Ștefan Mușoiu
Ștefan Mușoiu
Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2024
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/11-04-2024

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-06-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2024 > 19-03-2024 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2024

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.37 Ștefan Mușoiu - declarație politică: "Învățământul nu trebuie să mai întâmpine piedici!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Învățământul nu trebuie să mai întâmpine piedici!"

Întreg sistemul de educație din țara noastră are nevoie de o transformare rapidă și de o orientare spre cerințele viitorului. Din nefericire, majoritatea elevilor nu înregistrează rezultate slabe doar la testele PISA și la celelalte examene naționale, prin care ajung să treacă, ci fac dovada că nu știu să aplice în viața de zi cu zi nici informațiile și nici deprinderile acumulate în anii de studiu. Plus că, în loc să folosească tehnologia pentru dezvoltarea culturii lor și să poată face distincția între conținuturi redundante sau nocive și cele necesare din online, ajung să fie prinși și coordonați de capcanele de tot soiul care se găsesc pe internet.

De aceea, integrarea conformă a tehnologiei în sistemul de educație, începând cu cel primar, va conduce la transformarea fundamentală a învățământului în favoarea copiilor. Iar de această ameliorare au nevoie, din ce în ce mai pregnant, generațiile actuale de elevi.

Desigur că despre aceste subiecte se poate vorbi la nesfârșit cu argumente pro sau contra modernizării, dar consider că utilitatea bazată pe o selecție relevantă a informațiilor ar depăși ca efect orice fel de conținut negativ, răspândit pe Internet. În baza acestui raționament legitim, vă mărturisesc că mă bucură foarte mult că multe școli au adoptat tehnologia ca instrument nou de lucru, astfel încât să crească și calitatea actului educațional, dar și relevanța și chiar atractivitatea acestuia. Și îmi exprim speranța ca aceste metode inovative să se generalizeze.

De asemenea, îmi doresc ca tot mai multe unități de învățământ de la nivel național să admită această nevoie de inovare a procesului educațional și să o integreze acestuia ca să poată să-i pregătească pe elevi pentru cerințele pieței muncii din acest secol XXI.

Experiența altor state din Uniunea Europeană, care au integrat tehnologia încă de la nivelul educației primare, relevă deja că aceasta a fost o decizie foarte bună. Pe de o parte, a condus la îmbunătățirea apreciabilă a rezultatelor academice, dar și la implicarea părinților și la un alt tip de adaptare a metodelor pedagogice. Cu alte cuvinte, acest mod de abordare proactivă demonstrează că tehnologia poate fi un catalizator puternic pentru schimbare și pentru îmbunătățirea întreg cadrului școlar, adaptare utilă la cerințele profesionale aflate într-o perpetuă metamorfozare.

În paralel, un studiu recent de specialitate a relevat că două treimi dintre elevii aflați acum în băncile școlii primare vor presta, la maturitate, meserii care nu există în prezent. În baza acestor argumente realiste, specialiștii în resurse umane atenționează că sistemul autohton de învățământ se va confrunta cu mari dificultăți în ceea ce privește pregătirea viitorilor angajați. Situația ar putea fi cu atât mai complicată în contextul în care doar 35% dintre slujbele existente în acest moment ar urma să mai fie utile anii viitori. Dezvoltarea inteligenței artificiale, ieftinirea automatizării și creșterea numărului roboților industriali vor determina înlocuirea oamenilor, mai ales pentru executarea activităților repetitive din unitățile industriale.

Din toate aceste motive, rezultă că este deosebit de important să înțelegem cu toții că, în actualul context societal, dar și în cel viitor, schimbările în cadrul oricărui mediu de lucru sunt pe cât de impredictibile, pe atât de inerente, motiv pentru care organizarea bună a învățământului va configura și chiar va scrie întreaga istorie ocupațională.

Fac aceste aprecieri pentru că mă preocupă foarte mult direcția în care se îndreaptă acest domeniu fundamental pentru orice societate, nu doar pentru că și eu sunt părinte. Mai mult, în majoritatea discuțiilor pe care le port atât în țară, cu alți părinți, cu colegi parlamentari ori cu ambasadori, sau în delegațiile în străinătate, indiferent de zona de pe mapamond în care se desfășoară, ajunge să se insinueze printre problemele legate de politică externă și geopolitică și perspectivele învățământului. Din toate aceste premise rezultă fără echivoc că și învățământul românesc trebuie să se armonizeze de urgență evoluțiilor dinamice de pe piața muncii. Iar această sarcină ne revine și nouă, tuturor, ca deputați și senatori, dar, în primul rând, îi revine conducerii educației naționale. Aceasta este cea care poate asigura creșterea gradului calității pregătirii tinerei generații, prin implementarea noilor legi care reglementează sistemul de educație.

Pe fondul noilor coordonate și provocări, trebuie ajustată constant strategia Ministerului Educației, în vederea adaptării curriculumului școlar la apariția unor profesii inovative. În plus, trebuie permanent avute în vedere și probleme majore privind reducerea fenomenului abandonului școlar și a numărului de elevi care nu trec de stadiul analfabetismului funcțional.

Și pentru că mi-am permis și am nominalizat mai întâi principalii și secundarii decidenți care reprezintă spectrul politic în învățământ, voi accentua că cel mai onorant loc în această ierarhie decizională îl ocupă dascălii, fiindcă educatorii, învățătorii și profesorii au fost și vor rămâne pentru totdeauna arhitecții viitorului nostru. Ei le modelează mințile și inimile tinerilor, le oferă instrumentele ca să poată înțelege lumea, să poată realiza o selecție a informațiilor furnizate de utilizarea tehnologiei, astfel încât toți copiii să ajungă ei stăpâni pe informație, și nu invers. Tot aceștia sunt cei care îndrumă pe calea cea mai indicată spre atingerea succesului și a înțelepciunii.

De aceea, profesorii joacă un rol determinant și în prefigurarea traiectului României și al Europei, prin educarea adolescenților de astăzi. Pentru contribuția și participarea lor indirectă la proiectul european, trebuie să le redăm cadrelor didactice locul pe care îl merită în societățile noastre și să le oferim instrumentele necesare pentru a-și desfășura activitatea. Rolurile lor nu mai trebuie subestimate, iar condițiile de muncă trebuie îmbunătățite odată cu adoptarea noilor tehnologii auxiliare.

În concluzie, este evident și providențial ca sistemul educațional să suporte o schimbare fundamentală și sustenabilă ca să facă față transformărilor rapide de pe piața muncii, dar și celor dictate, indirect, de evoluțiile geopolitice și geostrategice.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 24 iunie 2024, 4:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro