Mirela Furtună
Mirela Furtună
Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2024
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.22/28-02-2024

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-07-2024
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2024 > 07-02-2024 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 7, 2024

 Relevant paragraphs for the following query: 
Speaker: Mirela Furtună

  Declarații politice și intervenții ale deputaților: Mirela Furtună - declarație politică intitulată Roșia Montană, cronica unui eșec;

Doamna Mirela Furtună:

"Roșia Montană, cronica unui eșec"

România urmează să plătească despăgubiri uriașe din cauza deciziilor lui Cioloș, Orban și USR. Sigur, am văzut că se transmite prin presă că vina ar aparține fostului premier Victor Ponta, iar PSD încearcă să-l apere. În niciun caz nu mă voi apuca să-l apăr pe domnul Ponta, dar este foarte clar cine a afectat interesele României, iar pentru asta trebuie să facem o trecere în revistă a principalelor momente.

Semnarea contractului de exploatare minieră s-a făcut în perioada Guvernului CDR, iar contractul avea clauze nefavorabile total statului român, inclusiv faptul că statul român nu va face nimic prin care să impieteze activitatea minieră în zonă.

În timpul Guvernului Ponta s-a venit în Parlament cu un proiect de lege, prin care se dorea modificarea Legii minelor, astfel încât să se evite deschiderea unui litigiu, care putea costa mult România și, în același timp, să transfere cheltuielile de ecologizare a lacurilor de decantare deja existente la Roșia Montană din obligația statului român, în sarcina investitorului.

Pe fondul protestelor din societate și al dezbaterilor din Comisia special creată pentru soluționarea acestui proiect, partenerul din USL, respectiv PNL, s-a răzgândit și nu a mai susținut proiectul de lege trimis de Guvern, Parlamentului.

Deși domnul Ponta a susținut public că proiectul propus era un proiect bun, eu nu cred că ar fi fost benefic României, dar știu sigur că nu din cauza respingerii acestui proiect vor primi cei de la Gold Corporation compensații de miliarde de dolari acum.

În timpul Guvernării Cioloș, s-a lucrat la Dosarul de propunere din partea României, în vederea încadrării Sitului Roșia Montană (RM) în UNESCO, fără a avea o situație juridică clară și fără a fi identificată exact prin PUG zonă. "Peisajul Cultural Minier Roșia Montană" a fost înscris în Lista indicativă a României la data de 16 februarie 2016.

Atunci când a aprobat înscrierea perimetrului de la Roșia Montană în Patrimoniul UNESCO, Dacian Cioloș a știut că va expune România și pe cetățenii români la un risc uriaș de a plăti daune de miliarde de dolari. Într-un document transmis Ministerului Finanțelor, avocații care apărau cauza României atrăgeau atenția că există un risc semnificativ ca România să fie obligată să plătească unele compensații substanțiale, dacă premierul va decide includerea perimetrului în Patrimoniul UNESCO.

Deci, Cioloș a avut pe masă avertismentul de specialitate că decizia sa îi va putea împovăra pe români la plata unor daune uriașe!

Din documentul oficial transmis de Casa de avocatură către ministrul finanțelor, USR-ista de azi, Anca Dragu - "În plus, aceasta ar putea avea un efect negativ privind percepția Tribunalului asupra comportamentului României și capacitatea de a se apăra împotriva pretențiilor reclamanților. Există, prin urmare, un risc semnificativ ca includerea Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO să ducă la plata unor compensații substanțiale către reclamanți".

Lipsa de autoritate, probabil și de legalitate, a deciziei luate de Cioloș și ministrul culturii de la acea vreme, Corina Șuteu, în ultima zi de mandat, a fost evidențiată chiar de purtătorul de cuvânt al Guvernului, care, într-o declarație anterioară acestei decizii, sublinia că Guvernul Cioloș nu avea "autoritatea" să dispună înscrierea Roșiei Montană în Patrimoniul universal, întrucât exista deja un litigiu juridic pe acel perimetru, iar Guvernul avea atribuții limitate, pentru că deja avuseseră loc alegerile generale și urma să fie numit un nou guvern.

Declarația lui Liviu Iolu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Cioloș - "În mod normal, asemenea dosare pot fi depuse și doar sub semnătura ministrului culturii, ministrului de resort, însă în ceea ce privește dosarul Roșia Montană statul român se află într-un litigiu. Din această cauză, premierul Cioloș ar putea semna un act pentru depunerea dosarului la UNESCO doar după o procedură formală, prin decizia întregului Guvern. Din păcate, un guvern la final de mandat nu mai are autoritatea să facă acest lucru".

Dosarul depus de Corina Șuteu a fost înregistrat la UNESCO și a intrat pe ordinea de zi cu propunerea de aprobare pentru agenda de lucru a celei de a 42-a sesiuni a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial UNESCO de la Bahrein, care s-a desfășurat în perioada 24 iunie-4 iulie 2018, la Manama.

Conducerea delegației României (secretar de stat de la Ministerul Culturii, George Ivașcu - PSD, de la Guvern - Viorica Dăncilă) a solicitat amânarea unei decizii. Ca urmare a acestei solicitări, Comitetul a decis întoarcerea dosarului la inițiator, România având posibilitatea de a reintroduce același dosar timp de 3 ani, inclusiv 2021. Motivația părții române s-a bazat pe existența litigiului arbitral aflat pe rolul ICSID și a solicitat ca nici o decizie a Comitetului Patrimoniului Mondial în legătură cu acest dosar să nu fie luată până la soluționarea litigiului arbitral.

Foarte interesantă a fost însă susținerea furibundă a unui membru din delegația României, senatorul Vlad Alexandrescu (USR) care a susținut, contrar poziției Guvernului, adoptarea proiectului.

La data de 31 ianuarie 2020, deși România mai avea la dispoziție un an de zile pentru a înregistra dosarul, ca urmare a instrucțiunilor Ministerului Culturii condus de Bogdan Gheorghiu (PNL), Delegația Permanentă a României la UNESCO a depus la Centrul Patrimoniului Mondial corespondența semnată de ministrul Gheorghiu, prin care dosarul a fost reintrodus în vederea înscrierii în Patrimoniul Mondial.

La 11 iunie 2021, Ministerul Finanțelor a solicitat MAE susținerea poziției MF, și anume, amânarea procedurii de înscriere a sitului până la momentul comunicării hotărârii arbitrale a ICSID. MAE a comunicat că nu are atribuții, indicând ca responsabili Ministerul Finanțelor și Ministerul Culturii. Totodată, MAE precizează că nu se mai poate solicita o nouă amânare și că este nevoie de o decizie a Guvernului României.

Ministerul Culturii transmite pe 21 iulie, prin semnătura ministrului Bogdan Gheorghiu, că susține înscrierea "Peisajului Cultural Minier Roșia Montană" în lista Patrimoniului Mondial, precum și în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

Ca urmare, pe 27 iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis includerea Peisajului Minier al Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial, inclusiv în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol.

Un alt moment cheie în procesul dintre România și firma Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a fost atunci când UNESCO a cerut țării noastre să implementeze anumite recomandări pentru a da curs cererii de includere a Roșiei Montane în patrimoniul universal.

Una dintre recomandări era stoparea aprobărilor privind permisele de exploatare minieră în zonă. Implementarea acestei măsuri echivala practic cu recunoașterea de către România că încalcă dreptul de exploatare obținut anterior de RMGC, ceea ce va afecta dramatic cursul procesului la Tribunalul Internațional. Era exact ceea ce ne-am obligat prin contractul semnat la finalul anilor ҆90 că nu vom face.

Ministrul finanțelor de atunci, Alexandru Nazare, a prezentat în Guvern evaluarea avocaților că, dacă se va lua această măsură, România ar putea fie obligată să plătească un prejudiciu cuprins între 0,5 și peste 3,5 miliarde dolari. Cu toate acestea, premierul Cîțu și fostul ministru al culturii Bogdan Gheorghiu și miniștrii USR au ignorat avertismentele și au dat curs recomandării UNESCO, știind bine că prin această decizie riscă să-i împovăreze pe contribuabilii români la plata unor daune uriașe.

Cioloș a știut foarte bine că prin acea decizie a încălcat un angajament asumat de statul român și toți contribuabilii din România ar putea fi obligați să plătească daune uriașe, cu un impact negativ uriaș asupra economiei naționale. Sub acest aspect, Dacian Cioloș se face vinovat de subminarea economiei naționale și se descalifică definitiv pentru orice funcție de demnitate publică. Cioloș nu mai poate cere votul cetățenilor pe care i-ar putea condamna, prin deciziile sale, la plata unor prejudicii uriașe!

La fel de vinovat este și premierul Orban care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, după ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii până la soluționarea litigiului.

De asemenea, o mare parte din răspundere revine USR care s-a lansat în politică pe acest subiect, iar ulterior, prin miniștrii săi din Guvernul Cîțu, s-a opus cu vehemență retragerii dosarului de la UNESCO, deși ministrul finanțelor de atunci a atras atenția că România riscă să plătească daune uriașe.

În concluzie, nu domnul Ponta sau Guvernul USL de atunci sunt de vină pentru deciziile iresponsabile sau poate chiar interesate luate în ciuda tuturor avertismentelor de către Cioloș, Orban și USR. Voi sunteți principalii vinovați pentru faptul că ați zădărnicit posibilitățile de apărare ale României și pentru că ați încălcat cu bună știință clauzele contractuale.

DNA să vină să vă ia!

       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 22 july 2024, 2:40
Telephone: +40213160300, +40214141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro