Plen
Ședința Camerei Deputaților din 11 decembrie 2023
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.2/03-01-2024

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2023 > 11-12-2023 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 decembrie 2023

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16.02.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, să putem începe ședința.

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment și-au înregistrat prezența 201.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni și marți, 11, respectiv 12 decembrie 2023; programul de lucru pentru perioada 11-16 decembrie 2023; lista rapoartelor depuse în perioada 4-11 decembrie 2023 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; și informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările cu primirea de răspunsuri orale la întrebări și prezentarea interpelărilor.

Întreb liderii de grup dacă există obiecții sau observații în legătură cu ordinea de zi?

 
Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 95/2005 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a altui act normativ (Pl-x 666/2022) (retrimisă comisiilor).  

Domnul Popa Ștefan, vă rog.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să retrimitem, pentru două săptămâni, comisiei, Pl-x 666/2022 - Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 95/2005 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a altui act normativ.

Este pe poziția 74 pe ordinea de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Aveți consens? (Vociferări.)

AUR? (Vociferări.)

Bun.

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Retrimitere la comisii, pentru două săptămâni.

Pl-x 666, domnule Popa?

 
     

Domnul Ciprian-Constantin Șerban (din sală):

Da.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pl-x 666/2022; termen - două săptămâni.

Vot, vă rog.

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Explicarea votului.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe bune?

 
   

Cu 145 de voturi pentru, 25 contra, o abținere, Pl-x mai devreme amintit, nu-i mai citesc numărul, pentru două săptămâni s-a întors la comisii.

Pe procedură, domnule Simion?

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

E proiectul nostru.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Hai, că sunt curios, explicarea votului la o retrimitere la comisie.

Vă rog, domnule Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Da, era un proiect legislativ pe care AUR l-a inițiat.

Mă declar siderat față de felul... (Vociferări.) ...în care alegeți să respingeți... (Vociferări.)

Voci din sală:

Ooo!

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...una după alta legile bune pe care noi le-am depus.

Probabil, ea avea un raport favorabil...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion...

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...asta v-a contrariat...

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...explicarea votului sau introducerea pe ordinea de zi sau declarație politică?

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Explicarea votului.

E suficient să înțelegeți că era Pl-x 666...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

...pe acolo.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc. Mulțumesc. Mulțumesc.

În regulă.

Domnule Buicu, procedură?

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Domnule președinte,

Nu se pune problema. Se pune problema că sprijinim proiectul.

Există într-adevăr o greșeală de redactare, care ar determina o înțelegere greșită a proiectului - astfel încât concediile să fie luate timp de 10 ani pentru toți donatorii de celule, țesuturi sau organe, nu numai de către donatorii specifici.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
Informare privind demisia domnului deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei din calitatea de membru al Comisiei comune permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI.  

Domnul Acatrinei, procedură? Anunț?

Bănuiesc că procedură.

   

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac un anunț.

De astăzi începând, îmi dau demisia din calitatea mea de membru în cadrul Comisiei comune permanente pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Doar că vă menționez, fiind o comisie comună, acest anunț se face în plenul reunit.

Dar bănuiesc că ați făcut și o solicitare scrisă.

Intrăm în ordinea de zi.

 
Intervenția domnului deputat Mircia Chelaru consacrată împlinirii a 162 de ani de la Proclamația către țară, de la 11 decembrie 1861, a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.  

A treia solicitare de procedură de la Grupul AUR.

Vă rog, domnule general Mircia Chelaru.

O să vă rog să fiți foarte scurt.

Vă rog.

   

Domnul Mircia Chelaru:

Domnilor colegi,

Distinsă și onorată Cameră,

Intervenția mea, în această zi, este reclamată tocmai de această semnificație extraordinară, care, din păcate, oameni fiind, ne scapă uneori.

Vă reamintesc că, acum 162 de ani, la 11 decembrie 1861, Domnitorul Cuza înainta o proclamație către țară și în acel moment, în acel moment, această țară pe care toți o iubim a fost botezată cu titlul sau cu numele pe care îl poartă astăzi - România. (Aplauze.)

Îmi revine bucuria... (Aplauze.) ...în cele 20 de secunde care urmează, să vă citesc această Proclamație, spre onorantă aducere aminte:

"Românilor,

Naționalitatea Română este întemeiată.

Unirea este îndeplinită.

Acest fapt măreț, dorit de generațiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante și s-a înscris în datinile Națiunilor.

Dumnezeul părinților noștri a fost cu țara, a fost cu noi. El a întărit silințele noastre prin înțelepciunea poporului și a condus Națiunea către un falnic viitor.

În 5 și 24 Ianuarie ați depus toată a voastră încredere în Alesul nației, ați întrunit speranțele voastre într-un singur Domn.

Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie.

Vă iubiți Patria, veți ști a o întări.

Să trăiască Romănia!

Iași, 11 decembrie 1861.

Alexandru Ioan I".

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Și întrucât de la Mica Unire lipseau ardelenii, dați-mi voie să-mi fac un mic hatâr și să anunț 64 de ardeleni, și anume de bistrițeni, aflați la balcoane.

Bine ați venit în Parlamentul României, dragi colegi de la Bistrița! (Aplauze.)

Vă mai așteptăm cu drag! (Aplauze.)

Și să aveți drum bun spre casă! (Aplauze.)

 
     

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Vreau să-i salut și eu.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Simion, să ne salutați.

Dar să știți că sunt cam de-ai noștri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Vreau să îi salut și eu pe cei din Bistrița-Năsăud.

Mă bucur că v-a invitat domnul Suciu.

Vreau să felicit toți studenții, toți tinerii care de astăzi participă în Programul "Cunoașteți Parlamentul", în cadrul Grupului AUR.

Mulțumim.

Suntem onorați să vă găzduim. (Aplauze.)

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; (PHCD 73/2023) (rămas pentru votul final).  

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 73/2023.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecții de ordin general? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Dacă la titlu aveți obiecții? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2023 privind transferul rețelei sanitare a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii către alte ministere și instituții cu rețele sanitare proprii așa cum sunt reglementate la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 460/2023) (rămas pentru votul final).  

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2023 privind transferul rețelei sanitare a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii către alte ministere și instituții cu rețele sanitare proprii așa cum sunt reglementate la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 460/2023; procedură de urgență.

Dorește inițiatorul?

Vă rog, în numele Guvernului României, în calitate de inițiator.

   

Domnul Ion Popa (secretar de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii):

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru transferul a 15 unități sanitare cu paturi din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în subordinea altor ministere și instituții cu rețea sanitară proprie, respectiv - Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, SRI, SIE, STS, Academia Română, autoritățile administrației publice locale și universități de medicină și farmacie acreditate și universitățile care au în structură facultăți de medicină și farmacie acreditate, denumite entități, la cererea acestora, așa cum sunt reglementate la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Totodată, se propune transferul atribuțiilor și competențelor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, rezultând din calitatea de ordonator principal de credite, precum și managementul asistenței medicale acordate în cadrul unităților sanitare din rețeaua sanitară proprie a ministerului, către aceste entități.

Cele două măsuri menționate anterior se vor aproba prin hotărâre a Guvernului, inițiată de MTI, la cererea entităților respective.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii susține raportul comun al comisiilor sesizate în fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru transporturi.

Și, până ajunge domnul Tătaru, dați-mi voie să menționez și prezența unui grup de tineri din Caraș-Severin.

Aceleași gânduri bune și tinerilor din Caraș! (Aplauze.)

Vă rog, domnule Tătaru.

 
   

Domnul Nelu Tătaru:

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, prin adresa PL-x 460 din 28 iunie 2023, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2023.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 26 iunie 2023.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație publică, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru învățământ, avizul favorabil al Comisiei pentru știință și tehnologie, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 și amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Timpi de dezbatere?

 
   

Domnul Nelu Tătaru:

3 minute.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Timpi de dezbateri - 3 minute.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 186 de voturi pentru, 8 contra, 6 abțineri, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Dezbateri generale, domnul Ungureanu, Grupul USR, vă rog.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Ideea de a lua de la Ministerul Transporturilor această infrastructură, care, în majoritatea ei, este foarte precară, este o idee foarte bună; modul în care s-a făcut această preluare este însă unul foarte deficitar. Spre exemplu, Spitalul Witting, pe care vrea să-l ia MApN, pentru că este gard în gard, și care avea o adresabilitate foarte mare pentru foarte mulți pacienți de toate categoriile sociale, s-a făcut fără cap, pentru că medicii de la Witting au vrut să treacă spitalul la ASSMB; cei de la PSD, care sunt mai... au vrut să se ducă la MApN sau la SRI. Gândiți-vă că a învins nu accesibilitatea, ci... galonul.

La Cluj, Universitatea de Medicină și Farmacie - doamna Buzoianu a spus, în campania ei electorală, pentru UMF, că va prelua spitalul de acolo, care este o ruină. Nu s-a întâmplat asta până în luna august.

La Buzău, unde am vorbit cu primarul PSD să transferăm personalul de la Spitalul CFR către Spitalul Municipal, pentru o viitoare construcție, sperăm noi, susținută în viitorul apropiat, procedurile sunt foarte greoaie și foarte blocate.

Deci, noi ne dăm un acord de principiu, de preluare a acestor spitale, către, să zicem, pețitori mai bogați, care sunt în stare să le susțină, multe dintre ele fiind în ruină.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Dar, până la această oră, repet, nu există criterii clare, prin care să se stabilească clar...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Ungureanu.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...cine va administra aceste spitale și dacă trecerea lor la o altă entitate va fi nu doar în beneficiul SRI și al MapN...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule Ungureanu.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

...ci și al pacienților, pentru că, spitalul, odată trecând la MApN, accesul pacienților va fi... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Am încercat.

 
     

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (fără microfon):

...mult restricționat.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Simion.

 
   

Domnul George-Nicolae Simion:

Are dreptate domnul Ungureanu în ce spune.

Nu prea am înțeles ce înseamnă gestul ăsta. Adică băieții ăștia care conduc tot, în țara asta?

Din câte am vorbit cu cadrele medicale de la Witting, care au venit la noi cu aceeași problemă, n-ar fi vorba despre SRI, unde dumneavoastră, în calitate de conducere a Parlamentului, întârziați să faceți o modificare în Comisia de control a SRI, ci MApN-ul își dorește foarte mult Spitalul Witting, un spital care este pe profit, un spital care este renovat, un spital care face bine oamenilor, pacienților.

Dacă vreți să distrugeți Spitalul Witting, cum ați distrus tot sistemul sanitar, mergeți în continuare, domnule Grindeanu, cu aceste planuri, spunând că dumneavoastră n-ar mai trebui să aveți spitale în subordine.

Nimic mai fals.

Am făcut o promisiune cadrelor medicale de la aceste spitale care se ocupă de transporturi și măcar de aici, de la tribuna Parlamentului, trebuie cineva să sesizeze această neregulă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaților neafiliați, vă rog.

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulțumesc.

În momentul în care faci asemenea schimbări instituționale, bunul-simț îți spune că trebuie să începi de la un moment de evaluare - de ce faci acest transfer?

N-au mers lucrurile bine, nu s-a găsit pe linia ministerului management performant care să facă din aceste spitale unități sanitare performante? De ce faci această schimbare? Că simplul fapt de mutat, de la Transporturi la STS - nu știu dacă acolo o exista capacitate managerială care să facă din aceste entități niște structuri sanitare eficiente, sau la MApN - este pe principiul cine face lobby-ul mai puternic să obțină și niște fonduri? Că asta te poți gândi. De ce nu cere nimeni să se înghesuie să intre la Ministerul Sănătății, cum ar fi firesc? Și cred că orice om de bun-simț din țara asta s-ar întreba.

De ce se înghesuie toți să intre la STS, la SRI, la SIE, la Ministerul Apărării? Este o întrebare pe care trebuie să ne-o punem concomitent cu întrebarea - de ce se cere acest transport? N-au mers lucrurile bine? Dacă n-au mers, cineva trebuie să răspundă pentru modul în care, de atâția ani, aceste spitale, înțeleg, din moment ce le transferați de la Ministerul Transporturilor, au mers prost. Și trebuie să asumați acest lucru, atunci când cereți un vot să meargă în altă parte.

Și reținerile pe care le am de această înghesuială către STS, SRI și toată această lume care știe să se descurce rămân în vigoare, așa cum le-am spus mai devreme.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Buicu, Grupul PSD.

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Domnule președinte,

Voiam să spun - minte luminată - dar cred că rămâne numai cu minte, pentru că e o mare minciună ceea ce auzim de aici.

Și dacă cei care au vorbit înainte ar fi pus mâna pe carte, adică pe proiect, pe nota de fundamentare, ar fi citit și ar fi văzut că există de fapt un comitet interministerial, stabilit prin decizia prim-ministrului, care va stabili de fapt - și la nivelul respectiv există decizia prin care aceste spitale vor fi transferate către autoritățile locale, către alte ministere și așa mai departe.

Aceste declarații fac parte din categoria, nu minte luminată, ci doar minte.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă...

 
     

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Nu mai minți, băi, Florin, nu mai minți! (Se adresează domnului deputat Corneliu-Florin Buicu.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă de la art. 1 la art. 11 există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă la anexă există obiecții sau comentarii? Nu.

Există un amendament respins. Dacă se susține?

Domnul Wiener, vă rog. (Vociferări.)

Stimați colegi,

Urmează susținerea unui amendament respins.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Wiener:

Ideea este în continuarea a ceea ce au spus unii dintre colegi. Firesc ar fi ca aceste spitale, unități sanitare, să treacă în subordinea unităților administrativ-teritoriale care au deja servicii de management al spitalelor, au strategii județene de dezvoltare.

Unele dintre poveștile de transfer al acestor unități sanitare înspre Ministerul Apărării, de exemplu, sunt povești horror.

Și am să vă vorbesc despre Policlinica CFR din Arad, care, practic, a fost renovată, într-adevăr, a stat vreo 2 ani de zile goală, absolut goală, până a expirat garanția aparatelor cumpărate acolo. Nu este o poveste de succes.

Povestea de succes ar fi ca aceste spitale să fie preluate de unitățile administrativ-teritoriale care deservesc în cel mai bun mod sănătatea publică.

Și, astfel, la marginal 1, ca amendament din anexa amendamentelor respinse, Anexa nr. 2, e vorba despre - "La art. 1, după alin. (1) se adaugă alin. (11), care va avea următorul conținut: «(11) Unitățile administrativ-teritoriale beneficiază de preemțiune, față de restul entităților, la preluarea unităților sanitare din rețeaua sanitară proprie a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență»".

Trebuie să existe niște criterii în lege pentru acest comitet interministerial care pare că nu ascultă de nimeni.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Anexa cu amendamente respinse, marginal 1.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 83 de voturi pentru, 121 contra, 12 abțineri, amendamentul a fost respins.

Proiectul rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 204 alin. (2) lit. j) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare (Pl-x 522/2023) (rămasă pentru votul final).  

4. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 204 alin. (2) lit. j) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 522/2023.

Domnul Benga, în calitate de inițiator, vă rog.

   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua!

După cum știți, pe mine mă preocupă foarte tare funcționarea democrației românești și acest proiect de lege vizează, din punctul meu de vedere, una dintre pietrele de temelie ale disfuncționalității acestei democrații, și anume, modul în care consilierii locali și județeni, adică aleșii locali ai României, sunt legați de glie și sunt masă de manevră pentru conducerile partidelor și pentru baronii județeni și locali.

Sunt 40 și ceva de mii de aleși locali în țara asta. Iar acest proiect de lege încearcă să egalizeze tratamentul consilierilor locali cu cel ai primarilor, în sensul în care ei să nu-și mai piardă mandatul dacă sunt demiși de către conducerea partidelor, ci să-și piardă mandatul doar dacă își dau ei demisia.

Nu vă ascund că, din punctul meu de vedere, convingerea mea este că toți aleșii locali ar trebui să aibă exact același regim pe care îl avem și noi, parlamentarii, care suntem complet independenți și care avem deplină libertate de decizie și de vot.

Propunerea, repet, este aceea de a nu-și mai pierde consilierii locali și județeni mandatul atunci când sunt demiși de către conducerea partidelor lor locale, astfel încât să aibă o libertate adițională de decizie.

Problema mare în România este că întreg sistemul politic este extrem de feudal. De sus în jos se iau toate deciziile. Genul acesta de capacitate de a intimida în permanență consilierii face ca majoritatea ședințelor, dacă vă duceți în orice consiliu local sau județean, sunt doar ridicări permanente de mână și să nu existe democrație autentică la noi.

M-aș bucura să existe o dezbatere reală pe acest subiect.

Eu cred că avem nevoie să facem această modificare, pentru a îmbunătăți funcționarea democrației românești.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, vă rog, raportul comun, doamna președinte.

 
   

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulțumesc domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 204 alin. (2) lit. j) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 204 alin. (2) lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, astfel încât calitatea de consilier local, respectiv cea de consilier județean, să nu mai înceteze de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului în cazul pierderii calității de membru al unui partid politic.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Antonio Andrușceac, Grupul AUR.

 
   

Domnul Antonio Andrușceac:

Stimată colegă, președinte al Comisiei juridice, este păcat că exact comisia pe care o prezidați nu este de acord să legiferăm într-un mod unitar când este vorba despre aleși, indiferent că sunt aleși locali sau parlamentari.

Dacă nu ne aplecăm asupra problemelor pe care le au consilierii locali, lucru pe care noi îl vom face astăzi, și cei de la AUR vom vota propunerea colegului deputat Benga, nu facem altceva decât să păstrăm acești oameni ca o masă de manevră politică la îndemâna unor grupuri de interese economice și politice din jurul primarilor sau din jurul șefilor de partide.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Brian, Grupul USR.

 
   

Domnul Brian Cristian:

Câtă ipocrizie, la AUR!

Se vorbește despre interese economice din jurul primarilor și consilieri care sunt masă de manevră.

Le reamintesc că acei consilieri, pe care i-au furat de la alte partide, să-i aducă în AUR, la Consiliul local Baia Mare, ulterior, când a venit vorba despre votul pentru viceprimarul cu atribuții de primar, AUR l-a susținut pe locotenentul lui Cherecheș.

Așa că, lăsați vrăjeala, lăsați gargara și fiți cinstiți când vorbiți în fața românilor! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Benga.

Vă reîntoarceți, de această dată la dezbateri generale.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mă amuză liniștea din partea marilor partide.

Știți, când am avut această dezbatere în Comisia pentru administrație, acolo, în Comisia pentru administrație sunt niște mari apărători ai autonomiei locale. De exemplu, domnul Roman este un mare apărător al libertății de decizie al administrației locale. Dar acum, când vine vorba despre partide, pur și simplu să dea un pic de spațiu propriilor lor aleși, dintr-o dată toată lumea este silent.

Ceea ce țin să vă spun este următorul lucru. Există o vorbă în..., mă rog, ceea ce înseamnă decalogul științelor politice, că toată politica este locală.

La noi, disfuncționalitatea exact de acolo pleacă.

Ați reușit să închideți sistemul electoral în așa hal, încât alegerile pentru primari să se desfășoare într-un singur tur.

Sunt primari în țara asta aleși cu mai puțin de 10% - și vorbim aici despre mari municipii - cu mai puțin de 10% din numărul de alegători.

Ați ținut numărul de semnături pentru intrarea în alegeri la cote aiuritoare, refuzați să egalizați tratamentul pentru candidaturile independente, mențineți pragurile extrem de sus.

Și acum vă mirați - și mă uit la tot ceea ce înseamnă sondaje și cum arată scena politică pentru 2024, și mă uit la PSD și la PNL ce dans dansați, încercând să vă agățați de putere, și cum o să vă fugă pământul de sub picioare mai devreme sau mai târziu.

Trebuie să deschideți piața politică, nu există altă cale! Nu există altă cale!

Și, da, tot ceea ce ați construit, tot acest sistem de baronat, și de clientelism, și de patronaj permanent, mai devreme sau mai târziu se va surpa.

Și, da, lucrurile trebuie să înceapă de acolo, din comunități, unde oamenii să fie aleși și să poată să reprezinte cu adevărat interesul cetățenilor, nu cel al baronilor locali.

Mersi frumos! (Aplauze.)

 
  Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (PL-x 732/2023) (rămas pentru votul final).  

Domnul Ilie-Alin Coleșa (din sală):

Pe procedură!

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coleșa.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, aș dori să fac o solicitare.

Deci, este vorba despre PL-x 732/2023, aflat pe punctul 5 pe ordinea de zi.

Solicit retrimiterea lui la comisie pentru două săptămâni, în vederea întocmirii unui raport suplimentar, cu amendamente pe care noi le considerăm absolut necesare, pentru că în forma actuală face exact pe dos, față de scopul declarat, de protejare a drapelului național.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stați o secundă, domnule Coleșa!

Haideți să ajung acolo!

Dar asta trebuia să o faceți la începutul ședinței...

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Am apăsat, dar nu mi-ați dat cuvântul atunci!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

... sau când ajungem la el.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea articolului 204 alin. (2) lit. j) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare (Pl-x 522/2023) (rămasă pentru votul final).  

Bun!

Pl-x 522/2023 rămâne la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (PL-x 732/2023) (rămas pentru votul final).  

5. Trecem la PL-x 732/2023, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice; PL-x 732/2023.

Iar asupra acestui proiect avem solicitarea liderului de Grup AUR, de retrimitere la comisie.

Așadar, vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru retrimitere la comisie.

   

Cu 30 de voturi pentru, 122 contra, 46 de abțineri, solicitarea dumneavoastră a fost respinsă.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, vă rog, prezentarea raportului comun.

Doamnă președinte Vicol, vă rog.

 
   

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație și Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 20 din Legea nr. 75/1994, în sensul stabilirii și sancționării drept contravenție a faptei constând în încălcarea interdicției de a adăuga pe drapelul României alte inscripții și simboluri în afara celor aprobate prin lege sau prin regulamentele militare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege, cu un amendament admis.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la titlu?

(Domnul deputat Dan Tanasă solicită să ia cuvântul.)

Ba da, domnul Dan Tănase, vă rog, Grupul AUR.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Da, este o inițiativă..., o frecție la picior de lemn, doar ca să manifestați un interes pentru apărarea simbolurilor naționale.

Sunt curios... Acum o să mergeți pe stadioane, probabil o să-i luați pe toți fanii echipei naționale sau fanii echipelor de club, să-i amendați, pentru că scriu ceva, ce simt ei, pe drapelul național al României.

În realitate, nu vă interesează batjocorirea simbolurilor naționale.

V-am semnalat, în repetate rânduri, și am semnalat și de aici că, spre exemplu, în Harghita și Covasna, drapelul României e vandalizat, e incendiat, imnul de stat al României este batjocorit, dar nu v-a interesat.

În schimb, îmi spuneți acum că o să-i sancționați pe români dacă îndrăznesc ei să scrie ceva sau să reproducă ceva pe drapelul național al României.

Repet, aștept acum să treacă acest proiect de lege, să mergeți pe stadioane, să-i amendați pe români.

Sau, cine știe, o chestiune care se întâmplă peste tot în lume - îmi amintesc că am văzut o fotografie cu președintele Zelenski, s-a dus în Congresul american cu un steag al Ucrainei, inscripționat cu nenumărate cuvinte, cine știe ce scria pe el, s-a dus omul în Congresul Statelor Unite ale Americii.

AUR va vota împotriva adoptării acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Badiu?

 
   

Domnul Georgel Badiu:

Da, mulțumesc.

Este un proiect de lege făcut cu dedicație împotriva AUR; e evidentă situația asta.

Mă întreb mâine-poimâine, când va fi o manifestare cu ocazia zilei lui Eminescu, dacă cineva va pune într-o sală, pe un perete, tricolorul și pe culoarea galbenă chipul lui Eminescu, îl veți amenda cu 20.000 lei, sau cum?!

Această lege nu trebuie să existe, este făcută pe genunchi, amenzile sunt exagerate și nu este nici măcar suficient de clară.

Va fi abrogată cu prima ocazie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentului la Acordul privind Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare propus prin Rezoluția nr. 696 din 10 iulie 2023, privind eliminarea limitei de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (PL-x 694/2023) (rămas pentru votul final).  

6. Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentului la Acordul privind Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare propus prin Rezoluția nr. 696 din 10 iulie 2023, privind eliminarea limitei de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare; PL-x 694/2023.

Vă rog, inițiatorul.

   

Domnul Alin Marius Andrieș (secretar de stat, Ministerul Finanțelor):

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Alin Andrieș, secretar de stat, Ministerul de Finanțe.

Prezentul proiect de lege are ca obiect acceptarea de către România a amendamentului la statutul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, propus prin Rezoluția nr. 696 din 10 iulie 2023, prin care se propune eliminarea prevederilor referitoare la limita de creditare de la art. III, secțiunea 3, din Statutul BIRD.

Conform art. III, secțiunea 3, din Statutul BIRD, totalul împrumuturilor restante, inclusiv participațiile la împrumuturile și garanțiile exigibile nu pot depăși suma capitalului subscris nedepreciat rezervelor și surplusului, denumit statutory lending limit.

Astfel, pentru a formaliza consimțământul României, este necesară aprobarea, prin intermediul prezentei legi, a modificării aduse statutului, urmând a fi transmis ulterior BIRD, acceptul prin amendamentul adus prin Rezoluția nr. 696.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, vă rog, raportul.

 
   

Domnul Călin-Ioan Bota:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentului la Acordul privind Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare propus prin Rezoluția nr. 696 din 10 iulie 2023, privind eliminarea limitei de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Proiectul de lege are ca scop acceptarea de către România a amendamentului, propus prin Rezoluția nr. 696 din 10 iulie 2023, amendament care se referă la eliminarea prevederilor referitoare la limita de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru acceptarea de către România a amendamentului la Acordul privind Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare propus prin Rezoluția nr. 696 din 10 iulie 2023, privind eliminarea limitei de creditare, aprobată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Coleșa, Grupul AUR.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, este o realitate faptul că actuala formă pe care a luat-o sistemul bancar este una marcată de dezechilibre profunde și sunt discutabile, atât ca formă în care se produce masa monetară de către băncile naționale sau de către cele comerciale, cât și modul neortodox de distribuție a acestei mase monetare în economie.

Aceste forme neortodoxe generează un anumit grad de instabilitate a sistemului bancar, uneori foarte mari, mai ales în măsura în care nu se respectă reguli minime de prudențialitate.

Iar ceea ce se solicită în această inițiativă legislativă este, de fapt, o nouă solicitare de relaxare a regulilor condițiilor de creditare, care nu sunt condiționate de nicio prudență, crescând riscurile privind solvabilitatea acestei bănci, BIRD, bancă la care România este membru acționar.

Dacă prudența în creditare e scăzută, avem un risc de neplată, de default, de incapacitate de plată care crește foarte mult, având un impact negativ asupra băncilor membre, între care și România.

Concluzie - AUR consideră că trebuie păstrate anumite limite, praguri de acordare a împrumuturilor, praguri care se regăsesc în formulările inițiale ale statutului acestei bănci, reguli care definesc relația dintre capitalurile proprii și împrumuturile acordate. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Nemaifiind intervenții și nici amendamente,...

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

La procedură!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK!

.... proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Informare privind depunerea moțiunii simple intitulate Un ministru care minte nu poate gestiona Educația, inițiată de 56 de deputați.  

Pe procedură, domnul Moșteanu.

   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, Grupul USR, împreună cu parlamentarii de la Forța Dreptei, vă înaintează moțiunea simplă intitulată "Un ministru care minte nu poate gestiona educația", moțiunea împotriva doamnei Ligia Deca. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deputații neafiliați, domnule Moșteanu!

De fiecare dată trebuie să vă spun același lucru?

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Ce?

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Deputații neafiliați!

În regulă, verificăm, discutăm la Biroul permanent.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate (PL-x 175/2023) (rămas pentru votul final).  

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate; PL-x 175/2023.

Dacă din partea inițiatorului?

Vă rog.

   

Domnul Gheorghe Sorescu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2023, emisă în temeiul Legii nr. 365/2022 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, vizează instituirea unor măsuri care să asigure inclusiv îndeplinirea obiectivelor urmărite prin PNRR, Componenta C7 -Transformare Digitală, Investiția 8 - Carte de identitate electronică și semnătură digitală calificată.

În concret, prin Ordonanța de urgență nr. 12, se instituie măsuri de continuare și îmbunătățire a procesului de digitalizare a domeniului Evidența persoanelor și a actelor de identitate, prin crearea condițiilor pentru operaționalizarea sistemului informatic integral pentru emiterea actelor de stare civilă, în scopul interconectării cu Sistemul Național Informatic de Evidență a Persoanei.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație, Comisia juridică și Comisia pentru tehnologia informațiilor?

Doamnă Tănăsescu, vă rog, raportul comun.

 
   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele trei comisii au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate.

Membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse, prevăzute în Anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Miruță, Grupul USR.

 
   

Domnul Radu-Dinel Miruță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre un act, despre o lege care micșorează buletinul, micșorează forma actuală a buletinului și cam atât.

Noi ne-am săturat și românii s-au săturat să ne dezvoltați cu picătura, să ne dezvoltați cu țârâita.

Pentru că ce faceți dumneavoastră astăzi? Schimbați documentul ăsta (Arată o carte de identitate.) într-unul cu format mai mic, în care puneți un microcip, dar cu microcipul ăla nu faceți nimic mai departe.

Pe documentul ăsta scrie România.

Însă, pe documentul ăsta (Arată documentul.), care e permis de conducere, scrie tot România și este un alt document.

Pe documentul ăsta (Arată documentul.), pe care scrie România, e cardul de sănătate, este un al treilea plastic.

Iar România, astăzi, cu atât de mulți specialiști, nu este în stare ca toate aceste plastice să fie incluse, informațiile asociate lor, într-un singur microcip, și să avem un singur dispozitiv. De ce? Pentru că ăsta costă câteva sute de milioane să fie dezvoltat, cardul de sănătate a costat, în primă fază, 184 de milioane de euro, și nici astăzi nu funcționează.

România are nevoie de un singur document. Diferența între ce are România acum și ce ar merita să aibă este doar incapacitatea dumneavoastră de a dezvolta lucruri, de a pune în același sistem informatic aceste informații existente și interesul dumneavoastră spre a toca bani. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Coleșa, Grupul AUR.

 
   

Domnul Ilie-Alin Coleșa:

Pe lângă aceste forme fără fond, prin aceste procese, prin aceste inițiative legislative, ne trezim că instituțiile statului, cu de la sine putere, își iau libertatea de a nu respecta propria lege, pe care o modifică când vor. Iar ne trezim cu cărți de identitate electronice, pe care, în loc de sex, așa cum este scris în actuala lege, în actuala formă a legii, avem cuvântul gen.

Își iau libertatea instituțiile statului de a nu respecta legea, pe care tocmai ele au promovat-o și au făcut-o, și o modifică când vor, după cum vedem.

Cu o seninătate dezarmantă, reprezentantul instituției statului a spus că așa scrie pe un regulament european, "gender", iar, ca atare, ei au tradus "gen".

Avem un regulament, avem o lege națională.

În legea națională scrie "sex". Așa trebuie să rămână, atât timp, cel puțin, cât avem legi naționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

De la art. 1 la 62 dacă există obiecții sau comentarii? Nu.

Prin raport... sunt 13 amendamente respinse.

Dacă se susțin?

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art. 299 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 708/2023) (rămas pentru votul final).  

12. Proiectul de Lege pentru completarea art. 299 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 708/2023.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog.

Numai o secundă, domnul Teniță este inițiator!

Îmi pare rău, doamna președinte!

   

Domnul Dragoș-Cătălin Teniță:

Dragi colegi,

Ce avem noi aici este cam așa.

Noi, la momentul actual, pentru situațiile de hărțuire sexuală, trebuie ca hărțuitorul să aibă raport de muncă cu victima. Cam așa ne aflăm.

Și atunci, ce am făcut noi, alături de colega Laura Vicol, alături de colega Oana Murariu, alături de colega Diana Morar, alături de colega Maya Teodoroiu, alături de mulți alți colegi și colege, este să prevedem o reglementare specială pentru hărțuirea sexuală în universități și în școlile noastre.

Din păcate, avem foarte multe cazuri.

De unde a pornit proiectul? A pornit de la studiul "Filia" de acum 2 ani, care arăta că trei din cinci studente declară că au fost hărțuite sexual.

Și, atunci, noi am schimbat această lege, ne-am înțeles și cu Ministerul Justiției, și avem acum o lege pe care o aducem în fața dumneavoastră.

Și aș vrea să spun un singur lucru. Cred că mulți dintre noi suntem tați de fete, mulți de aici suntem bărbați, suntem 80% bărbați, și atunci avem pur și simplu obligația să facem o lume mai bună pentru fetele noastre, pentru surorile noastre, pentru mamele noastre, pentru soțiile și partenerele noastre.

Vă cer votul și vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Tot în calitate de inițiator, doamna Morar.

Vă rog.

 
   

Doamna Olivia-Diana Morar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul "Zero toleranță pentru hărțuirea sexuală în școli și universități" este un efort transpartinic, la care Partidul Național Liberal a pus umărul, fiind votat în unanimitate în plenul Senatului.

Necesitatea reglementării în domeniul penal rezită în incidența în domeniul educațional a abuzurilor de acest gen. Asta dovedește că reglementarea de până acum în domeniul contravențional nu este suficientă, întrucât unul din doi elevi sau studenți au reclamat că, de-a lungul timpului petrecut în unitățile școlare, s-au confruntat cu astfel de comportamente, fiind victime, în final.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă învățământul românesc, consider eu, este felul în care noi, elevii, părinții și societatea ne raportăm la instituția dascălului, în România.

Pentru a avea cadre didactice profesioniste, consider că, în primul rând, trebuie să le respectăm.

Or, această inițiativă vine în întâmpinarea respectului și protejării tuturor profesorilor din România care își fac cu dedicație meseria și care se delimitează și sancționează comportamentele unor oameni care pătrund în sistem și aduc o pată față de cadrele didactice din învățământul românesc.

Vă mulțumesc pentru susținere.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum, doamna Vicol, Comisia juridică, vă rog.

 
   

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Mă bucur foarte mult să citesc acest raport, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 299 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 299 privind Codul penal, în sensul extinderii sferei incriminării referitoare la hărțuirea sexuală și al instituirii unor variante agravate ale acestei infracțiuni.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

Nefiind nici dezbateri, nici amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu - Pescuit sustenabil în Uniunea Europeană: situația actuală și orientări pentru 2024 COM 303/2023 (PHCD 74/2023) (rămas pentru votul final).  

15. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu - Pescuit sustenabil în Uniunea Europeană: situația actuală și orientări pentru 2024 COM 303/2023; PHCD 74/2023.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene?

Să nu vă împiedicați!

Vă rog, domnule președinte Mușoiu.

   

Domnul Ștefan Mușoiu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu - Pescuit sustenabil în Uniunea Europeană: situația actuală și orientări pentru 2024 COM 303/2023.

Având în vedere proiectele de opinie transmisie de Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, Fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată a Comisiei pentru afaceri europene, a rezultat un număr de trei recomandări principale:

Am susținut comunicarea Comisiei Europene referitoare la pescuitul sustenabil în Uniunea Europeană, situația actuală și orientări pentru 2024;

Am recomandat intensificarea dialogului cu țările din bazinul Mării Negre, în vederea menținerii stării favorabile a speciilor marine și a păstrării echilibrului ecologic și am recomandat sprijinirea planurilor integrate de gestiune a Deltei Dunării, cu implicarea comunităților locale, în vederea diversificării surselor de venit și a reducerii dependenței de pescuit.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 5 decembrie anul curent și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în formă adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Pauză două minute.

Mă voi întoarce pentru sesiunea de întrebări și interpelări.

Mulțumesc.

 
  Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După pauză

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună ziua, stimați colegi, din nou!

Trecem la prezentarea răspunsurilor.

 
  Filip Havârneanu

Domnul Havârneanu.

Ministerul Culturii, vă rog, doamna Irina Sanda Marin Cajal.

   

Doamna Irina Sanda Marin Cajal (subsecretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulțumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect "Desfășurarea activităților muzeelor aflate în subordinea Ministerului Culturii", vă comunicăm următoarele.

Răspunsul pentru punctul 1 al întrebării se regăsește în cadrul Anexei nr. 1 - "Subvenții acordate de la bugetul de stat muzeelor din subordinea Ministerului Culturii".

Răspunsul pentru punctul 2 al întrebării se regăsește în cadrul Anexei nr. 2 - "Venituri proprii obținute de muzeele din subordinea Ministerului Culturii".

Răspunsurile pentru punctele 3 și 4 al întrebării se regăsesc în cadrul Anexei nr. 3 - "Numărul elevilor care au vizitat muzeele în perioada anilor 2018-2023, numărul elevilor care au beneficiat de reducerea de 75% și cuantumul total al sumelor obținute ca urmare a achiziționării biletelor de intrare de către elevi".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Havârneanu. (Discuții în sală între doamna subsecretar de stat Irina Sanda Marin Cajal și domnul deputat Filip Havârneanu.)

Dacă doriți să aveți o discuție în particular cu doamna ministru secretar de stat, nu mă deranjează.

 
     

Domnul Filip Havârneanu:

Nu pot să...?

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
   

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să aflu, o să mă uit pe anexele pe care ni le-au dat cei de la Ministerul Culturii.

Aș vrea să mai știu de la Ministerul Culturii dacă este de acord cu inițiativa legislativă depusă, în legătură cu... în acest moment, știți că este o reducere de 75% pentru elevi.

De aceea am întrebat și care este numărul de elevi care beneficiază de această reducere și care sunt banii alocați de la buget, pentru că am vrea ca, în loc de reducere de 75%, să fie gratuit pentru elevi, și știu că și dumneavoastră susțineți, și aș vrea să știu și părerea ministerului, pentru că ar trebui să reușim să convingem tinerii, elevii și studenții să meargă cât mai des la evenimente culturale.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lazăr. Este? (Vociferări.)

Stați o secundă...

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Lazăr.

Domnul Ciornei. Este? Nu.

Domnul Zetea?

 
     

Domnul Adrian Alda (din sală):

Nu este.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Petrețchi?

Ministerul Educației, domnul Micu? (Vociferări.) N-a ajuns.

Doamna Huțu. Dar este tot la domnul Micu.

Domnul Chirilă? Nu este.

Domnul Ciornei nu este.

Domnul Ciornei...

Domnule Havârneanu, un singur...

O singură interpelare.

 
     

Domnul Brian Cristian (din sală):

De prezentat.

 
     

Domnul Filip Havârneanu (din sală):

De prezentat - o singură interpelare.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine.

Stați o secundă...

Ministerul Educației, domnul Micu? (Vociferări.) N-a ajuns încă.

Domnul Brian?

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. (Vociferări.)

Domnul Șlincu?

 
     

Domnul Brian Cristian (din sală):

Avem Ministerul Mediului sau nu?

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu.

 
  Daniel-Florin Ghiță

Domnul Ghiță? Este.

Ministerul Finanțelor, domnul Andrieș, vă rog.

   

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanțelor):

Bună ziua!

Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră privind "Cuantumul și destinația împrumuturilor externe", dorim să vă informăm, conform celor mai recente date statistice publicate la data de 30 septembrie 2023, datoria externă a administrației publice, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, este de 396.493 milioane de lei, reprezentând 26,4% din PIB.

Potrivit legislației în vigoare privind datoria publică, Ministerul Finanțelor este autorizat să angajeze în numele și în contul statului obligații de natura datoriei publice guvernamentale, în principal în scopul finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice guvernamentale scadente.

Alte detalii vă oferim în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Ghiță, dacă doriți să interveniți?

Vă rog.

 
   

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc de răspuns.

Aș fi vrut mai detaliat răspunsul.

Se poate mai detaliat?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În scris, am înțeles.

Domnul Brian; Ministerul Finanțelor - "Suplimentarea bugetului Agenției Naționale pentru Sport".

Vă rog.

 
   

Domnul György Attila:

Legat de interpelarea domnului deputat, menționăm că, prin Hotărârea Guvernului nr. 1060/2023 privind suplimentarea bugetului SCG pentru Agenția Națională pentru Sport din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, s-a aprobat suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului pentru ANS cu suma de 32 de milioane de lei pentru finanțarea cheltuielilor de personal ale instituțiilor subordonate.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Brian, mai doriți?

 
   

Domnul Brian Cristian:

Da.

Am o curiozitate legată de perioada de timp pentru care acest buget va fi suficient, pentru că, din informațiile noastre, salariile nu vor putea fi plătite până la finalul anului.

Deci, dacă reprezentantul ministerului poate să-mi spună acest lucru?

Și tot legat de salariile personalului, pentru că vorbim despre o descentralizare care ar trebui să aibă loc, cel puțin la nivelul anului viitor, vă rugăm să ne spuneți, cum vor fi plătite în continuare aceste cheltuieli de personal din bugetul Agenției? Pentru că, în momentul de față urmează să vină în Parlament Legea bugetului de stat, doar că subordonatele, direcțiile județene din subordinea diverselor ministere - și vă fac aici referire exact la Agenția pentru Sport și la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, pentru că cele două entități au fost separate - vă rugăm să ne spuneți exact ce vom avea la anul, cum veți rezolva această problemă? Pentru că, în momentul de față, din stânga, banii de la Sport merg în dreapta, în cealaltă parte, la Familie, Tineret și Egalitate de Șanse.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Brian - Agenția Națională pentru Sport.

Domnul Brian - Agenția Națională pentru Sport.

Domnul Ciornei - Agenția Națională pentru Sport.

Doar că domnul Ciornei nu este.

Și nici domnul Toncean. (Vociferări.)

Pentru celelalte se solicită amânare.

 
Prezentarea, pe scurt, a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

Continuăm cu prezentarea de interpelări.

Domnul Alexandru Muraru?

Doamna Raluca-Maria Borta?

Domnul Teniță?

Domnul Onuț-Valeriu?

Domnul Călin Bota?

Domnul Gheorghe Rusu?

Doamna Gavrilă?

Domnul Toda?

Domnul Miruță?

  Daniel-Florin Ghiță

Domnul Ghiță?

   

Domnul Daniel-Florin Ghiță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată ministrului justiției, Alina Gorghiu.

Obiect - "Sesizarea Parchetului în cazul primarului municipiului Satu Mare".

În perioada 27 iunie - 26 septembrie 2023, în ziarul "Cotidianul", una din cele mai vechi, citite și prestigioase publicații din România, au fost publicate 5 articole, sub titlul generic "Primarul UDMR din Satu Mare, acompaniat și telecomandat din pustă", care au fost preluate și de alte site-uri centrale sau locale. În aceste articole sunt aduse, în mod documentat, grave acuzații primarului municipiului Satu Mare, Gábor Kereskényi - UDMR -, cu privire la săvârșirea unor potențiale fapte de corupție sau asimilate acestora - luare de mită și abuz în serviciu.

În esență, primarului municipiului Satu Mare i se impută, în primul rând, că ar fi favorizat o firmă acoperită a serviciului de spionaj ungar, precum și firma milionarului maghiar Tamás Leisztinger, cunoscut ca fiind un apropiat al premierului Ungariei, Viktor Orbán, în achiziționarea hotelului-emblemă al orașului, "Dacia", prin neexercitarea dreptului legal de preemțiune.

În al doilea rând, i se impută că ar fi neglijat și ar fi defavorizat Ștrandul Termal din Satu Mare, care se află în proprietatea municipiului, pentru a favoriza ștrandul privat Aquastar, construit și inaugurat de un deceniu, care se află sub auspiciile Bisericii Romano-Catolice din Satu Mare și în administrarea firmei Solarex, care are patronat maghiar.

În al treilea rând, i se impută că ar fi favorizat o firmă locală de construcții și asfaltări, cu patronat maghiar, Tarr Const, din Livada, județul Satu Mare, care a prosperat rapid în urma favorizării la licitații și a dobândirii unui monopol municipal asupra principalelor lucrări publice, după care a sprijinit-o să fie preluată de către o firmă de apartament din Budapesta, în conturile căreia se vor scurge banii sătmărenilor, reprezentând taxe și impozite locale, precum și fondurile primite de la Guvernul României și de la Uniunea Europeană.

În al patrulea rând, i se impută că, în schimbul unor servicii asigurate Bisericii Romano-Catolice din Satu Mare, constând în retrocedarea unor imobile pentru care Primăria Municipiului Satu Mare achită chirii lunare substanțiale, ar fi primit, cu titlu de mită din partea reprezentanților legali ai acesteia, o suprafață de teren de 3.578 m2, situată în zona lacului Cubic din Satu Mare, care a fost disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu soția sa.

În al cincilea rând, i se impută că ar fi accesat fraudulos fonduri europene în sumă de 138.000 de euro, în și pe numele soției sale, cu care a construit o pensiune agroturistică în localitatea Lazuri.

În al șaselea rând, i se impută că, în schimbul aprobării unui plan de urbanism zonal - PUZ - și a eliberării unei autorizații de construcție, ar fi primit drept mită suma de 500.000 de euro, o parte în contul soției sale și o parte pe teritoriul Ungariei, de la un om de afaceri din Satu Mare, care este patronul firmei Esedra.

Având în vedere multitudinea și gravitatea infracțiunilor imputate primarului municipiului Satu Mare, Kereskényi Gábor, prin articolele de presă sus-menționate, vă solicit să-mi comunicați dacă s-a sesizat cu privire la acestea vreo unitate de parchet din cadrul DNA, DIICOT sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând ca, în caz afirmativ, să-mi precizați parchetul sesizat, numărul și data înregistrării dosarului, care constituie informații de interes public. În caz contrar, vă solicit să sesizați dumneavoastră unitatea de parchet competentă, ținând cont că, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituția României, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției.

Solicit răspuns scris și oral.

Daniel Ghiță.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Zetea?

Domnul Mărgărit? Nu.

Doamna Hanellore Hangan? Nu.

Domnul Pușcașu?

 
  Cristian-Daniel Ivănuță

Domnul Albișteanu?

     

Domnul Cristian-Daniel Ivănuță (din sală):

Aici.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

 
     

Domnul Cristian-Daniel Ivănuță (din sală):

Albișteanu și Ivănuță.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și domnul Ivănuță.

Vă rog.

 
     

Domnul Cristian-Daniel Ivănuță (din sală):

Avem două interpelări.

Pot să citesc una după alta sau...?

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Una. (Vociferări.)

 
   

Domnul Cristian-Daniel Ivănuță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare către doamna Raluca Turcan, ministrul culturii.

Subiectul interpelării - "Ruinele Conacului Rosetti-Catargiu din Răducăneni".

Doamnă ministru,

Conacul Rosetti-Catargiu din Răducăneni, județul Iași, clădire înscrisă pe lista monumentelor istorice este, în prezent, doar o umbră a ceea ce a fost odată. Conacul a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea, găzduind, în perioada sa de glorie, întâlniri importante, la care participau membri ai familiilor boierești de renume și importanți oameni de stat în acea vreme. După moartea marelui politician român, Lascăr Rosetti, conacul a revenit nepoatei sale, Ana Rosetti.

Între anii 1950 și 1984 conacul a funcționat ca spital de psihiatrie, iar după efectuarea unor lucrări de reamenajare a grădinii conacului, aici s-au desfășurat și activități pentru copii.

Degradarea imobilului a început odată cu izbucnirea unui incendiu care a provocat daune semnificative. Pe măsura trecerii timpului, starea clădirii s-a înrăutățit și mai mult.

La începutul anului 2022 circula informația conform căreia lucrările de reabilitare la Conacul Rosetti-Catargiu vor fi începute în cursul acelui an. În momentul de față, conacul este tot în stare de ruină.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă punem întrebarea:

Când apreciați că vor fi realizate lucrările de restaurare a conacului Rosetti-Catargiu și când va putea fi deschis publicului?

Solicităm răspuns în scris.

Deputați AUR de Iași, Mihail Albișteanu și Cristian-Daniel Ivănuță.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Acatrinei? Nu.

Doamna Hărătău?

Domnul Toma?

Domnul Tuhuț? Nu.

 
  Brian Cristian

Domnul Brian.

   

Domnul Brian Cristian:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, și are ca obiect "Pericolul căilor ferate nesemaforizate din județul Maramureș".

Domnule ministru,

Siguranța pe drumurile județene, intens circulate, ar trebui să fie o prioritate la nivelul autorităților administrației publice județene. O problemă, care periclitează această siguranță, este reprezentată de căile ferate, care se intersectează cu drumurile județene și nu prezintă nici măcar minimul de condiții de siguranță pe care ar trebui să îl aibă. Consecințele lipsei de semnalizare și de semaforizare a acestor căi ferate adesea se materializează prin accidente fatale în rândul șoferilor neatenți. Evitarea accidentelor este de datoria șoferilor, însă prevenirea lor și asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru a menține drumurile sigure este a autorităților publice.

În județul Maramureș, problema a fost semnalată în cazul trecerii de cale ferată din orașul Ulmeni, care face parte din Magistrala CFR 400 și se regăsește localizată pe Drumul Județean 108/A. Deoarece semaforizarea acestei căi ferate lipsește cu desăvârșire, pe parcursul anilor au avut loc o serie de accidente grave. Deși au existat promisiuni, în spațiul public, potrivit cărora această problemă devenise o prioritate în agenda autorităților publice, situația este în continuare aceeași. Demersurile care au fost realizate în acest sens sunt necunoscute, chiar dacă subiectul este unul relevant și capabil să afecteze viețile cetățenilor.

De aceea, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

- Care este numărul de accidente care au avut loc la trecerea de cale ferată de pe Drumul Județean 108/A, în ultimii 5 ani? Vă rog să îmi oferiți datele defalcat, anual;

- Care sunt procedurile care trebuie urmate în procesul de semaforizare a unei căi ferate?;

- Care sunt avizele necesare și de la ce instituții trebuie obținute, pentru a putea întreprinde acțiunea de semaforizare a unei căi ferate?;

- Care au fost demersurile întreprinse de către autoritățile județului Maramureș pentru a remedia problema trecerii de cale ferată de pe Drumul Județean 108/A?;

- A fost inclusă problema reabilitării căii ferate de pe Drumul Județean 108/A în vreun proiect la nivel județean? Dacă răspunsul este pozitiv, vă rog să menționați proiectul și să îmi prezentați care este stadiul actual de reabilitare al trecerii de cale ferată;

- Având în vedere faptul că această problemă a fost semnalată de cel puțin 2 ani, când se estimează că se vor termina demersurile întreprinse pentru semaforizarea trecerii de cale ferată?

Vă rog să îmi comunicați răspunsul în scris și verbal.

Cu considerație, Brian Cristian, deputat de Maramureș.

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Alda

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Alda.

   

Domnul Adrian Alda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.

Obiectul interpelării - "Participarea eficientă a magazinelor izolate la Sistemul de Garanție-Returnare".

Domnule ministru,

Sistemul de Garanție-Returnare a fost implementat și în România, începând cu data de 30 noiembrie. Această soluție eficientă și necesară reciclării recipientelor din sticlă și plastic i-a convins pe aproximativ 80% din operatorii economici să se înregistreze online pe RetuRO SGR. Și totuși această problemă a colectării sticlelor goale rămâne și se și justifică parțial pentru magazinele izolate, aflate pe dealurile sau vârfurile de munte greu accesibile.

Vă rog să-mi comunicați ce măsuri aveți în vedere pentru facilitarea accesului la Sistemul de Garanție-Returnare al micilor magazine situate în zone, la care se ajunge în continuare cu greutate.

Solicit răspuns scris și oral.

Cu stimă, Adrian Alda, deputat de Arad.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Huțu?

Domnul Șlincu?

Domnul Miftode?

 
  Adrian Wiener

Domnul Wiener?

   

Domnul Adrian Wiener:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătății, domnul Alexandru Rafila, și vizează normele de aplicare a Legii nr. 269 din octombrie 2023 privind gestionarea deșeurilor farmaceutice.

Stimate domnule ministru,

La 1 ianuarie 2024 intră în vigoare Legea nr. 269 din 10 octombrie 2023 privind gestionarea deșeurilor farmaceutice provenite de la populație.

Conform acestei legi, medicamentele expirate și cele neutilizate, provenite de la populație, sunt considerate deșeuri periculoase și vor putea fi duse în punctele de colectare amenajate în curțile spitalelor.

De asemenea, conform legii, costurile pentru desfășurarea operațiunilor de către spitalele publice sau private sunt asigurate prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, către bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar metodologia este stabilită prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

Așadar, domnule ministru, întrebările mele se referă la demersurile făcute de minister pentru ca această lege să aibă efectele scontate:

- Considerați oportună informarea spitalelor asupra acestei responsabilități care le va reveni de la 1 ianuarie 2024, de a amenaja puncte de colectare cu signalistica adecvată, astfel încât accesul din stradă al populației spre punctul de colectare să fie facil?;

- Și, în al doilea rând, pentru ca legea să fie funcțională, metodologia aprobată prin ordin de ministru, metodologie despre care se face vorbire în lege, ar trebui aprobată, pentru ca spitalele să poată încheia acte adiționale la contractele pe care le au cu furnizorii de servicii de preluare și neutralizare a acestor deșeuri. În ce stadiu se află acest ordin de ministru?

Cu considerație, deputat al USR de Arad, Adrian Wiener.

 
  Dumitru-Viorel Focșa

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Focșa.

   

Domnul Dumitru-Viorel Focșa:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian Burduja, ministrul energiei, și domnului George Sergiu Nicolescu, președintele ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Tema, subiectul - "Situațiile în care furnizorii au crescut nefundamentat prețurile la gaze" Ce face Guvernul?

Domnule ministru,

Domnule președinte,

Paradoxal, în timp ce în toată Europa prețurile la gaze scad, ajungând la un nivel minim, în timp ce stocurile de gaze pe care le avem în depozite sunt aproape de sută la sută capacitate, în România au apărut situații de furnizori care au crescut nefundamentat prețurile! Desigur, acest lucru nu se resimte la nivelul populației, întrucât prețurile sunt plafonate, dar, în final, tot noi, cetățenii, pierdem, pentru că, după cum se știe, statul decontează diferența față de prețul plafonat.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți nominal ce furnizori au crescut prețurile la gaze și ce măsuri ați dispus pentru a verifica dacă aceste creșteri au o bază reală, precum și la cât se ridică suma totală pe care statul o are de plată, defalcat, pentru fiecare furnizor în parte.

Domnule președinte al ANRE,

Aveți obligația, conducând o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanțată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric și funcțional și care are ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea și monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel național, necesar funcționării sectorului și pieței energiei electrice, termice și a gazelor naturale, în condiții de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor, aveți obligația să vă îndepliniți toate funcțiile cu care Parlamentul v-a învestit.

Având în vedere că o serie de furnizori au mărit nejustificat prețurile la gaze, îndatorând astfel și mai mult statul, adică pe noi toți, domnule președinte al ANRE, vă solicit să dispuneți controale prin care să verificați aspectele ce țin de temeiul care a fundamentat aceste creșteri.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Dumitru-Viorel Focșa, deputat de Constanța.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Petrețchi.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educației.

Obiectul interpelării - "Situația Liceului Pedagogic «Taras Sevcenko», singurul liceu cu predare în limba ucraineană".

Doamnă ministru,

Mă văd nevoit să atrag atenția, de data aceasta de la tribuna Camerei Deputaților, asupra unei situații rușinoase pentru ministerul pe care îl conduceți, situație care afectează de ani buni învățământul în limba ucraineană și care, de peste cinci ani, a rămas fără soluție.

Situația la care fac referire este cea a Liceului Pedagogic "Taras Sevcenko" din Sighetu Marmației, liceu care deservește elevi din localitățile cu populație ucraineană din județele Maramureș și Satu Mare, precum și elevi ucraineni refugiați în România, și care se află într-un avansat stadiu de degradare a clădirii, din cauza nesoluționării situației juridice, precum și a lipsei de fonduri.

Prima problemă, cea a situației juridice, derivă din faptul că două încăperi ale clădirii în care funcționează Liceul "Taras Sevcenko" sunt considerate subiectul unui titlu separat, dat fiind istoricul lor legat de un club sportiv mutat între timp în alte spații din municipiu.

Un oarecare interes din partea ministerului pe care îl conduceți, în vederea soluționării problemei, a putut fi observat în anul 2019, când o echipă din cadrul Ministerului Educației s-a deplasat la Sighetu Marmației pentru a se convinge de nevoile unității de învățământ. Ca urmare a acelei deplasări, au avut loc mai multe întâlniri, atât cu autoritățile locale și județene, cât și cu Inspectoratul Școlar Maramureș, în vederea soluționării situației menționate, ajungându-se, spre sfârșitul anului trecut, la inițierea unui proiect de hotărâre de Guvern. Însă, cu toate demersurile menționate, din păcate, nici până în prezent situația nu s-a concretizat.

Cea de-a doua situație dificilă cu care se confruntă liceul se referă la reabilitarea sa sau cel puțin întocmirea documentațiilor necesare asigurării cofinanțării pentru proiectele europene. Această problemă a culminat cu cele petrecute în urmă cu câteva luni, când, la cerința liceului menționat anterior, Consiliul Județean a alocat suma de 125.000 de lei pentru reparații urgente. Conform legii, Consiliul nu putea să vireze direct suma de bani în conturile liceului, astfel că finanțarea a fost trimisă către Primăria Sighetu Marmației, pentru reabilitarea liceului. În toată această situație, Consiliul Local nu a respectat destinația finală a finanțării trimise către primărie, alocând fondurile pentru organizarea unui festival folk. Astfel, singurul liceu cu predare în limba ucraineană a rămas și de această dată fără fonduri pentru reparații urgente.

Lipsa de interes a autorităților în oferirea de condiții minime pentru educația elevilor afectează și calitatea actului de predare.

Pentru a compensa neputința autorităților, este nevoie de implicarea mai multor entități private sau a organismelor care reprezintă comunitatea civilă în sprijinirea procesului educațional.

În acest sens, Uniunea Ucrainenilor din România a trimis mai multe memorii, sesizând problemele cu care se confruntă învățământul în limba ucraineană, inclusiv problemele Liceului Pedagogic, însă nu putem să nu ne întrebăm, de ce o parte a problemelor semnalate, în special ale liceului în cauză, nu se soluționează, chiar dacă toate autoritățile publice competente au fost înștiințate?

Mai mult, în repetate rânduri am adus, încă din anul 2018, de la tribuna Parlamentului, la cunoștința Ministerului Educației, situația unicului liceu cu predare în limba ucraineană din țara noastră, însă, din păcate, îmi dovediți că Ministerul Educației o tratează cu superficialitate.

Răspunsurile evazive date de Ministerul Educației, referitor la situația în cauză, au fost aceleași de fiecare dată, înțelegându-se că, după mai bine de cinci ani, încă se colectează documentația necesară.

Cunoscând deja problemele menționate anterior, din întrebările și interpelările scrise, adresate de-a lungul anilor, precum și din întâlnirile avute cu dumneavoastră, doamnă ministru, vă rog să-mi comunicați punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceți, cu privire la situația în care se află Liceul Pedagogic "Taras Sevcenko" și dacă aveți de gând să reglementați acest aspect? Când și cum?

Vă rog să dispuneți ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu mulțumesc.

Declar ședința închisă.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17.36.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 20 iunie 2024, 14:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro