Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 decembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.162/21-12-2023

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 04-12-2023 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 decembrie 2023

  1. Alocuțiuni consacrate aniversării Zilei Naționale a României.  

 

Ședința a început la ora 15.05.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Nicolae-Ionel Ciucă, președintele Senatului, asistat de domnul senator Marius Humelnicu, secretar al Senatului, și de domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu a făcut parte și domnul deputat Alfred-Robert Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților.

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Bună ziua!

Rog liderii de grup să invite colegii să ia loc.

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule președinte Emil Constantinescu,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Majestatea Voastră, Custode al Coroanei Regale, Alteța Voastră,

Domnule general, Șeful Statului Major al Apărării,

Stimați membri ai cultelor religioase,

Stimați membri ai Corpului Diplomatic,

Stimați invitați,

Onorată asistență,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința solemnă comună consacrată aniversării Zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României.

Vă invit să ascultăm Imnul Național al României.

(Se intonează Imnul național "Deșteaptă-te, române!". Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Îl invit la tribună pe domnul senator Nicolae Ciucă, președintele Senatului României.

(Domnul senator Nicolae-Ionel Ciucă, președintele Senatului, coboară la tribună.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule președinte Emil Constantinescu,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Majestatea Voastră, Custode al Coroanei Regale, Alteța Voastră,

Domnule general, Șeful Statului Major al Apărării,

Stimați membri ai cultelor religioase,

Distinși invitați,

Ziua Națională este un prilej pentru noi toți de a onora un moment de vârf al istoriei noastre. Pe 1 decembrie 1918, întreaga clasă politică s-a unit pentru a exprima voința românilor de a fi împreună, de a avea o țară puternică și unită. A fost un moment cu adevărat înălțător și pilduitor, în care românii au putut să vadă că, atunci când sunt uniți, niciun obiectiv nu este prea mare.

Noi, reprezentanții clasei politice de azi, trebuie să învățăm din această lecție. Și trebuie să îi urmăm învățămintele. Prin deciziile pe care le luăm, să fim mereu conștienți că istoria, așa cum o cunoaștem, a fost clădită prin faptele de zi cu zi ale înaintașilor noștri. Să nu uităm nicio clipă că deciziile noastre de azi vor deveni istoria de mâine a României. Avem nevoie de o astfel de înțelegere a lucrurilor, mai ales în actualul context internațional.

Traversăm un moment complicat - amenințărilor de securitate li se adaugă cele economice, iar la toate acestea se adaugă și provocările competiției lumii moderne.

Trebuie să apărăm oamenii de creșterile de prețuri și de inflație. Trebuie să asigurăm un nivel de trai din ce în ce mai ridicat cetățenilor acestei țări, prin creșterea veniturilor. Toate acestea nu se pot realiza fără o economie puternică și funcțională. Iar o economie puternică și funcțională se bazează pe investiții crescute din trei surse - investiții private străine, investiții din fondurile europene și investiții de la bugetul țării.

Dacă vrem o țară bogată, atunci trebuie să investim în economia țării. Dacă vrem o țară liberă, trebuie să investim în democrația ei. Dacă vrem o țară sigură, trebuie să investim în apărarea ei. Avem nevoie de răspunsuri la toate aceste provocări. Dar, cel mai important, avem nevoie de multă responsabilitate.

În vremuri tulburi se nasc idei tulburi și apar mișcări politice periculoase, care vor să schimbe buna funcționare a societății. România are capacitatea să înfrunte toate greutățile și să-și croiască un viitor prosper dacă întreaga clasă politică va înțelege să fie responsabilă.

Avem cele mai extinse garanții de securitate, pentru că suntem stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Avem la dispoziție sume record pentru investiții mari în toate domeniile, pentru că suntem stat membru al Uniunii Europene. Important este să fim înțelepți, coerenți și responsabili în decizii. Să folosim din plin această fereastră de oportunitate pentru dezvoltarea accelerată a României. Această dezvoltare trebuie să însemne, în final, familii mai prospere, comunități mai unite, o țară mai puternică și respectată în Europa și în lume.

Partidul Național Liberal este determinat să pună umărul la acest viitor pe care ni-l dorim cu toții și pe care noi, liberalii, îl vedem alături de partenerii noștri.

De aceea, de la această tribună a poporului român, vreau să afirm cât se poate de clar și de ferm - viitorul nostru este în Uniunea Europeană și în Alianța Nord-Atlantică. Nimeni și nimic nu trebuie să ne clatine această opțiune.

Pentru aceasta trebuie să ne unim ca societate și să respingem toate încercările de a ne izola de Uniunea Europeană, de a ne îndepărta de partenerii noștri de dezvoltare.

Doamnelor și domnilor,

Anul acesta s-au împlinit 105 ani de la Marea Unire. Este o istorie în care România a fost obligată să treacă prin multe greutăți. De fiecare dată însă am găsit forța pentru a ne ridica și pentru a merge înainte, prin munca și priceperea poporului român, prin dorința de a fi o țară unită și puternică. Asta mă face să cred că vom reuși și pe viitor.

Vreau să mulțumesc poporului român, pentru că a știut să fie puternic în momentele de cumpănă și că niciodată nu a renunțat la idealurile sale.

Vreau să mulțumesc fiecărui român din țară și din străinătate, pentru că prin munca fiecăruia și prin dorința de a se dezvolta, România devine o țară mai bogată, o țară în care ne dorim să trăim.

Și, nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc, de asemenea, Casei Regale a României, pentru întreaga sa activitate dedicată României și pentru acțiunile de promovare a identității noastre culturale.

Să fim conștienți de toate aceste lucruri și să muncim cu dedicație și devotament pentru viitorul țării noastre.

Vă mulțumesc. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Dau cuvântul domnului deputat Alfred-Robert Simonis, președintele Camerei Deputaților.

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis, președintele Camerei Deputaților, coboară la tribună.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimate domnule președinte al Senatului,

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimate domnule președinte Emil Constantinescu,

Majestatea Voastră,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Onorați reprezentanți ai instituțiilor publice centrale,

Stimați membri ai cultelor religioase,

Stimați membri ai Corpului Diplomatic,

Onorați invitați,

Ziua Națională a României este un eveniment cu totul special pentru toți românii, este ziua în care ne întoarcem la istorie, ziua în care ne amintim despre cei care acum 105 ani au reușit să facă ceea ce, din punct de vedere geografic, este România de astăzi. Țara a căpătat un contur clar și s-a pornit pe un drum nou, cu idealuri înalte despre cum ar trebui să evolueze.

Acum, la 105 ani de la Marea Unire, nu putem să nu ne întrebăm dacă noi, ca popor, am reușit. Unii vor spune că da, alții vor argumenta contrariul. E adevărat și că, de zeci de ani, în Ziua Unirii, discursurile sunt despre dezbinare, nu despre unire, și trebuie să recunoaștem că în societate s-au creat falii ce uneori par imposibil de adus împreună. Putem să căutăm vinovați mult timp de-acum înainte, să discutăm în continuare în contradictoriu, dar românii nu mai au nevoie de discuții sterile și interminabile. Vorbele aruncate în van trebuie înlocuite cu fapte concrete, cu măsuri pe care noi, vremelnicii oameni politici, trebuie să le luăm pentru România și pentru români.

Au trecut 105 ani de la Marea Unire, perioadă în care istoria și prezentul ne arată un popor care a avut puterea să treacă peste perioade dificile, o națiune care a știut să sufere, dar și să se bucure. Au existat momente în care românii s-au simțit abandonați, fără speranță, iar atunci doar credința în Dumnezeu și Biserică i-a ținut aproape. Aceasta este o realitate pe care nu avem cum să o uităm. Trecutul ne-a încercat greu, dar parcă nici prezentul nu este cu mult mai blând - războaie la graniță și în depărtare, pandemii, crize sociale, uneori și crize politice. Însă toate acestea par o poveste fără de sfârșit.

Am convingerea că putem depăși împreună orice obstacol, pentru că, așa cum spuneam, românii au puterea să depășească momentele dificile. Însă, pentru a reuși, e nevoie ca oamenii să vadă din partea noastră implicare, atitudine, empatie și patriotism. Ne place sau nu să recunoaștem, suntem o clasă politică datoare României.

Cum stingem această datorie? Făcând ceea ce promitem, pentru că e singurul lucru pe care oamenii îl cer de la noi. Nimeni nu așteaptă miracole, ci doar rezultate concrete, iar când acestea vor veni, faliile despre care aminteam mai devreme vor dispărea și societatea în care cu toții trăim va fi schimbată în bine. Abia atunci, stimate colege, stimați colegi, vom putea spune că misiunea noastră, ca politicieni, este îndeplinită. Până la acel moment, rămânem o clasă politică datoare României și românilor.

La mulți ani, România!

La mulți ani, români! (Aplauze. Revine la prezidiu.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul domnului Marian Neacșu, viceprim-ministru al Guvernului României.

Domnul Marian Neacșu (viceprim-ministru al Guvernului României):

Stimate domnule președinte al Senatului,

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimate domnule președinte Emil Constantinescu,

Majestatea Voastră,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Onorați reprezentanți ai instituțiilor publice centrale,

Distinși reprezentanți ai cultelor religioase,

Stimați membri ai Corpului Diplomatic acreditat la București,

Onorați invitați,

Dragi români,

Sunt onorat să particip astăzi la ședința solemnă comună a celor două Camere ale Parlamentului dedicată Zilei Naționale a României, pentru a transmite mesajul Guvernului României și al prim-ministrului Marcel Ciolacu, un mesaj inspirat din dorința tuturor românilor, împlinită cu 105 ani în urmă - Marea Unire, pentru că Marea Unire este cel mai bun exemplu din istoria noastră că, atunci când toate eforturile merg către obiective în care credem, tot ceea ce ne unește se reflectă în reușite, în pași înainte pentru toți. Așa s-a ajuns la crearea statului național unitar român și, tot așa, prin voință comună, suntem astăzi parte a lumii democratice.

Doamnelor și domnilor,

Istoria recentă a României a însemnat un șir continuu de provocări pentru fiecare român, dar și pentru întreaga națiune. Nouă, generațiilor de astăzi, ne-a revenit misiunea de a consolida și perpetua valori la care s-au raportat înaintașii noștri și, mai ales, de a înțelege lecția valoroasă pe care istoria ne-a oferit-o. Și anume că toate marile realizări au fost posibile doar atunci când clasa politică a fost alături de români, le-a ascultat dorințele, le-a înțeles idealurile și a acționat, alături de întregul popor, pentru a le împlini. Iar lecția oferită de istorie este cu atât mai importantă în prezent, când ne aflăm în fața unor provocări extrem de complexe, care necesită o abordare responsabilă, corectă și echitabilă din partea întregii clase politice.

De aceea cred că, ori de câte ori avem de luat o decizie din poziția publică sau politică pe care o deținem, fiecare dintre noi trebuie să ne punem această întrebare simplă - ce își doresc românii?

Doamnelor și domnilor,

Stimați invitați,

Românii și-au dorit un stat național unitar; un vis împlinit în 1918, căruia îi dedicăm ședința solemnă de astăzi. Românii și-au dorit libertate și democrație; un alt vis împlinit, în 1989, prin sacrificiul tinerilor care au ieșit în stradă în urmă cu 34 de ani. Curajul lor a fost elementul esențial care a determinat răsturnarea regimului comunist.

Au urmat apoi alte obiective majore împlinite prin unitatea voinței românilor - aderarea la NATO, garanția de securitate a României și a întregii regiuni; integrarea în Uniunea Europeană, cu siguranța economică și socială dată fiecărui cetățean de statutul de membru al acesteia.

Ce își doresc românii astăzi? O viață mai bună, echitate, infrastructură, școli și spitale, legi drepte. Își doresc să fie plătiți corect pentru munca lor și să primească o pensie decentă după o viață de muncă. Copiii lor să aibă parte de educație de calitate, iar persoanele în vârstă de spitale sigure și servicii medicale corecte. Românii își doresc ca regiunile istorice ale României să fie legate de rețele de transport care să răspundă așteptărilor sociale și economice actuale.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Problemele care îi preocupă astăzi pe români sunt cele care determină deciziile pe care le luăm la nivel de Guvern. Politicile guvernamentale sunt hotărâtoare pentru economia oricărei țări, iar nivelul de trai al cetățenilor depinde de dezvoltarea economică. O națiune nu se dezvoltă și nu progresează cu promisiuni, iar un popor nu se hrănește cu iluzii. De aceea, pentru acest Guvern, economia reprezintă motorul de care avem nevoie pentru a asigura resursele necesare investițiilor, dar și măsurilor sociale.

Susținem investițiile străine, dar și companiile românești și, nu întâmplător, pentru dezvoltarea celor din urmă am lansat, printre altele, Programul "Cumpără românește!". Totodată, în cele câteva luni de mandat, am pus accent și pe nevoile imediate ale oamenilor, începând cu creșterea calității vieții. Pentru că niciun român nu trebuie să se simtă lăsat în urmă!

Așa cum am promis, am reușit să finalizăm noua lege a pensiilor, pentru ca ea să fie aplicată de la 1 ianuarie 2024 și să aducă pensionarilor recunoașterea corectă a anilor în care au muncit.

Am venit cu soluții de sprijin pentru categoriile sociale aflate în dificultate. Vom merge mai departe cu plafonarea prețurilor la energie și cu limitarea creșterii prețurilor la alimentele de bază.

În același timp, vedeți - chiar și dumneavoastră, cei din opoziție - ritmul susținut al lucrărilor de infrastructură din întreaga țară. Suntem guvernarea care a început execuția lucrărilor la mult-așteptata Autostradă a Moldovei, simbol al Unirii și în termeni de infrastructură, între această veche provincie istorică și restul țării. Această investiție, intrată în linie dreaptă odată cu semnarea contractului de execuție pentru ultimul tronson, Pietroasele - Buzău, la numai un an de când a fost semnat contractul pentru primul lot al autostrăzii, va contribui cu siguranță la dezvoltarea economică a comunităților locale din această parte a țării.

Doamnelor și domnilor,

Stimați invitați,

Știm cu toții că România se poate dezvolta doar conectată la obiectivele internaționale. Parteneriatele cu Statele Unite ale Americii, cu statele europene si cu organizațiile internaționale ne aduc mai aproape de a îndeplini idealurile românilor pentru o viață mai bună.

Iar acum avem un obiectiv de țară, pe care ne-am angajat să-l susținem prin reformele necesare - aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. "Politici mai bune, pentru vieți mai bune", motto-ul acestui for, sintetizează ceea ce, practic, ne-am propus și noi, la nivelul guvernamental, pentru că o Românie puternică, orientată spre dezvoltare - care să se reflecte în plan economic, dar mai ales în viața de zi cu zi a românilor -, acesta este un obiectiv firesc, un obiectiv capabil să ne unească, indiferent de culoarea politică.

Doamnelor și domnilor,

Închei cu un apel adresat de prim-ministrul Marcel Ciolacu către toți românii, cu ocazia Zilei Naționale a României:

"Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că suntem toți români și că avem un drum comun de parcurs ca națiune, de care depind prezentul și viitorul întregii societăți și al fiecărui cetățean".

În final, le urez la mulți ani tuturor românilor din țară sau de dincolo de granițe, care știm că poartă în suflet dragostea și dorul de țară, precum și mândria de a fi român.

La mulți ani, România! (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Potrivit celor convenite în ședința Birourilor permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului, în cadrul ședinței solemne vom avea intervenții din partea grupurilor parlamentare reunite, în limita a 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, respectiv două minute alocate senatorilor și deputaților neafiliați.

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, domnul senator Romașcanu Lucian.

Domnul Lucian Romașcanu:

Mulțumesc.

Bună ziua!

Domnilor președinți ai Parlamentului,

Stimați membri ai Guvernului,

Domnule președinte Constantinescu,

Alteța Voastră,

Distinși reprezentanți ai cultelor,

Distinși reprezentanți ai Armatei,

Distinși invitați,

Stimați colegi senatori și deputați,

Nu am scris un discurs astăzi, pentru că vreau să vă transmit doar câteva gânduri legate de ziua de astăzi.

S-a vorbit, se va mai vorbi despre ce a fost atunci. Aș vrea doar să punctez ce cred eu că a fost important, ce s-a întâmplat, cine a participat și cam ce-am putea noi învăța din toate acestea astăzi.

1918 a fost un an astral. A început acea campanie a Primului Război cu doi ani în care ne-am convins noi pe noi în ce direcție e mai bine să mergem, am avut oameni de stat, am avut un prim-ministru, Marghiloman, care în martie a fost la Chișinău și a reușit Unirea Moldovei cu România, după care am avut Unirea Bucovinei, momentul absolut minunat al Unirii Transilvaniei și al Zilei de 1 Decembrie - toate când nimic nu mai părea posibil.

Noi am făcut această Românie Mare din câteva județe din Moldova, în care se retrăsese toată conducerea României. Cum s-a făcut asta? S-a făcut cu oameni de stat. Cu oameni politici aleși care și-au ocupat pe rând locurile în Parlament sau în Guvern, dar pe care educația, patriotismul, simțămintele și istoria i-au pus în situația de a fi cu adevărat oameni de stat.

Am avut șansa unor mari negocieri înțelepte la Conferința de Pace de la Paris, am avut un prim-ministru, Ionel Brătianu, polițistul rău, care a cedat locul lui Vaida-Voevod, polițistul bun.

Oare astăzi am mai putea face acest lucru?

Am avut, la finalul acestei Conferințe, o țară întregită cu toți românii sau aproape toți românii în interiorul granițelor.

De fiecare dată când vorbim de 1 Decembrie uităm să spunem de anul infernal 1940. A fost Dictatul de la Viena, când am pierdut jumătate din Transilvania, recuperată ulterior, am avut Ultimatumul URSS-ului, când am pierdut Basarabia, Bucovina, nerecuperate încă. Spre opoziție cu ceea ce a fost în 1918, anul 1940 ne-a prins cu o clasă politică slăbită, slabă, cu alianțe împotriva naturii și inimii poporului român, iar lucrurile au făcut ca acea Mare Românie din 1918 să fie mare, dar nu acea "Românie dodoloață" împlinită la 1 Decembrie.

Ceea ce facem noi astăzi este să pomenim cu respect înaintașii, dar de cele mai multe ori să nu ne punem în suflete lecțiile pe care ei ni le-au predat peste ani, peste zeci de ani, peste 105 ani.

Suntem oameni politici, câți ne ridicăm la nivelul unor oameni de stat? Suntem într-un punct de cotitură al istoriei, cu războaie, cu situații complicate, nu numai în cele două teatre de conflict, ci chiar și în Europa. Suntem pregătiți pentru marile momente care vor fi să fie? Dacă ar fi să vină acum momentul de la 1918, probabil că l-am rata dacă am fi în anul de dinainte și în anul cu campaniile electorale și cu alegerile. Suntem mult prea mult duși în mici mize, din păcate - și nu e niciun fel de reproș, suntem toți la fel.

Poate că e momentul ca astăzi, pentru anul care vine și pentru anii care vin, să ne punem în minte și în suflete niște ținte importante și, cum spunea cineva, poate ne ajută Dumnezeu, respectând dreptul internațional și toate drepturile cuvenite, să luăm avionul pentru Chișinău de la curse interne. Dar pentru asta trebuie să fim uniți în marile mize, iar ceea ce ține de mesaje electorale să fie strict mesaje electorale și acest Parlament să fie o tribună a dezbaterii, a ideilor, a sufletului românesc și nu a certurilor, a filmărilor, a cuvintelor nelalocul lor.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Dumnezeu să ne lumineze, Dumnezeu să lumineze conducătorii României și Dumnezeu să binecuvânteze România!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Partidului Național Liberal, domnul deputat Știrbu Gigel.

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc.

Domnule președinte Nicolae Ciucă, președintele Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule vicepremier,

Majestatea Voastră Regală, Custode al Coroanei României,

Domnule președinte Constantinescu,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimați reprezentanți ai cultelor religioase recunoscute în România,

Stimați reprezentanți ai Corpului Diplomatic acreditat la București,

Doamnelor și domnilor,

Astăzi este o zi extrem de importantă pentru toți cei ce simt și trăiesc românește. Este, pentru unii, o zi a bilanțului, pentru alții, o zi a angajamentelor.

Ca reprezentant al Partidului Național Liberal, partid care de-a lungul existenței sale de 148 de ani a avut angajamente duse de fiecare dată la bun sfârșit împreună cu Casa Regală, în folosul acestei națiuni, astăzi am pus câteva cuvinte în pagină, pentru că nu vreau să sar vreun paragraf din angajamentul pe care Partidul Național Liberal și-l reînnoiește cu această națiune.

Astăzi, în cinstea Zilei Naționale a României, ne îndreptăm gândurile către trecutul nostru istoric și aducem un omagiu profund memoriei strămoșilor noștri. Acești înaintași demni de respect au contribuit în mod semnificativ la fundamentarea unei națiuni unite, căutând soluții cu eforturi notabile, având totodată o viziune clară asupra viitorului acestei națiuni.

Este necesar să ne amintim și să ne onorăm liderii înaintași care au contribuit în mod semnificativ la conturarea destinelor României, nume precum Ionel Brătianu, Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga și mulți, mulți, mulți alții. Nu trebuie să fie doar menționați, ci ei trebuie să rămână exemple de devotament, competență și sacrificiu pentru binele comun al tuturor românilor.

Acești lideri, doamnelor și domnilor, au demonstrat o remarcabilă abilitate de a conduce și au triumfat în realizarea aspirației fundamentale a poporului român. În fața unor responsabilități monumentale, au fost devotați intereselor țării, luând decizii dificile, chiar și în defavoarea propriilor interese politice.

Lecția istoriei ne arată că solidaritatea, unitatea, convergența voințelor au fost fundamentale în obținerea victoriei și în recunoașterea triumfului pe plan internațional.

Astăzi, într-o lume modernă, ne confruntăm cu întrebări despre existența unei solidarități similare, a corectitudinii și imparțialității în acțiunile și deciziile oamenilor politici contemporani.

Este esențial să ne întrebăm dacă aceștia pun pe primul plan binele public și interesul comun și nu sunt prizonieri ai intereselor personale imediate.

Asemenea României de altădată, România de astăzi aspiră la atingerea unor înalte standarde în ceea ce privește progresul și democrația. În lumina moștenirii noastre istorice, suntem chemați să contribuim la construirea unei societăți în care unitatea, solidaritatea și devotamentul pentru binele comun să reprezinte valori fundamentale.

Să fim, așadar, inspirați de lecțiile trecutului și să ne angajăm într-un efort comun pentru o Românie mai puternică și mai echitabilă pentru toți concetățenii noștri.

Doamnelor și domnilor,

Exact acum un an, de la aceeași tribună, evocam cele trei crize internaționale care au solicitat ca românii să se unească, iar clasa politică să găsească cele mai bune răspunsuri pentru a le depăși. Coaliția de guvernare dintre cel mai mare partid de dreapta și cel mai mare partid de stânga a fost răspunsul politic care a permis traversarea acestora cu succes și a furnizat stabilitate și încredere. Asigurarea acestui răspuns a fost motivul fundamental pentru care a fost înființată și acceptată de noi această Coaliție, nefirească și nenaturală din punct de vedere politic pe timp de pace, dar necesară pe timp de război și care îndeplinește practic rolul unui Guvern de uniune națională.

Astfel, în România, au mai avut loc guverne de uniune națională, și anume - în 1866, după abdicarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, sporadic, în 1918, 1919, în 1932, la adâncirea crizei mondiale, în 1940..., de fapt, la începutul anului 1945.

Criza uriașă declanșată de războiul neprovocat, nedrept, nelegal purtat de Rusia asupra Ucrainei persistă și acum...

 

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Vă rog să vă apropiați...

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

...în timp ce celelalte două...

 

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

...de final.

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

...în timp ce celelalte două crize, respectiv COVID și cea energetică, și-au redus mult impactul.

Între timp a apărut atacul terorist Hamas asupra Statului Israel și al cetățenilor săi, agresiune care a abătut atenția lumii civilizate de la războiul de lângă granița noastră, către Orientul Mijlociu, aflat în proximitatea noastră.

Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal - în încheiere spun aceste lucruri - Partidul Național Liberal își va asuma în continuare responsabilitatea guvernării în aceste vremuri tulburi și vă va asigura că în anul următor România va participa la asigurarea securității litoralului și a libertății de circulație pe canalele de navigație prin Marea Neagră, în special pentru grâne, la descurajarea eforturilor Rusiei de a distruge economia Ucrainei și de a amenința întreaga regiune.

Această atmosferă de sărbătoare de acum, de comuniune și de pace dintre noi, sper să se regăsească și în anul 2024.

În încheiere, doamnelor și domnilor, vreau să vă urez tuturor în această zi de comemorare, de sărbătoare, de mare impact național, ca fiecare dintre noi să trăiască ceea ce au trăit înaintașii noștri pe Câmpia de la Blaj.

La mulți ani, România!

La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvați România, domnul deputat Moșteanu Ionuț.

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Vă mulțumesc.

Bună ziua, stimați colegi!

Bună ziua, stimați invitați!

Eu o să vorbesc astăzi în numele colegilor mei despre o Românie care, de cele mai multe ori, este uitată. E vorba de România celor plecați afară din țară. Pentru că, în timp ce ascultăm discursuri despre patriotism și grija pentru țară, la fiecare 3 minute, un român alege să-și caute un viitor mai bun în altă parte. Peste 5,7 milioane de români au plecat, oficial, din țara noastră. Și aceasta este o cifră îngrozitoare, este o boală care macină națiunea. În 2022 am avut cel mai mare număr de români plecați din țară.

România noastră mare se face în fiecare zi din ce în ce mai mică. Și vă dau un singur exemplu. În timpul acestei ședințe, într-o oră, vor pleca din România 20 de români, definitiv, să-și caute un viitor mai bun în altă parte.

Asta e România de azi și trebuie să avem aceste cifre în fața ochilor, pentru că avem împreună o mare responsabilitate. Că în timp ce îi aud pe unii vorbind de dragoste de țară, deși au avut frâiele acestei țări 30 și ceva de ani, peste 400.000 de copii români s-au născut în afara granițelor României; un oraș mai mare decât Cluj-Napoca.

Cum am ajuns aici? Cum au ajuns românii să fie alungați din propria lor țară?

Și sunt multe care s-au întâmplat, dar aș vrea să mă refer numai la câteva, din ultimii doi ani, că sunt proaspete în memoria fiecăruia dintre noi. Și vreau să-mi spuneți voi cât patriotism e în asta - că auzeam mai devreme de stabilitate și încredere.

Sub guvernarea actuală, profesorii au fost nevoiți să iasă în stradă pentru drepturile lor fundamentale, spitalele și farmaciile au fost lăsate fără bani, taxele au crescut, prețurile la alimente au atins niveluri record, sufocând familiile, profesioniștii au fost înlocuiți de sinecuriștii de partid în structurile administrațiilor centrale și locale, iar pensionarii speciali sunt bine mersi, în ciuda declarațiilor sforăitoare pe care le auzim de la cei care conduc țara.

Asta este realitatea pe care au văzut-o românii în ultimii doi ani de zile, asta e realitatea pe care ați creat-o - o Românie divizată, unde privilegiile sunt rezervate pentru câțiva, iar majoritatea... marea majoritate a românilor sunt abandonați și lăsați să se descurce cum pot.

Încă ceva - avem azi un mare absent de aici. E vorba de președintele Iohannis, care n-a mai fost în acest Parlament de când și-a preluat mandatul..., (Aplauze.) ...din decembrie 2019. Aproape patru ani de zile în care președintele, care ar trebui să unească toți românii, a ales safariuri și piramide în locul acestui Parlament. (Vociferări.)

România, cum spuneam, avea nevoie de un președinte care să fie al tuturor românilor, care să fi învățat ceva de la înaintașii lui. Dar nu a fost așa. Ne-a sfidat pe toți și a plecat într-o plimbare zi de zi. Un președinte care a manipulat o țară, a divizat un popor după cum i-au dictat interesele electorale de moment, și l-am văzut demonizându-i pe rând pe cei de la PSD, pe cei de la UDMR, pe noi, de la USR, pe cei de la AUR, pentru că așa-i convenea dânsului, așa le convenea protectorilor politici ai dânsului. Și ăsta nu este un președinte.

Nu trebuie să mai fie așa. Un președinte care s-a uitat absent cum democrației românești i-au crescut epoleții pe sub cămașă. Și asta vom schimba. Pentru că în 2024 românii vor avea o alegere de făcut. Va fi anul în care vor răspunde la întrebarea - ce fel de țară își doresc?

Și eu vă spun ce fel de țară ne dorim noi, eu și colegii mei.

Noi credem într-o Românie în care fiecare cetățean contează și a cărui voce este ascultată. În care școlile pregătesc copiii pentru viitor. În care sănătatea e accesibilă și de calitate pentru toți. Cu spitale moderne, în care intri să te vindeci, nu să pleci cu o nouă boală. În care pensionarii sunt respectați, nu amăgiți și umiliți.

Într-o Românie dusă înainte de o mare majoritate de oameni cinstiți, care muncesc zi de zi și care merită o țară cu instituții și cu politicieni care îi respectă.

Oameni care își fac datoria fără să ceară pensii speciale. Care sunt gata să ajute întotdeauna și nu întorc privirea atunci când văd ceva care nu le convine. Oameni, români, care nu au abandonat și care vor să construiască o schimbare.

Credem în potențialul României și sunt convins că, împreună, putem construi o țară în care fiecare cetățean să se simtă acasă, respectat și protejat.

O Românie europeană și prosperă. O Românie pe care trebuie să o apărăm in fața valurilor de extremism intern și extern. O Românie europeană, prosperă și liberală - în adevăratul sens al cuvântului.

O Românie în care niciun român să nu fie discriminat pentru convingeri sau credințe.

Și închei aici, din nou, cu un gând la cei care sunt departe și ar vrea să fie aici. Și le spun că ne vom lupta în fiecare zi pentru ca niciun tânăr, niciun român să nu mai vrea să plece din această țară.

La mulți ani, România! (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, domnul deputat Chelaru Mircia. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Mircia Chelaru:

Distinse coleg, îmi permiteți să încep?

Vă mulțumesc.

Nobilă și distinsă Adunare Națională,

Da, națională, pentru că așa consider că este, și pe deasupra, și românească.

Vă reamintesc că vorbesc din partea unei formațiuni și a unei credințe pentru unirea românilor și a unității acestora.

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Care ați votat împotriva unirii românilor!

Domnul Mircia Chelaru:

Și mai reamintesc altora că suntem într-o zi în care celebrăm și omagiem această zi. (Vociferări.)

Îmi permit, în minutele pe care le am, așa cum am spus-o și la dezvelirea statuii lui Maniu, în începutul acestei activități, că națiunile se dezvoltă și se ridică prin marii titani ai acestora, care au avut simțul istoric și au știut să îndrume fluxul istoriei în sensul așteptat.

1 Decembrie este ziua marii voințe manifeste a unui popor care și-a cunoscut menirea. Este momentul astral al națiunii române și acest moment astral a făcut ca împlinirea istoriei să-i aparțină.

Noi am urcat o Golgotă a Timpului prin diferite epoci și etape ale nefericirii noastre. Dar, spunea cineva că s-a întâmplat atunci într-o conjunctură, un fel de convergență istorică și temporală.

Noi am spus că a fost într-adevăr un miracol să te poți uni între trei capete hrăpărețe ale imperiilor care pur și simplu au nimicit acest neam în atâta amar de vreme.

Pe noi nu ne-a prins nimeni cu arcanul să ne adunăm sau să ne întrunim la Alba Iulia. Noi am venit acolo din spiritul și simțul credinței noastre, în Grădina Maicii Domnului.

Pe noi nu ne-au unit congregații cu pretenții filantropice, cum încearcă unii să acrediteze.

Îmi aduc aminte, în decursul istoric, Mazzini, companionul lui Garibaldi, după ce a unificat Italia, avea să spună - "E, am făcut Italia, acum trebuie să facem și italieni!".

Noi am avut românii și noi trebuia să facem statul românilor, statul protector al acestui neam. Iată diferența fundamentală în dezvoltarea, dar mai ales în necesitatea conștientizării obiectivității existenței noastre în acest loc.

Noi dintotdeauna am fost aici, și nu statul românilor a generat națiunea română, ci națiunea română și-a generat propriul stat național. E o accentuare a acestei, să spunem, sintagme, pentru a se imprima foarte atent în mintea unora care mai bântuie cu alte soluții și alte paradigme.

Pentru că, spunem și de aici, am făcut atunci, și a rămas în continuare, România cea bună și dreaptă pentru toți trăitorii ei, căci omenia este legea pământului nostru. Să se știe și o repetăm!

Așadar, chiar dacă pentru unii, așa cum se mai aude, este o zi, ca să-i spun cu delicatețe, incomodă sau deranjantă sau chiar tristă, le sugerez să respire adânc... și să accepte eternitatea.

Pentru că, în pântecele mamei Europa, noi trebuie să ne regăsim pacea și unitatea. Iar fotografia mamei România de atunci, noi dorim să devină chipul României de astăzi.

De la această tribună, onorată adunare națională și românească, mă adresez, în numele credinței noastre, către poporul român:

Să trăiești, popor român, oriunde te-ai afla!

La mulți ani, patrie română! (Aplauze.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România, domnul senator Turos Lóránd.

Domnul Turos Lóránd:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Ziua de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, este un reper important pentru noi toți, cetățeni ai acestei țări, un reper la care ne raportăm indiferent de apartenența noastră politică, socială, etnică sau religioasă. Totuși, în această parte a Europei sunt posibile multiple interpretări ale istoriei. Există adesea interpretări diferite despre același eveniment istoric, ba, uneori, se întâmplă că, în epoci diferite, aceeași națiune are o viziune diferită asupra unui moment important al propriului său trecut.

Momentul 1 Decembrie 1918 a fost un moment de cotitură pentru comunitatea maghiară din România, a fost momentul în care maghiarii din Transilvania au devenit dintr-o națiune majoritară o comunitate minoritară.

Pentru noi, maghiarii din România... (Vociferări.)

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Rușine să-ți fie!

Trădătorilor!

Niciodată nu ați fost majoritari, trădătorilor!

Domnul Turos Lóránd:

...această aniversare poartă o semnificație specifică și am dori, bineînțeles...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Niciodată nu ați fost majoritari, trădătorilor!

Niciodată! Rușine să vă fie!

Domnul Turos Lóránd:

...ca acest mesaj să devină parte integrantă...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Niciodată nu ați fost majoritari, trădătorilor!

Niciodată! Rușine să vă fie!

Domnul Turos Lóránd:

...a acestei sărbători, fiindcă, de ani de zile... (Vociferări.)

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Niciodată! Rușine să vă fie!

Domnul Turos Lóránd:

...de ani de zile... (Vociferări.) ...în mod firesc... (Vociferări.) ...noi suntem alături de dumneavoastră...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Bătaie de joc la adresa românilor!

Domnul Turos Lóránd:

...cu ocazia acestei aniversări. (Vociferări.) Trebuie să tindem ca istoria să aibă pentru noi toți aceeași semnificație. (Vociferări.) Românii și maghiarii trebuie să-și vadă în același fel trecutul, și nu să caute ceea ce ne dezbină..., (Vociferări.) ...ci să căutăm... (Vociferări.) ...ceea ce ne unește. (Vociferări.)

Chiar dacă găsim exemple care ne îndepărtează... (Vociferări.) ...trebuie să ne concentrăm doar pe acelea care ne apropie. (Vociferări.) Trebuie să arătăm... (Vociferări.) ...ceea ce ne unește, dar trebuie să ne atenționăm reciproc...

 

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Doamnă senator, vă rog să luați loc, veți avea cuvântul. (Se adresează doamnei senator Diana-Iovanovici Șoșoacă.)

Domnul Turos Lóránd:

...asupra a ceea ce... (Vociferări.) ...ne poate despărți. (Vociferări.)

Cred că Ziua Națională reprezintă un moment potrivit pentru a realiza un bilanț al trecutului și al prezentului, să privim cu atenție de unde am pornit și unde am ajuns.

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

I-auzi!

Domnul Turos Lóránd:

Știm cu toții faptul că secolul al XX-lea a fost unul foarte zbuciumat, plin de războaie, dictaturi și suferințe. (Vociferări.) Câteva decenii am trăit într-o relativă liniște...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Afară din Parlament!

Domnul Turos Lóránd:

...fără războaie, însă vedem... (Vociferări.) ...cât de fragilă este pacea... (Vociferări.) ...atunci când ideile care ne despart... (Vociferări.) ...capătă viață. (Vociferări.) Vedeți exemple! (Vociferări.)

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Nu mă interesează exemplul...

Domnul Turos Lóránd:

Românii care au formulat Rezoluția de la...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

...trădătorule care ești!

Domnul Turos Lóránd:

...Alba Iulia... (Vociferări.) ...au știut cât de importante sunt drepturile...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Du-te și vorbește în Parlamentul Ungariei, nu aici!

Domnul Turos Lóránd:

...naționale, culturale și educaționale.... (Vociferări.) ...și s-au angajat să ofere aceste drepturi celor care conviețuiesc... (Vociferări.) ...cu ei în Transilvania. (Vociferări.) Pentru noi este deosebit de importantă această Rezoluție... (Vociferări.) ...și acest angajament... (Vociferări.) ...și iată de ce actul istoric de la Alba Iulia poartă pentru noi un mesaj specific.

Considerăm că cei care ar dori să uite... (Vociferări.) ...sau să șteargă din acea rezoluție pasajul referitor la noi acționează nu numai împotriva noastră..., (Vociferări.) ...ci împotriva intereselor reale ale României. Trebuie să facem tot ce se poate pentru ca, în sfârșit, dreptatea să fie de partea acelora... (Vociferări.) ...care vor să ne apropie pe noi, maghiari și români, și nu să ne îndepărteze... (Vociferări.) ...fiindcă ei sunt cei care interpretează... (Vociferări.) ...în mod corect mesajul de la Alba Iulia.

Deși sunt unii care neagă acest fapt istoric, comunitatea maghiară a fost și este și astăzi un factor important în evoluția acestei țări, în procesul construirii... (Vociferări.) ...României moderne. 1 Decembrie trebuie să fie și un moment important al respectului între majoritate și minoritate. Noi credem în conviețuirea pașnică și constructivă. (Vociferări.) Suntem convinși că acest lucru se poate obține doar prin respect reciproc.

Vă mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Să respecți România...

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

...trădătorule care ești! (Vociferări.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Manea Cătălin.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Stimate domnule președinte al Senatului,

Stimate domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte Constantinescu,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Stimate domnule viceprim-ministru,

Majestatea Voastră, Custode al Coroanei Române,

Distinși reprezentanți ai cultelor religioase, ai Corpului Diplomatic,

Doamnelor și domnilor,

Astăzi celebrăm Ziua Națională a României, aici, în forul legislativ. Rezoluția de la Alba Iulia reprezintă un act constitutiv, nu doar al României moderne, ci al națiunii române, în care minoritățile au fost privite ca părți constitutive ale națiunii române.

Doamnelor și domnilor,

La Punctul III din Rezoluția de la Alba Iulia s-a statuat un principiu fundamental în alcătuirea noului stat român, și anume - deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare:

"Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc".

În virtutea acestor proiecte de edificare a statului național unitar român și a garanțiilor conferite, germanii, de pildă, cu diversele lor ramuri, evreii, polonezii, slovacii, armenii, rutenii, secuii, romii și alte minorități naționale au subscris și ei, prin declarații publice, la hotărârile de unire ale românilor.

O declarație de adeziune la hotărârile Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia au adoptat și evreii, în ziua de 18 martie 1919, în care se arată - "...aderă din inimă și cu multă satisfacție la programul cuprins în acest act, având în vedere că cele prevăzute corespund întru totul principiilor liberale și democratice ale vremurilor actuale".

Romii, întruniți în data de 27 aprilie 1919 la Ibașfalău -Dumbrăveni, localitatea Dumbrăveni de astăzi, și-au manifestat loialitatea față de Casa Regală și au adoptat un memoriu prin care solicitau să fie primiți în biserică, să fie primiți în instituții de învățământ, să fie cetățeni egali în drepturi cu toți ceilalți cetățeni români.

Toate acestea sunt mărturii edificatoare cu privire la modul democratic în care s-a înfăptuit Marea Unire din anul 1918, la faptul că aceasta a fost rezultatul voinței și conștiinței libere a întregii populații, indiferent de apartenența națională, din teritoriile care s-au unit cu România.

Altfel spus, acest act istoric s-a realizat și cu adeziunea minorităților naționale. Nu în toate timpurile și în toate regimurile politice, relațiile dintre români și minorități au fost guvernate de înțelegere și conviețuire pașnică.

Și n-aș vrea să intru în detaliu, dar ar trebui să ne amintim cel puțin de atrocitățile comise în timpul regimurilor totalitare împotriva evreilor, împotriva romilor și nu numai.

Civilizația românească contemporană este rezultatul interferențelor istorice între români și minoritățile naționale care de-a lungul istoriei au conviețuit pe același pământ. O Românie modernă și democratică, care se construiește pe sine și aspiră la o dezvoltare armonioasă, prosperitate și emancipare pentru toți cetățenii săi, nu poate ignora minoritățile naționale, cetățeni, de altfel, diferiți prin origine, limbă, istorie și tradiții, dar egali în demnitate și în drepturi cu toți ceilalți cetățeni împreună.

Una dintre întrebările la care ar trebui să răspundem este următoarea - ce am făcut împreună în ultimii 105 ani și ce am putea face împreună de acum înainte?

Vă invit pe toți să construim împreună.

Închei prin a vă reaminti, distinși colegi, că este datoria noastră de a păstra vie memoria înaintașilor noștri, a tuturor celor care au luptat și s-au jertfit pentru întregirea și unitatea României.

Art. 4 din Constituție consfințește faptul că "România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi".

Bunul Dumnezeu să binecuvânteze România și pe cetățenii săi!

La mulți ani tuturor românilor!

La mulți ani tuturor cetățenilor aparținând minorităților naționale!

La mulți ani, România! (Aplauze.)

O voce din sală:

Bravo!

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Dau cuvântul reprezentantului senatorilor și deputaților neafiliați, domnul deputat Ichim Paul.

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Nu ne reprezintă pe cei de la Senat!

Nu ne reprezintă pe cei de la Senat!

Rușine să vă fie, că am fost înscrisă aici!

Sunteți Parlamentul trădării naționale, asta sunteți! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule președinte Emil Constantinescu,

Alteța Voastră Regală,

Stimați membri ai Guvernului,

Dragi colegi senatori și deputați...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Este inacceptabil...

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Stimați invitați...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

...să ne reprezinte ăsta!

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Dragi români...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Nici nu știm cine e! (Vociferări.)

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Am să încep prin a vă spune că nici momentul...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Rușine să vă fie!

Domnul Cristian-Paul Ichim:

...1 Decembrie 1918 nu a fost un moment ușor...

 

Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă (din sală):

Trădare!

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Întotdeauna au existat elemente de dezbinare, dar românii au reușit... au reușit să treacă peste aceste momente și să se unească. (Vociferări.) Suntem astăzi împreună pentru a sărbători un moment fundamental... (Vociferări.) ...în formarea României. 1 Decembrie 1918 este o zi de referință... (Vociferări.) ...pentru istoria poporului român și pentru România. (Vociferări.) Convocarea Adunării Naționale de la Alba Iulia pentru 1 decembrie 1918... (Vociferări.) ... s-a făcut în numele libertății și fraternității și cu credința fermă că acest popor s-a sacrificat destul... (Vociferări.) ...și merită un viitor mai bun.

Momentul 1 Decembrie 1918... (Vociferări.) ...ne învață ce înseamnă coeziunea sufletească... (Vociferări.) ...a unei națiuni și ce înseamnă să te pui în slujba intereselor majore ale țării fără ezitare și cu deplin devotament. (Vociferări.)

Nu putem să ne gândim la România Mare și la actul Unirii fără să ne amintim cu smerenie și recunoștință... (Vociferări.) ...de cei care și-au dat viața pentru întregirea acestui neam. (Vociferări.)

Ca deputat de Bacău, sunt onorat să reprezint o regiune a țării care prin sacrificiile militare și financiare, materiale, a jucat un rol important și determinant în odiseea militară și civil-patriotică a României, a Marelui Război. Pe la noi a trecut linia frontului și avem exemple nenumărate unde au căzut românii pe front - la Mărăști, Mărășești, Oituz. (Vociferări.)

Implicarea masivă a populației... (Vociferări.) ...în susținerea efortului general de război din interiorul și exteriorul frontului este dovada indiscutabilă a dorinței românilor pentru modernitate și un viitor mai sigur. (Vociferări.)

Și în acele momente dificile ale războiului... (Vociferări.) ...dar și în momentele solemne de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia,. oamenii au dat dovadă că uniți au o putere fără margini, care poate distruge orice obstacol în calea unității și prosperității.

Astăzi, la 105 ani, România e departe de a fi perfectă, dar România poate fi mândră de alegerea sa de a fi parte a unei Europe democrate. (Vociferări.)

Noi suntem astăzi din nou de partea bună a istoriei...

 

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Vă rog să vă apropiați de final.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

...și trebuie să fim mândri pentru decizia de a urma calea europeană.

Suntem astăzi aici, în Parlamentul României, forul legislativ al țării, și vreau să reamintesc responsabilitatea pe care o avem cu toții față de cetățenii pe care îi reprezentăm. Avem datoria să continuăm să credem în viitorul acestei națiuni. (Vociferări.) Nu mai putem face lucrurile cu jumătăți de măsură... (Vociferări.) ...și compromisuri nerezonabile. Vreau ca generația copiilor noștri să fie mândră... (Vociferări.) ...de ceea ce am reușit noi să facem... (Vociferări.) ...pentru ei și să nu își mai dorească să plece din țară.

La mulți ani, România!

La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla! (Vociferări.)

Vă mulțumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Nicolae-Ionel Ciucă:

Doamnelor și domnilor,

Mulțumindu-vă pentru participare, vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Colegii deputați,

După o pauză de 5 minute, ne revedem la ședința de plen a Camerei Deputaților.

 

Ședința s-a încheiat la ora 16.11.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 23 iunie 2024, 20:56
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro