Ștefan Mușoiu
Ștefan Mușoiu
Ședința Camerei Deputaților din 7 februarie 2024
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/28-02-2024

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2024 > 07-02-2024 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 februarie 2024

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.47 Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată "Viitoarea extindere a Uniunii Europene va fi o provocare politică generală, cât și națională";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Viitoarea extindere a Uniunii Europene va fi o provocare politică generală, cât și națională"

La finalul anului trecut, premisa privind viitoarea apartenență a Ucrainei și a Moldovei la Uniunea Europeană căpăta atât de mult contur, încât presa din întreaga lume titra despre acest subiect și prezenta această perspectivă din cele mai diverse unghiuri de abordare, toate trecute, inevitabil, și prin filtrul conflictului declanșat de Federația Rusă.

În ciuda interesului manifestat de mass-media, de analiști politici și de diverși finanțiști renumiți, acest proces de aderare rămâne prea puțin dezbătut și asta mai ales pe fondul unei Uniunii care pare pe zi ce trece din ce în ce mai greu de guvernat din cauza unor reguli și decizii încremenite în timp și care nu mai pot oferi răspunsurile corespunzătoare succesiunii noilor provocări de toate tipurile. Recentele mitinguri și gesturile radicale ale fermierilor și transportatorilor din statele comunitare cu economii puternice relevă că Uniunea Europeană are nevoie de revizuiri atât ale arhitecturii sale decizionale, cât și economice, așa cum am mai reliefat și în alte declarații politice, o parte dintre ele susținute pe parcursul anului trecut, atât în fața dumneavoastră, dar și în diverse întâlniri cu omologi sau ambasadori străini.

Subliniez că exclud a priori orice îndoială legată de importanța și de oportunitatea acestei extinderi. Însă accederea acestor două state vecine țării noastre trebuie dublată și de extinderea dezbaterii publice, mai ales că pentru instituțiile europene decizia a fost luată, după cum relata Le Monde. Integrarea Moldovei și cea a Ucrainei nu vor consta doar dintr-o serie lungă de aranjamente instituționale, concentrate pe un obiectiv geostrategic ce trebuie îndeplinit, ci, inevitabil, trebuie să preconizăm cu toții care ar putea fi gradul cu care această extindere ar perturba cadrul existent și ce măsuri vor fi luate la nivelul UE, precum și de fiecare stat membru mai vechi.

Firește că și România trebuie să fie bine pregătită pentru transformările pe care le va degaja această raliere a celor două state la comunitatea europeană. Ca de fiecare dată, cei mai noi membri, printre care ne numărăm și noi, sunt cel mai puternic afectați de schimbările interne ale Uniunii, la fel și statele care au o economie în plin avânt, și nu una consolidată timp de secole.

Dintre aceste raționamente, pun un accent deosebit pe pragmatism, având în vedere că, înainte de atingerea acestor ținte geostrategice, se prefigurase deja că Uniunea Europeană are nevoie de noi reforme interne, de la cele instituționale și până la cele sociale sau la cele legate de agricultură și protecția mediului.

Alături de colegii mei de la PSD și PES, precum și de social democrații europeni, am militat și continuăm să pledăm pentru lărgirea atribuțiilor de legiferare ale Parlamentului European și pentru revizuirea regulilor de luare a deciziilor în Consiliu. Uniunea Europeană a celor douăzeci și șapte de țări s-a dovedit deja, în câteva rânduri, ceva mai dificil de guvernat pe fondul specificităților atât de diferite ale fiecărui membru în parte, cât și din pricina inaplicabilității perfect uniforme a deciziilor comune. Cel mai probabil este nevoie de o anumită marjă de flexibilizare a condițiilor și a unor termene. În plus, o altă prioritate a instituțiilor europene ar trebui să fie și rezolvarea contradicțiilor care o afectează, astfel încât nici procesul de aderare, și nici consecințele ulterioare acestuia să nu aibă efecte majore pentru cei nou-veniți sau pentru țările cu economii în creștere.

Să nu omitem faptul că, în cadrul UE, nivelul de trai variază în funcție de țară. Iar PIB-urile Ucrainei și Moldovei pe cap de locuitor sunt, acum, de aproximativ cinci ori mai mici decât cel al Danemarcei. În completare, trebuie să fim atenți și la tensiunile existente dintre Polonia, Bulgaria, Ungaria, țara noastră și Slovacia pe de-o parte și Ucraina pe de altă parte în legătură cu exporturile de cereale ucrainene. În lipsa unei revizuiri prealabile și a arhitecturii sale economice, extinderea UE ar duce la slăbirea clasei mijlocii și a muncitorilor din țările occidentale, dar și a celor din statele estice care au aderat la comunitatea europeană după 2004.

Așadar, tranziția la o Uniune extinsă se prefigurează nu doar ca o provocare matematică, ci și ca o provocare politică care trebuie abordată în consecință atât global, cât și la nivel național. Mai mult, este vital ca atât țările membre, cât și cele candidate să aibă în continuare garanția că proiectul european își îndeplinește cu succes rolul de piață continentală, dar și de democrație transnațională.

Iar pe plan intern, România trebuie să se pregătească din timp să facă față provocărilor socioeconomice pe care le ridică accederea Ucrainei și a Moldovei. Trebuie să identificăm, cât mai rapid, soluții ca să preîntâmpinăm dificultățile economice inerente, indiferent cât de mici sau de mari vor fi, dar care vor apărea odată ce aceste țări vor intra pe piața internă a Uniunii.

Prin instrumentarea timpurie a unei astfel de strategii preventive, numele României va conta și mai mult atât la masa deciziilor de la Bruxelles, dar și pe plan internațional. Anul acesta este unul al alegerilor în tot spațiul Uniunii și acest lucru poate deveni cu adevărat benefic pentru toți locuitorii săi și implicit pentru români, dacă vor desemna prin votul lor oamenii calificați să le reprezinte cu adevărat interesele. Iar PSD va avea și cu ocazia scrutinului din 9 iunie pentru europarlamentare o garnitură de candidați cu multă experiență în politica internă și în cea a UE.

PSD mizează pe profesionalismul candidaților săi, nu pe amatorismul, impostura și hazardul de care abuzează la maxim opoziția!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 15 iulie 2024, 11:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro