraineană - zahăr care se vinde la un preț mai mic decât cel românesc, în timp ce este ambalat identic cu cel autohton.

Pentru a supraviețui, fermierii noștri se văd nevoiți fie să își vândă munca pe nimic, fie să își vândă afacerea cu totul și să-și caute de lucru prin străinătate.

Oare își dă seama cineva din guvern ce impact vor avea toate acestea asupra agriculturii românești? Sau sunteți într-atât de preocupați de "Slava Ucrainei", încât sunteți în stare să vă bateți joc de tradiția agriculturii autohtone?!

    Dan-Constantin Șlincu - declarație politică având titlul Măsurile promovate de PSD la guvernare, creșterea salariului minim, sprijinul pentru cei cu venituri mici și plafonarea prețurilor la energie și a adaosului comercial la alimente au contribuit la reducerea inflației și creșterea puterii de cumpărare;

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

"Măsurile promovate de PSD la guvernare, creșterea salariului minim, sprijinul pentru cei cu venituri mici și plafonarea prețurilor la energie și a adaosului comercial la alimente au contribuit la reducerea inflației și creșterea puterii de cumpărare"

Doresc să prezint câteva date privind evoluția inflației și a prețurilor la alimente, pentru a înlătura orice speculații care nu se bazează pe cifre oficiale.

Institutul Național de Statistică a publicat pe 13 noiembrie un comunicat de presă privind inflația și evoluția prețurilor de consum pentru luna octombrie 2023. Așadar, rata inflației de la începutul anului, octombrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, a fost 6,3%. Rata anuală a inflației în luna octombrie 2023, comparativ cu luna octombrie 2022, a fost 8,1%.

Așa cum a estimat PSD, inflația a ajuns în jurul valorii de 8%, după eliminarea principalilor factori care o alimentau, respectiv creșterilor speculative de prețuri la alimente și la energie. În același timp, prin măsurile promovate de PSD, respectiv creșterea salariului minim, sprijinul pentru cei cu venituri mici și plafonarea prețurilor la energie și a adaosului comercial la alimente, salariile au crescut mai mult decât rata inflației.

Deci, Guvernul Ciolacu a reușit să apere puterea de cumpărare a românilor. Dacă nu s-ar fi luat aceste măsuri, prețurile la alimente ar fi fost astăzi cu 30% mai mari!

Măsura susținută de PSD și aplicată de Guvernul condus de premierul Ciolacu și-a dovedit utilitatea. La nivel general, s-au oprit scumpirile, iar alimentele de strictă necesitate chiar s-au ieftinit. Dar fiind beneficiile probate, Guvernul a prelungit aplicarea plafonării și a extins lista categoriilor de produse

Așadar, salariile au crescut mai mult decât rata inflației în ultimul an, ceea ce indică o ușoară creștere a puterii de cumpărare. Chiar dacă cetățenii nu percep efectiv această creștere de 5,1% a salariului mediu real, ceea ce este important e că măsurile PSD au protejat puterea de cumpărare a românilor și mai ales a celor cu venituri mici, într-o perioadă economică foarte complicată din cauza crizelor externe.

Chiar dacă unele prețuri mai variază ușor, este clar pentru toată lumea că nu avem acea creștere galopantă a acestor prețuri, cum era anul trecut. Este clar că limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază a fost o măsură bună care a oprit speculațiile din acest sector.

În ceea ce privește declarația fostului premier Ciucă, și anume, că plafonarea prețurilor la alimente nu funcționează, vreau să fac următoarele precizări.

În primul rând, nu vorbim despre plafonarea prețurilor, cum a făcut dumnealui la prețurile la lapte când a fost premier, când toată sarcina a fost mutată pe micii producători de lapte. Măsura PSD a plafonat adaosurile comerciale pe distribuție și pe retail. Producătorii nu sunt afectați. Cea mai bună dovadă că limitarea adaosurilor funcționează este că în mandatul actualului premier Marcel Ciolacu prețurile la alimente pe ansamblu au scăzut cu -1,45%, în timp ce în mandatul premierului Ciucă a crescut cu 32%!

Deci, limitarea funcționează, iar cel mai important lucru este că s-a oprit acea creștere galopantă a prețurilor la alimente care pune presiune pe inflație și pe buzunarul cetățenilor. Mai avem încă multe măsuri de pus în aplicare, pentru a crește puterea de cumpărare a românilor și pentru a stimula și susține producția autohtonă, însă ne aflăm pe drumul cel bun.

    Ștefan-Bucur Stoica - declarație politică intitulată Sistemul public de pensii a fost reformat. PNL susține echitatea și sustenabilitatea pensiilor pe termen lung;

Domnul Ștefan-Bucur Stoica:

"Sistemul public de pensii a fost reformat. PNL susține echitatea și sustenabilitatea pensiilor pe termen lung"

Ceea ce rămâne în urma politicienilor și partidelor politice sunt acțiunile și faptele! Astfel, nimeni nu poate să conteste că cele mai consistente majorări ale pensiilor s-au realizat cu PNL la guvernare!

Partidul Național Liberal a reușit, din anul 2020 și până în prezent, într-o perioadă marcată de crize și probleme financiare, să majoreze punctul de pensie cu circa 60%, de la 1.265 lei, în anul 2020, la 2.032 lei, de la 1 ianuarie 2024. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că, în același timp, PNL a reușit să pună în practică mai multe măsuri pentru protejarea pensionarilor cu venituri mici, atât pentru asigurarea alimentelor, cât și pentru achitarea facturilor la energie.

Aceste măsuri sociale și majorări ale pensiilor s-au făcut chibzuit, sustenabil, fără să fie introduse impozite noi sau majorate impozitele și taxele existente. Secretul acestei reușite liberale a fost acela că PNL a demonstrat că resursele financiare pentru a putea majora veniturile populației nu pot veni decât prin susținerea ritmului accelerat de investiții publice, prin sprijinirea mediului privat românesc și prin utilizarea la maximum a fondurilor externe nerambursabile.

Parlamentarii Partidului Național Liberal au votat noua lege care reformează sistemul public de pensii și aduce echitate în rândul părinților și bunicilor noștri care au muncit o viață și au dreptul legal la o pensie decentă, fără privațiuni.

Condiția pe care PNL a pus-o a fost aceea ca majorările programate în anul 2024, mai întâi de la 1 ianuarie și, apoi, din toamnă, după finalizarea procesului de recalculare, să fie sustenabile, iar așteptările pensionarilor să nu fie înșelate.

După ce ne-am asigurat că toate majorările sunt posibile, toți parlamentarii PNL au votat noua Lege a pensiilor, o lege care trebuie corect pusă în aplicare și care va trebui să elimine orice fel de inechități dintre pensionari.

    Silviu-Titus Păunescu - declarație politică: Anual, aducem în țară 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa!;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Anual, aducem în țară 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa!"

Dintr-o țară care exporta lapte și produce lactate, România a devenit o țară importatoare și o piață de desfacere pentru întreaga Uniune Europeană, cu un deficit comercial - importuri minus exporturi - crescut de aproape 5 ori în ultimii 10 ani, potrivit datelor INS!

Anual, importăm 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa - practic 17 țări exportă pe piața românească și amintesc doar Ungaria, Cehia, Franța, Belgia, Irlanda, Spania sau Grecia, ca să acopăr o paletă geografică vastă.

Ca să înțelegeți, cum stăm, cu adevărat, la firul ierbii, și nu în realitatea politică paralelă, aflată mereu într-o logică electorală defavorabilă cetățeanului, față de momentul 1989, importurile de lapte ale țării noastre au crescut de peste 25 ori, în timp ce producția a scăzut în ultimii 30 de ani la jumătate!

Păi, ne mai putem compara noi cu Germania, țară care figurează printre cele mai importante 20 pe plan mondial, cu o producție totală de 33,1 milioane de tone, adică peste 8.000 kilograme/animal și o producție medie pe locuitor de aproape 400 de litri?! Sau cu Franța, care ocupă poziția a doua la nivelul UE, cu o producție de 25,5 milioane de tone, producția medie pe un animal fiind de 7,2 mii litri și o producție medie pe locuitor de peste 390 de litri? Ori cu Polonia, pe care neomarxiștii de la noi o privesc superior, dar care este unul dintre producătorii importanți la nivel european, realizând o producție de lapte de 14,2 milioane de tone/an, cu un randament pe animal de 6,4 mii kilograme și o producție medie pe locuitor de 370 de litri?!

Păi, România, țara de care vă amintiți o dată la 4 ani, când se apropie alegerile, are o producție de lapte de aproape 4,2 milioane de tone, cu un randament pe animal mult mai mic decât în cazul celorlalte țări importante din Uniunea Europeană, de numai 3,62 mii tone de lapte, producția pe locuitor fiind de 215 litri, ceea ce înseamnă, cât se poate de clar, că avem o slabă dezvoltare a sectorului zootehnic din România față de potențialul considerabil de care dispunem.

În aceste condiții, randamentele cu mult mai mici decât cele înregistrate în sectorul zootehnic din țări cu rezultate notabile în domeniul producției zootehnice fac ca România să importe cantități semnificative de produse agroalimentare, punând în acest sens o presiune mare asupra balanței comerciale cu produse agroalimentare.

Aceasta este realitatea, ci nu cea pe care o prezentați în presa cumpărată din bani publici sau din studiourile televiziunilor de partid!

Evident, soluții sunt, dar cine să le aplice, când prin ministere și instituții în local specialiștilor au rămas doar sinecuriștii, finii și finuțele și amantele?

    Vasilică Toma - considerații privind identificarea soluțiilor pentru problemele semnificative cu care se confruntă comunitatea persoanelor cu dizabilități;

Domnul Vasilică Toma:

Astăzi, doresc să fac referire la ziua de 3 decembrie, pentru a marca Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități și pentru a reflecta asupra stării actuale a sistemului din domeniul dizabilității în România. Este o ocazie importantă să analizăm cu atenție și să identificăm soluții pentru problemele semnificative cu care se confruntă comunitatea persoanelor cu dizabilități în cadrul acestui sistem fragmentat.

În prezent, sistemul românesc în domeniul dizabilității prezintă o fragmentare pronunțată. Procesul de evaluare a gradului de handicap este gestionat în cadrul unui singur program, inițiat la cerere și bazat pe demersul personal al individului. Deși acest sistem permite o integrare dinamică, există, totuși, multiple programe și sisteme separate, cum ar fi cel dedicat invalidității sau a adresei copiilor cu dizabilități. Acest fragment este accentuat de existența altor programe specifice în domenii precum sănătatea, ceea ce complică procesul pentru persoanele cu dizabilități și pentru instituții.

Demersul pe care trebuie să îl parcurgă aceste persoane este adesea costisitor și ineficient. Ele trebuie să depună cereri separate, să furnizeze aceleași informații și documente în mod repetat și să aștepte la cozi lungi în diverse instituții. Acest proces nu este doar obositor, dar și ineficient pentru instituții, generând suprapuneri, lacune în acoperirea populației și irosirea resurselor.

Este necesar sa avem o reformă semnificativă a sistemului, pentru a face față acestei fragmentări și pentru a o abordare integrată și eficientă. Integrarea tuturor sistemelor din domeniul dizabilității este crucială pentru crearea unui mediu în care persoanele cu dizabilități pot beneficia de servicii și sprijin într-un mod coerent și eficient.

În elaborarea unui nou set de instrumente și proceduri pentru sistemul de dizabilități, trebuie să ținem cont de această nevoie imperativă de integrare. Este esențial să creăm un cadru în care persoanele cu dizabilități să poată accesa serviciile de care au nevoie, fără a se confrunta cu bariere administrative și să se asigure că resursele sunt utilizate eficient pentru a răspunde nevoilor reale ale comunității persoanelor cu dizabilități.

Haideți să colaborăm pentru a crea un sistem mai echitabil, mai eficient și mai sensibil la nevoile persoanelor cu dizabilități. Fiecare pas pe care îl facem astăzi ne aduce mai aproape de o societate inclusivă, în care să vă bucurați de drepturi egale și să accesați viața plină de oportunități!

    Vasile Nagy - intervenție având ca subiect Ziua Națională a României;

Domnul Vasile Nagy:

"Ziua Națională a României"

Ziua de 1 Decembrie transcende orice concept obișnuit al unei festivități, evoluând într-o veritabilă punte temporală care străbate sinuozitățile istoriei colective a națiunii noastre, iluminând cu o aură specială drumul către un viitor plin de semnificații profunde. Această zi devine, în esență, un moment de transcendentală autoreflecție și conștientizare, o ocazie rară de a contempla identitatea noastră națională în lumina evenimentelor și personalităților remarcabile care au conturat traseul nostru prin veacuri.

Într-o atmosferă impregnată de solemnitate și reverență, Ziua Națională devine un sanctuar al recunoașterii, un altar pe care nu doar celebrăm realizările noastre, ci și ne înclinăm în fața jertfelor și eforturilor titanice ale celor care au contribuit la edificarea acestui mozaic național.

Mândria pe care o resimțim nu este efemeră sau superficială, ci o emanare adânc ancorată în conștiința colectivă, într-o recunoaștere solemnă a responsabilității noastre ca cetățeni ai unei țări cu o moștenire culturală și istorică impresionantă.

Noi, românii, suntem, în această perspectivă, custozii atenți ai unei moșteniri prețioase. Avem datoria de a o îngriji, de a-i păstra flacăra vie și de a o transmite nealterată celor care vor veni după noi. A fi român înseamnă a privi această moștenire nu doar ca pe o onoare, ci și ca pe o responsabilitate sacrosanctă, o conduită nobilă care transcende timpul și spațiul.

Într-o lume marcată de vicisitudini și schimbări vertiginoase, Ziua Națională devine un ecou solemn al solidarității și colaborării. Amintirea sacrificiilor trecutului ne îndeamnă să ne unim eforturile, să ne susținem reciproc în fața provocărilor contemporane și să contribuim la edificarea unui viitor radiant pentru țara noastră. Este o oportunitate de a redescoperi valoarea unității, cu convingerea că doar prin solidaritate putem depăși obstacolele cu demnitate și încredere în propria noastră putere colectivă.

Celebrarea Zilei Naționale nu se rezumă doar la rememorarea trecutului glorios, ea devine un act solemn de asumare a responsabilității pentru viitorul României. În fața provocărilor complexe ale prezentului, suntem chemați să fim arhitecții unui viitor durabil, în care valorile fundamentale ale democrației, libertății și solidarității să rămână inalterabile. Această responsabilitate nu este una abstractă sau impalpabilă, fiecare cetățean are un rol esențial în conturarea acestei evoluții, contribuind la țesutul social și cultural al națiunii noastre.

La mulți ani, dragi români!

În această zi solemnă, înălțăm privirea cu demnitate și respect către traseul nostru istoric. Ne mândrim cu realizările noastre și, cu un angajament profund, ne dedicăm eforturile pentru a clădi un viitor strălucitor pentru România. Prin unitate și devotament, vom asigura că valorile fundamentale ale națiunii noastre vor străluci mereu în inimile și acțiunile noastre, ghidându-ne într-o călătorie comună către progres și bunăstare.

Ziua Națională să fie, în permanență, o amintire vie a responsabilităților noastre față de trecut, de prezentul și de viitorul României!

    Ioan Vulpescu - intervenție despre Anul Cantemir;

Domnul Ioan Vulpescu:

"Anul Cantemir"

Prin Legea nr. 38/2023, anul 2023 a fost instituit ca fiind Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu. Pe 21 august 2023, s-au împlinit 300 de ani de la moartea lui Dimitrie Cantemir, iar la începutul acestei luni, 350 de la nașterea marelui cărturar, evenimente importante, care au trecut la fel de neobservate ca și Centenarul Marii Uniri, aniversat în 2018. Multă fală, mult advertising, nicio construcție memorială care să dureze și să contribuie la diversificarea formelor de patrimoniu cultural corelate acestor aniversări. Puțini știu însă - și e momentul, dar și contextul oportun să facem această evocare - că repatrierea osemintelor lui Dimitrie Cantemir a fost posibilă la intervenția lui Nicolae Iorga. Datorită lui am putut prăznui 300 de ani de ani de la moartea cărturarului Cantemir, la Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Nu mulți sunt cei care au citit discursul lui Nicolae Iorga despre Dimitrie Cantemir, cu prilejul aducerii în țară a rămășițelor lui pământești.

Îl descrie ca fiind un om de o curiozitate rece, așa cum numai savanții pot nutri față de cercetare, un conducător care a vrut puterea nu de dragul dominației, ci pentru binele țării lui, dar mai ales un spirit care a fost, citez, "osândit pe viață la ospitalitatea unui neam care abia se deștepta la cultura înaltă de care așa de larg se împărtășise".

Prin urmare, "el trăia în trecut". Nu de puține ori, din această așteptare ca țara lui să se îndrepte, a generat o cultură a speranței, câștigând libertăți Moldovei și jucând cu egală demnitate oricărui alt omolog la masa politicii externe europene. Însă, după cum observă Iorga, parte din puterea lui Cantemir venea din flexibilitatea și curiozitatea în fața lumii, din nevoia de a cartografia curiozități, imperii, dinastii actuale și dispărute, de a vedea lumea cu rost, de a înțelege de ce pacea e un fenomen de graniță, nu o stare de fapt. Polonia și Olanda erau pe lista lui de slăbiciuni, pentru că "aveau de propus ceva ce se va impune în vremile de azi". Și se pare că spiritul lui anticipativ a fost corect. Politica răsăriteană însemna, în timpurile sale, emancipare, o fină arhitectură instituțională, o formă de urbanism privilegiat.

Pentru toate acestea, regretul lui Nicolae Iorga este acela că lui Cantemir providența nu i-a îngăduit să îmbătrânească în scaun - am fi văzut, probabil, o altă țară, cu un caracter politic mai ferm și mai erudit.

Mă tem însă că, dacă Iorga găsea în Cantemir un om care trăia în trecut, doar pentru că acolo își găsea resursele prin care ar fi putut construi un proiect de țară mai bun, astăzi, este tot mai greu să înțelegi prin această privire înapoi altceva decât o încremenire profundă și o respingere prin ignoranță a modernizării. Nimeni nu își mai permite un Cantemir, la 300 de ani de la plecarea lui - cei care așteaptă un timp mai bun se zbat între a fi naivi și a fi utopici, cei care au dorința de a vedea alte societăți nu sunt mai mult decât turiști, iar cei care vorbesc despre Iorga și Cantemir rămân nostalgici al căror ecou, poate, va răsuna pentru cei care speră că România are puterea să se îndrepte!

    Dragoș Gabriel Zisopol - intervenție intitulată Ziua Națională a României - 1 Decembrie 1918.

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

"Ziua Națională a României - 1 Decembrie 1918"

Marea Unire din 1918, cel mai strălucitor moment al istoriei României moderne, a împlinit aspirația de secole a poporului nostru. Alipirii Dobrogei în 1878, i-a urmat după Primul Război Mondial revenirea la pământul străbun a Basarabiei, Transilvaniei și Bucovinei.

După o neutralitate de doi ani, la Ordinul Regelui Ferdinand, România intra la 27 august 2016 în Marele Război, cu scopul întregirii țării. După înfrângerile din toamna anului 1916, Armata română, în fața unui inamic superior din punct de vedere numeric și al dotării militare, era nevoită să abandoneze Oltenia, Dobrogea și Muntenia, pentru a se retrage în Moldova.

Reorganizată și modernizată, beneficiind de ajutorul primit din partea Misiunii Militare Franceze conduse de generalul Henri Berthelot, Armata României pornea în vara anului 1917 o nouă campanie care avea să fie încununată de victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz.

Deviza generalului Eremia Grigorescu "Pe aici nu se trece!", devenită simbol național al eroismului și jertfei celor 27.000 de români căzuți la datorie, ne amintește de hotărâtul și demnul "NU!" rostit de greci în fața presiunii Italiei fasciste, la 28 octombrie 1940.

Idealul național, gândit de liderii politici și militari ai vremii, consfințit pe câmpurile de luptă, dar mai ales înfăptuit prin voința națiunii române, se va realiza prin hotărârile Sfatului Țării de la Chișinău din 27 martie 1918, ale Congresului General al Bucovinei de la Cernăuți din 28 noiembrie 1918 și ale Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

Necesitatea istorică de a avea un stat național a coagulat la 1918 conștiința apartenenței la neam.

Unirea realizată acum 105 ani a fost un proces evolutiv care a culminat cu săvârșirea actului Marii Uniri.

Rezoluția votată de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918 decreta "unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România" și acorda "deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare". Aceste principii democratice enunțate în "Rezoluțiunea de Unire" se vor regăsi peste doi ani în Constituția din 1923, act fundamental ce a consacrat juridic și a exprimat politico-instituțional noua realitate a României Mari și a trasat cadrul democratic al vieții politice din anii ce vor urma.

La temelia României Mari stau cei care și-au jertfit viața pe altarul libertății neamului, eroii pe care nu îi vom uita și veșnic îi vom pomeni.

Glorie eroilor!

La mulți ani, România!

La mulți ani românilor de pretutindeni!

  Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ringo Dămureanu, înlocuit de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm astăzi lucrările ședinței Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 150.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru - de la 10.00 la 11.00 - dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; la 11.30 - votul final; iar la încheierea sesiunii de vot final - ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Dacă sunt observații cu privire la ordinea de zi?

 
     

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da, avem la ordinea de zi.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa.

 
   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să mutăm PL-x 467/2023; este vorba despre Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic "Valea Jiului" - S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan.

Se află pe poziția 19 și vă rog să fiți de acord să-l mutăm pe poziția 7.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Avem consens?

 
   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Da.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci punctul 19 devine punctul 7.

 
     

Domnul Ilie-Alin Coleșa (din sală):

N-avem consens.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

N-avem consens?

Supunem votului această modificare, pentru că nu avem consens.

Vot, vă rog.

 
   

67 de voturi pentru, 14 contra, 2 colegi care nu votează. Aprobată.

Punctul 19 a devenit punctul 7.

Domnul Gabriel Andronache, PNL.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, o modificare în cadrul ordinii de zi, și anume de la punctul 35 să mutăm Proiectul de Lege nr. 503/2023, la punctul 13 în ordinea de zi.

Vă mulțumesc mult.

Este Proiectul de Lege pentru instituirea Programului Național de Scoatere din Pericol a Patrimoniului Cultural Imobil.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Avem consens pe asta?

Avem consens.

 
     

Domnul Gabriel Andronache:

Ba da, ba da, toată lumea.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Poziția 35 ați zis, da? Devine 13. Aprobată. Avem consens în acest sens.

Domnul Ludovic Orban, la ordinea de zi?

 
     

Domnul Ludovic Orban (din sală):

Da.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

 
   

Domnul Ludovic Orban:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să vă semnalez că se perpetuează de luni bune o stare de anormalitate în Parlamentul României, în Camera Deputaților.

Sigur, nu e pentru prima oară la nivelul Parlamentului. La Senat, doamna Gorghiu i-a ținut scaunul cald domnului Ciucă, ca să aibă unde să aterizeze după ce zboară din fotoliul de premier.

Dar la Camera Deputaților suntem de la începutul sesiunii parlamentare fără președinte ales al Camerei Deputaților.

Acum, nu știu ce motive pot să stea la baza acestei evidente încălcări a Regulamentului Camerei și a funcționării normale a uneia dintre instituțiile fundamentale ale României, Parlamentul României.

Poate că conducerea PSD nu vă consideră pe niciunul dintre deputații PSD capabili să girați funcția de președinte al Camerei.

Poate că Ciolacu nu vrea să pățească ce a pățit Viorica Dăncilă, din partea celui care a fost președintele Camerei Deputaților, respectiv domnul Ciolacu.

Sau poate domnul Ciolacu nu este sigur că va rămâne prea mult timp în funcția de prim-ministru și, atunci, îl pune pe domnul Simonis să-i țină locul cald.

Poate că PSD nu are încredere că PNL votează un candidat la președinția Camerei din partea PSD.

Pe mine, personal, nu mă interesează ce stă la baza acestei situații anormale și care sunt rațiunile politice pentru care PSD și PNL refuză să respecte Regulamentul Camerei.

Ceea ce vă solicit este să respectăm Regulamentul, să aplicăm articolul din Regulament care spune foarte clar că odată cu vacantarea poziției de președinte se procedează ca la începutul sesiunii parlamentare, respectiv este ales președintele Camerei Deputaților.

Și, ca atare, vă solicit introducerea pe ordinea de zi a alegerii președintelui Camerei Deputaților; o propunere perfect corectă și regulamentară. Pentru că, sincer, am, așa, impresia, că a ajuns Camera Deputaților, așa, un fel de sat fără câini, fiecare face ce vrea.

Nici nu știu dacă să vin la microfon...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Ludovic Orban:

Cu asta termin.

Nici nu știu dacă să vin la microfon cu apărătoare de dinți, pentru că unii se ocupă de spart dinți.

E un circ permanent în Camera Deputaților.

Iar... consider că nu poți lăsa o instituție a statului într-un asemenea hal de disfuncționalitate și de anormalitate.

Deci cer introducerea...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Ludovic Orban:

...pe ordinea de zi a punctului de alegere a președintelui Camerei Deputaților.

Mulțumesc, domnule Simonis.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

 
Intervenții cu privire la subiecte de actualitate.  

Domnul Daniel Suciu.

(Domnul deputat Vasile-Daniel Suciu vine la tribună cu trei cărți.)

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Poate că era doar o nostalgie a unui fost președinte de Cameră.

Dar despre altceva doresc să vorbesc.

Ieri am avut un spectacol în Camera Deputaților, cu cărți, cu plângeri că sunt blocate în vamă niște cărți absolut necesare românilor care trăiesc în Ucraina.

Și aș avea doar două variante să cataloghez acest circ ieftin:

Varianta soft este - inadecvare;

Și varianta a doua este - o bătaie de joc.

Stimați colegi care ați umblat cu cărți pe aici ieri,

Într-o țară în care oamenii mor, într-o țară aflată în război, dumneavoastră ați crezut de cuviință să le trimiteți celor de acolo - "Iubire regăsită", "Petrecerea lui Ralph" și "Dorința", niște cărți cel mult îndoielnice, de dragoste, de dorință.

Și veniți și plângeți aici și spuneți că românii trebuie să citească așa ceva.

Și vreau să vă citesc o singură frază pe care românii de acolo, din Ucraina, ar fi trebuit să o citească - "Pe țărmul abrupt bătut de vânturi al unei insule britanice îndepărtate, destinele unei tinere nobile și a unui cavaler îndrăzneț sunt legate de încercările sorții și de dorința nestăvilită care se naște între ei". (Râsete. Vociferări.)

Stimați colegi,

Acesta este ajutorul pe care doreați dumneavoastră să-l trimiteți românilor din Ucraina... (Vociferări.) ...o țară aflată în război...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumim.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...și ați făcut circul de ieri pentru asemenea titluri? (Vociferări.)

 
     

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Taie-i microfonul!

Ce legătură are cu procedura?

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Așa ceva... (Vociferări.) ...este o bătaie de joc în stilul dumneavoastră, caracteristic.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Vă recomand...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumim.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să citiți cărți de dragoste... (Aplauze.) ...și... (Vociferări.)

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumim.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...în vremuri de război.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumim.

Am 3 vorbitori de la AUR. (Vociferări.)

Are pe procedură, domnul Ringo Dămureanu cere cuvântul. (Vociferări.)

Vrea să plece de la prezidiu.

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule președinte interimar, președinte de ședință.

Stimați colegi,

Am fost în urmă cu două zile acolo, la prezidiu, când a avut loc acel schimb de replici...

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Care este procedura?

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

...nepermis și inadmisibil.

Procedura constă în faptul că doresc să fac un anunț referitor la faptul că m-am aflat și încă sunt acolo.

Am cerut cuvântul pe procedură de la începutul ședinței.

E adevărat că 30 de ani... (Vociferări.)

O voce din sală:

Microfonul!

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

...serviciile stomatologice nu au reprezentat preocuparea niciunei guvernări și românii au rămas fără dinți în gură, dar de aici și până a-i umili public, de aici și până a vedea, de pe scaunul de președinte...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dămureanu...

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

...al Camerei Deputaților...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...care e procedura, vă rog?

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

...conducătorul autorității legiuitoare...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu mă faceți să vă...

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

...să profereze...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...opresc microfonul!

 
   

Domnul Ringo Dămureanu:

...asemenea injurii...

Procedura este că doresc să vă anunț că mă retrag, în semn de protest, de pe scaunul de secretar, în această ședință și în ședințele conduse de domnul Simonis, până când dânsul nu va prezenta public o explicație și scuze pentru gestul inadmisibil.

I-am spus-o și luni în ședință, dacă de acolo se vorbește așa, cum ar trebui să vorbească oamenii de pe stradă sau copiii la școală?

Deci apelul este la normalitate. Și cred în această normalitate.

Vă mulțumesc.

Mă voi retrage astăzi de pe scaunul de secretar. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu înțeleg, vă dați demisia?

Vă dați demisia din poziția de secretar? Sau doar astăzi plecați? (Vociferări.) Doar astăzi, am înțeles.

Domnule... domnule Buican, vă rog, dacă puteți.

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

S-a înscris?

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu, domnul Buican e secretar, în locul domnului Dămureanu.

(Domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputașților, își ocupă locul la prezidiu.)

Domnule Andrușceac, vă rog, aveți cuvântul.

Trebuie să ținem ședința, dacă unii chiulesc, n-avem ce face.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Nu mă miră deloc atitudinea pe care ar fi dorit-o domnul Suciu să fie persiflantă și plină de..., știu și eu, ironie fină, dar nu v-a ieșit, domnule Suciu...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu (din sală):

Vreți să revin la microfon?

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

...că nici ironie fină nu sunteți capabil, dar puteți, însă, să fiți un umil slujitor. Și, pentru aceasta, vă dau și dumneavoastră o carte... (Arată cartea.) - "Viață de câine". Pentru dumneavoastră. (Aplauze.)

Și pentru ceilalți colegi... (Aplauze.) ...dar nu neapărat pentru dânșii, poate o duc mai departe, la Cotroceni, am "Enigma faraonului". (Arată cartea. Aplauze.)

Orice ați citi e un lucru bun, să știți, nu doare și nu face rău.

Dacă atât ați putut înțelege dintr-un ajutor dat românilor...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

...dintr-o țară în care li se interzice învățământul în limba română, ar trebui să ne mai gândim.

Și, la fel...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

...de data asta fac apel la ceea ce președintele dumneavoastră ne-a rugat - hai să trecem peste lucrurile astea, să redevenim, dacă se poate, serioși, și să legiferăm împreună în folosul românilor.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de...

(Discuții la prezidiu cu domnul deputat Ilie Dan Barna.)

Domnul Dan Barna, de la USR, pentru că de la USR nu s-a intervenit. (Vociferări.)

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

A vorbit de la neafiliați domnul Orban.

Domnul Dan Barna, vă rog.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

A propus, n-a vorbit.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Știți că prin consens se introduce pe ordinea de zi un proiect, nu aveți consens. (Vociferări.)

O voce din sală:

Votul plenului!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Votul plenului - prin consens în ziua votului.

Vă rog, domnule Barna.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Am trăit în această... acum câteva clipe, un moment de autentică emoție.

Îi mulțumesc colegului Suciu, a citat exact postarea mea de aseară, legată de cărți.

Și faptul că PSD continuă să ia din programul și din cuvintele USR e un lucru care mai dă un pic de speranță acestei țări. (Aplauze.)

Cât despre povestea cu cărțile de aseară - ați luat maculatură și cărți de 30, 40, 50 de ani de la Editura Politică și le trimiteți sub formă de gunoi în Ucraina!

Patriotismul acesta de bătaie de joc pe care îl faceți dumneavoastră nu ajută cu nimic românii din Ucraina și situația în care se află ei!

Nu vă este rușine să le dați cărți de la Editura Politică a lui Ceaușescu, cum ne-ați dat și nouă, aici?

Ăsta e patriotismul AUR? (Aplauze.) Asta ne promiteți, întoarcerea la comunism? (Aplauze.)

Rușine! (Aplauze.)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic Valea Jiului - S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan (PL-x 674/2023) (rămas pentru votul final).  

Domnul Alfred-Robert Simonis:

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic "Valea Jiului" - S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan; PL-x 674/2023; procedură de urgență.

Din partea Guvernului, vă rog.

     

(Domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu vine la tribună.)

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Foarte scurt, domnule președinte.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dar nu v-am dat cuvântul.

Din partea Guvernului, vă rog.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

OK, mă înscriu la cuvânt, atunci.

Vreau să știu dacă au consens.

Vreau să întreb. (Vociferări.)

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Guvernului, vă rog.

 
   

Domnul Antonie Marius Negru (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Bună ziua!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Marius Negru, secretar de stat, Ministerul Energiei.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare aprobarea acordării unui ajutor de stat sub formă de grant către Societatea Complexul Energetic "Valea Jiului" - S.A., ca parte a Planului de ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, în baza Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive.

Potrivit notei de fundamentare, demersul normativ are în vedere asigurarea surselor de finanțare pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției huilei de către exploatările miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, reținându-se totodată faptul că ajutorul de stat în discuție este supus notificării Comisiei Europene.

Prin urmare, Ministerul Energiei susține Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic "Valea Jiului" - S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumim.

Comisia sesizată în fond, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru buget sau Comisia pentru industrii.

Cineva din partea comisiilor, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru industrii, Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru buget.

 
   

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic "Valea Jiului" - S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, aceasta este Cameră decizională.

La dezbaterile acestui proiect de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Economic și Social și Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare acordarea unui ajutor de stat sub formă de grant către Societatea Complexul Energetic "Valea Jiului" - S.A., ca parte a Planului de ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive, în baza Deciziei Consiliului Uniunii Europene din 10 decembrie 2010, privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic "Valea Jiului" - S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul George Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

"Opriți distrugerea sistemului energetic românesc, păstrați minele deschise!". (Arată o pancartă inscripționată cu acest mesaj.)

(Membri ai Grupului parlamentar AUR vin la tribună cu pancarte inscripționate cu: "Opriți închiderea sistemului energetic românesc!", "Opriți închiderea minelor!", "Ne opunem închiderii minelor de cărbune!", "Mine închise, viitor incert", "Închiderea minelor = insecuritate energetică", "Păstrați minele deschise!" "Mine închise = comunități distruse!", "În Germania, minele sunt deschise, în România sunt închise!").

Este incredibil cum vă bateți joc de 23% din sistemul energetic național, prin toți aceiași oameni care îl serveau și pe hoțul Virgil.

Suntem sub alt ministru, suntem sub alt minister, domnul Ciolacu se laudă peste tot că nu va închide minele, dar ce face? Își bate joc de mii de oameni care sunt acum în Valea Jiului, dar, mai mult, își bate joc de o țară.

În momentul în care nu vom mai avea încălzire pe bază de cărbune extras din țara noastră, vom deveni vulnerabili, pentru că, ghiciți ce, fotovoltaicele și eolienele nu merg pe tot parcursul anului și vom avea căderi de energie.

Noi ne-am atins ținta de poluare de acum, din 2023, ținta de poluare fixată de Uniunea Europeană pentru 2030. (Vociferări.)

Au venit unii, precum Petre Roman, care să spună că industria noastră este un morman de fiare vechi; am tăiat-o și le-am făcut pe plac altora; nu mai suntem consumatori de energie industrială.

Ce mai vreți să tăiați? Ce mai vreți să închideți?

De ce vă bateți joc de minele de huilă și lignit din țara noastră?

Opriți închiderea minelor!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Cristina Prună, de la USR.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Adevărul este că în ultimii 30 de ani v-ați bătut joc de mineritul din România.

Și o spun în cunoștință de cauză, nu ca unii care vin și se urcă pe drama mineritului și minerilor din România, și se bat cu pumnul în piept, și își doresc mai degrabă întoarcerea la un sistem ceaușist.

De ce spun toate lucrurile acestea? Pentru că vă vorbesc din experiență.

În 2017, după ce 5 mineri au murit în urma unui tragic accident la mina Lupeni, am fost în Valea Jiului și am coborât într-o mină de cărbune. Și vă spun că am văzut acolo condiții din anii ʼ70 - oameni care efectiv lucrau în niște condiții inumane, efectiv, și care și în momentul de față își pun viața în pericol zi de zi.

Aceasta este imaginea dezastruoasă a mineritului din România, pe care am văzut-o cu ochii mei.

Trist este că de-a lungul timpului au mai existat ajutoare de stat, exact așa cum face proiectul de astăzi, pe care urmează să-l votăm aici, în Camera Deputaților. Și ce s-a întâmplat? Nu s-a întâmplat nimic. Pentru că banii aceia au mers în aceeași gaură neagră, într-un sistem nereformat, într-o companie de stat care a fost căpușată, în care s-au numit politic tot felul de oameni și în care s-au dat contracte și s-au hrănit adevărate mafii în jurul acestor companii de stat.

Asta este imaginea sistemului energetic românesc, unul nereformat, în care în continuare vă numiți prietenii. Pentru că acolo șef e un tânăr de 27 de ani, fără niciun fel de experiență, un prieten al domnului ministru Burduja... (Vociferări.) ...și o să vedem din nou o imagine a dezastrului pe care împreună, dându-vă mâna, l-ați creat și o să-l girați și de acum încolo.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Cheia este reforma sistemului energetic, să lăsați efectiv investițiile să se întâmple, să nu mai blocați acei prosumatori...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

...care apar și pe care vreți să-i limitați.

Este o rușine ce se întâmplă cu sistemul energetic românesc!

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

De stat, culmea! (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Gabriel Andronache, PNL.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe ce, drept la replică?

 
     

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Niciun drept la replică! Nu s-a pronunțat niciun nume!

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar două precizări.

Ar fi bine, înainte să facem afirmații de la această tribună, să citim despre ce este vorba în proiectul supus dezbaterii.

 
     

Doamna Ilie Toma (din sală):

E greu de citit!

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Altfel, politică după ureche, nu înseamnă că vă ajută să conduceți o țară o astfel de atitudine.

Proiectul vine și spune exact acest lucru, că Guvernul României intervine pentru a menține...

 
     

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Gabriel, slugă!

Asta spune, că ești o slugă!

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

...pentru a menține aceste mine în funcțiune.

Prin urmare, rugămintea noastră este de a citi proiectele de lege înainte de a veni la acest microfon și a spune lucruri neadevărate.

Mulțumesc. (Vociferări.)

 
     

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Faci și tu politică, ce să zic!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

Din partea neafiliaților, domnul Andi-Gabriel Grosaru.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Ministerul Energiei ar trebui să facă în primul rând un studiu de impact asupra insolvenței frauduloase a Hidroelectrica și a impactului asupra sistemului energetic național, cu privire la această... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

Domnul Toma Ilie, de la PSD.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Ilie, ia și tu un sacou pe tine!

 
   

Domnul Ilie Toma:

Stimați colegi,

Lasă sacoul deoparte, am venit doar ca să vezi exact minerii din Valea Jiului și siderurgiștii pe umerii cărora dumneavoastră vă creați acum sau încercați popularitate, arată exact ca mine - oameni simpli, dar de caracter. (Râsete. Vociferări.)

Acum... (Râsete.)

"Ha-ha-ha"?

Ideea e că nu mă puteți niciodată acuza de nimic, aici e... fraților români!

Ce vreau să vă spun? Când sunteți în cădere de popularitate și de credibilitate e normal că aveți comportament din ăsta de divă... (Aplauze.) ...de ciomăgar cu comportament de divă. (Aplauze.)

Dar să vă spun ceva - viermele trufiei vă roade în continuare... (Vociferări.) ...pentru că sunteți... (Vociferări.)

Nu, domnule Simion, mă numesc domnul Toma Ilie, pe spatele căruia dumneavoastră vă creați uneori popularitate. (Vociferări.)

Dar haideți să mergem mai departe, să vă spun despre ce este vorba.

Fără acest ajutor de stat pentru minele din Valea Jiului, ele s-ar fi oprit. Ele sunt propuse spre închidere operațională de câțiva ani de zile, ar fi trebuit să se închidă, dar cu ajutorul Stângii - vă spun de fiecare dată, guvernele PSD au acordat ajutoarele necesare.

(Membri ai Grupului parlamentar AUR vin cu pancarte în fața tribunei.)

Ei, acum Guvernul Ciolacu vine și dă acest ajutor care...

(Domnul deputat Ringo Dămureanu ridică o pancartă inscripționată cu: "Opriți închiderea minelor!".)

Hai, prietene, ce-i cu ăsta? (Îi ia pancarta domnului deputat Ringo Dămureanu.)

Că nu simt nevoia de chestiuni de genul ăsta!

(Domnul deputat Ringo Dămureanu își recuperează pancarta și o arată.)

Aia să mergi în Valea Jiului să le-o arăți! (Aplauze. Râsete. Vociferări.)

Ideea e următoarea - sunt... mai există patru mine, două închise operațional, dar își continuă activitatea... (Vociferări.) ...și încă două care merg mai departe. Oamenii ăștia nu știu, ca să închizi niște mine, este nevoie de operațiuni. Aceste operațiuni, plus fronturile deschise care există, cu extragere de cărbune, care încă... cărbunele acela produce energie electrică, reglează niște inechități sociale, și acolo, și economice. (Vociferări.)

Șefule...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dămureanu, vă rog...

 
   

Domnul Ilie Toma:

...dă-te din față!

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...mai în stânga, așa.

 
   

Domnul Ilie Toma:

Ideea e... (Vociferări.)

Păi, el, văd că e șeful tău, e deasupra ta. Păi, deasupra ta. Îl ții deasupra ta? (Se adresează domnului deputat George-Nicolae Simion.)

 
     

Domnul George-Nicolae Simion:

Drept la replică!

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc, domnule Ilie Toma.

 
   

Domnul Ilie Toma:

Deci, fără acest ajutor...

Nu, domnule președinte, vă rog mult să-mi permiteți să închei, pentru că...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, nu mai dialogați cu sala, domnule Toma.

 
   

Domnul Ilie Toma:

...reprezint aici minerii...

Voci din sală:

Timpul! Timpul!

 
   

Domnul Ilie Toma:

...și siderurgiștii hunedoreni care au creat țara asta.

Cândva, în 1987...

Voci din sală:

Timpul! Timpul!

 
   

Domnul Ilie Toma:

...aduceau 11,5% din PIB-ul României, împreună cu Bucureștiul, un sfert din...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc, domnule Toma.

 
   

Domnul Ilie Toma:

...PIB-ul României.

Deci, fără acest ajutor de stat...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Toma:

...minele nu și-ar mai fi putut continua activitatea.

În așa fel, ele vor merge până în anul...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Ilie Toma:

...2032.

Vă... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, legea rămâne la votul final.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

A zis, Simion, George Simion.

Dați-mi drept la replică!

Domnule președinte, dați-mi drept la replică!

Domnule președinte de ședință, vreau să-mi dați drept la replică!

Vă rog să-mi dați drept la replică!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pronunțarea numelui nu atrage de la sine drept la replică dacă nu e jignire. (Vociferări.)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 7 alin. (1) lit. j) din Legea poliției locale nr. 155/2010 (PL-x 570/2023) (rămas pentru votul final).  

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 7 alin. (1) lit. j) din Legea poliției locale nr. 155/2010; PL-x 570/2023.

(Doamna deputat Mitrea Dumitrina solicită să ia cuvântul.)

Comisia juridică, Comisia pentru administrație sau Comisia pentru apărare, pentru prezentarea raportului.

     

Doamna Mitrea Dumitrina (din sală):

Și aveam dreptul la 2 vorbitori, am apăsat. (Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are... urgență.

 
   

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 7 alin. (1) lit. j) din Legea poliției locale nr. 155/2010.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut și a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a emis un aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susține adoptarea proiectului de lege cu propuneri și observații.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile sesizate în fond au examinat inițiativa legislativă sus-menționată în ședințe separate.

În consecință, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul George Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

În primul rând, pe procedură, și, după aceea, la obiect.

Domnule președinte de ședință,

Că înțeleg că președinte al Camerei Deputaților nu sunteți decât interimar, și nu mai dezvolt acum subiectul ăsta.

Nu e...

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dezvoltați, vă rog eu.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu e admisibil să nu-mi dați cuvântul când mi se rostește numele și când se fac referiri directe la mine.

Un sistem ceaușist, spune doamna Prună.

Da, un sistem ceaușist care a ridicat această țară din punct de vedere energetic. Au fost multe lucruri rele, dar au fost și lucruri bune.

Voci de la USR:

Ura! Ura! (Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Huiduiți și credeți că salvarea voastră e la travestiții rujați, cu peruci în păr și cu pene...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...de la o anumită Comisie.

Dar cred că...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...voi nu înțelegeți nimic din ce înseamnă viață, domnii de la USR. (Vociferări.)

Iar ca să-i răspund domnului Ilie Toma - da, ce am scris aici... (Arată o pancartă inscripționată cu: "Opriți distrugerea sistemului energetic românesc, păstrați minele deschise!".) ...este cât se poate de viabil.

Ați închis până acum minele, sub guvernările voastre, nu mai dați vina pe liberali, nu mai dați vina pe alții, că voi ați fost acolo, în Valea Jiului, tu, cu Resmeriță, cu toți infractorii din județul Hunedoara! (Vociferări.)

Și acum, dacă...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...dacă domnul primește drept la replică, referitor la procedura pe care am menționat-o mai devreme, vreau să amintesc doar alt... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Leoreanu Laurențiu, de la PNL, aveți cuvântul, vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Încă o dată vă spun, pronunțarea numelui nu atrage de la sine, automat, dreptul la replică, cu excepția situației în care... (Vociferări.) ...este jignit cel căruia i s-a pronunțat numele.

Domnule Leoreanu, vă rog.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da, revenind la ordinea de zi, la punctul 8, la PL-x 570 - este un proiect de lege pe care l-am inițiat ca o modificare la art. 7 la Legea poliției locale, la sesizarea cetățenilor cu privire la o lacună care exista, cu privire la controlul trotinetelor electrice. În ultima perioadă aceste mijloace s-au înmulțit foarte mult și, evident, au adus și foarte multe incidente în trafic. Nu exista competență pentru verificarea acestora, nu exista competență pentru a-i controla pe cei care conduc aceste mijloace de transport și, evident, atunci apăreau destul de multe probleme.

Prin această lege rezolvăm această problemă de competență a poliției locale pentru a interveni și pentru verificarea acestor mijloace de transport. Și astfel mulțumim pe cei care au dorința de a exista un control corect și legal făcut în teren.

Grupul PNL va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Ionuț Moșteanu, USR.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

De 7 ani în Parlament e prima dată când aud pe cineva că laudă comunismul în Parlament și această laudă vine de la Simion, care avea 4 ani la Revoluție. Această laudă vine de la Simion, care întâi l-a lăudat pe Putin pentru ce face în Ucraina, acum îl laudă pe Ceaușescu.

Simioane, au murit oameni atunci, România nu era un loc în care trăiai bine, România era un loc în care oamenii erau băgați în pușcărie de securiștii cu care tu acum îți faci partid, pe care îi ai în structuri în tot teritoriul,... (Aplauze.) de securiști precum cel pe care l-ai băgat în Parlament, torționar securist. (Aplauze.)

Ar trebui să-ți fie rușine pentru ce ai spus mai devreme!

 
     

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Au murit oameni să furați voi miliarde! (Vociferări.)

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Am scăpat de comunism, avem o țară liberă și în libertatea asta poți vorbi tu și maimuța lui Ciolacu! (Aplauze. Vociferări.) Și pentru asta trebuie să mulțumiți în fiecare zi, nu să vă mai aduceți aminte să vă întoarceți de fiecare dată și să lăudați regimul comunist.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Drept la replică, domnul George Simion. (Vociferări.)

Drept la replică, se dă imediat!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă mulțumesc.

Nu e intervenție din partea grupului, avem două intervenții.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Acum da!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Revenind... Se poate lua stenograma, se poate lua înregistrarea. Am spus că s-au făcut foarte multe lucruri rele în acel ceaușism, blamat de doamna Prună și de cei de la USR,...

 
     

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

De toți românii blamat!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

... dar susțin cu toată tăria că s-au făcut și lucruri bune, iar sistemul energetic național ridicat de părinții și bunicii noștri trebuie să fie evidențiat în zona de lucruri bune... (Gălăgie.)

(Un grup format din membri ai Grupurilor parlamentare AUR și USR au discuții contradictorii.)

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Tanasă! (Gălăgie.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu putem să avem... (Gălăgie.)

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dan Tanasă! (Gălăgie.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu putem să avem numai lucruri bune și lucruri... (Gălăgie.)

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Simion! (Gălăgie.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

... bune și lucruri rele! (Gălăgie.)

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Simion! (Gălăgie.)

 
     

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă rog! (Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rugați-vă colegii să se așeze în bancă, iese conflict acolo!

Domnule Tanasă! (Gălăgie.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Vă rog...

Probabil a văzut negru în fața ochilor, domnule președinte! (Gălăgie.)

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Tanasă! (Gălăgie.)

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

O să rog colegii... (Gălăgie.)

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Tanasă!

 
     

Domnul Dan Tanasă (din sală):

A pus mâna pe mine, da?!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dan Tanasă! (Gălăgie.)

Domnule Rodeanu! Domnule Rodeanu, vă rog să mergeți la locul dumneavoastră! (Gălăgie.)

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (fără microfon):

Domnule Moșteanu! Domnule Moșteanu!

Ionuț! Ionuț! Ionuț! Ionuț, pleacă de acolo! (Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Moșteanu! Domnule Rodeanu! (Gălăgie.)

Am rugămintea să vă așezați fiecare la locul lui! (Gălăgie.)

Rog liderii grupurilor parlamentare să vină la prezidiu! (Gălăgie.)

Voci din sală:

Aaa! (Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog liderii grupurilor parlamentare să urce la prezidiu! (Gălăgie.)

(Consultări.)

Am cerut liderii aici, nu viceliderii! (Se adresează domnului deputat George-Nicolae Simion.)

Am rugămintea ca viceliderii să coboare în bancă, să rămână liderii grupurilor parlamentare! (Gălăgie.)

 
     

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Vezi că te înregistrează, mă! A pornit cablajul! Ești în direct, Ionuț! E în buzunarul lui Simion! (Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Simion, vă rog să finalizați!

Vă rog.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

E o ironie, așa, nu foarte fină, grosolană, din partea partidului securiștilor să-i acuze pe alții de securism.

Să ne aducem aminte cine este Cătălin Drulă și tatăl lui Cătălin Drulă, președintele vostru de partid! Nu vă e rușine?!

 
     

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Și de putinism v-am acuzat!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog!

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să vă dau un citat la care țin foarte mult: "Omul, bunăoară, de par exemplu, dintr-un nu știu ce orice ceva, din curiozitate, nevricos cum este, intră la o idee; a intrat la o idee, fandacsia e gata! Ei, și după fandacsie cade în ipohondrie".

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna Cristina Prună, USR.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Culmea e că securiștii sunt cei mai nostalgici după comunism și asta o vedem astăzi în plenul Camerei Deputaților.

Să glorifici comunismul, în condițiile în care au murit oameni și au fost încarcerați pe nedrept, să glorifici comunismul, în condițiile în care oameni în Valea Jiului munceau să exploateze cărbune și să producă energie electrică, dar românii stăteau pe întuneric și aveau energie două ore pe zi sau se încălzeau cu tot felul de improvizații și sobe, în apartamente, pentru că nu aveau căldură, să uiți de toate ororile comunismului și să vii aici, în condițiile în care au murit oameni, în ʼ89, pentru libertate, asta arată că ne întoarcem înapoi, din cauza unora care nici măcar nu-și aduc aminte despre ce era vorba în comunism și vin aici, de la tribuna Parlamentului, și spun tot felul de aberații.

Este trist, vă spun sincer! Nu mai vorbesc de atmosfera asta pe care o creează unii aici, în Camera Deputaților, care e una efectiv nedemnă de ce ar trebui să însemne acest for!

Este o rușine ce se întâmplă și cred că ar trebui să avem niște scuze astăzi aici! (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Daniel Suciu, PSD.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimați colegi,

Am o singură rugăminte. Securiști, nesecuriști, comuniști, necomuniști, vreau să vă aduc aminte că fiecare dintre noi, când am început acest mandat, am pus o mână pe o Biblie și am jurat și vreau doar să vă reamintesc că suntem în postul Crăciunului și nimănui nu-i face cinste acest circ, această săritură la bătaie, doar pentru a fi cocoș, indiferent din ce grup parlamentar facem parte.

Dacă puteți și vă revendicați a fi plini de duh și credincioși, vă rog, abțineți-vă să facem acest spectacol în fața oamenilor care din ce în ce mai mulți nu au încredere în noi.

Abțineți-vă! (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

Stimați colegi, pentru că mai sunt o serie de vorbitori, vreau să vă reamintesc că dezbatem Legea poliției locale. (Râsete. Vociferări.)

Din partea Grupului AUR, domnul Focșa Dumitru-Viorel.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

La replică!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La replică, ce?!

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Drept la replică!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, ce, ți s-a adresat ție Suciu?

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

E pe ce a spus domnului...

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Focșa Dumitru, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Domnule președinte,

Am trecut la Poliția locală, dar știți că în weekendul ăsta Poliția locală n-a putut să funcționeze în Dobrogea, din cauză că a fost energia electrică tăiată?

Știți că ISU nu a făcut față la tot ce a fost acolo?!

Ați asistat cum s-a vândut Enelul către o firmă grecească, da?! S-au împrumutat de 800 de milioane ca să cumpere! Firmă de stat, PPC, din Grecia, cumpără Enelul, firmă de stat Enel din Italia! Și noi, în Dobrogea, am avut 47 de localități închise, școli închise, lumină electrică luată pentru mai bine de 50 de ore.

Da? Ce facem cu Poliția locală?! O desființăm sau nu?!

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Hidroelectrica!

 
   

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Și Hidroelectrica care continuă să fie vândută, da?!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Continuăm să fie vândută și noi asistăm cum se vinde totul! (Vociferări.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

Tot din partea Grupului AUR, domnul Muncaciu Sorin-Titus.

De la URS au luat doi colegi deja cuvântul, doamna Buzoianu!

Domnule Muncaciu, vă rog.

Să nu vă enervați!

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimați colegi,

Este pentru mine, personal, o mare dezamăgire faptul că oameni care nu au trăit sau nu erau conștienți, fiind copii, în comunism, să vorbească despre comunism.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Simion, de exemplu! Asta am spus și eu!

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Pentru că aici vorbim despre industria care a fost creată în comunism. (Gălăgie.)

Eram a șasea țară în Europa, din punctul acesta de vedere, dar voi sunteți niște epigoni! Nici măcar nu înțelegeți ce înseamnă să ajungi la dezvoltarea economică pe care a avut-o România în ʼ89! (Gălăgie.) Și pentru asta să vă fie rușine!

Mai mult decât atât, pentru că nu ați fost în comunism și nu știți ce înseamnă comunismul,...

 
     

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Ba am fost acolo și am stat la cozi!

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... acum îmbrățișați exact neomarxismul, ne aduceți din nou comunismul în țara asta, pentru că nu știți ce a fost comunismul! (Aplauze. Vociferări.)

Atunci când ați făcut, în PNRR, angajamentul de a închide grupurile electrogene, nici măcar nu i-ați consultat pe ăia de la Transelectrica dacă pot să țină acest circuit fără să închidă grupuri care n-au fost...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... ulterior...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

... înlocuite.

Asta ați făcut!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumim.

E bine că am înțeles și eu faptul că nu putem vorbi despre istorie niciunul din sală, că n-am trăit în epoca aceea!

De la neafililați, domnul Dancă Ionel.

Domnul deputat Dancă Ionel.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Domnule Dancă Ionel, dacă luați cuvântul, dacă nu, trecem mai departe! (Gălăgie.)

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Domnule președinte,

Vă rog să faceți o tribună mai mică pentru colegul nostru, undeva aici, la fiecare proiect de lege, astfel să-i rezolvăm problema.

Dar, domnule președinte, vă place ceea ce se întâmplă în momentul de față în sala de ședință? Este ceea ce ați semănat, domnule Simonis, pentru că ...

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Dancă, dacă la obiectul de reglementare aveți vreo intervenție, dacă nu vă tai microfonul!

 
   

Domnul Ionel Dancă:

... dumneavoastră conduceți în mod discreționar și abuziv aceste ședințe...

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă opresc microfonul dacă nu aveți ceva la obiectul de reglementare al legii!

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Trebuie chemată Poliția locală... Și am vorbit la obiect! ... ca să facem liniște în sală.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Chemați poliția și mergeți cu ei!

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Deci, domnule Simonis,...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

 
   

Domnul Ionel Dancă:

În momentul în care dumneavoastră sancționați un întreg grup de parlamentari neafiliați pentru un membru al grupului care are sancțiunea de a vorbi doar 10 secunde și nu dați timpul până la două minute Grupului neafiliaților,...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Tocmai v-am dat!

 
   

Domnul Ionel Dancă:

... este o decizie abuzivă, domnule președinte Simonis!

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Tocmai v-am dat cuvântul!

 
   

Domnul Ionel Dancă:

Nu puteți sancționa tot Grupul neafiliaților pentru un singur membru!

Revenind la subiectul discuției de astăzi, din Parlament, pentru că trebuie să vorbim despre ceea ce se întâmplă în momentul de față în această sală, lumea trebuie să știe, românii trebuie să știe - PSD închide minele din Valea Jiului. Este foarte simplu! (Aplauze.)

Ce să vezi? Nu este prima dată când PSD-ul bagă în faliment minele Lupeni, Livezeni, Lonea și Vulcan! (Gălăgie.) Tot prin decizia unui guvern PSD, înainte de 2016, ați dat un ajutor de stat ilegal Complexului Energetic Hunedoara și ați băgat în insolvență Complexul Energetic Hunedoara, (Gălăgie. Vociferări.) și ați băgat în faliment minele de la Livezeni, Lonea, Lupeni și Vulcan! Și acum veniți ca mari salvatori!

Voi ați băgat în faliment Valea Jiului!

Și, domnule Simion, nu puteți face aici elogiu sistemului energetic ceaușist, pentru că prima revoltă amplă anticomunistă a fost în Valea Jiului, în 1977... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc, domnule Dancă.

Domnul Ilie Toma, ultimul vorbitor de la PSD. (Vociferări.)

(Discuții la tribună între domnii deputați Ilie Toma și Ionel Dancă.)

V-am dat cuvântul.

Domnul Ilie Toma, de la PSD. (Vociferări.)

Domnule Dancă, vă invit să luați loc! (Vociferări.)

 
   

Domnul Ilie Toma:

N-am cum să cad pe el, ferească Dumnezeu! Face hernie dacă cad eu pe el! (Vociferări.)

Ce vreau să vă spun?

Guvernul de stânga, guvernele de stânga care s-au succedat de la Revoluție încoace, din cele 16 mine, total greșit! Nu au închis niciodată vreuna!

Acum nu vreau să spun și cine a închis și cum, că au fost guverne de dreapta! N-are importanță!

O voce din sală:

Are importanță!

 
   

Domnul Ilie Toma:

În 2015 venea guvernarea odioasă Cioloș și spunea că ultimele patru mine trebuie închise operațional. Două închise până la 1 decembrie 2016!

Însă, guvernările de stânga au venit întotdeauna și au salvat minele, au salvat problemele sociale și economice din Valea Jiului...

Voci din sală:

Ăăă! (Gălăgie.)

 
   

Domnul Ilie Toma:

Deci nu puteți! Eu n-am nimic cu vârsta dumneavoastră! Vă felicit că încercați să faceți politică, dar fiți realiști! N-are importanță că sunteți de dreapta, de stânga și de ce sunteți! Fiți realiști, pentru că minele nu funcționează de pe laptop și pe trotinetă și cățărându-vă pe cuvinte urâte când sunteți în cădere de credibilitate, v-am spus, și de popularitate.

Deci, încă o dată, Guvernul de stânga actual, prin ajutorul de stat acordat, a prelungit viața minelor din Valea Jiului, așa să știți!

Și vă mulțumesc mult pentru că m-ați ascultat. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La articole, de la 1 la 3? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege atât de dezbătut, despre Poliția locală, rămâne la votul final...

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale (PL-x 344/2023) (rămas pentru votul final).  

9. Proiectul de Lege pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale; PL-x 344/2023.

Pentru prezentarea raportului...

(Domnul deputat Cristian Buican solicită să ia cuvântul.)

Inițiator!

În calitate de inițiator, domnul secretar Buican.

   

Domnul Cristian Buican:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Sper ca această inițiativă să nu stârnească la fel de multe contradicții în Parlament, așa cum au stârnit precedentele.

Inițiativa legislativă pe care v-o propun are drept scop dezvoltarea lanțului agroalimentar scurt din România, unul dintre obiectivele prioritare ale politicii agricole comune europene.

În fapt, știm cu toții că produsele din gospodăria țărănească și din ferma mică din România au mici șanse să ajungă în frigiderul consumatorului, existând numeroase bariere financiare, juridice și chiar fizice, dacă ne gândim la faptul că în piețele agroalimentare există puține mese puse la dispoziția producătorilor.

Inițiativa legislativă oferă posibilitatea posesorului de atestat de producător agricol, autorizație de pescuit, carnet de vânător sau autorizație de exploatare a produselor forestiere, altele decât cele lemnoase, să-și înregistreze la Direcția Sanitar Veterinară un punct gastronomic local și să-l amenajeze în gospodăria proprie sau în anexe ale acesteia, unde să poată oferi la maximum 15 persoane produse gastronomice de calitate pregătite din aceste materii prime.

Gastronomia românească este una de excepție. Cu toții apreciem produsele tradiționale românești și prin votul acestei inițiative legislative vom da posibilitatea publicului larg să beneficieze de aceste produse, iar gospodăriei țărănești să-și sporească veniturile.

De asemenea, cu toții apreciem bunătățile pregătite cu diverse ocazii de mamele și bunicile noastre și această inițiativă dă posibilitatea ca acestea să fie oferite în mod legal...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionați!

 
   

Domnul Cristian Buican:

... turiștilor.

Mulțumesc colegilor din comisiile permanente care au dezbătut și au îmbunătățit această inițiativă.

Vă rog pe toți să fiți alături de gospodarii din România și să votați acest proiect care le dă posibilitatea acestora să-și vândă produsele.

Vă mulțumesc...

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă rog să acceptați prelungirea programului de lucru până ce vom dezbate și următorul punct al ordinii de zi, și anume PL-x 689/2023 (Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice).

Deci, dezbatem acest proiect pe care l-am început și următorul proiect, PL-x 689/2023, probabil câteva minute.

Supun votului prelungirea programului de lucru.

Vot, vă rog.

   

138 de voturi pentru, 23 împotrivă și 6 abțineri.

Programul de lucru a fost prelungit.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale (PL-x 344/2023) (rămas pentru votul final).  

Doamna Sandu Viorica, pentru prezentarea raportului.

   

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru antreprenoriat și turism au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale. Potrivit inițiativei, Punctul Gastronomic Local este o unitate de valorificare a producției primare locale, situată într-o localitate rurală, unde se prepară și se servesc produse culinare și băuturi, după rețete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 12 persoane simultan.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1, și amendamentele respinse, redate în Anexa nr. 2 din prezentul raport comun.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Claudiu Năsui.

Dacă se poate, la obiectul de reglementare al legii.

Vorbim de gastronomie.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

La obiectul de reglementare, domnule președinte.

Vorbim de puncte gastronomice care - atenție! - nu existau în comunism, și e important de spus lucrul acesta, pentru că s-au spus anumite lucruri de la această tribună absolut rușinoase. La 33 de ani după căderea comunismului, să glorifici în continuare acel sistem odios este o rușine și o insultă pentru toți cei care și-au dat viața ca să se termine acel sistem.

Aveau românii câteva ore de electricitate pe zi, așa funcționa acel sistem!

Nu puneți botul la acea propagandă securistică în care ni se spunea că avem de toate și că economia produce extraordinar de mult! De fapt, este exact cum au constatat foștii securiști și foștii comuniști după Revoluție, că era un morman de fier vechi, că era o industrie care producea mai puțin decât consuma, adică producea pierderi, adică producea un dezastru, producea sărăcie. Asta producea industria comunistă - securismul! Asta a produs în România! (Vociferări.)

Faptul că economiile planificate centrale au eșuat peste tot în lume... Ați încercat sistemul acesta odios, ceaușist, pe care l-ați apărat astăzi, de la tribună, într-o treime din Glob! Peste tot a eșuat, peste tot a produs același dezastru umanitar pe care l-ați văzut în România în '89!

Doamne ferește să ne întoarcem vreodată la acel sistem ceaușist, să fiți votați, să vă aplicați vreodată această doctrină neomarxistă! Pentru că neomarxismul este exact punerea la zid a marxismului, prin care a trecut deja România odată cu comunismul!

Să vă fie rușine! (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Scripnic, de la AUR.

 
   

Domnul Lilian Scripnic:

Da, mulțumesc, domnul președinte.

Indiferent cine propune acest proiect de lege - mă refer la faptul că nu noi, cei de la AUR, suntem inițiatorii acestui proiect -, noi susținem asemenea proiecte, dacă considerăm că acestea pot fi cumva benefice, așa cum este și în cazul proiectului respectiv.

Dar să nu uităm cum s-a gestionat problema comunităților rurale, în România, pe perioada celor 33 de ani, cum s-a distrus satul românesc și uneori chiar cu bună-știință.

Chiar dacă acest proiect poate fi benefic, consider că acesta nu va putea repara nici măcar cu 1% situația deplorabilă în care se află acum satul românesc, pentru că cei care au stabilit și au aplicat acele politici economice rurale au avut grijă să aducă satul românesc în faliment, la sapă de lemn.

Aș mai putea spune că tot dintr-o grijă excesivă, implementând prea multe reglementări, acest lucru a adus la incapacitatea, imposibilitatea țăranului român să-și desfășoare vreo activitate economică, și nu numai.

Ultima reglementare care îmi vine în minte acum este Legea porcului. Chiar și în acest proiect sunt prea multe limitări. Au fost limitate la 12 persoane, ulterior 15 persoane.

Lăsați țăranul român să stabilească câte persoane poate să servească în aceste puncte gastronomice!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Denisa Neagu, de la USR.

 
   

Doamna Denisa-Elena Neagu:

E bine că în timpul plenului mai avem timp să dezbatem și inițiative legislative.

Această inițiativă vine și completează cadrul legal existent referitor la înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale. Este o inițiativă bună și noi o vom vota.

Acest proiect este inițiat de PNL, același PNL care nu în urmă cu mult timp a crescut chiar și de trei ori taxele pentru antreprenorii locali. Același PNL care a crescut TVA-ul la produsele bio.

Cum vreți să-i ajutați, dacă le dați proiecte prin care se pot organiza și înființa, dar peste câteva luni dau faliment?

Să nu uităm, totuși, că le-ați crescut taxele. Ați scăzut chiar și salariile pentru cei care lucrează în sectorul agricol sau alimentar. De la 1 ianuarie vor crește și alte taxe.

Dacă se dorește cu adevărat sprijinirea antreprenorilor locali, ar trebui să le scădeți taxele, să creșteți salariile și să tăiați de acolo de unde nu trebuie, de la pensii speciale, de la sporuri nesimțite, de la instituții sau academii care nu fac nimic în afară de a toca banul public.

De la 1 ianuarie va intra în vigoare o nouă categorie de pensii speciale, cele pentru primari și pentru președinții de consilii județene. Mai aveți încă timp să adoptați proiectul USR care desființează aceste pensii speciale. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am rezolvat și cu gastronomia.

Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru, de la neafiliați.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Unul dintre drepturile pe care mi le încălcați este cel de a promova și apăra drepturile culinare și tradiționale ale gastronomiei italiene. (Râsete. Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu.

La articole, de la 1 la 14? Nu.

Dacă se susține vreun amendament respins?

 
     

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Da.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Cine?

Domnul deputat Claudiu Năsui.

La amendamente respinse, da?

Să nu încălcați vreun drept gastronomic al nimănui, vă rog!

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Nu încalc niciun drept gastronomic, domnule președinte!

E vorba de un proiect foarte bun, cel al domnului Buican, dar care are niște probleme, și anume faptul că în parcursul birocratic al lui i s-au pus câteva bețe în roate, și anume unul dintre ele este faptul că se limitează numărul de oameni care pot lua masa în aceste puncte gastronomice.

Amendamentul 1 pe care îl aveți la amendamente respinse este tocmai pentru a elimina această restricție, să poată lua masa mai mulți oameni, având în vedere că oricum e vorba doar de produsele făcute în acea gospodărie de către acei oameni, exact pe modelul similar pe care îl vedem și în Olanda și în alte țări din Europa.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

 
     

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, marginal 1, art. 1 de la amendamente respinse.

Să înceapă votul!

 
   

57 de voturi pentru, 88 de abțineri, două voturi contra și un coleg care nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Vă rog, domnule Năsui!

Nu le citiți pe toate ca să le supun la vot după aceea, să nu mai tot faceți...?

Eu vă propun să susțineți amendamentele și le voi supune la vot pe rând, ca să nu mai vă plimbați.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Nu, nu! Trebuie să știm ce votăm! Fiecare!

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da, mulțumesc domnule președinte.

Oricum e ultimul!

Al doilea amendament este nr. 3 din anexa de amendamente respinse și vizează suprabirocratizarea acestei activități.

Dacă vă uitați acolo, Ministerul Agriculturii i-a pus să aibă carnete vizate și o groază de lucruri de genul acesta de care nu e nevoie. Adică oamenii au deja procesul de avizare, așa cum este descris în lege, nu e nevoie de o extra-birocratizare a acestui proces.

Amendamentul vizează să scoatem aceste acte de acolo, tocmai ca aceste puncte gastronomice să nu fie doar o idee pe care o spunem că am făcut-o și o idee bună, dar care nu se implementează în practică. Efectiv să le vedem și în mediul rural, și la mare și peste tot unde pot ele apărea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci, marginal 3, spuneți dumneavoastră.

Articolul 5 de la amendamente respinse.

Să înceapă votul!

 
   

56 de voturi pentru, 69 contra, 21 de abțineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Domnule Nicolae Giugea, amendamente respinse aveți de susținut?

 
     

Domnul Nicolae Giugea (din sală):

Un minut! Dați-mi un minut, domnule președinte!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Păi, am dezbătut proiectul, domnule...!

Domnule Nicolae Giugea, am dezbătut proiectul! Suntem la amendamente respinse.

Dacă aveți un amendament, dacă nu...

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Stimați colegi,

Poate nu știm ce înseamnă gastronomie românească. Credem că dacă mama face oala cu sarmale acasă e suficient să mănânc eu, să mă satur și asta înseamnă!

Vreau să îl felicit pe colegul Cristi Buican pentru promovarea acestui proiect!

Și, domnilor dragi, nicăieri în lume nu o să întâlniți un restaurant cu specific franțuzesc, fiindcă bucătăria franceză este în patrimoniul mondial.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc, domnule...

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Întâlnim restaurante cu specific italian.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat, mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Felicitări pentru acest pas! Este un pas extrem de important pentru gastronomia românească!

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă mai sunt amendamente respinse de susținut?

Dacă nu, încheiem dezbaterile.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Ce a fost asta, domnule președinte de ședință?!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Un amendament căzut e un amendament respins.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Drept la replică pentru ce, domnule...?

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

A zis "italieni", corect! (Râsete. Vociferări.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice (PL-x 689/2023) (rămas pentru votul final).  

Ultimul proiect al zilei de astăzi, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice; PL-x 689/2023.

Dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Pentru prezentare raportului, Comisia pentru muncă.

Vă rog, domnule Eugen Neață.

   

Domnul Eugen Neață:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate, prin adresa PL-x 689/2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru transporturi și infrastructură; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 23 octombrie 2023.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport comun, de adoptare a proiectului de lege cu amendamente, admise și respinse,...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Neață:

... redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru, de la neafiliați.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Propun o rezolvare pentru toate aceste chestiuni și vă recomand cartea matematicianului maghiar George Pólya, "How to Solve It", adică "Cum s-o rezolvăm". (Râsete.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Antonio Andrușceac, de la AUR.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Domnule președinte de ședință,

Vă mulțumesc.

Având în vedere că această propunere legislativă este în situația de a fi respinsă pentru dublă reglementare, solicit retrimiterea la comisie a PL-x 689, întrucât este deja la promulgare PL-x 673, care are exact același obiect de reglementare.

Vă mulțumesc.

Vă rog să...

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Cu mențiunea că nu e la promulgare, e la Curtea Constituțională.

Supun votului propunerea făcută de domnul vicelider Antonio Andrușceac, de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Să înceapă votul!

 
   

35 de voturi pentru, 90 contra, 28 de abțineri, un coleg care nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Nemaifiind intervenții la dezbateri generale....

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Amendamente respinse!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Poftiți?

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Amendamente respinse!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

N-am ajuns acolo!

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

La articole, de la 1 la 7? Nu. Adoptate.

La amendamente respinse.

Avem un amendament respins. Dacă se susține?

Domnul Antonio Andrușceac.

Vă rog.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Amendamentul pe care vreau să-l fac și pe care vreau să-l motivez face referire exact la dreptatea și îndreptarea pe care vrem s-o facem tuturor celor care au fost afectați de regimul instaurat în România, de regimul bolșevic care a trimis oameni în pușcărie între anii 1940-1945, așa cum spune, trunchiind puțin, acest PL-x.

Aici se face referire doar la cei care au suferit din motive etnice. Iar eu consider că în toată istoria pe care am învățat-o fiecare dintre noi, chiar dacă unii la Bioterra, - poate o fi fost pe scurt atunci, acolo - au fost în pușcăriile comuniste oameni pe motive religioase sau politice.

Toți reprezentanții minorităților etnice au probabil înaintași care au fost trimiși în pușcăriile comuniste, care nu se regăsesc în această reglementare,...

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Deci aveți un amendament respins, înțeleg!

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

... cei pe motive religioase. Greco-catolici, catolici,...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Andrușceac...

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

... protestați, tot felul, și alții pe motive politice.

Da.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

La numărul curent...

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Titlul acestei propuneri se modifică și va avea următorul cuprins: "Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, politice și religioase". Aceasta este toată completarea.

Este depus, a fost respins în comisie.

Îl supun la vot aici, vă rog frumos.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Supun votului amendamentul solicitat de domnul Andrușceac.

Suntem la nr. crt. 1 din secțiunea "Amendamente respinse".

Să înceapă votul!

 
   

Cu 27 de voturi pentru, 7 împotrivă, 111 abțineri și un coleg care nu votează, amendamentul rămâne respins.

Propunerea a fost respinsă.

Stimați colegi, ordine de zi a fost epuizată.

Ne revedem la ora 11.30 pentru sesiunea de vot final.

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Explicarea votului!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu dăm explicarea votului la amendamente, domnule Andrușceac!

Vă mulțumesc.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru a începe sesiunea de vot final.

Vă propun să facem un vot de control.

Vă rog să vă setați consolele.

3, 2, 1.

Vot de control, vă rog.

 
   

Doamnelor și domnilor deputați,

Dați-mi voie să anunț și să salut prezența la balcon a internilor care urmează programul de internship în cadrul Senatului României. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 67/2023) (adoptat);

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 67/2023.

Vot, vă rog.

   

184 de voturi pentru, 18 împotrivă, două abțineri și un coleg care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind reglementarea utilizării unor alimente noi autorizate în prepararea/producerea produselor alimentare, precum și a etichetării și comercializării acestor produse pe teritoriul României (PL-x 493/2023) (adoptat);

Legi ordinare. Adoptări

2. Proiectul de Lege privind reglementarea utilizării unor alimente noi autorizate în prepararea/producerea produselor alimentare, precum și a etichetării și comercializării acestor produse pe teritoriul României; PL-x 493/2023.

Vot!

   

170 de voturi pentru, două împotrivă, 41 de abțineri și un coleg care nu votează. Adoptat.

Proiectul...

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Explicarea votului!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Ionuț Moșteanu, de la USR.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Marele lider social-democrat, Marcel Ciolacu, premierul României, și-a văzut visul cu ochii - a câștigat bătălia cu făina de greieri.

Marele lider social-democrat, premier într-o țară în care 1.500.000 de oameni trăiesc cu salariul minim...,

 
     

Domnul Daniel-Florin Ghiță (din sală):

Hoților!

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

...în care avem două milioane de bolnavi de diabet, pentru că mulți dintre ei nu se pot alimenta așa cum trebuie, în care 51% din copiii României sunt în risc de sărăcie, mai ales la sat, 74% din copiii în risc de sărăcie sunt în mediul rural și asta le afectează dreptul la educație și la o creștere așa cum ar trebui să fie.

Domnule Ciolacu... (Vociferări.) ...și în tot timpul ăsta... (Vociferări.) ...cu această situație în țară, în fața ochilor dumneavoastră, vă bateți cu făina de greieri... (Vociferări.) ...fiți om de stat... (Vociferări.) ...și uitați-vă și ocupați-vă de lucrurile care contează! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Sorin Muncaciu.

 
   

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimați colegi,

Va să zică noi am introdus un PL-x cu același subiect care viza să nu introducem în această țară produse rezultate din prelucrarea insectelor până când la nivel internațional nu sunt suficiente studii care să ne arate că chitina, care este un polizaharid, din acesta, liniar, pe care noi nu îl digerăm, poate să constituie un aliment.

Și ce faceți dumneavoastră? Respingeți proiectul meu de lege; în schimb, adoptați proiectul-copie al domnului Ciolacu.

Păi, dacă nu lăsați să se introducă acesta în produsele românești, cine credeți dumneavoastră că, sănătos mintal, ar introduce făină de insecte în cozonac? Serios?

Este o lege fără obiect. Este absurdă.

Ori interzicem făina prelucrată din insecte total în industria noastră alimentară, a produselor acestora, ori nu faceți legi din astea, de pomană, pentru că nimeni n-o să bage făină de insecte în cozonaci sau în sarmale, e absurd.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Marius Budăi, de la PSD.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este impresionantă grija colegilor de la USR asupra cetățenilor din România, numai că n-aș fi luat cuvântul, dar când am auzit că se vorbește despre salariul minim...

Nu e așa că atunci când ați fost la guvernare ați făcut ceea ce ați promis - taxe zero pe salariul minim? N-ați făcut nimic.

Nu-i așa că atunci când ați fost la guvernare, ați majorat pensiile? N-ați făcut nimic.

Rămâne totuși ceva după guvernarea dumneavoastră - un miliard de euro pentru vaccinuri.

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru, de la neafiliați.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

În continuare avem probleme cu produse falsificate, care fac referire la produsele originale și care sunt comercializate pe teritoriul României.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2023 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate și din împrumuturi contractate cu instituțiile financiare internaționale (PL-x 490/2023) (adoptat);

Domnul Alfred-Robert Simonis:

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2023 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură publică de sănătate cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului Sănătate și din împrumuturi contractate cu instituțiile financiare internaționale; PL-x 490/2023.

Vot, vă rog.

   

207 voturi pentru, 27 contra, două abțineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Domnul deputat Alin Coleșa, de la AUR.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc.

Deci iarăși un împrumut de două miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiții.

Se împrumută, s-au tot împrumutat, vezi Doamne!, pentru a investi în sănătate sau în infrastructură. Însă avem spitale? Avem servicii medicale de sănătate? Avem infrastructură? Evident că nu.

Avem datorii imense? Evident că da.

Deci banii nu s-au folosit și nu se folosesc în scopul declarat în lege, ci sunt direcționați către rostogolirea și mărirea datoriei externe.

Și suntem de acord ca aceste investiții să se facă din împrumuturi nerambursabile sau de la bugetul de stat.

La Comisia pentru buget, colegii mei au cerut defalcarea exactă pe spitalele care vor fi finanțate. Nu au primit acest lucru.

Evident că banii vor fi iarăși direcționați către alte scopuri.

Ca atare, nu am votat acest proiect de lege care este o minciună și o bătaie de joc.

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Emanuel Ungureanu, USR.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

740 de milioane de euro! 740 de milioane de euro...

 
     

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Un miliard de euro, băi!

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...aceasta este suma pe care Rafila a abandonat-o pentru a construi spitale noi și asta ar fi însemnat salvare de vieți.

DNA nu l-a băgat la pușcărie, nu-l anchetează...

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Încă.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...nu face absolut nimic, nici măcar pentru dosarul de 30 de milioane de pastile de iod pe care acesta nu le-a distribuit la populație -altă pagubă de milioane de euro.

Nu anchetează DNA niciun pui de securist.

Motivul este extrem de simplu, Rafila a și spus - 740 de milioane de euro puși gratuit... (Vociferări.) ...de Ghinea, de Drulă, de Voiculescu, în PNRR... (Vociferări.)... îi poate arunca fiul fostului șef al Securității din Arad, torționar, la gunoi, fără să i se întâmple nimic.

 
     

Domnul Daniel-Florin Ghiță (din sală):

Vlad Voiculescu, la pușcărie!

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Și ce face DNA astăzi pe omul pus de securiști, Voineag, cu opoziția? O bagă în dosare, ca să spună că suntem toți la fel.

Nu, noi, USR, am pus două miliarde de euro pentru spitale noi, și voi, hoțește, i-ați scos de acolo, 740 de milioane de euro... (Aplauze.) ...punând viața în pericol a zeci de mii de români. Și DNA nu face nimic. (Aplauze.)

Să vă fie și să le fie rușine! (Aplauze. Vociferări.)

 
     

Domnul Daniel-Florin Ghiță (din sală):

Voi furați cu miliardele!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, voi avea eu o intervenție.

(Coboară la tribună.)

 
     

Domnul Daniel-Florin Ghiță (din sală):

Hoților!

Vlad Voiculescu, la pușcărie!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

Stimate colegi,

Stimați colegi,

Există momente, în politică, dar și în viața de zi cu zi, când e mai bine să taci.

Să fii reprezentantul unui partid care este acuzat de instituțiile de Parchet din România de furtul a unui miliard de euro din banul public...

 
     

Domnul Daniel-Florin Ghiță (din sală):

Hoților!

Vlad Voiculescu la pușcărie!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

...apărarea ta să fie că nu i-ai furat, ci doar i-ai aruncat la gunoi, i-ai risipit, că, vezi Doamne!, oportunitatea nu se poate investiga și nu s-a furat miliardul, s-a aruncat la gunoi!

Să vorbești, în același timp, de pastile care au costat un milion sau două, să vorbești de spitale pe care n-ai fost în stare nici să le demarezi cât ai fost la guvernare, să acuzi pe actualul ministru al sănătății pentru că cei de la Comisia Europeană au cerut, din cauza "performanței" economice de acum 2 ani, să tăiem două miliarde din PNRR, așa a fost să fie, iar partea de sănătate a pierdut 700 de milioane!

Spitalele care au picat din PNRR au fost transferate pe împrumuturile BEI și pe alte surse de finanțare.

Dar rămânem cu această concluzie - să fii partidul care te-ai inventat ca partid, ca structură politică, pe sloganul "Fără penali în funcții publice" și astăzi să ai toți penalii pe listele de europarlamentare acuzați că au furat un miliard de euro... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Voci de la PSD:

Hoții! Hoții!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

...și să vii să ne ții lecții... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Voci de la PSD:

Hoții! Hoții!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis (de la tribună):

...să vii să ne ții lecții despre spitale și despre pastile de iod... (Vociferări. Gălăgie.) ...înseamnă că n-ai minte. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

(Revine la prezidiu.)

Voci de la PSD:

Hoții! Hoții! (Vociferări. Gălăgie.)

 
     

Domnul Radu-Mihai Cristescu (din sală):

Penalii! (Vociferări. Gălăgie.)

 
  Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 378/2023) (adoptat);

Domnul Alfred-Robert Simonis:

4. Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; PL-x 378/2023.

Să înceapă votul.

   

233 de voturi pentru, o abținere, un coleg care nu votează. Adoptat.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Explicarea votului!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat George Simion, de la AUR.

Neafiliații explică votul la finalul ședinței.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Pe acest punct.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pe acest proiect, la finalul ședinței.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Nu mai am timp.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog, domnul Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Nu mai dialogați cu sala, domnule președinte interimar!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Asta chiar trebuie să fac eu, dumneavoastră nu dialogați cu sala!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

O să încep această alocuțiune spunând că cei de la Agenția Națională de Integritate nu și-au făcut treaba până în acest moment cu privire la mulți dintre cei prezenți aici. Și există dosare, se pot analiza.

Preferați, cum ați făcut la justificarea votului anterior, să dați vina unii pe alții, care ați furat mai mult din România, care ați furat mai mult în timpul pandemiei, care aveți mai multe dosare penale și pe care au pus procurorii și Serviciile să facă acele dosare penale.

Nu este un mediu tocmai normal pentru a conduce o țară. De fapt, nu se conduce țara. Stăm să ne blocăm unii pe alții, exact ca în acel banc în care Aghiuță ajunge în Iad și preferă să meargă la români, că ăștia își dau singuri în cap.

Aveți grijă ce instrumente folosiți, inclusiv legat de ultimele zile, pentru că s-ar putea să cădeți singuri în groapa pe care o săpați altora!

Și asta vine de la mine, care sunt unul dintre cei mai tineri dintre dumneavoastră, am 37 de ani.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Emanuel Ungureanu, USR.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Ne-am străduit, de-a lungul anilor, noi, cei de la USR, să întărim această instituție... (Vociferări.) ...numită ANI, pentru a fi echidistantă. V-ați pus un om de la PSD acolo, care face dosare doar pentru cei din opoziție.

Este rușinos că, după foarte multe luni de la momentul în care am depus o sesizare la ANI, care să îi controleze averea lui Rafila, ANI nu a putut să ne explice... (Vociferări.)

 
     

Domnul Daniel-Florin Ghiță (din sală):

Și lui Barna!

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...cum poate un bugetar care a lucrat doar la stat, în acte, să aibă milioane de euro avere. (Vociferări.)

Vorbiți în mod mincinos despre un miliard de euro pe vaccinuri. Niciodată nu s-a dat o asemenea sumă. Rafila a fost însă în Grupul consultativ de la Cotroceni, plin de securiști ca el, care lua deciziile în pandemie... (Vociferări.) ...de acolo veneau analizele, prin CNCAV, prin domnul colonel de la SRI, Gheorghiță, și se luau deciziile până la Cîțu, de la PNL.

Aduceți-vă aminte că Rafila, care a fost în centrul deciziilor din pandemie, de la Iohannis, nu a spus niciodată nimic despre vaccinuri. Și eu vă spun motivul, pe care puteți să îl verificați în ședințele voastre de partid. Întrebați-l, cum îi spuneți voi, Anduțule, Sandule, ai avut contracte de sponsorizare de la Pfizer? (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bravo! Bravo! Felicitări!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Nu noi spunem că ați furat un miliard, Parchetul, domnule Ungureanu.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic Valea Jiului - S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan (PL-x 674/2023) (adoptat);

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2023 privind acordarea unui ajutor de stat Complexului Energetic "Valea Jiului" - S.A. pentru închiderea și punerea în siguranță a extracției de huilă din cadrul exploatărilor miniere Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan; PL-x 674/2023.

Vot, vă rog.

   

190 de voturi pentru, 30 contra, 15 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Domnul deputat Miruță Radu-Dinel, de la USR.

 
     

Domnul Daniel-Florin Ghiță (din sală):

Cere la ANI ca să-l verifice pe Drulă!

 
   

Domnul Radu-Dinel Miruță:

De 33 de ani conduceți țara asta, ba PSD, ba PNL, iar după 33 de ani în Valea Jiului s-a ales praful în zona de energie, în tot bazinul Oltenia s-a ales praful în zona de energie, iar dumneavoastră, acum, într-o ipocrizie fantastică, încercați să vă uitați în stânga și în dreapta... (Vociferări.) ...și să identificați pe cineva vinovat. (Vociferări.) Dumneavoastră, care astăzi, în timp ce noi discutăm... (Vociferări.) ...vă spargeți capetele... (Vociferări.) ...despre cine să pună directori la Complexul Energetic Oltenia. Că sunt 5 și nu se împarte la jumătate... (Vociferări.) ...că vreți unul - doi și jumătate, unul - doi și jumătate.

S-a ales praful de sistemul energetic național, pentru că dumneavoastră de 33 de ani n-ați știut decât să-l căpușați. L-ați căpușat și îl căpușați în continuare, ducând România în situația de a nu mai putea aprinde nici instalațiile de bec fără să importe energie electrică din străinătate. (Aplauze. Vociferări.)

 
     

Domnul Daniel-Florin Ghiță (din sală):

Păi, de ce n-ați făcut voi când ați stat la Guvern?

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Dumitru Coarnă, AUR.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pot să constat că Partidul AUR este singurul partid care s-a opus închiderii sistemului energetic din România. (Aplauze.)

Apropo de 33 de ani... (Aplauze.) ...în 1989, România producea 21.000 de megawați, repet, 21.000 de megawați. Aia însemna că avem o industrie puternică.

 
     

Doamna Denisa-Elena Neagu (din sală):

N-a fost niciodată!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Astăzi România produce 7.500 de megawați și consumul e de 7.600 de megawați. Deci suntem pe un deficit de 1.000 de megawați.

Iar, în aceste condiții, dumneavoastră, cu mult cinism, veniți și spuneți că mențineți, când închideți.

Citiți foarte bine acest PL-x și o să vedeți că aveți posibilitatea b, să închideți acele mine.

Așa ați procedat și cu Termo Mintia, ați vorbit că o mențineți și ați închis-o.

Deci PSD, PNL, UDMR și USR - să nu uităm de USR, că vorbiți acum cu mult aplomb despre energie, dar voi ați trasat acele jaloane în PNRR, pentru că și acest PL-x este un jalon în PNRR scris de domnul Ghinea, colegul dumneavoastră!

 
     

Domnul Daniel-Florin Ghiță (din sală):

Bravo! Bravo!

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Situația de fapt indică un singur lucru - Partidul AUR este singurul care s-a opus și se va opune acestei bătăi de joc, acestei închideri energetice a României.

Uitați-vă pe consum, cum scade în mod constant! Aia, că atitudinea dumneavoastră implică și indică clar că închideți economia din România.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Toma Ilie, de la PSD.

 
   

Domnul Ilie Toma:

Eu vreau doar să vă mulțumesc pentru votul dat astăzi.

Ajutorul de stat venit de la Guvernul actual, Ciolacu, salvează minele pentru încă câțiva ani de zile.

Prelungirea vieții lor poate fi făcută până în anul 2032, când există acea înțelegere cu Uniunea Europeană, pe care în 8 ani sau cât o mai fi până atunci, 9 ani, ne-o mai putem schimba, cu ajutorul bunului Dumnezeu și cu oameni, dacă sunt cu suflet pentru România, prelungi ca și în alte țări.

Dar, vă repet, votul dumneavoastră de astăzi salvează minele, cele 4 mine din Valea Jiului, le duce activitatea mai departe. Și ce va veni, vom vedea.

Eu sper că totuși vom reuși și prin activitățile noastre politice viitoare să prelungim viața minelor din Valea Jiului și producția de energie electrică pe bază de cărbune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Virgil Popescu, de la PNL. (Vociferări. Gălăgie.)

 
     

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Hoțul de la Energie! Hoțule!

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă mulțumesc pentru votul de astăzi. Chiar Valea Jiului este salvată, asigură locurile de muncă până în 2032 și, evident, oamenii vor avea un orizont de timp.

Dar nu pot să nu observ că de la Moscova astăzi a venit clar directivă - nu votați! - și așa s-a și întâmplat. Asta este. Moscova dictează încă, printr-un anumit partid, în România.

Mulțumesc.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Hoțule! Hoțule! Hoțule!

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Și încă ceva. Tot văd un laitmotiv, de cineva, un băiat de-al lui Putin, că tot îmi zice "hoț".

Bă, băiatule, chiar ești prost! (Vociferări. Gălăgie.)

 
     

Domnul Antonio Andrușceac (din sală):

Să vă aud, domnule președinte de ședință, sancțiune! (Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimați colegi!

Doamna deputat Gavrilă Anamaria, de la neafiliați.

 
     

Doamna Anamaria Gavrilă:

Sub 30% dintre oamenii din Valea Jiului - Petroșani, Vulcan, Uricani, Petrila și așa mai departe - au fost la vot în 2020. Iată că nici cel mai mare partid din Hunedoara nu mai are atât de multă susținere. Nici măcar oamenii nu mai merg la vot.

Cu părere de rău ne amintim că acum un an, un domn de la PSD umbla cu un cărbune pe la studiourile din Antena 3, promițând multe, multe investiții pentru Valea Jiului; promițând chiar investiții din Fondul de modernizare.

Am arătat acolo, atunci, negru pe alb, că nu există în această listă aceste investiții care se promiteau. Și se promit în continuare. (Vociferări.)

Nu există, domnule Stroe, niciunde, nu există. Dar e bine să le tot spuneți. Se mai schimbă investițiile, de la... de la ministru la ministru, se schimbă investițiile.

Ce trebuie oamenii din Valea Jiului să știe este că puterea este la ei de fapt. Puterea nu mai trebuie dată la politicienii care îi amețesc de cap, de la un ministru la altul. Puterea este la ei, pentru că 70% nu au mers la vot. Puterea este la ei, să-și aleagă alt partid, să își aleagă ei candidați din rândul lor, oameni care știu exact ce trebuie să se facă în Valea Jiului.

Mulțumesc mult.

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumim.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art. 7 lit. j) din Legea poliției locale nr. 155/2010 (PL-x 570/2023) (adoptat);

6. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 7 lit. j) din Legea poliției locale nr. 155/2010; PL-x 570/2023.

Vot, vă rog.

   

228 de voturi pentru, o abținere, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, explicarea votului.

 
     

Domnul Dumitru Coarnă:

Am votat "pentru".

Mulțumesc, domnule președinte.

Dar rugămintea mea ar fi să constatați încălcarea Regulamentului de către domnul fost ministru trădător, Virgil Popescu, care de la microfonul Camerei adresează cuvinte și expresii jignitoare.

 
     

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Dar tu ce faci acum?

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Nu, eu nu fac nimic, doar aduc la cunoștință...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc, domnule Coarnă.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

...că acest trădător jignește sala.

 
     

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Invective sunt.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulțumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

Era explicarea votului la proiect. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Virgil Popescu. (Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Ce să faci? Așa e când Moscova îți dă pe scurt rapid și un milițian reșapat vine aici și proferează jigniri! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Asta e, ești milițian, milițian rămâi!

(Domnul deputat Georgel Badiu solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Badiu, a vorbit deja, la explicarea votului, domnul Coarnă.

 
     

Domnul Georgel Badiu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

N-aveți procedură în timpul sesiunii de vot final. (Vociferări.)

 
  Proiectul de Lege pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale (PL-x 344/2023) (adoptat);

7. Proiectul de Lege pentru înființarea și funcționarea Punctelor Gastronomice Locale; PL-x 344/2023.

Vot, vă rog.

(Discuții la prezidiu cu domnul deputat Georgel Badiu.)

   

235 de voturi pentru, un coleg nu votează. Adoptat.

Domnul Dumitru Coarnă, de la AUR, explicarea votului. (Vociferări.)

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

Pot să înțeleg de ce domnul ministru urăște Miliția. A fost un pic prin arestul IPJ Mehedinți. (Râsete. Aplauze.) Ați fost reținut... Râsete. Aplauze.) ...24 de ore și vă înțeleg ura... (Aplauze. Vociferări.) ...pe care o manifestați față de organele statului...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Coarnă...

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

...care v-au introdus...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...ceva de explicat la proiect.

 
   

Domnul Dumitru Coarnă:

...în arest pentru niște fapte penale.

Mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Ceva de explicat la proiect, că...

(Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Muncaciu, nu mai puteți lua cuvântul, întrucât a vorbit din partea grupului domnul Coarnă. Un coleg poate explica.

(Domnul deputat Virgil-Daniel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Domnul... din partea Grupului PNL... sau e la explicarea... la ce aveți, la... drept la replică?

Domnule Virgil Popescu, vă rog.

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

E drept la replică la explicarea votului?

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Evident, drept la replică.

Pentru că am spus-o de 10 ori, prima victimă politică din România eu am fost. Dacă într-un dosar nu s-a dat... (Vociferări.) ...nici măcar...

Voci de la PSD:

Hoțule! Hoțule!

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

...s-a dat neînceperea urmăririi penale; cu toate astea, înseamnă că un milițian reșapat, pe vremea anului 2000, te lua de pe stradă.

Asta știe milițianul, asta face!

Asta faci! (Vociferări. Gălăgie.)

Voci de la PSD:

Hoțule! Hoțule!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Giugea Nicolae, de la PNL.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un proiect care într-adevăr susține gospodăria țărănească, promovează gospodăria țărănească. Fiindcă - este un început - noi ne-am obișnuit ca atunci când avem niște italieni care vin prin România să le punem pizza pe masă; dacă vin francezi, le punem Camembert și le dăm șampanie.

Nu! Avem ce să punem pe masă. Avem cu ce să ieșim în întâmpinarea oaspeților noștri.

Canada, ca să-și lanseze industria aceasta gastronomică, a înființat un institut național de gătit, de gastronomie, fiindcă nu avea.

În momentul de față, noi conform... nu, spunem, domnule, noi avem sarmale, dar sarmalele sunt de origine turcească.

Nu, ceea ce facem noi nu are nimic de-a face cu niciun produs turcesc ori ceva. Avem specificul nostru național, trebuie promovat ca atare și trebuie să susținem în continuare gospodăria țărănească.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice și pentru stabilirea unor măsuri bugetare (PL-x 689/2023) (adoptat);

Domnul Alfred-Robert Simonis:

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice și pentru stabilirea unor măsuri bugetare; PL-x 689/2023.

Vot, vă rog.

   

205 voturi pentru, unul împotrivă, 25 de abțineri, un coleg care nu votează, adoptat.

Explicarea votului, domnul Andrușceac Antonio, de la AUR.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Stimați colegi,

Dacă am fi retrimis la comisie acest proiect, am fi evitat să fie retrimis spre reexaminare, de Președinte. Pentru că mai este - și nu la CCR, domnule președinte de ședință, ci la promulgare -, un proiect - 673. Nemaivorbind despre faptul că ne-am dori cu minoritățile întotdeauna o dezbatere care să nu adâncească falii dintre anumite segmente ale populației din România, ci să niveleze orice fel de problemă.

Lipsa dialogului și faptul că, în pofida a ceea ce a declarat Avocatul Poporului, privitor la persoanele persecutate politic, acolo unde erau cuprinse toate - și cele persecutate din motive etnice, și politice, și religioase -, ați ținut în mod expres să dați niște beneficii duble - existau aceste beneficii - fără niciun fel de calcul bugetar, fără niciun fel de dezbatere, doar celor persecutați pe motive etnice.

Și vă spun - nu există decizii, nici măcar în hotărârile instanțelor stahanoviste, ale celor care au venit și au ocupat această țară și care și-au bazat acuzațiile pe turnătoria unora care se numeau acuzatori publici, dacă ați auzit, nu mai spun de unde erau.

Ar fi trebuit să facem dreptate și să îndreptăm pentru toată lumea - și pentru deținuții din motive religioase, și politice, și etnice, bineînțeles. Pentru că, repet, nu există o instanță care să fi spus, trimitem pe X la pușcărie că este rom, sau că este ucrainean, sau că este turco-tătar sau armean...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule Andrușceac.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

...sau așa mai departe. Toate deciziile au fost luate în acea perioadă de Guvernul comunist...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

...pe motive politice. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Cătălin Manea, de la minoritățile naționale.

 
   

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate domnule lider sau fost lider de grup, Andrușceac,

Sigur că nu a existat o instanță care să-i trimită pe romi - că o să vorbesc în numele minorității din partea căreia am fost ales - la Bug, dar a existat un mareșal, Ion Antonescu, care... din ordinul lui... (Vociferări.) ...la data de... (Vociferări.) ...1 iunie 1942, peste 25.000 de romi au fost deportați în Transnistria. Dintre cei care au ajuns acolo, mai mult de jumătate au murit. Dintre cei care au murit, mai mult de jumătate erau copii.

Ceea ce am făcut astăzi și prin votul pe care l-am dat astăzi este un gest moral, un gest de echitate, un gest de reparație morală, aș spune, în primul rând, și nu materială.

Iar în cazul supraviețuitorilor din rândul minorității rome - ca să cunoască și distinsul coleg Andrușceac - în momentul de față sunt puțin peste 100 de persoane care mai sunt în viață.

Dacă considerați că trebuie să facem vreun împrumut la Banca Mondială să putem să le acordăm niște gratuități celor puțin peste 100 de persoane care mai sunt în viață înseamnă că am ajuns jalnic, aici, în forul legislativ.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

Stimate colegi,

Stimați colegi,

Vă rog să acceptați ca poziția 9 a ordinii de zi...

(Domnul deputat Antonio Andrușceac solicită să ia cuvântul.)

N-avem drept la replică la explicarea votului, domnule Andrușceac. (Vociferări.)

 
  Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Pl-x 330/2018) (retrimisă comisiei).

9. Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 330/2018.

Vă rog să acceptați retrimiterea la comisie, pentru întocmirea unui nou raport. Avem un viciu de procedură pe parcursul legislativ.

Vot, vă rog.

Deci retrimitem la comisie Pl-x 330/2018, poziția 9 de pe lista de vot final.

   

223 de voturi pentru, 2 împotrivă, 6 colegi care se abțin și un coleg care nu votează. Propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 675/2023) (adoptat);

10. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 675/2023.

Vot, vă rog.

   

230 de voturi pentru, 3 împotrivă, o abținere și un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul Achimaș-Cadariu?

Domnul Patriciu Achimaș-Cadariu?

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

A apăsat din greșeală, săracul!

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul George Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

A apăsat din greșeală, săracul!

De când cu Planul pentru cancer care nu se mai implementează și, din păcate, avem peste un milion de bolnavi de cancer în țara noastră, cifră care ar trebui să ne dea de gândit, dar Ministerul Sănătății nu se grăbește.

Noi avem - și spun cu mare mâhnire în suflet - unul dintre colegii noștri europarlamentari, pe domnul Avram Fițiu, care a descoperit că este bolnav de cancer, de leucemie. Iar domnul Achimaș-Cadariu l-a lăsat pe domnul Rafila să meargă înainte, să nu facă nimic pentru bolnavii de cancer.

Revenind la proiectul de lege de pe ordinea de zi și la Codul penal, și pentru că domnul Fițiu este candidatul nostru în continuare, la alegerile europarlamentare, să ne aducem aminte un pic de lista USR: locul întâi - Elena Lasconi - s-a retras pentru că a votat pentru familia tradițională; doi - Codul penal - Vad Voiculescu, menținut acolo, pe listă, pentru că, nu-i așa, doar pentru unii e bun sloganul "Fără penali în funcții publice".

 
     

Domnul Ionel Stancu (din sală):

Doar cu penali!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Trecem la domnul Dan Barna.

"Doar cu penali" în funcții publice, spune...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Explicați votul...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...cineva din public...

 
     

Domnul Alfred-Robert Simonis:

...la proiect, domnule Simion, că n-are legătură lista USR...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Deci cam atât despre Codul penal astăzi.

O să trecem și la celelalte liste de europarlamentari, când se anunță. De exemplu, hoțul Virgil. (Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumim.

Domnul Brian Cristian, de la USR.

 
   

Domnul Brian Cristian:

Pablo Escobar de România, primarul condamnat care a evadat, Cătălin Cherecheș, s-a plimbat tot anul 2023 prin biroul lui Ciolacu. PSD și l-a asumat... (Vociferări.) ...ca un candidat pentru Primăria municipiului Baia Mare, l-a plimbat pe la București, i-a promis fonduri, și i-a spus, bine ai venit acasă, Cătăline, înapoi în PSD, în condițiile în care, de la începutul mandatului, de la primul său mandat, l-a susținut... (Vociferări.) ...atât ca parlamentar, cât și ca primar al municipiului Baia Mare.

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bun. Ceva la obiectul de reglementare!

 
   

Domnul Brian Cristian:

Ceva la obiect.

Este binevenit acest proiect de lege pentru care și USR a votat "pentru", dar vă atrag atenția, stimați colegi, că atunci când arătați cu degetul spre USR și îi numiți "penali", dumneavoastră vă bateți pentru primarii penali... (Vociferări.) ...pe care vreți să-i aduceți alături de dumneavoastră.

Dumneavoastră, cei de la PSD, sunteți cei care ați susținut un primar care a cărat bani cu valiza în afara țării.

Și tot dumneavoastră, cei de la PSD, împreună cu AUR, pentru că acum o să-i zic și domnului George Simion, că la lansarea candidaților dumneavoastră la europarlamentare l-ați avut alături, invitat special, alături de ceilalți oameni care au fost prezenți acolo, pe omul care se autointitula locotenentul lui Cherecheș.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Cum îl cheamă? Cum îl cheamă?

 
   

Domnul Brian Cristian:

Deci, iată că mafia din municipiul Baia Mare este susținută tocmai de AUR!

Iar, atunci, domnule Simion, să vedeți când arătați cu degetul spre USR, uitați-vă prima dată la dumneavoastră în curte!

USR votează pentru acest proiect de lege, votează Legea anti-fugari și USR spune un mesaj răspicat de la această tribună - fără penali în funcții publice! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Încă o dată, nu noi spunem că sunteți penali, ci Parchetul.

 
  Propunerea legislativă privind desființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale (Pl-x 475/2023) (nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea propunerii de respingere formulate de comisie).

11. Propunerea legislativă privind desființarea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale; Pl-x 475/2023; lege organică.

Vot, vă rog.

(Aplauze.)

     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

A, n-a întrunit numărul de voturi! (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

156 de voturi pentru, 75 împotrivă, 3 abțineri, un coleg care nu votează.

Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată.

Prin urmare, se reîntoarce la comisie.

Explicarea votului, doamna Țoiu Oana-Silvia, de la USR.

 
   

Doamna Oana-Silvia Țoiu:

Mulțumesc.

E foarte bine că acest proiect se întoarce la comisie, pentru că trebuie să ne uităm serios dacă acest minister creat pentru doamna Firea, care a rămas pentru familia PSD, își are rostul, și noi credem că nu.

Ce mai contează acum jumătate de miliard de lei irosiți pentru existența ministerului, dacă are un nume atât de frumos și se ocupă de teme importante?

Contează, pentru că nu doar că nu a făcut nimic, dar a reușit să strice și lucrurile care mergeau. Anul acesta va fi singurul an, cu excepția pandemiei, în care nu se va da un leu finanțare pentru proiectele studenților, deși exact studenții sunt cei pe care trebuie să îi convingem să rămână aici, în România, și să lucreze aici. 3 milioane au fost alocate. Organizațiile au depus proiecte, li s-a spus că vor fi semnate și apoi niciun leu din aceștia nu ajung la studenți.

Am votat împreună cu dumneavoastră legea pe care am inițiat-o, care dă dreptul tinerilor din sistemul rezidențial să-și aleagă o viață independentă, să se pregătească mai departe pentru muncă și școală, dacă vor, după 18 ani, până în 26 de ani, în afara sistemului de plasament. Și sunt ținuți prizonieri acolo, deși banii pe care i-ar primi lunar sunt mai puțini decât standardul de cost din sistem. Pentru că Ministerul Familiei, care are în coordonare Direcțiile Generale de Asistență și Protecție Socială a Copiilor, prin ANPDCA, știe de aceste probleme și acceptă ca acești copii să fie ținuți în continuare prizonieri în centrele de plasament.

O altă temă importantă a ministerului, violența domestică - pentru că am văzut că ați purtat hanorace, de altfel, frumoase, ieri - a fost nu doar blocată de acest minister, dar în niciun fel ajutată.

Legea pe care am inițiat-o și noi am votat-o împreună, care dă dreptul la locuințe de necesitate, a fost blocată timp de un an și jumătate în Guvern, prin neelaborarea normelor metodologice, care abia acum, în luna noiembrie a acestui an, au ajuns să fie publicate, forțând lipsa de acces la aceste drepturi pentru victime.

Așa că acest minister ar trebui să fie desființat, ca banii să fie realocați acolo unde e nevoie de ei. (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc, doamnă Țoiu.

Domnul deputat Kocsis-Cristea Alexandru.

 
   

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Niciodată nu a existat în România acest așa-zis Minister al Familiei. Nu există niciun corespondent la nivelul Comisiei Europene al acestui minister-fantomă. L-ați inventat doar ca să aibă Gabriela Firea o sinecură, să aibă și Firea ministerul ei.

După ce a plecat Firea, puteați să renunțați la acest minister-fantomă, dar n-ați făcut-o.

Acum v-am dat o altă ocazie de a renunța la acest minister, printr-o decizie luată în Parlament; voi ați votat împotrivă.

Să vă fie rușine că mențineți astfel de sinecuri, în timp ce populația și mediul privat este împovărat cu taxe peste taxe, pentru ca voi să vă potoliți foamea de bani și găurile pe care le-ați făcut în bugetul României!

O să plătiți la vot pentru toate aceste mizerii pe care le faceți! (Aplauze.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul Andi-Gabriel Grosaru, al doilea neafiliat care explică votul grupului astăzi.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția este pe modificarea Codului penal.

Mulțumesc pentru că îmi susțineți proiectul de țară "Restart România", așa se intitulează.

Iar modificările prevăd... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Invit membrii membrii Biroului permanent la sala de ședințe.

Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 12.14.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 13 iulie 2024, 13:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro