George-Cătălin Stângă
George-Cătălin Stângă
Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2024
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/06-03-2024

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-06-2024
11-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2024 > 13-02-2024 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 februarie 2024

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.57 George-Cătălin Stângă - declarație politică având titlul "Agricultura României, la răscruce - Bogăția nevalorificată și spectrul falimentului".  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Agricultura României, la răscruce - Bogăția nevalorificată și spectrul falimentului"

România, considerată grânarul Europei, datorită solurilor sale fertile și vaste, se confruntă în prezent cu numeroase provocări care pun în pericol supraviețuirea sectorului agricol. Cu toate că țara noastră găzduiește cel mai mare număr de ferme din Uniunea Europeană, reprezentând o treime din totalul de 9,1 milioane, o realitate îngrijorătoare se află în spatele acestor cifre. Un sfert dintre fermele românești se zbat la marginea falimentului, evidențiind un sistem vulnerabil, care necesită intervenții urgente și eficace.

Aproximativ 25% dintre fermele noastre se confruntă cu dificultăți financiare majore, o situație alarmantă care amenință nu doar economia națională, ci și securitatea alimentară a populației. Aceasta nu este doar o cifră abstractă, ci reprezintă realitatea sumbră a multor agricultori români care se luptă zi de zi să-și mențină afacerile pe linia de plutire.

Mai mult, într-o eră a globalizării, controlul străin asupra resurselor agricole ale României devine din ce în ce mai pronunțat. Peste jumătate dintre fermele care aprovizionează principalii procesatori de lapte din țară sunt deținute de capital străin. Acest fenomen nu doar că subminează suveranitatea alimentară a țării, dar prezintă și un risc major pentru micii producători locali, care se luptă să concureze pe un teren de joc tot mai inegal.

În același timp, planurile Germaniei, de a deschide în România 10 ferme de porci cu câte 100.000 de capete fiecare, ar putea da o nouă lovitură producătorilor locali. În timp ce fermele străine se bucură de tehnologie avansată și de suport financiar robust, multe ferme românești se închid, sufocate de dificultăți financiare sau lovite de epidemii precum pesta porcină. Această divergență între capitalul străin și cel autohton nu face decât să amplifice decalajul dintre potențialul agricol al României și realitatea sa actuală, plasând sectorul agricol autohton în fața unor provocări tot mai acute.

Situația este cu atât mai grăitoare când luăm în considerare faptul că agricultura reprezintă nu doar o componentă esențială a economiei naționale, dar și un pilon al identității și tradiției românești. Fără o intervenție rapidă și eficientă, care să transforme vulnerabilitățile sectorului în oportunități de dezvoltare, România riscă să asiste la o eroziune treptată a acestui segment crucial.

Măsurile de sprijin trebuie să cuprindă atât soluții pe termen scurt, cât și strategii pe termen lung. Pe de o parte, este esențială implementarea de subvenții și programe de finanțare dedicate fermierilor locali, în special celor mici și mijlocii, care sunt cei mai vulnerabili în fața crizelor. Pe de altă parte, este nevoie de consolidarea infrastructurii agricole, prin investiții în tehnologie și inovare, cât și prin facilitarea accesului la piețele internaționale, pentru a crește competitivitatea produselor românești.

De asemenea, este imperativ ca politicile agricole să fie concepute și implementate într-un mod care să promoveze sustenabilitatea și să răspundă nevoilor reale ale fermierilor, precum și ale consumatorilor.

Pentru a contracara influența capitalului străin și a oferi un teren de joc echitabil pentru fermierii români, Guvernul și instituțiile responsabile trebuie să elaboreze politici care să încurajeze producția locală și să restricționeze expansiunea necontrolată a întreprinderilor străine în domeniul agricol. Mai mult, trebuie stimulate parteneriatele între fermele locale și industria prelucrătoare, pentru a crea un lanț valoric complet, de la producție la consum, în interiorul economiei naționale.

În final, pentru ca agricultura românească să prospere și să-și atingă potențialul de grânar al Europei, este necesară o schimbare de mentalitate la nivelul întregii societăți. Trebuie recunoscută importanța strategică a agriculturii nu doar pentru economie, dar și pentru siguranța alimentară și sustenabilitatea mediului.

Consumatorii, la rândul lor, joacă un rol crucial prin alegerile lor cotidiene, optând pentru produse locale, de sezon, care susțin economia locală și reduc impactul transportului pe distanțe lungi asupra mediului.

Fără îndoială, agricultura românească se află la un punct de cotitură. Potențialul său este imens, dar la fel sunt și provocările. Prin măsuri concrete și coerente, printr-o viziune pe termen lung și printr-o colaborare strânsă între toți actorii implicați - Guvernul, fermierii, sectorul privat, comunitatea academică și societatea civilă - se poate asigura o traiectorie sustenabilă și prosperă pentru agricultura din România. Doar astfel domeniul agricol va putea evita situația extrem de dificilă care îi amenință funcționarea, asigurându-se că România își va consolida poziția de lider în producția agricolă europeană și va contribui substanțial la securitatea alimentară atât la nivel național, cât și european.

În concluzie, perspectiva agriculturii românești este una deopotrivă plină de speranță și de provocări. Cu toate acestea, prin angajamentul și acțiunea coordonată a tuturor stakeholderilor, aceste provocări se pot transforma în oportunități de creștere și inovație. Acest lucru implică nu doar susținerea fermierilor români și promovarea agriculturii sustenabile, ci și recunoașterea rolului fundamental pe care îl joacă sectorul agricol în securitatea alimentară, dezvoltarea economică și protecția mediului.

Măsurile concrete și coerente sunt necesare acum, mai mult ca niciodată, pentru a asigura un viitor prosper și sustenabil pentru agricultura din România.

Este timpul să acționăm cu înțelepciune și determinare, pentru a valorifica potențialul unic pe care îl oferă pământul românesc, contribuind astfel la o lume mai sigură și mai verde pentru toți!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 18 iunie 2024, 6:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro