Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2024
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.66/15-05-2024

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-07-2024
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2024 2023 2022
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2024 > 23-04-2024 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 aprilie 2024

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8.31.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Începem ședința noastră dedicată declarațiilor politice.

 
  Radu Tudor Ciornei - declarație politică intitulată Deranjăm, deci existăm!;

Și începem cu domnul Radu Ciornei.

   

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Deranjăm, deci existăm!".

Așa cum era de așteptat, apropierea alegerilor din super anul electoral 2024 a activat idiocrația de partid a comasaților, care doresc cu tot dinadinsul să își păstreze funcțiile obținute prin rudenie, șpagă și lingușeală, nicidecum prin competență și morală.

Asist zilnic, pe toate canalele media și sociale, la un spectacol elucubrant al celor care, în disperarea lor patologică, recurg la minciuni, dezinformări sau chiar la amenințări și insulte birjărești.

Vreau să transmit, de la această tribună, că mă bucur foarte mult că am deranjat idiocrația locală prin sprijinul pe care îl dau, de mai bine de un an și jumătate, oamenilor din Comuna Forăști, conduși de o administrație indolentă și delăsătoare, preocupată doar de adunarea banilor în pușculițele electorale alimentate prin devastarea sistematică a mediului, prin exploatări necontrolate ale resurselor locale.

Ce nu mă bucură este faptul că într-o comună ce rămâne în fiecare vară fără apă, trăind ca în Evul Mediu, unii politicieni de mucava, ce se luptă cu cratimele și gramatica, acuză ipocrit de vini imaginare oamenii care vor să aducă localitatea în secolul XXI. Pe când problemele reale ale multor localități din România sunt lipsa cronică a infrastructurii, glodul, mizeria, sărăcia, violența intrafamilială, abandonul școlar, depopularea sau sarcinile mamelor minore, o serie de disperați politici pentru o sinecură dubioasă acuză vini himerice, precum legăturile noastre cu mefistofelicul Soros, ori atacul iminent al minorităților sexuale, etnice ori religioase asupra fibrei morale a poporului. Aceste aberații denotă o paucitate de idei, lipsa unor soluții la probleme reale, creând un dușman imaginar de care ei, patrioții verzi, îi vor proteja vitejește, călare pe calul alb al moralei lor neprihănite, pe toți cei care le vor da votul.

Știam de multă vreme că o cultură reală a dezbaterilor politice civilizate este cvasi imposibil de implementat, pe termen scurt și mediu în România zilelor de azi, dar în fiecare campanie mă oripilează gândirea reptiliană a celor care vandalizează corturile, care, așa cum s-a întâmplat zilele trecute la Marginea și Fălticeni, fură ori distrug panourile electorale. Însă, cred că pentru oamenii cuminți, vandalismul, ura, încrâncenarea unora de a lupta prin orice mijloace împotriva celorlalte partide din spectrul electoral, aduce simpatie pentru victime și lehamite față de pitecantropii politici care au ca arme ciomagul, cuțitul, înjurăturile și scuipatul.

M-am bucurat că la lansarea candidaturii doamnei Mihaiela Ivlev la Forăști, adversarii politici din comună au scos la stradă o față de masă de la vreun parastas, au vopsit-o cu sprayul și au reiterat faptul că ei vor apăra comuna de asaltul hoardelor de minoritari care vor năvăli peste ei, ....

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Radu Tudor Ciornei:

...în cazul că doamna Ivlev va avea succes.

Refuz să comentez această aberație, m-aș afunda prea tare într-o noapte a minții, proprie celor care acuză disperați asalturile unor adversari iluzorii. Gândire medievală, ...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Radu Tudor Ciornei:

... metode medievale!

Închei imediat!

O administrație nouă la Forăști va aduce, în primul rând, respect față de oameni, apă curată și o albie a Moldovei ce va renaște cu timpul. Alegerea este întotdeauna a oamenilor, nu a politrucilor care ne aruncă de trei decenii praf în ochi.

Vă mulțumesc.

Radu Ciornei, deputat USR de Suceava.

 
  Alin-Gabriel Apostol - declarație politică având titlul PSD și PNL au un dispreț profund față de bucureșteni;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lőrincz sau domnul Apostol?

   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"PSD și PNL au un dispreț profund față de bucureșteni"

Nu au propus nimic pentru bucureșteni, niciun plan, nicio viziune. Au propus doar niște candidați care să răspundă comenzilor politice de la centru.

La început l-au pus pe Cîrstoiu, acum îi propun pe Firea și Burduja.

PNL a ajuns chiar jenant - să propună un "iepuraș" care să-l ajute pe Piedone. Un vot pentru Burduja înseamnă un vot pentru Piedone. Un vot pentru PNL înseamnă un vot pentru PSD.

PNL se PSD-izează zi de zi.

Îl mai știți pe deputatul PSD de Argeș, cel care era acuzat de viol față de un băiat? Despre care președinta PNL Argeș, Alina Gorghiu, declara: "Știrea despre fostul primar și actual deputat PSD șochează. Nimeni nu își poate imagina că România are un parlamentar cercetat penal pentru viol și, totuși, așa stau lucrurile. Vorbim de o infracțiune oribilă. Violul înseamnă dezumanizare. Nu avem voie să tăcem".

Inițiase chiar și o petiție publică împotriva acestui deputat.

Ei bine, ministrul justiției, Alina Gorghiu, aceeași persoană, nu a tăcut, a trecut la fapte. L-a transferat pe deputatul PSD la PNL Argeș, chiar filiala condusă de ea. Mai mult, l-a pus candidat la Primăria Rociu chiar în prezența dumneaei, primărie condusă multe, multe mandate de către același personaj.

Partidul unic PSD și PNL este chiulangiu chiar și în Europa. Claudiu Manda, de la PSD, nu a participat la aproape jumătate din ședințele Parlamentului European. Fapta lui a fost întrecută doar de un eurodeputat grec care era în pușcărie încă din 2021.

Stați liniștiți, nici PNL nu stă mai prejos! Rareș Bogdan, cel care a tăiat pensiile speciale în 30 de zile, este pe locul 5 pe lista chiulangiilor.

Pentru aceste fapte, PSD și PNL i-au premiat, i-au pus încă o dată pe lista de eurodeputați de anul acesta.

Bravo, PSD! (Aplaudă.) Bravo, PNL! (Aplaudă.)

Fără sedii pentru partide fantomă

Am depus un nou proiect legislativ care își propune ca partidele care nu mai există de fapt, să nu mai aibă acces la sedii din partea statului român. Doar în București avem câteva partide care de facto nu mai există și au sedii de la stat, pe chirii modice.

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Partidul Noua Generație, a lui Gigi Becali, Partidul România Mare sau încă un partid...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... Partidul Liga Acțiunii Naționale, de care eu nu am auzit niciodată, au sedii de la bugetul de stat.

Nu ar fi mai bine să recuperăm aceste clădiri și să le dăm o folosință pentru cetățeni,...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

... pentru comunitate sau pentru o creșă?

Asta înseamnă o administrație modernă - să luptăm pentru cetățeni, nu pentru sinecuriști!

Vă mulțumesc.

Alin Apostol, deputat USR de București.

 
  Dumitrina Mitrea - declarație politică intitulată Sănătatea românilor, pe marginea prăpastiei;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Mitrea Dumitrina.

   

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

"Sănătatea românilor, pe marginea prăpastiei"

O statistică sumbră a Ministerului Sănătății și a autorităților locale ne arată că, după Revoluția din 1989, construcția de noi spitale este doar o promisiune electorală și atât.

În campania care l-a scos victorios pe Dragnea, acesta promitea românilor 8 spitale regionale, iar la 8 ani distanță românii au realizat că au înghițit o nouă gălușcă electorală marca PSD, iar astăzi, după 34 de ani de democrație, sistemul de sănătate se află în colaps.

Dacă ne raportăm la reușitele clasei politice care a guvernat România timp de 34 de ani, enumerarea durează foarte puțin.

Primul spital de stat construit la Iași, spital de urgență început în 1996, finalizat după 10 ani, în 2006, și-a deschis porțile după 6 ani, în 2012 fiind transformat în Institutul Regional de Oncologie. De reținut este că a fost finanțat din bugetul Ministerului Sănătății, adică din buzunarul românilor, și a costat peste 75 de milioane de euro.

Al doilea spital de stat este construit la Mioveni, cu o capacitate de 250 de paturi, început în 2016, finalizat în 2019, finanțat cu 58 de milioane de euro din bugetul orașului Mioveni și 19 milioane euro de la bugetul de stat, adică tot din buzunarul românilor.

De reținut este faptul că administrația de la Mioveni a demonstrat că un spital se poate construi în 3 ani la cele mai înalte standarde.

Dacă ar trebui să mă raportez la timpul în care a fost construit spitalul de la Mioveni, România ar fi trebuit să aibă astăzi 11 spitale noi construite, cu o capacitate de minimum 250 de paturi, adică un spital care să deservească 3-4 județe.

Construirea unor noi corpuri la Spitalul Filantropia din Craiova, dar și alte două extinderi în București, la Spitalul Foișor și Spitalul de copii Victor Gomoiu, au fost singurele care au fost finanțate cu fonduri externe nerambursabile.

PNRR-ul ne promite 8 spitale regionale din fonduri nerambursabile externe. O altă minciună sfruntată, pentru că astăzi se votează împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții, să poată fi construite.

Și cam aici se oprește implicarea în dezvoltarea infrastructurii spitalicești a celor care conduc România de 34 de ani.

Rezultatul neimplicării Guvernului în infrastructura spitalicească a dus la spitale care stau să cadă, secții de specialitate închise, pentru că nu pot oferi servicii conforme pentru bolnavii cronici, spitale care iau foc din cauza infrastructurii precare, dar și infecții nosocomiale care pun în adevărat pericol sănătatea românilor.

Astăzi românii preferă să se trateze acasă, decât să meargă la spital pentru a-și trata afecțiunile, de aceea nu ne miră că 60% dintre români nu mai au încredere în spitalele de stat și nici în instituția numită Ministerul Sănătății.

Și cum poți avea încredere, când în perioada pandemiei cele mai mari abuzuri la securitatea sănătății fizice și mentale și cel mai mare jaf s-a derulat sub nasul și cu acordul celor care au condus Ministerul Sănătății, de la achiziții aberante - gen izolete și milioane de doze de ser experimental, până la construcții inutile - gen spitale modulare.

Cei care au condus România, de la Revoluție până acum, ne-au arătat, în acești 34 de ani, neputința, incompetența sau poate rea- voința de a crea stabilitate în sistemul de sănătate.

Parlamentarii AUR, în doi ani și jumătate au susținut și au derulat, cu ajutorul Asociației "Medici pentru satele țării"...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

... un proiect important de sănătate, prin care peste 20.000 de români au primit servicii medicale gratuite, români care nu au avut posibilitatea unor investigații minimale, pentru că guvernanților și instituțiilor statului nu le-a păsat de ei.

Și te întrebi, ce rol au aceste instituții? Ce nevoie mai avem de ele? De ce plătim cu mii de euro oameni care nu fac nimic real ...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Dumitrina Mitrea:

... pentru dezvoltarea sistemului de sănătate? De ce vor să îngroape sistemul de sănătate de stat?

Întrebări la care nu ne răspunde nimeni.

În 9 iunie avem ocazia să schimbăm această situație în favoarea românilor.

Vă mulțumesc.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripția nr. 29 Neamț.

 
  Mihai Ioan Lasca - declarație politică având ca temă adoptarea, de către Parlamentul European, a Pactului Migrației și Azilului;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Lasca.

   

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Dragi români,

Parlamentul European a adoptat, săptămâna trecută, Pactul Migrației și Azilului, care include cote obligatorii de refugiați pentru statele membre ale Uniunii Europene sau plata unei amenzi de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.

Niciunul dintre cei 33 de europarlamentari români nu a votat împotriva acestor legi. Majoritatea au votat pentru ca România să fie obligată să primească migranți, iar o mică parte nu au votat deloc. Prin urmare, cei 33 de europarlamentari români se împart în două categorii: trădători și lași.

Scopul acestui pachet legislativ nu este salvarea refugiaților, ci distrugerea Europei, prin importarea unui milion de migranți în fiecare an, modificarea fundamentului cultural al continentului, pierderea identității naționale, reprimarea creștinismului și suprimarea valorilor tradiționale europene, printr-o migrație provocată și controlată.

România a pierdut, de la aderarea la Uniunea Europeană, între 5 și 7 milioane de români activi, pentru care nu ne este îngăduit să facem programe de aducere acasă.

De ce? Pentru că statele Uniunii Europene nu își permit să piardă această forță de muncă bine calificată și ieftină, care nu poate vreodată să fie înlocuită de "migranții lui Merkel", majoritatea fiind asistați social.

Vă întrebați de ce majoritatea refugiaților din Siria, Afghanistan, Irak sau nordul Africii sunt bărbați?

De ce România, care nu a avut niciodată colonii, ci este ea o colonie a vestului acum, este forțată să accepte refugiați, fie din coloniile africane ale statelor europene, fie din zonele destabilizate în ultimii 33 de ani de garantul securității globale, Statele Unite ale Americii?

Nu vrem ca România să devină un ghetou, la fel ca Europa occidentală, nu vrem criminalitate crescută, nu vrem diluare etnică, nu vrem cartiere în care nici poliția nu are curaj să intre și nu avem de ce să plătim amenzi pentru a evita aceste situații.

Niciunul din cei 33 de europarlamentari români nu reprezintă interesele poporului și nu mai trebuie votați și plătiți din banii românilor.

Nu vom accepta niciodată metisarea neamului românesc!

Deputat Mihai Lasca, Partidul PPR, Patrioții Poporului Român

 
  Radu-Vicențiu Grădinaru - declarație politică intitulată Un spital nou-nouț, cu lacătul pe ușă de patru ani;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Grădinaru.

   

Domnul Radu-Vicențiu Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează "Un spital nou-nouț, cu lacătul pe ușă de patru ani".

Spitalul de boli paliative din Botoșani, singura unitate spitalicească ridicată de la zero, în ultimele trei decenii în județ, pentru care s-au plătit 3,2 milioane de euro, zace încă nefolosit, fiindcă statul român nu l-a recepționat nici la patru ani de la terminarea lucrărilor.

Care sunt motivele pentru care această construcție modernă, cu dotări de top, la nivel european, nu a fost încă recepționată de CNI sunt greu de înțeles.

În octombrie 2023 am adresat o interpelare Ministerului Dezvoltării, domnului ministru Ioan Veștea, pe acest subiect.

Răspunsul a fost următorul: "Lucrările sunt finalizate în proporție de 95%, au mai rămas să se facă teste la instalațiile de climatizare".

Suntem în aprilie 2024, lacătul este tot acolo, spitalul este în continuare închis.

În data de 15 aprilie 2024 am adresat o scrisoare Companiei de Investiții pe același subiect.

Răspunsul a fost identic cu cel de la Ministerul Dezvoltării. În plus, cei de la CNI au venit cu mențiunea că, în urma întâlnirii avute anul acesta cu cei de la ISU, s-a precizat că acest edificiu nu beneficiază de perdele de apă pe cele două fațade ale clădirii.

În replică, cei de la ISU i-au contrazis pe cei de la CNI, afirmând că, de fapt, nu s-a respectat documentația avizată în 2017.

Dragi botoșăneni,

Este o vorbă în popor: "De la Ana la Caiafa..."

Doar vorbe, vorbe și iar vorbe!

Cei care suferă suntem tot noi, românii, botoșănenii grav bolnavi.

Spitalul riscă să se degradeze dacă mai stă mult timp cu lacătul pe ușă.

Spuneți-mi voi, dragi botoșăneni, ce să mai facem, să rezolvăm problema?

Se așteaptă cumva o deschidere oficială în campania electorală?

Se lasă cu fanfară?

Astăzi, 23 aprilie 2024, vă rog, de aici, de la tribuna Parlamentului României, vă somez, deschideți odată Spitalul de Boli Cronice și Paliative din Botoșani!

Ajunge!

Deputat AUR, Botoșani, Grădinaru Radu-Vicențiu.

 
  Nicolae Roman - declarație politică intitulată Români pentru România - [Amăgiri];

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

   

Domnul Nicolae Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

În ciclul "Români pentru România", declarația mea politică de astăzi se intitulează "Amăgiri".

Citim presa scrisă, ascultăm și vizionăm știri naționale și chiar internaționale.

Presa, subvenționată de arcul guvernamental cu bani publici, ne oferă zilnic informații "de mare interes", cum ar fi: pisici imobilizate în canale prin alte state sau "dramele" unor cupluri de peste mări și țări, destrămate de prea mult bine financiar.

Nicio știre despre nivelul de trai tot mai scăzut al românilor, despre lipsurile și nevoile care cuprind tot mai mulți cetățeni, mai ales din rândul celor care au muncit și au răbdat din greu pentru plata datoriei acestei țări și față de care nu se manifestă recunoștința cuvenită și grija față de ei.

Mă întreb, ce s-ar întâmpla dacă generozitatea guvernanților nu ar "amorți" simțul realist și critic care trebuie să caracterizeze deontologia oricărui om de presă?

Ce ar însemna să știm real ce se întâmplă la fruntariile țării și, mai ales, care sunt pericolele și riscurile care ne pândesc?

Riscurile extinderii unui conflict sunt majore, dar presa nu amintește nimic. Rar, din conferințe de presă și din scrisori către Parlament, mai aflăm că România a mai concesionat din suveranitatea sa, dar fără ca opinia publică să cunoască de ce, cum și când.

În rest, presa, cu prea puține excepții, nu-și merită nici pe departe calificativele de obiectivă și realistă. Este doar o ultimă "întreprindere socialistă" aparent privatizată, care pare a răspunde acelorași comenzi propagandistice din trecut - "adevărurile crunte nu se publică", "o minciună repetată la nesfârșit devine adevăr", "poporul trebuie să aibă liniște".

Este datoria clasei politice viitoare să taie aceste subvenții, pentru ca presa, prin eforturile proprii, să-și câștige dreptul de a exista!

Partidul Români pentru România își propune să îndeplinească acest deziderat!

Deputat în Circumscripția nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulțumesc.

 
  Oana-Marciana Özmen - declarație politică având titlul Eficiența energetică - componentă principală a dezvoltării durabile prin adoptarea de practici sustenabile în domeniul construcțiilor;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Özmen.

   

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Titlul declarației mele politice de astăzi este: "Eficiența energetică - componentă principală a dezvoltării durabile prin adoptarea de practici sustenabile în domeniul construcțiilor".

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ieri a avut loc în Parlamentul României cea de a VI-a ediție a conferinței pe care o dedic eficienței energetice în sectorul clădirilor. Această conferință anuală dedicată eficienței energetice în sectorul clădirilor subliniază angajamentul nostru continuu față de un viitor mai verde și mai durabil.

Tema centrală a conferinței de anul acesta, "Tranziția de la standardele nZEB - Near Zero Energy Buildings - la ZEB - Zero Energy Buildings" -, reprezintă o prioritate strategică în contextul revizuirii Directivei EPBD - Energy Performance of Buildings Directive. Acest efort se aliniază cu planurile Uniunii Europene de a mobiliza peste 100 de miliarde de euro pentru renovarea clădirilor, între anii 2023 și 2030, subliniind importanța eficienței energetice și a utilizării responsabile a resurselor.

Pentru a transforma aceste viziuni în realitate, este esențială conlucrarea instituțională între Guvern și Parlament. E nevoie să nu uităm de inițiativele care vizează eficiența energetică a clădirilor și de rolul experților și al mediului academic în acest proces, pentru a actualiza și perfecționa legislația din domeniu. Inovarea este cheia realizării acestor obiective și o putem stimula prin colaborarea dintre mediul academic și industrie.

Propunerea legislativă pe care am inițiat-o alături de colegi în Parlament introduce cerințe minime de performanță energetică, în acord cu necesitatea unui pașaport energetic al clădirii, care are la bază un registru al clădirilor actualizat. Acesta va permite o mai bună gestionare a resurselor și a proiectelor de renovare, asigurând o transparență crescută și o eficiență sporită.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Energiei a anunțat alocarea a peste 300 de milioane de euro pentru crearea de noi capacități de producție de energie de înaltă eficiență. Programul va fi continuat prin Fondul de Modernizare, iar fondurile vor fi suplimentate, întrucât există noi solicitări de la municipalități. Tot prin Fondul de Modernizare sunt puse la dispoziție, nu doar zona de producție, ci și zona de reabilitare a termiei urbane, fiind alocate în acest sens 590 de milioane de euro.

Nu putem uita de comunitățile locale, care se confruntă cu bugete și acces la informații diferite. Este crucial să sprijinim comunitățile vulnerabile și să îmbunătățim capacitatea unităților administrative de a atrage și utiliza fonduri.

În final, standardul nZEB necesită forță de muncă calificată, acces la materiale de construcție de înaltă calitate și la cele mai noi tehnologii. Viitorul construcțiilor sustenabile depinde de angajamentul și acțiunea noastră comună.

Vă mulțumesc.

Oana Özmen, deputat al PNL, Circumscripția nr. 42 București.

 
  Mircia Chelaru - declarație politică intitulată De cine și de ce trebuie apărată Armata Română?;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Chelaru.

   

Domnul Mircia Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș fi avut nevoie de un report de timp de la colegii mei, dar îmi dau seama că sunt sub aceeași ghilotină inexorabilă.

Astăzi intervenția mea are loc exact în ziua în care se celebrează Ziua Forțelor Terestre ale Armatei Române. Dar îmi pun întrebarea sau vin în fața dumneavoastră cu această întrebare - "De cine și de ce trebuie apărată Armata Română?".

Instituția militară nu trebuie să fie în topul știrilor! Cu cât se dă mai puțin în spectacol, cu atât este mai bine pentru ea și pentru țară. Calitatea ei se apreciază nu după cum se prezintă în fața camerelor de luat vederi sau în paginile jurnalelor, ci după modul cum își face datoria. "Cea mai bună protecție a unei armate este să fie lăsată să-și facă treaba." - spunea un general englez.

Din păcate, starea reală a militarilor din România și coordonatele Apărării Naționale sunt încă precare.

Eu am în expus-o aici în 10 puncte; voi reduce din ele, pentru a mă încadra în timpul oferit de dumneavoastră.

O primă constatare este aceea că e un proces de marginalizare a militarilor. Un proces care se manifestă în primul rând prin excluderea lor completă din procesul elaborării deciziilor și transformarea lor într-o masă mută și surdă, care trebuie să suporte, în numele controlului civil asupra instituției militare, toate capriciile unor neavizați cuibăriți în clasa politică și ale altor factori obscuri din societate, fără să crâcnească și fără să li se permită să aibă puncte de vedere, opinii și, cu atât mai puțin, atitudini.

Excluderea militarilor din orice formă de dialog și de angajare socială responsabilă, în afara celor de consilieri, funcționărași de mâna a doua, în general slugi ai mai marilor sau mai micilor politicieni sau masă de lucru a truditorilor de rând - în care sunt angajați, de regulă, foști militari. În unele țări, foștilor militari care intră în politică sau marea administrație li se încredințează responsabilități mari în sistemul elaborării deciziilor și conducerii domeniilor la care ei se pricep foarte bine și nu sunt supuși unor indivizi cu mult inferiori pregătirii și competențelor lor.

Profesia de militar în România este privită și tratată de o parte a clasei politice ca un rău - ce-i drept, necesar -, iar militarii - ne referim îndeosebi la ofițeri - nu sunt tratați ca intelectuali, ca oameni de bază ai cetății, ci ca niște prestatori de servicii de pază. Așa se explică, de exemplu, faptul că domeniul cel mai accesibil ofițerilor de rezervă este cel al agenților de poliție locală sau al societăților private de securitate. O țară care își tratează astfel ofițerii este demnă de a fi umilită, la rându-i, în același mod.

Condiția generalilor și ofițerilor români, ca și percepția socială și politică a acesteia, este una de vătafi, caporali cu vipușcă sau urmași ai lui Moș Teacă și nimeni nu face niciun fel de gest pentru a ieși dintr-o astfel de logică idioată, plină de dispreț; nici dinspre clasa politică, nici dinspre componenta intelectuală, nici dinspre cea militară. Astfel, mai toate oficinele media - generalii sunt de carton, izmenari, găinari, iar rezerviștii niște nesimțiți cu pensii speciale, care, după spusele unui fost președinte, nu au făcut altceva decât să culeagă porumb în Balta Brăilei!

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

Închei.

Diferențele enorme care există între pensii fac din pensionarii militari niște revoltați neputincioși și, în unele cazuri, chiar caraghioși. Când pensia unui general, care a fost ani de zile comandant de mare unitate, este mai mică decât a fostului său șofer...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

...aceea nu mai e armată, ci o turmă speriată de o haită de lupi care sfârtecă țara și umilește spiritul Oștii Române. Aceasta este cea mai mare agresiune împotriva instituției militare și cea mai mare amenințare la adresa ei, iar principalul vinovat este tocmai politicianismul pervers al celor pe care îi alegem tot mereu la 4 ani.

Domnilor și doamnelor...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule general.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

Refacerea prestigiului instituției militare, a calității de militar de profesie în principal, în urma unei campanii fără precedent de denigrare și abuz mediatic defăimător tot mai accentuat, pe fondul unei propagande antiromânești directe, este o obligație morală de profundă responsabilitate a societății românești actuale.

Atacurile asupra Corpului...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc...

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

...Armatei Române...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Chelaru.

 
   

Domnul Mircia Chelaru:

...indiferent prin ce mijloace și sub ce formă se manifestă, trebuie tratate ca un act de agresiune și subminare a securității naționale, ca act ostil și profund antiromânesc.

Așa înțeleg eu să celebrez zilele de sărbătoare ale Oștirii Române - apărând-o!

General în rezervă doctor Mircia Chelaru, deputat din partea AUR, Circumscripția nr. 3 Argeș.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

 
  Apjok Norbert - declarație politică având ca temă sărbătorirea Zilei Pământului;

Îl avem pe domnul Apjok Norbert în online?

   

Domnul Apjok Norbert (prin audioconferință):

Bună ziua!

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri s-a sărbătorit Ziua Pământului. De Ziua Pământului, suntem martori la numeroase acțiuni de plantare de copaci, de curățare a deșeurilor - inițiative frumoase și vizibile. Ele ne reamintesc de legătura noastră cu natura și de responsabilitatea pe care o purtăm față de mediul înconjurător.

Cu toate acestea, adevărata provocare și datoria noastră fundamentală, ca lideri politici, nu se limitează la aceste gesturi punctuale. Mâinile care iau lopata..., deși sunt gesturi frumoase, nu sunt suficiente. Ziua Pământului nu trebuie să fie doar o zi a gesturilor simbolice. Responsabilitatea noastră, ca politicieni și factori de decizie, este să mergem mult dincolo de aceste gesturi. Este datoria noastră să găsim soluții pe termen lung, sustenabile și să creăm cadrul legislativ care să protejeze cu adevărat mediul înconjurător. Gesturile simbolice pot arăta angajamentul nostru, dar, fără pași concreți, rămân doar unealta politicianului populist.

Schimbarea reală începe în interiorul pereților Parlamentului. Aici trebuie să adoptăm legile care reduc emisiile dăunătoare, protejează habitatele naturale și încurajează utilizarea tehnologiilor sustenabile. Aici trebuie să creăm un sistem economic unde nu doar cei mari au acces la sustenabilitatea ecologică. Aici trebuie să creăm programe care să susțină casele eficiente energetic sau instituțiile cu funcționare sustenabilă.

Rapoartele la nivel european arată că există o necesitate de îmbunătățire semnificativă în domenii precum: biodiversitatea, calitatea apei, poluarea aerului și economia circulară. Aceste rapoarte subliniază că implementarea legislației de mediu este lentă și neuniformă, cu consecințe directe asupra calității vieții și sănătății populației. Pentru a rezolva aceste probleme este esențială o colaborare mai strânsă între instituțiile statului, sectorul privat și organizațiile civile, împreună cu o transparență și o responsabilizare sporită în raportarea și respectarea normelor de mediu.

Este datoria noastră să ne asigurăm că generațiile viitoare se pot bucura de frumusețile pământului, așa cum am făcut-o și noi. Aceasta nu este doar o chestiune de protecție a mediului, este despre viitorul nostru, despre viitorul copiilor noștri. Astfel, în timp ce sărbătorim Ziua Pământului plantând copaci și curățând parcuri, să nu uităm că mâine și în fiecare altă zi trebuie să acționăm în legislativ pentru a realiza o schimbare reală și durabilă.

Mulțumesc mult.

Apjok Norbert, deputat de Maramureș.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian Alda - declarație politică: Vești excelente pentru fermieri - Legea privind restaurarea naturii și cea anti-defrișare vor fi revizuite;

"Domnul Adrian Alda:

"Vești excelente pentru fermieri - Legea privind restaurarea naturii și cea anti-defrișare vor fi revizuite"

Demersurile recente, încununate de succes ale ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, făcute la Bruxelles, prin care a reușit să schimbe Regulamentul European și să modifice Planul Strategic, încă din primul an al implementării sale, au generat beneficii tuturor agricultorilor europeni, dar au și determinat plasarea sub analiză a Legii privind restaurarea naturii în Uniunea Europeană.

În acest sens, la presiunile agricultorilor comunitari s-au adăugat lobby-ul ministrului Florin Barbu, precum și lipsa acordării unui sprijin suficient pentru acest act normativ de către miniștrii mediului din țările membre.

Așadar, este o veste la fel de importantă și la fel de așteptată de către toți investitorii în agricultură din cele 27 de țări membre ca și modificarea întregului Plan Strategic, dedicat normării acestui domeniu principal ocupațional. Iar acest anunț privind nevoia de adaptare și de particularizare pentru toate strategiile agricole de viitor a fost făcut de premierul Belgiei, țară care se află, prin rotație, în prezent, la președinția Consiliului UE. În opinia premierului belgian, Alexander De Croo, Legea privind restaurarea naturii Uniunii Europene este "problematică" și trebuie revizuită după alegerile europene din iunie. Cu alte cuvinte, oficialul belgian arată că acest act normativ trebuie să se întoarcă în Parlamentul European, pentru reexaminare.

La fel ca și majoritatea agricultorilor comunitari, și la fel ca și mine și ca majoritatea dumneavoastră, prim-ministrul belgian a subliniat că nu se poziționează împotriva acestei legi care ne protejează natura, ci doar împotriva oricărei legislații ineficiente în forma sa actuală și care se dovedește perfectibilă.

Vă menționez aceste afirmații pentru că această decizie, ce urmează să fie luată imediat după alegerile europarlamentare din 9 iunie și după ce noua garnitură de euroaleși își vor prelua mandatele, va oferi mai multă liniște în desfășurarea activităților curente, dar și mai multă siguranță pentru viitorul afacerilor.

În toate discuțiile anterioare am adus ca argument principal faptul că aceste prevederi nu vor rămâne atât de rigide, pentru simplu motiv că ele nu se pot aplica unitar în Uniune din pricina unei game de factori, de la cei climatici și până la cei geografici sau politici. Și, spre fericirea noastră, a tuturor agricultorilor, am avut dreptate. Această lege se va întoarce în Parlamentul European și va fi regândită astfel încât scopurile sale salutare, respectiv restaurarea arealelor distruse și protejarea naturii, să poată fi combinate cu susținerea fermă a agriculturii sustenabile, și nu cu interdicții radicale sau mult prea coercitive.

În forma sa actuală, Legea privind restaurarea naturii prevede că statele membre trebuie să restabilească cel puțin 30% din habitatele vizate, respectiv păduri, pajiști și zone cu râuri, lacuri și albii. Acestea trebuie să treacă de la o stare precară la una bună, până în 2030, conform standardelor UE, crescând la 60% până în 2040 și la 90% până în 2050.

Tot în sprijinul fermierilor din Uniunea Europeană se înscrie și solicitarea privind revizuirea urgentă a legii anti-defrișare, pentru că în forma sa actuală i-ar afecta pe investitorii din domeniu. După cum probabil știți, această lege a Uniunii urmărește să elimine defrișările din lanțurile de aprovizionare pentru carnea de vită, soia și alte produse agricole, vândute în țările membre, astfel încât consumatorii europeni să nu contribuie la distrugerea pădurilor din Amazon și din Asia de Sud-Est. Pe baza principiului reciprocității, aceste reguli se aplică în mod egal și fermierilor europeni.

Concret, acestora li se va interzice să exporte produse cultivate pe terenuri provenite din păduri defrișate sau degradate. Numai că obiectivul general, convenit pentru combaterea despăduririi în țările terțe, nu trebuie să ajungă să fie unul angajat în detrimentul economiei europene, în special al sectorului european al agriculturii și silviculturii, ci în folosul ei.

Mai mult decât atât, conform legii, fermierii care trec de la metodele convenționale la cele ecologice, de exemplu, ar putea avea nevoie să-și extindă suprafețele, dar ar fi descurajați să facă acest lucru în țările Uniunii Europene bogate în păduri.

Ca și concluzie, ambele legi vor intra într-un nou proces de amendare. Cel mai sigur după alegerile europarlamentare din iunie. Iar calitatea viitoarelor modificări legislative va depăși granițele interne ale statelor membre și se va reflecta asupra întregii agriculturi comunitare, cel mai probabil mai multe decade la rând.

De aceste legi vor depinde și afacerile, calitatea, cantitatea produselor alimentare și prețurile pentru acestea, dar și sănătatea, adică viitorul mai multor generații de cetățeni europeni. În baza acestui cumul amplu de factori, din nou fac apel la dumneavoastră să votați în data de 9 iunie, data alegerilor locale și europarlamentare, cei mai experimentați candidați, reprezentanții PSD care și-au dovedit întotdeauna capacitatea decizională și performanțele manageriale.

Social democrația trebuie susținută prin voturi și continuată atât la nivel european, cât și la vârful fiecărei comunități din care fiecare dintre noi face parte, pentru că stânga este doctrina care impune egalitatea între oameni prin cele mai potrivite hotărâri și prin ridicarea standardelor de viață ale tuturor românilor! Alegând candidații PSD, optăm pentru predictibilitatea agriculturii inclusiv la nivel european, nu doar național!

Noi am rescris istoria decizională a Bruxelles-ului și noi vom continua să luptăm pentru agricultori! Doar împreună cu dumneavoastră, vom fi din nou mai puternici în UE, dar și la noi acasă, în toată țara!

    Eugen Bejinariu - declarație politică referitoare la evoluția PSD în fața așteptărilor electoratului;

Domnul Eugen Bejinariu:

Anul electoral pe care îl parcurgem obligă partidele și populația, deopotrivă, să își gândească atent viitorul, să cumpănească la modelul de societate, de dezvoltare și de resurse pe care le socotesc potrivite pentru progres.

Oamenii au timp să evalueze candidații pe care partidele îi etalează cu tot cu programele și soluțiile pe care aceștia le propun. Alegătorii, mult mai rodați, mai experimentați și mai scrupuloși în a-și alege reprezentanții privesc atent, cântăresc cu grijă și pare că nu mai sunt dispuși să alegă strict emoțional sau să voteze bazat pe ura inoculată abil.

Oamenii sunt mai puțin seduși de carisma sau arta oratorică a unor candidați; măsoară seriozitatea, performanța sau simțul practic al celor care-i vor conduce. La candidații tineri, publicul evaluează profilul personal, realizările profesionale și coeficientul de vitalitate. La veterani măsoară distanța între ceea ce au promis și ceea ce au realizat, palmaresul robust sau diferența între enunțuri și fapte.

În județul pe care îl reprezint, PSD a câștigat totdeauna alegerile generale, dar n-a mai condus consiliul județean de multă vreme. Anul acesta ne-am aliniat la așteptările oamenilor și am pregătit un mix adecvat de candidați tineri, care aduc vigoare, prospețime, dinamism, cu unii candidați maturi, seniori ai politicii sau administrației care aduc cu ei știința de a performa în locul în care își desfășoară activitatea.

Felul în care PSD și-a aliniat candidații la startul cursei electorale, atât în Suceava, în particular, cât și în țară în general, felul în care am aplicat criteriile etice și am ținut cont de așteptările oamenilor, felul în care arătăm alegătorilor că am evoluat și știm să ținem cont de dorințele lor va aduce negreșit victoria pentru PSD la viitoarele alegeri. Pentru că a fost cel mai aspru judecat, pentru că a fost mereu evaluat cu duble măsuri, pentru că a fost ținta manifestărilor ideologice agresive, a fost urât, a fost etichetat în limbaj indecent, a fost denigrat, blamat, hărțuit, PSD-ul a fost mereu obligat să își ridice standardele, să-și îmbunătățească performanța. În mod paradoxal ura cronic manifestată a adversarilor noștri politici și agresivitatea indecentă a celor care promiteau un alt fel de a face politică au condus PSD-ul la un progres remarcabil.

În fapt suntem singurul partid care a evoluat, s-a schimbat în concordanță cu cerințele alegătorilor; am devenit partid mai rafinat decât competitorii politici locali, mai european, mai eficient. Alegătorii ne spun aceste lucruri în sondajele de opinie, vor exprima aceste aprecieri și la vot, negreșit. Poate că astfel rezultatele acestor alegeri vor deveni materie de studiu pentru partidele care au scăzut constant în preferințele electorale și care au pierdut procente, în ciuda superlativelor pe care le clamează și mai ales în ciuda furiei cu care își construiesc campaniile - bazat doar pe critică, doar pe "luptă", doar pe "distrugerea adversarului".

Electoratul nu mai vrea "lupta" politică internă, că are război la graniță și preocupări de luptă autentică, dură și periculoasă. Electoratul nu mai vrea crize induse, căci se confruntă cu probleme existențiale majore, nu mai vrea zgomot asurzitor de acuzații, critici și imprecații, a constatat că cei care pot aceste lucruri nu știu să construiască nimic când ajung la putere. Electoratul nu mai vrea populisme sclipicioase, căci oamenii au învățat să se uite la fapte, la rezultate, la felul în care liderii politici contribuie efectiv la o viața mai bună pentru ei. PSD este singurul partid care a învățat din propriul trecut, care este preocupat zilnic să evolueze și care și-a armonizat pașii politici cu evoluția societății.

Pentru unele partide politice va fi din nou o surpriză să constate aceste lucruri la alegerile viitoare. Binevenită și clarificatoare!

    Biró Rozália-Ibolya - declarație politică intitulată 8 aprilie - [Sărbătoarea etniei romilor din România];

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"8 aprilie - «Sărbătoarea etniei romilor din România»"

Data de 8 aprilie este consacrată "Zilei Internaționale a Romilor", un prilej de sărbătorire a patrimoniului cultural al acestei comunități și al contribuției lor la dezvoltarea societății. Prin adoptarea acestei date, cu ocazia Primului Congres Internațional al Romilor, în 1971, la Londra, s-a dorit accentuarea importanței culturii romilor și creșterea conștientizării publicului în legătură cu provocările cu care se confruntă această etnie în întreaga lume. La nivel național, prin Legea nr. 66/2006, ziua de 8 aprilie este consacrată ca "Sărbătoarea etniei romilor din România".

Această zi reprezintă un moment de celebrare a identității culturale a romilor, evidențiind diversitatea culturală și contribuția romilor la moștenirea culturală și dezvoltarea societății. Limba romani, care transcende granițele geografice și facilitează comunicarea directă între membrii acestei comunități, este un exemplu clar al resurselor valoroase de care această etnie dispune pentru îmbogățirea patrimoniului cultural, la nivel global. Este un moment de reflecție și celebrare a unei comunități care a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea și diversitatea societății noastre, atât la nivel național, cât și internațional, o comunitate greu încercată de suferințe, ale căror consecințe, din păcate, le putem resimți și astăzi.

Romii sunt parte integrantă a istoriei și culturii noastre de secole. Bogăția lor culturală și lingvistică este o comoară care aduce luminozitate în peisajul cultural global.

Cu toate acestea, în ciuda contribuției lor semnificative, romii au fost și continuă să fie puși în fața unor provocări particulare. Încă ne confruntăm cu problemele discriminării, marginalizării și lipsei de acces la resurse și oportunități. Este esențial să recunoaștem aceste probleme și să luăm măsuri concrete pentru a le corecta.

Una dintre aceste măsuri cruciale este reconcilierea cu trecutul istoric și recunoașterea traumelor pe care comunitatea romilor le-a suferit de-a lungul timpului. Este vital să ne confruntăm cu adevărul despre sclavia și Holocaustul romilor, precum și cu încercările de asimilare forțată. Acestea nu sunt doar părți ale istoriei noastre colective, ci și traume generaționale care continuă să afecteze comunitatea romilor în prezent.

Pentru a face acest lucru trebuie să ne angajăm să sprijinim instituțiile existente și să construim mecanisme care să faciliteze dialogul interetnic și să promoveze înțelegerea și respectul reciproc. Un exemplu clar este necesitatea înființării unui muzeu dedicat istoriei și culturii romilor. Acest muzeu ar trebui să prezinte nu doar aspectele frumoase și bogate ale patrimoniului acestei comunități, ci și să exploreze deschis și onest aceste traume pe care societatea, în ansamblul său, are nevoie să le cunoască și recunoască.

Prin această acțiune putem educa și sensibiliza publicul larg despre contribuția și suferința romilor de-a lungul timpului și, în același timp, să combatem stereotipurile și prejudecățile care încă persistă în societatea noastră. Doar prin înțelegerea și acceptarea trecutului nostru comun putem spera să construim un viitor mai luminos și mai echitabil pentru toți.

UDMR, reprezentând interesele minorității naționale maghiare din România, înțelege, simte și știe ce înseamnă a trăi în minoritate. Suntem conștienți de eforturile ce trebuie depuse de fiecare minoritate în parte pentru păstrarea limbii materne, a tradițiilor și a culturii comunității căreia aparținem și pentru crearea de oportunități ce sprijină tinerii să rămână acasă, pe meleagurile natale. Suntem conștienți și de faptul că împreună, noi, minoritățile naționale care ne-am născut și trăim în România, trebuie să ne sprijinim unii pe ceilalți, să conlucrăm, trebuie să avem demersuri comune pentru atingerea obiectivelor noastre și trebuie să oferim un exemplu nu doar pentru România, dar și pentru spațiul european asupra unei conviețuiri pașnice și fructuoase.

În concluzie, Ziua Internațională a Romilor ne oferă o oportunitate de a celebra și onora moștenirea și contribuția acestui popor remarcabil, dar și de a ne angaja într-un efort comun de reconciliere și justiție socială.

Îndemnul pe care vi-l adresez, pe această cale, este acela de a lucra împreună pentru a construi un viitor în care toți cetățenii României să conviețuiască în armonie, respectându-ne și apreciindu-ne unii pe alții pentru diversitatea și bogăția noastră culturală și umană.

    Bogdan-Alexandru Bola - declarație politică: Forța Dreptei are soluția pentru pensiile speciale;

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Forța Dreptei are soluția pentru pensiile speciale"

Marea reformă a pensiilor speciale, de anul trecut, s-a dovedit a fi, în final, o contrareformă. Nu s-a eliminat nicio pensie specială, trecerea la principiul contributivitații se va face peste 20 de ani, iar magistrații vor ajunge să se pensioneze la 60 de ani abia din anul din 2062, adică peste 38 de ani. Cu o Curte Constituțională obstrucționistă pe tema pensiilor speciale și o putere politică protecționistă, era imposibil să le elimini, să le treci pe contributivitate sau să crești vârsta de pensionare pentru speciali.

Poate că astăzi nu suntem lăsați să le eliminăm, dar le putem "ataca", găsind breșe în argumentația judecătorilor CCR. În acest sens am depus un proiect legislativ în Parlament, prin care propun două lucruri clare și de bun-simț, care ocolesc blocajul total al CCR:

  • Pensionarii speciali să plătească CASS pentru toată partea necontributivă din pensie. De ce? Pentru că au de unde și se pensionează devreme, verzi ca brazii, au mulți ani în față de trăit și nu este normal ca toți ceilalți contribuabili să plătească pentru a le susține lor gratuitatea în accesarea serviciilor medicale publice.
  • Să se suspende partea necontributivă a pensiei speciale pe perioada exercitării unei funcții de demnitate publică. De ce? Pentru că un argument des invocat de susținătorii pensiilor speciale se referă la limitările sau interdicțiile pe care le au anumite categorii profesionale, inclusiv interdicția de a face politică sau de a ocupa o funcție de demnitate publică. Însă, practica ne-a arătat că foarte mulți pensionari speciali înfloresc în politică și în funcții de demnitate publică după retragerea din activitatea profesională. În acest caz, măcar o suspendare a pensiei speciale, partea necontributivă, reprezintă o decizie de bun simț.

Noi, deputații de la Forța Dreptei, vom continua să "hărțuim" marea coaliție FSN-istă de la guvernare cu proiecte bune pentru români, cu impact real și reformiste.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică având tema Producția industrială din România este pe trend ascendent;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă: "Producția industrială din România este pe trend ascendent"

Foarte multă lume trăiește cu ideea preconcepută că, după 1989, industria din România a murit complet și aici nu se mai produce nimic. Nimic mai eronat. România continuă să fie un jucător important pe palierul industrial, doar că, spre deosebire de regimul comunist, astăzi, producem mai puțin, dar mult mai calitativ și competitiv pe piețele internaționale. Iar acest lucru este susținut cu cifre și date concrete.

Producția industrială în UE și zona euro a crescut în luna februarie 2024, comparativ cu luna ianuarie 2024, iar România se numără printre țările membre cu cele mai importante creșteri ale producției industriale din blocul comunitar, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Potrivit datelor, producția industrială a crescut cu 0,8% în zona euro și cu 0,7% în UE, în luna februarie comparativ cu luna ianuarie. Statele membre cu cele mai importante creșteri ale producției industriale au fost: Irlanda (3,8%), Ungaria (3,5%), Slovenia (3,3%), Letonia (2,9%) și România (cu un avans de 2,7%). Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că în România, în februarie 2024, producția industrială a fost mai mare față de luna precedentă, atât ca serie brută (+10,8%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (+2,7%).

Aceste cifre trebuie să fie crescute, iar creșterea se poate realiza doar cu investiții și predictibilitate pentru antreprenorii care investesc sau vor să investească în România.

Doar cu politici economice liberale robuste și consecvente România își poate crește gradul de competitivitate cu alte state dezvoltate pe anumite sectoare de industrie. Cu PNL prezent la guvernare, avem asigurarea că mediul de afaceri și investitorii vor avea mereu un partener de dialog care le înțelege nevoile.

    Virgil Alin Chirilă - declarație politică: Guvernul Ciolacu a adus PIB-ul țării noastre la valoarea de 1.600 de miliarde de lei în 2023, cel mai înalt nivel din istoria României;

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Guvernul Ciolacu a adus PIB-ul țării noastre la valoarea de 1.600 de miliarde de lei în 2023, cel mai înalt nivel din istoria României"

Produsul intern brut al României a ajuns la 1.600 de miliarde de lei în 2023, conform celor mai recente date statistice publicate de Institutul Național de Statistică, depășind astfel state cu economii dezvoltate, precum Finlanda, Cehia sau Portugalia.

Aceste date reflectă politica de investiții susținută de PSD după ce a intrat la guvernare în urmă cu doi ani și jumătate. Toți știm că investițiile cresc economia. Cele mai importante sunt investițiile în infrastructură, pentru că acestea sunt principalul motor pentru dezvoltarea regiunilor mai sărace din România. În acest context, cel mai important rol l-a avut Ministerul Transporturilor, prin atragerea tuturor fondurilor europene disponibile și prin alocarea de sume importante pentru proiectele ce au prevăzut dezvoltarea infrastructurii din zona de sud a țării și din regiunea Moldovei. Aceste investiții vor reduce decalajele de dezvoltare din aceste regiuni ale țării și vor contribui la reducerea decalajului dintre România și alte state europene, dar și între regiunile din țara noastră.

În ultimii 10 ani, PIB-ul României a crescut de peste 2,5 ori, respectiv cu aproape 1.000 de miliarde de lei, iar cele mai mari creșteri au avut loc în guvernările PSD.

În 2013 PIB-ul României era de 640 de miliarde de lei, iar în 2023 a ajuns la 1.600 de miliarde lei.

Ministerul Transporturilor are, în prezent, finanțare alocată pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în două zone strategice unde e nevoie de dezvoltare pentru reducerea decalajelor față de restul țării. Aici vorbim de suma de 9,2 miliarde de lei care asigură construcția Autostrăzii Pașcani - Suceava, parte a Autostrăzii Moldovei A7, care va traversa județele Iași, Botoșani și Suceava. Apoi este suma de 20,1 de miliarde de lei care a fost alocată pentru reabilitarea liniei feroviare Craiova - Drobeta Turnu-Severin - Caransebeș, parte a Coridorului Orient/Est-Mediteraneean pe o distanță de 225 de km. de cale ferată.

România are, în anul 2024, un buget al dezvoltării și al creșterii economice care a asigurat fondurile necesare pentru creșterea pensiilor, majorarea salariului minim, continuarea finanțării lucrărilor de infrastructură, prin alocarea a 7% din PIB, creșterea salariilor profesorilor, alocațiilor pentru copii și modernizarea unităților școlare.

În acest an, România are cel mai mare buget pentru investiții, în valoare de peste 25 de miliarde de euro, continuând finanțarea marilor lucrări de infrastructură, dar și cele de la nivelul fiecărei comunități locale, prin Programul "Anghel Saligny", care are un plus 3,7 miliarde de lei față de anul 2023, și Programul Național de Dezvoltare Locală care a primit în plus 250 de milioane de lei.

    Cristina Burciu - declarație politică intitulată PNL susține elevii care practică sporturi olimpice de performanță;

Doamna Cristina Burciu:

"PNL susține elevii care practică sporturi olimpice de performanță"

Susținerea elevilor care practică sporturi de performanță este una dintre preocupările principale ale conducerii liberale a Ministerului Educației.

În acest sens, sprijinul acordat de stat copiilor din învățământul gimnazial și liceal, care sunt înscriși în cluburile sportive arondate disciplinelor olimpice, este esențial pentru a le permite dezvoltarea și creșterea potențialului, atât în domeniul sportiv, cât și în cel educațional.

Pentru a realiza acest deziderat, elevii sportivi de performanță trebuie să beneficieze de flexibilitate în ceea ce privește programul școlar, pentru a se potrivi cu antrenamentele și competițiile lor. Aceasta poate include programe speciale de învățare sau posibilitatea de a primi lecții suplimentare, pentru a recupera materialul pierdut.

În același context, pentru a permite elevilor să-și continue educația în timp, ce se concentrează pe sport, școlile pot oferi programe de învățare flexibile, precum învățarea la distanță sau cursuri online, care să se potrivească cu programul lor sportiv.

De asemenea, școlile pot oferi acces la facilitățile sportive proprii de înaltă calitate, respectiv la sălile de antrenament, terenurile de sport și echipamentele adecvate, pentru a le permite elevilor să-și îmbunătățească performanțele în sporturile lor.

Practicarea unui sport de performanță poate fi solicitantă emoțional și social pentru un elev. Din această perspectivă, mentoratul și consilierea pot ajuta elevii să gestioneze presiunea și să mențină un echilibru sănătos între viața sportivă și cea academică.

Un alt element fundamental al susținerii statului este reprezentat de latura financiară, în condițiile în care participarea la sporturi de performanță este costisitoare, fiind nevoie de resurse pentru achitarea echipamentelor, taxelor de concursuri și deplasărilor. Asigurarea accesului la fonduri sau burse sportive poate ajuta elevii să-și continue practica sportivă fără a fi împiedicați de constrângerile financiare.

Nu în ultimul rând, elevii sportivi de performanță pot fi încurajați de decidenții PNL din Guvern prin oferirea de recompense sau burse pentru elevii care reușesc să mențină un echilibru între sport și studii, fapt ce poate motiva elevii să își îndeplinească obiectivele din ambele domenii.

Având în vedere realitatea conform căreia susținerea adecvată a copiilor și adolescenților care practică sporturi de performanță poate contribui la dezvoltarea lor într-un mod echilibrat și sănătos, atât din punct de vedere sportiv, cât și școlar, Ministerul Educației a decis acordarea unor burse de merit, de care vor beneficia peste 30.000 de elevi sportivi de gimnaziu și liceu, începând cu anul școlar viitor. Totodată, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, elevii de gimnaziu și liceu care au obținut medalii de aur la campionatele naționale organizate de federațiile sportive naționale în sporturi olimpice beneficiază deja burse de merit, din bugetul Ministerului Educației.

Fiecare tânăr campion care obține o bursă de merit nu doar își sărbătorește propriul succes, ci îi încurajează și inspiră pe colegii săi să-și urmeze visele și să depună eforturile necesare pentru a le realiza. Acești copii sunt un model concludent al îndeplinirii unor valori precum perseverența, disciplina, curajul, dedicarea și responsabilitatea, demonstrând că munca grea și angajamentul pot conduce la realizări remarcabile.

Sunt încrezătoare că stimularea financiară a elevilor care participă și câștigă campionatele naționale la sporturile olimpice va reprezenta un impuls fundamental și pentru alți copii de a practica sporturi de performanță, astfel încât România să poată reveni, în cel mai scurt timp, în elita sportului mondial.

    Darius Pop - declarație politică având titlul Ministrul educației, gafă după gafă!

Domnul Darius Pop:

"Ministrul educației, gafă după gafă!"

După eșecul confirmat al "României Educate", dublat de eșecul simulării examenelor naționale căruia îi putem adăuga, liniștiți, și nebunia burselor de merit pentru medii de 3 și 4 - o adevărată mită electorală din bani publici, pseudoministrul educației, doamna Ligia Deca, recidivează, considerând că examenul de bacalaureat trebuie să fie imparțial, ca tot românul, adică nici greu, nici ușor, uitând, desigur, că la un astfel de examen, subiectele nu trebuie să fie nici grele, nici ușoare, ci să verifice și să valideze, acolo unde este cazul, cunoștințele acumulate de-a lungul celor patru ani de liceu.

În plus, doamna ministru, Ligia Deca, aflată recent într-o vizită prin județul Argeș, a declarat că subiectele la examenul de bacalaureat nu vor fi adaptate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. Asta în contextul în care, chiar dacă au 4 ani programa adaptată, elevii cu CES vor avea doar măsuri de sprijin, "timp prelungit, măsuri și materiale ajutătoare, tocmai în ideea în care diploma pe care ei o obțin să nu poată fi contestată de nimeni" - după cum a scos perla șoptită de cine știe ce consilier sinecurist aceiași doamnă ministru.

Sincer, nu știu dacă este vorba, pur și simplu, despre neștiință sau despre ipocrizie!

Să ne reamintim că, în an electoral, cu toate alegerile politice pe masă, doamna ministru a promovat asiduu ideea conform căreia subiectele de la examenele școlare vor fi ușoare. Prima astfel de aluzie fiind făcută chiar printr-un comunicat al Ministerului Educației pe care îl păstorește, emis pe 2 aprilie 2024, în care prezenta analiza detaliată a rezultatelor obținute de elevii de clasa a XII-a la simularea bacalaureatului 2024 și prin care anunța că subiectele de la examenul propriu-zis de bacalaureat, din vară, vor fi dintre cele la care tinerii au știut să răspundă la simulare...

Așa a ajuns învățământul românesc, un loc unde se promovează mita electorală, înlesnirile de tot felul și se face orice altceva decât ceea ce ar trebui făcut la școală, anume să se învețe serios!

Iar această groaznică situație va trebui remediată imediat ce AUR va câștiga alegerile, pentru că viitorul copiilor noștri este mai important decât viitorul politic al doamnei ministru!

    Dumitru Rujan - declarație politică: Natalitatea crește acolo unde tinerii duc o viață prosperă!;

Domnul Dumitru Rujan:

"Natalitatea crește acolo unde tinerii duc o viață prosperă!"

Dacă ne uităm cu atenție la datele pe care le-a prezentat Institutul Național de Statistică al României, putem lesne observa că milionul de locuitori pe care l-a pierdut țara noastră într-un deceniu provine, în principal, din județele și localitățile unde nivelul de dezvoltare nu a înregistrat salturi spectaculoase. Așadar, orașe și județe care s-au dezvoltat puternic, majoritatea conduse de primari și președinți de consilii județene liberali, nu au pierdut populație, ci au câștigat. Au câștigat tineri, în principal, pentru că în zonele mai dezvoltate se află locuri de muncă bine plătite, școli, spitale, creșe și grădinițe, utilități de bază. Și nu este vorba doar despre mediul urban, ci avem în România comune de succes, bine administrate, care chiar și-au dublat populația, pentru că nivelul de trai a crescut puternic.

Din păcate, județul meu, Caraș-Severin, se află printre multele județe ale țării care au pierdut tineri, fie pentru că au plecat la studii și nu s-au mai întors, fie pentru că și-au găsit locul de muncă dorit în altă parte a țării sau chiar în afara țării. Îi înțeleg pe fiecare dintre ei și știu că, dacă în localitățile din Caraș-Severin vor avea condiții comparabile cu alte zone sau țări, de mâine s-ar întoarce acasă.

Acesta este unul dintre motivele majore pentru care am decis să mă implic cu toată forța în viața județului meu, și chiar în administrația publică a municipiului Caransebeș. Vreau și știu că pot să schimb traiectoria de dezvoltare a acestui oraș, un oraș cu un potențial peste multe alte așezări, dar care, până acum, nu a avut șansa unei viziuni moderne, orientată către dezvoltare.

Iar, dacă aș fi întrebat cum aș putea să dezvolt acest municipiu în 4 ani, aș răspunde rapid și fără ezitare - cu muncă multă, cu specialiști și foarte multe fonduri europene, așa cum au reușit toți primarii PNL din România. De aceea, administrația locală liberală este sinonimă cu dezvoltarea!

    Elena Hărătău - declarație politică intitulată Concretețe și eficientizare în procesul de îmbunătățire a sistemului educațional;

Doamna Elena Hărătău:

"Concretețe și eficientizare în procesul de îmbunătățire a sistemului educațional"

Evaluarea și sprijinul unităților de învățământ, alocarea resurselor pentru educație, cariera didactică, precum și sistemul de date și monitorizarea acestora reprezintă cele patru domenii esențiale ale dezvoltării politicilor educaționale în viziunea conducerii PNL a Ministerului Educației.

Aceste aspecte vitale ale viitorului sistemului educațional sunt cuprinse într-un raport asupra situației actuale a educației naționale, realizat de responsabilii învățământului românesc, împreună cu specialiștii Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și a altor organizații europene de specialitate.

Documentul prevede analizarea celor patru direcții de acțiune, astfel încât să avem o abordare integrată în vederea îmbunătățirii calității învățământului și aplicării eficiente a reformelor propuse, potrivit legilor învățământului preuniversitar și universitar.

La capitolul evaluare și susținere, educația națională are nevoie de adoptarea unor sisteme robuste de evaluare a performanței școlare, care să includă atât rezultatele academice ale elevilor, cât și feedback-ul părinților și al comunității. De asemenea, furnizarea de resurse și suport suplimentar pentru școlile aflate în dificultate este indispensabilă, inclusiv programe de formare continuă pentru cadrele didactice și accesul la materiale didactice de calitate. Nu în ultimul rând, evaluarea și sprijinirea unităților de învățământ este direct proporțională cu dezvoltarea unor mecanisme eficiente de monitorizare și raportare a progresului învățământului, pentru a identifica rapid zonele care necesită îmbunătățiri și intervenții.

Un alt capitol vital este alocarea resurselor pentru educație, respectiv asigurarea unei distribuiri echitabile a resurselor financiare către toate unitățile de învățământ, luând în considerare nevoile specifice ale fiecărei școli și ale elevilor. Totodată, trebuie dinamizate investițiile în infrastructura școlară, în tehnologie și programe educaționale inovatoare, pentru a susține un mediu propice învățării.

Conducerea liberală a Ministerului Educației este conștientă de nevoia creșterii finanțării pentru programele de asistență socială și educație specială, pentru a asigura accesul tuturor elevilor la o educație de calitate, indiferent de circumstanțele lor sociale și medicale.

În ceea ce privește cariera didactică, se va urmări implementarea unor programe de formare inițială și continuă de înaltă calitate destinate cadrelor didactice, care să le ofere abilitățile și cunoștințele necesare pentru a-și îmbunătăți practica și a răspunde nevoilor diverse și diversificate ale elevilor. O altă decizie este dezvoltarea unor mecanisme de evaluare a performanței și de recunoaștere a meritelor dascălilor, pentru a încuraja excelența activităților desfășurate. Va fi promovată activ colaborarea între cadrele didactice, precum și facilitarea schimbului de bune practici, pentru a spori calitatea predării și învățării.

Sistemul de date și monitorizare are nevoie de aplicarea unor concepte integrate de colectare și analiză a datelor educaționale, care să ofere informații relevante și actualizate, fundamentale pentru luarea deciziilor în politicile educaționale, dar și în activitatea școlară zilnică. Va fi procedurată asigurarea confidențialității și securității datelor elevilor și a altor informații sensibile, conform regulamentelor și standardelor de protecție a datelor.

Cu certitudine, deciziile adoptate vor furniza rapoarte și analize periodice bazate pe date relevante, pentru a evalua progresul învățământului și a identifica oportunități de îmbunătățire.

Sunt convinsă că abordarea acestor aspecte, într-un mod integrat și colaborativ, va conferi creșterea calității educației și asigurarea oportunităților echitabile de învățare și dezvoltare pentru toții elevii.

    Ervin Molnar - declarație politică: Avem o nouă lege a energiei eoliene offshore;

Domnul Ervin Molnar:

"Avem o nouă lege a energiei eoliene offshore"

Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat unul dintre cele mai importante proiecte de lege în domeniul energiei din ultimii ani: Legea privind energia eoliană offshore, proiect de lege inițiat de către Ministerul Energiei. România a făcut astfel un pas important în direcția promovării energiei regenerabile în țara noastră. Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenței și rezilienței energetice a României, fiind, totodată, și o asumare făcută de țara noastră în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Pentru operaționalizarea investițiilor în energia eoliană offshore, Ministerul Energiei va demara, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, un studiu de specialitate în baza căruia va fi pregătită procedura de concesiune și activitățile de explorare, construcție a centralelor electrice eoliene offshore și exploatare a acestora. Printre altele, studiul va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ținând cont de potențialul eolian al acestora, posibilitățile de evacuare a energiei electrice eoliene offshore, precum și de restricțiile impuse de Planul de amenajare a spațiului maritim, inclusiv cele în materie de protejare a biodiversității și mediului înconjurător. În baza studiului, până la data de 31 martie 2025, Guvernul va aproba perimetrele eoliene offshore, iar până la 30 iunie 2025 actele subsecvente de punere în aplicare a legii, urmând apoi ca Ministerul Energiei să inițieze o procedură competitivă de atribuire a contractelor de concesiune.

Partidul Național Liberal, prin reprezentanții săi la nivel guvernamental, a marșat tot timpul pe consolidarea rezilienței energetice a țării noastre, în special în lumina ultimilor ani, care ne-au demonstrat incertitudinea ce planează constant asupra regiunii noastre. Energia este cheia de succes a României, componenta atât a rezilienței interne, cât și a influenței noastre externe.

    Florin-Claudiu Roman - declarație politică având tema PNL este singura soluție pentru o Românie așa cum ne-o dorim să fie!;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL este singura soluție pentru o Românie așa cum ne-o dorim să fie!"

Prioritatea Partidului Național Liberal a fost întotdeauna dezvoltarea comunităților locale. Nu putem avea o Românie puternică dacă nu avem localități dezvoltate și racordate la standardele de civilizație ale momentului prezent. De aceea, noi, liberalii, am creat Programul Național de Investiții "Anghel Saligny" care are menirea de a moderniza comunitățile locale, prin realizarea de investiții în infrastructura locală, drumuri județene și locale, infrastructura de apă și canalizare, stații de epurare a apei, extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale etc., astfel încât să se poată asigura accesul la servicii esențiale ale întregii populații, creșterea calității vieții și evitarea riscului de depopulare în comunitățile subdezvoltate. Este un program pentru români și România, transpartinic, orice conducător al unei comunități locale, indiferent de culoarea sa politică, putând accesa fonduri pe bază de proiecte serioase.

Recent, Adrian Veștea, ministrul liberal al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, a anunțat semnarea a 39 de noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", în valoare totală de 394.063.208,41 de lei. Contractele, semnate împreună cu o parte dintre beneficiarii proiectelor, vizează modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri, precum și înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră, a stațiilor de epurare și a sistemelor de distribuție a gazelor naturale.

Acestea sunt dovezi ale eficienței PNL la guvernare și a determinării noastre de a dezvolta și moderniza România. Acestea sunt lucrurile pe care le promitem românilor, lucruri care se bazează pe fapte și realizări concrete ale Partidului Național Liberal la guvernare, dar și în teritoriu.

Vom continua să fim același partid serios, care livrează, nu doar promite. PNL înseamnă dezvoltare, stabilitate și modernizare, singura soluție pentru o Românie așa cum ne dorim să fie!

    Mirela Furtună - declarație politică: Salariul minim va crește de la 1 iulie;

Doamna Mirela Furtună:

"Salariul minim va crește de la 1 iulie"

Guvernul a luat decizia de a crește salariul minim pe economie, de la 3.300 de lei la 3.700 de lei, începând cu data de 1 iulie. Este o măsură absolut necesară pentru a crește nivelul de trai al românilor.

Am observat că în spațiul public politicienii din opoziție încearcă să arunce fumigene și să transmită mesajul că Guvernul dă cu o mână și ia cu două, deoarece se va elimina facilitatea neimpozitării a 200 de lei pentru persoanele care câștigă salariul minim pe economie.

Nimic mai fals, există o certitudine cu privire la majorarea salariului minim de la 1 iulie: salariul net, în mână, va crește chiar dacă se scoate facilitatea neimpozitării celor 200 de lei. Conform obligațiilor asumate de USR în PNRR, România trebuie să scoată facilitățile fiscale care instituie un regim fiscal diferit față de norma generală.

Guvernul a luat în calcul această situație și a stabilit ca, odată cu eliminarea facilității, să crească și nivelul salariului minim, astfel încât salariații să obțină un plus de venituri reale, nu o scădere.

Din moment ce salariul minim net crește, este falsă afirmația că ce dă statul cu o mână, ia cu cealaltă. Salariatul va avea o creștere reală de venituri.

Astfel, după majorarea salariului brut de la 3.300 la 3.700 de lei, concomitent cu eliminarea facilității de neimpozitare a 200 de lei, salariul minim net va crește cu 159 de lei, de la 2.079 de lei în prezent, la 2.238 de lei.

    George-Cătălin Stângă - declarație politică: Sistemul de Garanție-Returnare, o inițiativă cu rezultate concrete;

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Sistemul de Garanție-Returnare, o inițiativă cu rezultate concrete"

Începând cu implementarea sa, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) a devenit rapid un element-cheie în demersurile țării spre un viitor mai sustenabil. Prin eficientizarea colectării și reciclării ambalajelor, acest sistem a dovedit că poate avea un impact semnificativ și direct asupra mediului înconjurător. Datele recente transmise de RetuRO, compania care administrează sistemul, subliniază o creștere exponențială în rata de reciclare, marcând o evoluție spectaculoasă a acestui proces.

În primele două săptămâni din luna februarie, spre exemplu, aproape 5 milioane de ambalaje SGR au fost returnate de consumatori, o cifră ce, adăugată la raportările precedente din decembrie și ianuarie, ridică totalul la aproximativ 7,3 milioane de ambalaje recuperate. Această ascensiune rapidă, de la 31.000 de ambalaje în decembrie, la 2,24 milioane în ianuarie, și apoi la mai mult decât dublul acestei cifre în primele două săptămâni din februarie, indică o rată de reciclare, prin SGR, care a crescut de 162 ori în mai puțin de trei luni.

Această tendință nu numai că evidențiază o adoptare entuziastă a sistemului de către populație, dar reflectă și o cooperare exemplară din partea producătorilor. Sistemul de Garanție-Returnare marchează o schimbare pozitivă în comportamentul consumatorilor și o evoluție în modul în care companiile abordează responsabilitatea ambientală.

Pe lângă beneficiul direct asupra mediului, prin reducerea deșeurilor și stimularea reciclării, SGR introduce și un nivel remarcabil de transparență. De acum înainte, informațiile privind cantitatea de ambalaje puse pe piață și cele returnate de consumatori sunt disponibile publicului larg, permițând o evaluare și o analiză riguroasă a progresului în această direcție.

În decembrie, aproximativ 45 de milioane de ambalaje SGR au fost introduse pe piața românească, cifra crescând de patru ori în luna ianuarie, cu aproape 180 de milioane de ambalaje. Aceste numere demonstrează nu doar o creștere a conștientizării și participării publicului, dar și un angajament solid al producătorilor spre obiectivele de sustenabilitate prin adoptarea acestui sistem.

Implementarea Sistemului de Garanție-Returnare în România reprezintă un model de succes al angajamentului comun pentru protejarea mediului. Pe măsură ce implementarea sistemului crește, devenim martori ai unei transformări semnificative spre un comportament responsabil, atât din partea consumatorilor, cât și a companiilor.

Eficiența și beneficiile SGR sunt un argument puternic în fața oricăror provocări, demonstrând că, prin încredere, cooperare și transparență, putem face pași uriași spre un viitor mai curat și mai verde. Această inițiativă marchează o etapă importantă în parcursul României spre sustenabilitate și reprezintă un exemplu valoros de bune practici pentru alte țări.

    Alexandra Huțu - declarație politică referitoare la inițiativele Guvernului Ciolacu pentru sprijinirea familiilor și stimularea natalității

Doamna Alexandra Huțu:

Guvernul Ciolacu vine permanent cu soluții și măsuri pentru a stimula natalitatea și a sprijini familiile tinere la început de drum. Despre acest lucru este vorba și la ultimul program, prezentat public, pentru susținerea familiilor cu doi și mai mulți copii.

PSD, indiferent că a fost în opoziție sau la guvernare, a avut întotdeauna ca prioritate acordarea de beneficii familiilor tinere, pentru a încuraja creșterea natalității. Ne-am asumat programe și măsuri consistente în acest sens, multe dintre ele au devenit realitate și se aplică. Până la finalul acestui an vom avea un nou set de măsuri, promovate de Ministerul Muncii, privind creșterea natalității și a calității vieții familiilor cu copii.

În primul rând, mă refer la scăderea taxării muncii pentru familiile cu cel puțin doi copii, în funcție de nivelul veniturilor și în funcție de numărul copiilor, cu scopul creșterii veniturilor nete ale familiilor. Deja măsura funcționează, se aplică deduceri care scad baza impozabilă.

În al doilea rând, este vorba de facilitarea accesului familiilor tinere la locuințe sociale ori cu chirii subvenționate și a accesului la credite cu dobânzi mici, garantate de stat. Deja funcționează programele "Prima Casă", "Family Start" și "Student Invest".

În al treilea rând, tichetele sociale acordate familiilor cu venituri mici și medii pentru accesarea creșelor și grădinițelor, inclusiv a celor private

Apoi, vorbim de reducerea migrației interne, dinspre localitățile rurale și orașele mici din România către orașele mari, prin reducerea decalajelor de dezvoltare socio-economică. Totodată, aici avem stimulente acordate tinerilor absolvenți, pentru a putea profesa în școlile din localitățile rurale și acces la locuințe construite pentru personalul din sănătate și învățământ, sporuri la salariu etc.

În ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de locuire, sunt deja demarate programe pentru încurajarea și dezvoltarea unor proiecte dedicate zonelor expuse riscului de depopulare, prin migrație internă și externă: dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apa curentă, în mediul rural și urbanul mic, accesul la rețeaua de canalizare, dotarea locuințelor cu baie în rural și urbanul mic.

La nivelul sistemului educațional, sunt programele din PNRR pentru construirea de creșe și grădinițe, în special, în orașele cu deficit semnificativ de locuri pentru învățământul preuniversitar.

Tot prin PNRR sunt deja la finanțare programe pentru creșterea accesului la servicii medicale în rural: reînființarea dispensarelor comunale, construirea de centre comunitare integrate, construirea spitalelor regionale, dezvoltarea rețelei de medici de familie în rural

La nivelul resurselor umane, vorbim de creșterea atractivității exercitării profesiei de asistent social în mediul rural, prin creșterea salariilor și acordarea unor sporuri și a unor facilități.

Așadar, creșterea condițiilor de trai, creșterea accesului la educație și sănătate a copiilor din familiile și comunitățile vulnerabile sunt priorități ale Partidului Social Democrat, de la nivel local până la nivel central. Toate comunitățile locale au la dispoziție fonduri europene pentru susținerea familiilor cu copii aflați în situații de risc, prin acordarea de servicii de bază și construcția sau modernizarea de clădiri adecvate nevoilor de consiliere și sprijin al minorilor și al familiilor acestora.

    Ioan Balan - declarație politică având tema Suceava își propune să devină pol de dezvoltare economică pentru întreaga regiune!;

Domnul Ioan Balan:

"Suceava își propune să devină pol de dezvoltare economică pentru întreaga regiune!"

Fiecare investiție publică, realizată de consiliul județean condus de Gheorghe Flutur sau de primăriile liberale din județul Suceava, contribuie la dezvoltarea accelerată a fiecărei localități și la bunăstarea fiecărei familii în parte. Dacă în urmă cu mai mulți ani număram pe degete investițiile făcute în județul Suceava, astăzi am pierdut șirul acestora și este greu să le mai cuantificăm, chiar și global, ca sume: proiecte de peste 900 milioane de lei prin PNDL, investiții de peste 600 milioane de euro din Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", milioane de lei din bugetele locale date pentru investiții utile, precum și alte sute de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. Dacă am împărți aceste sume la numărul de locuitori din Suceava, am vedea că, pentru fiecare sucevean în parte, PNL a adus investiții de câteva mii de lei. Mai mult decât atât, investițiile realizate de noi au încurajat investitorii să înființeze afaceri în Suceava și au determinat tot mai mulți tineri să rămână în țară și să nu mai plece în străinătate.

Succesul administrației liberale din Suceava este important pentru întreaga regiune de nord-est a României. În ritmul în care noi am reușit să aducem dezvoltare și modernizare în județul nostru, în următorii 4 ani, Suceava poate să fie, fără îndoială, unul dintre cei mai puternici poli de dezvoltare din țară, cu efecte benefice atât pentru suceveni, cât și pentru județele din jur. Spun acest lucru pentru că este important ca proiectele demarate de președintele Gheorghe Flutur și echipa liberală să nu șchioapăte niciun moment, ci să meargă mai departe cu același profesionalism și cu aceeași determinare.

De asemenea, mai trebuie să subliniez un aspect. Noi, PNL Suceava, nu am fi avut rezultate așa de bune dacă nu i-am fi avut de partea noastră pe suceveni, pe cei în slujba cărora muncim, cu care am reușit să ierarhizăm prioritățile și cărora am încercat să le înțelegem nevoile. De aceea, am convingerea că proiectele începute de PNL în Suceava vor continua, pentru că sucevenii le vor, le așteaptă și au încredere în oamenii care s-au ținut de cuvânt și le-au demarat sau finalizat.

    Iusein Ibram - declarație politică intitulată Despre 1915 - relația dintre Turcia și poporul armean în contextul Primului Război Mondial;

Domnul Iusein Ibram:

"Despre 1915 - relația dintre Turcia și poporul armean în contextul Primului Război Mondial"

Încep prin a pune întrebarea: de ce acum, la 100 de ani de la evenimentele de tristă amintire, s-a stabilit politic că a fost genocid?

Ce a avut loc în urmă cu o sută de ani poate fi evaluat doar în contextul unor contribuții ale unor istorici imparțiali și în principiul dreptului internațional.

În numele unei abordări obiective, constructive și echilibrate a celor întâmplate în 1915, trebuie luate în considerare pierderile și suferințele tuturor părților, inclusiv cele ale musulmanilor otomani. Istoria trebuie cercetată cu imparțialitate și dezbătută cu credința în obiectivitate.

Din cercetările istoricilor reiese că: "În estul Anatoliei lucrurile se precipitau. Imperiul Țarist a lovit în această zonă prima dată, mobilizând contigente mari de voluntari armeni din Caucaz, cu dorința de a anexa Anatolia de Est. Armenii, ce locuiau pe teritoriul aflat sub stăpânire otomană, erau bine înarmați și pe deplin pregătiți pentru a susține armata rusească".

Pentru a grăbi avansarea forțelor rusești, rebelii armeni au comis o serie de crime în întreaga regiune. Gherilele armene au măcelărit civilii turci și kurzi, în aceeași măsură.

Pentru societatea turcă, cât și pentru clasa politică, termenul de genocid este ofensator. Astfel, în 2005, Recep Tayyip Erdoğan, atât în calitate de prim-ministru, cât ºi, astãzi, din postura de președinte al Turciei, a declarat în zeci de rânduri, chiar și din state europene occidentale, că a deschis arhivele, că i-a invitat pe armeni de zeci de ori să vină în Turcia și să cerceteze. Să se formeze o echipă de istorici comuni, să compare documentele din arhivele turcești și cu cele din alte state, iar apoi să tragă concluziile. Partea armeană, în schimb, a lăsat această ofertă fără răspuns.

De precizat că încă nu există un consens politic și juridic cu privire la natura celor întâmplate în 1915 în timpul Primului Război Mondial.

Sprijinirea păcii și a dialogului în regiune reprezintă cea mai bună abordare pentru țările terțe care doresc să contribuie la soluționarea conflictului menționat între Turcia și Armenia.

În direcția găsirii unei soluții din partea Turciei se află un proces de normalizare, aflat în curs între cele două țări. Desfășurarea constructivă a acestui proces va contribui la stabilitatea și pacea nu doar a celor două țări, ci și a întregii regiuni.

În plus, considerăm necesar să se evite orice fel de acțiune și discurs ce ar putea perturba cultura armoniei și a bunei conviețuiri în Parlamentul României, care include reprezentanți ai comunităților turce și armene.

Considerăm că un viitor pașnic între turci și armeni se poate realiza numai prin dialog și empatie.

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică având ca obiect Consolidarea României - 20 de ani de transformare economică sub viziunea PSD;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Consolidarea României - 20 de ani de transformare economică sub viziunea PSD"

În ultimele două decenii, România a experimentat o transformare economică profundă, marcată de o creștere economică impresionantă, în care produsul intern brut pe cap de locuitor s-a dublat, conform unei analize detaliate realizate de Erste Group Research. Această ascensiune remarcabilă, sub guvernările Partidului Social Democrat, a stabilit bazele unei creșteri economice durabile și a consolidat poziția României ca lider al creșterii economice în regiune și printre primele locuri în UE ca rată de dezvoltare.

Analiza Erste Group Research evidențiază nu doar dublarea PIB-ului per capita, ci și creșterea rapidă a salariilor nominale, care au depășit de două ori media creșterilor înregistrate în Uniunea Europeană. Această îmbunătățire a nivelului de trai al cetățenilor a fost însoțită de o reducere semnificativă a diferențelor salariale între România și restul statelor membre. În acest context, fondurile europene, gestionate eficient sub guvernările PSD, au jucat un rol crucial, contribuind semnificativ la modernizarea infrastructurii și la creșterea eficienței instituționale. Acum, în perioada post-pandemică, acolo unde a fost posibil, Guvernul Ciolacu a (re)negociat prevederi absurde ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), introduse inconștient sau negociate submediocru de guvernele de dreapta din timpul și imediat după pandemia COVID-19.

Mai mult, toate jaloanele stabilite cu Comisia Europeană au fost îndeplinite, iar infuzia în economie de fonduri suplimentare nu doar că a consolidat creșterea economică, dar a transformat vizibil și radical infrastructura din România!

Este imperativ să recunoaștem că această perioadă de creștere trebuie privită ca un catalizator pentru reforme mai ample. Continuarea pe această traiectorie pozitivă, prin intensificarea eforturilor de modernizare a infrastructurii, îmbunătățirea sistemului educațional și consolidarea capacității instituționale de a gestiona eficient resursele și investițiile, este esențială. Sectoarele inovative, cu potențialul de a transforma România într-un hub tehnologic și economic regional, necesită de asemenea o atenție sporită.

Sub guvernarea cabinetului condus de Marcel Ciolacu, PSD demonstrează un angajament ferm față de principiile economice solide și un cadru politic stabil, esențiale pentru a menține ritmul de creștere. Prin continuarea politicii de coeziune socială și economică, ne asigurăm că România nu doar că își va menține cursul ascendent, dar va deveni și un model de urmat în Europa. Este crucial să menținem un cadru politic stabil, care să favorizeze adoptarea de politici economice solide și predictibile, esențiale pentru a depăși nivelul de dezvoltare al țărilor cu economii mature.

Pe măsură ce ne pregătim să marcăm a 20-a aniversare a aderării la Uniunea Europeană, trebuie să reflectăm la succesul nostru și să planificăm viitorul cu încredere și determinare. Cu o viziune clară și strategii bine fundamentate, suntem capabili să continuăm acest parcurs ascendent și să ne asumăm rolul de lideri în promovarea creșterii economice și stabilității în regiune.

Împreună putem construi o Românie mai bogată, mai justă și mai puternică, care să continue să prospere, beneficiind de un statut consolidat pe scena internațională, respectată pentru contribuțiile sale și valorile pe care le promovează.

    Ioan Mang - declarație politică: Despre [hora reciclării];

Domnul Ioan Mang:

"Despre «hora reciclării»"

De ceva vreme am început să observ tot mai mulți oameni cu sacoșe pline de PET-uri, sticle și doze de aluminiu goale. Mă bucură faptul că Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) începe deja, după patru luni de implementare, să-și producă efectele benefice, pe lângă scumpirea cu 50 de bani a majorității produselor cu astfel de ambalaje.

De când am început și eu să returnez aceste ambalaje, am observat mai multe situații, uneori amuzante, alteori puțin enervante. "Suflați în sticlă să se umfle, că nu o ia aparatul dacă e îndoită", m-a sfătuit deunăzi un paznic de supermarket care m-a asistat în "lupta" mea cu aparatul RetuRo ce-mi tot scuipa înapoi o sticlă de plastic care nu era în stare perfectă.

Dincolo de experiența personală, conform cifrelor oficiale, în momentul de față, sistemul SGR funcționează încă sub capacitate: din cei 80.000 de comercianți care vând băuturi și care sunt obligați să colecteze ambalaje și să ofere garanție, numai 30.000 au intrat în sistem, adică nici jumătate. Chiar și așa, sistemul pare că nu face față numărului de ambalaje din piață, iar faptul că încă mai sunt probleme a fost admis recent și de către ministrul mediului, domnul Mircea Fechet.

Vestea proastă este că, până acum, doar trei centre RetuRo de sortare și numărare funcționează în țară. Vestea bună este că urmează să se mai deschidă alte opt.

În ceea ce privește afacerile din domeniul HoReCa, intrarea acestora în "hora reciclării" pare un proces simplu în aparență, dar, în realitate, mai sunt nereguli și birocrație de depășit. După înregistrarea în platforma RetuRo, cei din HoReCa trebuie să-și achiziționeze, prin magazinul online RetuRo, saci, sigilii cu cod de bare unic și suporturi pentru saci. Nu-s chiar cele mai ieftine accesorii, având în vedere că 30 de bucăți de saci costă 123 lei + TVA, după cum relatează managerii de restaurante. Mai e și faptul că fiecare local trebuie să-și facă spații speciale de depozitare, apoi să aștepte să vină mașina RetuRo să ridice sacii cu ambalajele cu sigla SGR, iar așteptarea lor se prelungește și în ceea ce privește decontarea banilor cheltuiți în tot acest proces.

În ciuda tuturor acestor probleme rămase de rezolvat și de îmbunătățit, i-aș îndemna pe toți cei care am intrat în "hora reciclării" să urmăm sfatul lui Nenea Iancu și să avem "puțintică răbdare" înainte să evaluăm prea dur funcționarea sistemului: este lipsit de realism să ne așteptăm ca un sistem care în Europa s-a implementat pe termen lung, la noi să se întâmple doar în câteva luni. Probabil că vor mai trece câțiva ani, sperăm nu foarte mulți, până când și la noi sistemul să funcționeze fără probleme. Sunt însă încrezător că, pe termen lung, "cel mai mare proiect de colectare selectivă a deșeurilor" va reuși să-și dovedească utilitatea și va sprijini în mod semnificativ eforturile societății noastre spre "un viitor mai curat și mai responsabil". Merită toată încrederea și susținerea noastră!

    Marian Crușoveanu - declarație politică: PNL este partidul care susține primarii în demersul lor de a-și dezvolta comunitățile!;

Domnul Marian Crușoveanu:

"PNL este partidul care susține primarii în demersul lor de a-și dezvolta comunitățile!"

Dezvoltarea UAT-urilor din România a fost un obiectiv principal al Partidului Național Liberal la guvernare. Ne-am asumat că vom ajuta comunitățile locale să recupereze decalajele pe care le au față de marile orașe și am respectat această promisiune, creând Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", precum și diferite mecanisme care să permită ducerea la bun sfârșit a proiectelor finanțate prin PNDL 1 și PNDL 2. Din păcate, dar fără să fie un lucru ieșit din comun, unele UAT-uri, care au demarat proiecte de modernizare și dezvoltare, se confruntă cu dificultăți în execuția acestora, motivele fiind, de multe ori, unele obiective.

De aceea, Ministerul Finanțelor, condus de ministrul liberal Marcel Boloș, sprijină în continuare implementarea proiectelor decontate din fonduri europene și a promovat, în cadrul Guvernului, aprobarea unui proiect de act normativ pentru ca unitățile administrativ-teritoriale să poată solicita, în cursul anului 2024, până cel târziu 30 septembrie, contractarea de împrumuturi de la Trezoreria Statului, în limita sumei de un miliard de lei. Prin contractarea acestor împrumuturi se asigură cofinanțarea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, finanțarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor și sumele necesare implementării proiectelor finanțate prin PNRR, aflate în sarcina bugetului local, evidențiate distinct în fiecare contract.

Perioada de rambursare este între 1 - 5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parțial sau integral, iar valoarea maximă ce poate fi autorizată este nelimitată în cazul comunelor și orașelor, 10 milioane lei pentru municipii și 25 milioane lei pentru județe.

De asemenea, prin proiectul de act normativ se propune ca unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale să poată efectua trageri din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate în limita sumei de 4,5 miliarde lei, față de suma de 3 miliarde lei aprobată prin Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024.

PNL este partidul care susține primarii în demersul lor de a-și dezvolta comunitățile!

    Iulian-Alexandru Muraru - declarație politică sintetizând realizările Partidului Național Liberal în construcția României moderne;

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În această declarație politică voi realiza o sinteză a realizărilor PNL, un bilanț al progresului național sub guvernările liberale, demonstrând cum Partidul Național Liberal a fost și rămâne pilonul central în construcția României de mâine.

PNL, fondat în 1875, este cel mai vechi și mai influent partid din România, fiind un bastion al dreptei europene. Sub umbrela dreptei, PNL a reunit oameni curajoși, creativi, determinați să împingă România pe drumul prosperității și modernizării. În calitate de membri ai celei mai puternice familii politice europene, Popularii Europeni, am reușit să susținem cu fermitate interesele României la Bruxelles, asigurând o reprezentare demnă și respectată în cadrul Uniunii Europene și NATO.

La guvernare, PNL a adus stabilitate și securitate într-o regiune tulburată de conflicte, demonstrând că România este un partener de încredere pe scena internațională și un susținător ferm al valorilor occidentale. Politicile noastre au fost întotdeauna ghidate de principiile libertății, democrației și dreptății, luptând împotriva extremismului și urii.

Pe plan intern, administrațiile liberale au fost sinonime cu prosperitatea, dezvoltarea infrastructurii și creșterea nivelului de trai. România anului 2024 nu mai este România anului 2006; astăzi, suntem comparabili cu Polonia, Portugalia sau Ungaria, datorită eforturilor și măsurilor economice implementate de guvernările PNL. Puterea de cumpărare a crescut semnificativ, de la 34%, în 2006, la 76%, în 2024, în timp ce salariul mediu net a crescut de la 246 euro la peste 922 euro.

Nu trebuie să uităm nici de progresele semnificative în infrastructură, unde, sub guvernarea liberală, am inaugurat aproape 300 km. de autostrăzi și drumuri expres, și am investit în modernizarea aeroporturilor din Iași, Timișoara, Suceava, Oradea, Cluj-Napoca, Baia Mare, Arad și Sibiu. Liberalii au gestionat eficient fondurile europene, atrăgând în 2024 nu mai puțin de 10 miliarde de euro pentru dezvoltarea națională.

În educație, am demarat cea mai ambițioasă reformă din ultimele decenii, crescând salariile profesorilor cu 50% și investind în eliminarea școlilor cu toalete în curte. În sănătate, am finanțat construcția celor trei mari spitale regionale de la Iași, Craiova și Cluj-Napoca, garantând accesul la servicii medicale de calitate pentru fiecare român.

Realizările PNL sunt mărturia clară a unui partid care își onorează promisiunile și își respectă electoratul. Alegerea noastră pentru viitor este una de stabilitate, dezvoltare și respect pentru valorile care ne unesc. Prin fiecare proiect, fiecare lege și fiecare inițiativă, PNL a demonstrat că este partidul seriozității și dezvoltării, partidul care construiește România puternică în Europa.

    Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată Social-democrația națională și europeană promovează tinerii, iar ei ne confirmă că obiectivele dedicate lor sunt conforme;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Social-democrația națională și europeană promovează tinerii, iar ei ne confirmă că obiectivele dedicate lor sunt conforme"

Miniștrii UE subliniau, în urmă cu un an, în cadrul Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, necesitatea de a lua în considerare dimensiunea socială a unei Europe durabile pentru tineri, cât și rolul acestora ca actori-cheie în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru o dezvoltare stabilă și predictibilă. Principala concluzie de la vremea respectivă, care a rămas la fel de valabilă și astăzi, era că UE ar trebui să depună mai multe eforturi ca să implice tinerii în elaborarea politicii pentru un viitor viabil. Această deducție logică a servit drept un argument în plus pentru proiectele existente deja ale social democrației europene și ale celei naționale, concepute special și angajate în procesele de susținere și promovare ale tinerilor.

Desigur că nu acela a fost momentul în care Partidul Social Democrat a decis să sprijine și mai puternic acest segment al populației țării noastre. Concluziile și deciziile rezultate în urma Consiliului pentru Educație, Tineret, Cultură și Sport ne-au angajat și mai mult, atât la nivel național, cât și european, să venim cu noi inițiative care abordează interesele și provocările cu care se confruntă tinerii. Pentru că ei reprezintă viitorul nostru, al tuturor! Investind și mai mult în tineri, investim în propriul nostru viitor, atât ca națiuni, cât și individual.

Cu toate că unul dintre obiectivele noastre prioritare însumează exhaustiv politicile dedicate lor, noi, social-democrații, am considerat că cele mai bune răspunsuri pentru provocările cu care se confruntă în evoluția sa această categorie socială se obțin prin interacțiuni și dialoguri constante cu cât mai mulți reprezentanți ai ei. Doar așa le putem oferi șansa să se exprime și să îi atragem în diverse activități, în cadrul cărora să reușim împreună să gândim soluțiile pentru un viitor mai bun, atât pentru ei, cât și pentru societățile în care trăim.

La fel ca și colegul meu, europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, cel care a declanșat dezbaterea din plenul Parlamentului European, prin care Comisia Europeană a fost interpelată cu privire la măsurile pe care le promovează pentru tinerii europeni, și eu sunt unul dintre promotorii activi ai testului pentru tineret. Prin intermediul acestuia, instituțiile europene urmează să evalueze impactul politicilor comunitare în raport cu efectele pe care ele le generează pentru generațiile viitoare.

Încă de acum aproape 4 ani, din momentul în care am fost desemnat președintele Comisiei pentru afaceri europene din această Cameră, mi-am propus și am reușit să țin aproape reprezentanții tinerei generații. Și voi continua această bună practică. Până acum, în interiorul PSD, i-am motivat pe tineri să se implice în politică și să își facă vocile cât mai bine auzite. Și, mai departe, observațiile lor să se concretizeze în politici adecvate și trainice. La fel a procedat și majoritatea colegilor mei social-democrați, fie ei aleși locali, europarlamentari sau senatori și deputați, ori membri ai Guvernului. Faptele lor sunt reflectate de o serie de politici și programe de sprijin accesibile, destinate noilor generații. În această direcție, Partidul Social Democrat va crea noi oportunități, atât în țară, dar și de la Bruxelles, prin intermediul tuturor liderilor săi. Doar în această manieră vom proteja tinerii împotriva excluziunii sociale și îi vom putea ajuta să-și fructifice potențialul de a acționa ca agenți ai schimbării pentru dezvoltarea durabilă națională și continentală.

Mai mult, cred că un viitor peren nu poate exista fără tineri angajați în politică. În baza acestui raționament, mi-am propus să inițiez noi demersuri politice prin care să mă asigur că generația următoare va putea juca un rol semnificativ, la toate nivelurile decizionale, privind aspectele legate de durabilitate.

Așadar, acest crez, pe care l-am transformat, acum ceva vreme, într-unul dintre angajamentele mele politice ferme, voi continua să îl dezvolt și în viitor, alături de alte noi răspunsuri pentru provocările cotidiene!

În paralel, la nivel de partid, prin activitățile noastre extinse și grație organizațiilor de tineret atât de numeroase și de dinamice, ne asumăm rolul de lider în crearea unor oportunități reale pentru ei, în toate domeniile de activitate, de la antreprenoriat, educație, sănătate, mediu și până la agricultură sau profesiile viitorului. PSD și-a confirmat deja grija pentru acest segment de populație, prin promovarea unei noi generații de lideri politici în funcții-cheie sau pe listele de candidaturi pentru diverse poziții în administrațiile locale, în cadrul Parlamentului României, în Guvern sau în forul european.

Deschiderea către tineri, pe care PSD a manifestat-o dintotdeauna, este reflectată prin succesul lor profesional, înregistrat de aceștia și consfințit prin recunoașterea generală a competențelor și pasiunii lor, și prin contribuțiile lor pozitive la modernizarea și îmbunătățirea întregii societății românești. La fel de clar este și faptul că pentru PSD s-a transformat într-o incontestabilă datorie conservarea și promovarea tuturor drepturilor și libertăților de care beneficiază tinerii din ziua de astăzi. Iar alături de noi, cei de la PSD, tinerii vor putea construi o Românie mai bună și o Uniunea Europeană pe măsura așteptărilor lor.

Stă în puterea voastră să faceți acest lucru, printr-un simplu vot acordat politicilor pertinente care vă vor creiona cel mai bine viitorul!

    Nicolae Giugea - declarație politică: De ce astăzi localitățile se dezvoltă mai haotic decât în urmă cu un secol?;

Domnul Nicolae Giugea:

"De ce astăzi localitățile se dezvoltă mai haotic decât în urmă cu un secol?"

Ne bucurăm că în România se construiește intens, atât blocuri de locuințe, case individuale, spații comerciale, instituții publice sau se renovează clădirile mai vechi. Cu toate acestea, tot mai mulți oameni sunt nemulțumiți de haosul urbanistic, de dezvoltarea fără logică și fără obiective. Așadar, apar blocuri cu multe etaje între case cu un nivel, se construiesc instituții în cele mai aglomerate puncte, fără acces și fără locuri de parcare, se îngustează străzi și dispar trotuare, spații verzi și copaci.

Văzând aceste lucruri, te întrebi dacă lucrările sunt sau nu autorizate de vreo instituție a statului român sau fiecare face ce dorește. Știm cu toții că pentru a realiza o construcție trebuie să te înarmezi cu răbdare, pentru că documentele și ștampilele pe care trebuie să le iei sunt foarte multe. Avize, autorizații, verificări și aprobări sunt cu zecile, chiar dacă trebuie să construiești un gard. Și, totuși, de unde provine problema? Evident că dintr-o legislație voit confuză și lacunară, precum și din lipsa unor planuri de urbanism făcute de specialiști, cu scopul unei dezvoltări corecte a localităților. Dar să nu uităm că această problemă este amplificată și de interesele așa-zișilor rechini imobiliari, care ar face orice pentru a mai scoate un ban plus.

Îmi este greu să înțeleg de ce nici astăzi nu avem aprobat un cod modern al urbanismului, care să pună capăt tuturor acestor probleme. Chiar dacă stă prin sertarele Parlamentului și nu este încă aprobat, doar proiectul acestuia a băgat spaima în actuala conducere a Primăriei Craiova, care s-a grăbit să încropească un plan de urbanism, plan care pare că nu urmărește obiective de dezvoltare pentru municipiu, ci cum să umple și mai tare buzunarele unora.

Trebuie să înțelegem faptul că orice greșeală în amenajarea teritoriului și urbanismului este în mare parte iremediabilă! Orice decizie, orice autorizare în zona construcțiilor are efecte pentru zeci și sute de ani. De aceea, este imperativ să avem o legislație bună, corectă, pentru că nu este normal ca în anul 2024 să organizăm localitățile de o manieră mai slabă decât în perioada interbelică.

    Nicoleta-Matilda Goleac - intervenție intitulată Pământul - singurul leagăn și refugiu al vieții;

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

"Pământul - singurul leagăn și refugiu al vieții"

În fiecare an, la data de 22 aprilie se sărbătorește Ziua Pământului, ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare a apărut în SUA, într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care accidentul nuclear din Savannah River - ascuns opiniei publice timp de 18 ani! -, ori poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată drept "semn al prosperității".

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson, în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arăta față de mediu.

După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 de milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, iar în anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.

Tema globală a "Zilei Pământului" din acest an este Planeta versus plasticul.

Tema își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la poluarea cu plastic, să reducă consumul de plastic de unică folosință, să ceară încetarea fast-fashion-ului, să investească în tehnologii care pot reduce utilizarea plasticului și să solicite o reducere cu 60% a producției de plastic până în 2040.

Cuvântul mediu înseamnă ceea ce te înconjoară, însă în cazul materialelor plastice, noi am devenit produsul în sine - plasticul curge prin sângele nostru, aderă la organele noastre interne și poartă cu el metale grele despre care se știe că provoacă cancer și boli.

Materialele plastice reprezintă o amenințare gravă pentru sănătatea umană, la fel de alarmantă ca și schimbările climatice. Pe măsură ce plasticele se descompun în microplastice, ele eliberează substanțe chimice toxice în hrana și sursele noastre de apă, și circulă prin aerul pe care îl respirăm. Producția de plastic a crescut acum la peste 380 de milioane de tone pe an. S-a produs mai mult plastic în ultimii zece ani decât în întregul secol al XX-lea, iar industria plănuiește să crească exploziv pentru un viitor nedefinit.

Peste 500 de miliarde de pungi de plastic - un milion de pungi pe minut - au fost produse în întreaga lume anul trecut. Multe pungi de plastic au o durată de întrebuințare de câteva minute, urmată de o viață de apoi de secole. Chiar și după ce plasticul se dezintegrează, el rămâne sub formă de microplastice, particule minuscule care pătrund în fiecare nișă a vieții de pe planetă.

Industria fashion produce anual peste 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte. Oamenii cumpără acum cu 60% mai multe haine decât acum 15 ani, dar fiecare articol este păstrat doar jumătate din timp. Aproximativ 85% dintre articolele de îmbrăcăminte ajung în gropile de gunoi sau incineratoare, doar 1% fiind reciclate. Aproape 70% din îmbrăcăminte este fabricată din țiței, ceea ce duce la eliberarea de microfibre periculoase atunci când sunt spălate.

Oamenii de știință au speculat că plasticul este atât de răspândit, încât va apărea în curând în înregistrarea noastră geologică, precum oasele de dinozaur și depozitele de gresie. De aceea, speculând, putem spune că după Pleistocen și Holocen urmează Plasticocen, o nouă epocă geologică, având în vedere că plasticul se depune peste tot, de la roci, apă, gheață până la toate ființele vii.

Închei, afirmând că deși în prezent această sărbătoare este recunoscută la scară largă, în peste 193 de țări, fiind marcată de eforturile și acțiunile a peste un miliard de oameni, observăm că lucrurile nu se mișcă așa cum ne dorim cu toții.

De aceea, cred că pe lângă opinia publică, care a tras un semnal de alarmă cu privire la comportamentul uman în raport cu mediul înconjurător, un alt rol major îl are clasa politică, în general, fiindcă numai prin adoptarea unei legislații nepermisive vom reuși să salvăm Pământul, singurul leagăn și refugiu al vieții, așa cum îl știm.

    Daniela Oteșanu - declarație politică: Guvernul Ciolacu acționează, pe toate planurile, pentru a reduce inflația și pentru a crește puterea de cumpărare a românilor!;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Guvernul Ciolacu acționează, pe toate planurile, pentru a reduce inflația și pentru a crește puterea de cumpărare a românilor!"

PSD și guvernul său au fost singurii care au insistat și acționat puternic pentru aplicarea unor măsuri decisive de reducere a inflației, fapt recunoscut, fără echivoc, și în rapoartele Băncii Naționale a României. Când judecăm nivelul inflației este important să vedem de unde am plecat și unde suntem! În ultimul an, rata inflației a scăzut semnificativ, mai mult și mai accentuat chiar decât prognozase BNR. Acest lucru bun este clar că nu s-ar fi întâmplat dacă n-ar fi fost măsurile de plafonare a prețurilor la energie și a adaosurilor comerciale la alimente esențiale, programe susținute de PSD.

Rezultatele nu au încetat să apară și vedem ultimele date oficiale care arată o scădere a inflației de la 7,2%, în februarie, la 6,6% în martie 2024.

Este clar că stabilitatea politică la guvernare și echipa premierului Marcel Ciolacu și-a făcut treaba pentru a menține o stabilitate inclusiv în domeniul economic. Guvernul Ciolacu a reușit să stabilizeze economia. Acest rezultat a fost obținut, așa cum am subliniat prin propunerile PSD de plafonare a prețurilor din energie și de limitare a adaosului la alimentele de bază. Cele două soluții propuse, susținute și votate de noi, social-democrații, în Parlament și în Guvern, au țintit sursele principale care au alimentat inflația în anii anteriori: prețurile la energie și prețurile la alimente. Am reușit să diminuăm specula din aceste sectoare, iar acum revenim la o normalitate pe care și-o doresc toți românii.

Statisticile arată concret că inflația la produsele alimentare este de aproape trei ori mai mică decât inflația generală, ceea ce arată că măsura PSD de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază a fost corectă. Inflația la produsele alimentare a fost de 2,8%, în timp ce inflația generală a fost de 6,6%, în martie 2024, față de martie 2023.

Nu exclud faptul că sunt și creșteri de prețuri la anumite produse, dar sunt determinate de majorările prețurilor de producție din cauza așa-ziselor "input-uri", respectiv fertilizanții și hrana, care au determinat scumpiri ale costurilor de producție. Creșterile sunt însă mici și este clar că, în lipsa limitării adaosului, astăzi prețurile ar fi fost mai mari cu încă cel puțin 10 puncte procentuale, după estimările BNR.

Totodată, este important de remarcat că avem un câștig salarial mediu net lunar care crește cu 9,3% și ajunge la 4.733 lei, 954 euro pe lună, față de 694 euro pe lună în 2021, când PSD a intrat la guvernare. În acest an câștigul salarial mediu net lunar va crește peste inflație, creșterea de 9,3% este dublă față de inflația de 4,6%, la cât va ajunge în decembrie 2024.

Cu toate acestea, dincolo de datele statistice, știm că mulți oameni încă sunt afectați de erodarea puterii de cumpărare. PSD este conștient de acest lucru și permanent, prin toate măsurile și programele de guvernare, urmărește să îmbunătățească cât de mult se poate viața românilor.

    Florin Piper-Savu - declarație politică având titlul Angajamente respectate - spitale regionale de ultimă generație;

Domnul Florin Piper-Savu:

"Angajamente respectate - spitale regionale de ultimă generație"

Împlinind promisiuni de lungă durată, Guvernul Ciolacu pune piatra de temelie pentru o schimbare majoră în sistemul medical.

România investește în trei spitale regionale noi, care să ofere servicii medicale moderne, centralizate, astfel încât să îmbunătățească îngrijirile de sănătate. Cele trei spitale regionale mult așteptate, din Iași, Cluj și Craiova, vor fi cele mai avansate spitale din România, deservind zona Moldovei, zona Transilvaniei și Oltenia.

Românii așteaptă de mult aceste spitale regionale, care să ofere servicii performante și să rezolve una dintre marile probleme din prezent, cea a spitalelor care nu acoperă toate specialitățile și serviciile sau nu au laboratoarele necesare, pacientul fiind nevoit, astfel, să meargă de la un spital la altul ca să se trateze.

Iași își deschide porțile pentru cel mai mare spital regional din țară, cu 850 - 1.000 de paturi și 20 de săli de operație, gata să primească pacienți critici și cazuri complexe din regiunea nord-est.

Cluj începe să scrie o nouă pagină în cartea serviciilor medicale de calitate, cu un spital proiectat pentru maximum 850 de paturi, ce a demarat lucrările pe 18 aprilie.

Craiova nu rămâne în urmă, pregătindu-se să inaugureze un centru medical impresionant, cu 800 de paturi, șase centre medicale și 20 de săli de operație, cu startul lucrărilor fixat pentru 26 aprilie.

Realizarea acestor proiecte reprezintă angajamentul continuu al Guvernului României pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale de înaltă calitate și pentru modernizarea infrastructurii medicale din țară.

Investiția are o importanță majoră pentru populațiile din aceste regiuni pentru că va îmbunătăți calitatea și eficiența serviciilor medicale, oferind infrastructură și echipamente moderne și reducând inegalitățile de acces la îngrijirile de sănătate.

Investiția totală depășește 1,5 miliarde de euro și este asigurată din fonduri europene - PNRR, bugetul național și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții.

Aceste spitale vor schimba fața sistemului de îngrijiri de sănătate din România într-un mod nemaivăzut de mult timp. Vor salva multe vieți și, cu siguranță, le vor ușura viețile persoanelor în vârstă, familiilor și copiilor, care nu vor mai trebui să călătorească mai mult de trei ore pentru un control de rutină.

Aceste investiții nu sunt doar clădiri și cifre, ci reprezintă angajamentul Guvernului pentru o sănătate mai bună și o îngrijire medicală de invidiat. Sunt pași concreți spre un viitor în care fiecare cetățean va avea acces la servicii medicale de top.

    Marian-Iulian Rasaliu - declarație politică: Salariații nu trebuie să plătească pentru dezastrul lăsat de negociatorii USR;

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Salariații nu trebuie să plătească pentru dezastrul lăsat de negociatorii USR"

Auzim în fiecare zi, repetat constant, mesaje precum "PSD taie și spânzură", "PSD crește impozitele și taxele", "PSD omoară mediul de afaceri", "PSD distruge mediul IT", "PSD dă cu o mână și ia cu două"... și câte și mai câte.

Aceste mesaje nu le auzim din partea oamenilor simpli, a salariaților care duc greul economiei României. Le auzim de cele mai multe ori din partea USR, care uită să spună lucruri esențiale. Uită, de exemplu, că ei sunt cei care au negociat jaloanele din PNRR. Uită că au negociat eliminarea multor facilități fiscale, uită că ceea ce au negociat a devenit obligație pentru România.

O consecință a celor negociate de USR este eliminarea facilității care permite acum ca 200 de lei din salariul minim să nu fie impozitați. Guvernul a anticipat această situație, iar PSD "cel care taie și spânzură", împreună cu partenerii de la guvernare a stabilit, odată cu eliminarea acestei facilități, să crească salariul minim pe economie.

În aceste condiții, începând cu data de 1 iulie, angajații din România vor beneficia de o creștere a veniturilor, nu de o diminuare a lor.

Calculul este simplu: după majorarea salariului brut de la 3.300 la 3.700 de lei, concomitent cu eliminarea facilității de neimpozitare a 200 de lei, salariul minim net va crește cu 159 de lei, de la 2.079 de lei, la 2.238 de lei.

Această măsură vine, în principal, în sprijinul celor mai vulnerabili dintre salariați: cei cu minimul pe economie. Pentru ei, 159 de lei în plus înseamnă mult, pentru că acești bani îi ajută să supraviețuiască. Pe cei care nu știu ce înseamnă 159 de lei pentru o familie săracă, îi invit să meargă, de exemplu, în unele sate din nordul județului Brașov sau în comunitățile defavorizate din Săcele sau Codlea. Acolo vor afla că fiecare leu în plus la salariu contează. Acolo vor afla de ce este nevoie de măsuri precum creșterea salariului minim, plafonarea prețurilor la energie sau a adaosului comercial la alimentele de bază.

Tot PSD-ului i se reproșează că majorează salariul minim pe economie, fără a ține cont de realitățile economice. Dar, haideți să privim puțin în perspectivă. România va trebui să transpună în legislația națională prevederile europene privind instituirea salariului minim european. Ceea ce facem noi acum sunt pași mărunți în acest sens. Sunt ferm convins că acești pași nu îi sperie pe antreprenorii care înțeleg și acceptă realitatea europeană. Ne-am asumat, sper, cu toții, indiferent de partidul din care facem parte, să continuăm drumul european al României. Iar acest parcurs este calea către bunăstarea tuturor locuitorilor, indiferent dacă este vorba de salariați sau antreprenori.

Acest obiectiv european este obiectivul PSD și ar trebui să fie al tuturor politicienilor, indiferent de partidele din care fac parte.

    Viorel Salan - declarație politică: Stabilitatea politică a guvernării aduce stabilitate în economie;

Domnul Viorel Salan:

"Stabilitatea politică a guvernării aduce stabilitate în economie"

Rezultatele Guvernului Ciolacu sunt cu certitudine bune pentru România.

Datele oficiale demonstrează că viziunea propusă românilor de către premierul Marcel Ciolacu, la preluarea mandatului, a fost una corectă. Investițiile cresc economia și, în mod special, investițiile în infrastructura mare reprezintă soluția pentru reducerea decalajelor în zonele mai puțin dezvoltate.

În paralel, așa cum Partidul Social Democrat a promis, principalul obiectiv al guvernării a fost creșterea puterii de cumpărare, mai ales pentru cei cu venituri reduse.

Concret, în primul rând, rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie. Apoi, produsul intern brut al României a ajuns, în 2023, la cel mai mare nivel din istoria țării, peste 1.600 miliarde lei. Și, poate cel mai important, numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut.

Cum s-a ajuns la aceste rezultate? Prin coerența măsurilor economice și prin stabilitatea politică a guvernării.

În același timp, s-a acționat la mobilizarea resurselor țării pentru investiții. Și scopul a fost atins. Investițiile se situează la un nivel fără precedent pentru ultimii 5 ani.

Investițiile în infrastructură constituie, în prezent, "locomotiva" dezvoltării României. Ea sprijină, în același timp, atât sectorul construcțiilor, cât și activitatea producătorilor români de materii prime și materiale.

În 2023, valoarea investițiilor publice a fost de 101 miliarde de lei. Suma trece de 20 de miliarde de euro. Partidul Social Democrat respectă astfel angajamentele din programul de guvernare, de a face din investiții un motor esențial al creșterii economice.

Pentru 2024, investițiile publice prognozate vor fi mai mari cu 20% decât anul trecut. În context, sunt prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene. Suma reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB. România se apropie astfel de ținta de 10% din PIB, anunțată de premierul Ciolacu încă din mai 2023.

Trebuie spus că, la jumătatea lunii februarie, contractele finanțate prin PNRR erau semnate în proporție de 100%. Lucrările sunt deja în faza de execuție pentru toate aceste contracte. Valoarea totală a celor 18 contracte este de 27,7 miliarde de lei, fără TVA. Suma acoperă un total de 412 km. de autostradă.

În 2023, conform CNAIR, bugetul de 12,7 miliarde lei, a fost utilizat în totalitate pentru modernizarea și întreținerea infrastructurii rutiere. Absorbția fondurilor europene pentru construcția de noi obiective a ajuns la 114,64%.

Iar pentru acest an sunt îndeplinite toate premisele ca dezvoltarea economică a României să continue neîntrerupt.

Guvernul a aprobat deja și alte proiecte majore. Va fi modernizat coridorul feroviar Craiova - Turnu Severin - Caransebeș, în valoare de 20 de miliarde de lei. Vor fi investite 9 miliarde de lei în zona rutieră și va fi continuată autostrada 7, în Moldova, pe segmentul Pașcani-Suceava.

Infrastructura este un domeniu de importanță strategică pentru România, iar situația geopolitică din regiunea Mării Negre impune această direcție de dezvoltare.

Fără îndoială, suntem pe drumul cel bun. Economia noastră a crescut de două ori și jumătate ca valoare în ultimul deceniu. Din păcate însă, chiar dacă nivelul produsului intern brut este la cel mai înalt nivel din istoria României, românii nu beneficiază încă de acest salt spectaculos. Când vine vorba despre venit PIB pe cap de locuitor, cel mai folosit indicator pentru nivelul de trai dintr-o țară, România rămâne pe penultimul loc în ierarhia Uniunii Europene.

Tocmai pentru a rezolva această situație, Guvernul Ciolacu insistă să introducă salariul minim european de la 1 iulie 2024 și promovează consecvent noua lege a pensiilor, care va aduce de asemenea o majorare a veniturilor pensionarilor și va elimina inechitățile apărute până acum.

Economia nu poate fi o sursă de profit doar pentru o categorie restrânsă și discrepanțele, generate de maximizarea cu orice preț a profitului, trebuie atenuate cu discernământ politic.

    Sebastian-Ilie Suciu - declarație politică intitulată Ultimul cui bătut în sicriul siguranței economice;

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Ultimul cui bătut în sicriul siguranței economice"

Voi discuta despre portul din Constanța, pentru care Guvernul caută în regim de urgență un miliard de euro pentru construcția de terminale specializate, bani care se doresc aduși din Emiratele Arabe Unite.

Acesta a fost și scopul vizitei premierului Ciolacu în Qatar, zilele trecute, astfel Ciolacu și-a propus să le ofere arabilor portul Constanța pe tavă.

Atât portul din Constanța, cât și compania Tarom, dacă ar fi conduse de niște persoane capabile, ar duce venituri enorme în bugetul României, așa cum se întâmplă firesc în toate țările suverane.

Investițiile despre care vorbea Ciolacu, la plecarea sa în Qatar și Emiratele Arabe Unite, se transformă într-o vânzare subtilă a unor obiective strategice pentru România.

De ce? Din cauza guvernelor care au condus România și au fost incapabile să asigure o administrare performantă a acestora.

Cu a cui aprobare vinde Ciolacu compania Tarom și portul maritim Constanța?

Ce să înțelegem noi din asta? Dacă am intrat cu "fast și bucurie" în Schengen, Ciolacu s-a gândit cum să vândă mai repede Tarom și Portul Constanța.

Nicio țară civilizată nu și-a vândut companiile strategice pe nimic. Doar România, sub conducerile PSD și PNL din ultimii 34 de ani, a renunțat la companii precum Petrom, iar acum se pregătește să renunțe și la Tarom, și la Portul Constanța.

Portul Constanța e în stare gravă, iar responsabili pentru situația curentă sunt PNL și PSD, două partide care s-au perindat la guvernare de 34 de ani și care, în prezent, nu au găsit nimic mai bun, decât să vândă ce a mai rămas.

    Dan-Constantin Șlincu - declarație politică: Autostrada A7 Pașcani - Suceava a primit, la finalul săptămânii trecute, aprobarea pentru indicatorii tehnico-economici;

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

"Autostrada A7 Pașcani - Suceava a primit, la finalul săptămânii trecute, aprobarea pentru indicatorii tehnico-economici"

Guvernul Ciolacu își face treaba și respectă toate angajamentele luate în privința investițiilor strategice în infrastructură.

Acest proiect este esențial pentru dezvoltarea economică a zonei de nord-est și a județului Botoșani, teritoriu care îl tranzitează pe o lungime de 6,5 km. în comuna Tudora.

Sectorul Pașcani - Suceava, în lungime de 62 de km., are o valoare estimată de 7,79 miliarde de lei și finanțare aprobată prin Programul Transport 2021 - 2027 și va conține 23 viaducte, 37 pasaje, 12 poduri, 8 parcări, 2 centre de întreținere și coordonare, perdele forestiere și panouri fonoabsorbante și anticoliziune, iluminat public, sistem de monitorizare a traficului ITS, 5 noduri rutiere localizate și va traversa localități din Iași, Suceava și Botoșani. Totodată, noul drum va asigura inclusiv legătura cu Punctul de Trecere a Frontierei româno-ucrainene de la Siret.

PSD își respectă angajamentele asumate: autostrada Moldovei este o prioritate și va fi dusă la capăt la termenele prevăzute.

Echipa ministrului Grindeanu de la Ministerul Transporturilor a fost și va rămâne cheia succesului. Managementul profesionist și determinarea acesteia au impus un ritm și performanțe fără precedent în realizarea investițiilor de infrastructură.

Anul trecut, ministerul a cheltuit fondurile alocate inițial investițiilor, dar și suplimentările succesive cerute și aprobate, ceea ce este foarte bine nu doar pentru absorbția fondurilor europene, ci pentru creșterea economică generală a țării.

De altfel, este un fapt recunoscut că România a ajuns printre țările UE cu avansuri mari în zona lucrărilor de construcții, cu un avans de 10,9% în 2023, față de 2022.

    Elena Stoica - declarație politică despre Politici sociale sustenabile și programe de susținere concrete aplicate de Guvernul PSD pentru creșterea puterii de cumpărare a românilor;

Doamna Elena Stoica:

"Politici sociale sustenabile și programe de susținere concrete aplicate de Guvernul PSD pentru creșterea puterii de cumpărare a românilor"

Măsurile adoptate în ultima perioadă de către Guvernul PSD și-au dovedit eficacitatea, cele mai importante dintre acestea fiind transpuse în creșterea puterii de cumpărare a românilor și dezvoltarea investițiilor, mai ales în infrastructură.

Astfel, scăderea ratei inflației de la 7,2%, în februarie, la 6,6%, în martie, va determina o serie de efecte pozitive atât pentru populație, cât și pentru economie.

În primul rând, este net îmbunătățită calitatea vieții consumatorilor, deoarece reducerea inflației înseamnă că prețurile bunurilor și serviciilor cresc mai lent, stagnează sau chiar scad, efectul fiind materializat în dinamizarea puterii de cumpărare și creșterea valorii banilor populației. Acest fapt conduce la o creștere a consumului, deoarece oamenii pot achiziționa acum mai multe bunuri și servicii cu aceeași sumă de bani.

Un alt rezultat concludent este reducerea costurilor pentru întreprinderi, companiile putându-se bucura acum de reducerea costurilor materiilor prime și altor cheltuieli curente, scăderea inflației determinând diminuarea prețurilor acestora. În aceste condiții, vor fi îmbunătățite simțitor marjele de profit ale societăților și vor fi stimulate în mod fundamental investițiile și creșterea economică.

O inflație mai mică are drept consecință, de asemenea, reducerea presiunilor asupra ratei dobânzilor. De regulă, băncile urmăresc ratele inflației atunci când iau decizii cu privire la politica monetară, inclusiv nivelul ratei dobânzii. Scăderea inflației poate reduce presiunea asupra băncilor centrale de a crește ratele dobânzilor, pentru a contracara inflația. Aspectul este favorabil consumatorilor și agenților economici, care pot accesa astfel împrumuturi la rate mai scăzute.

Reducerea ratei inflaționiste are ca efect și stimularea investițiilor în acțiuni și active financiare, deoarece scăderea inflației poate transforma activele financiare, cum ar fi acțiunile, în instrumente mai atractive pentru investitori, randamentul real al acestora fiind mai mare atunci când inflația este mai scăzută.

Creșterea puterii de cumpărare, în special pentru românii cu venituri reduse, reprezintă o preocupare primordială a Guvernului și a premierului Marcel Ciolacu, deciziile inițiate transpunându-se în scăderea cu 855.000 în 2023, față de 2022, a numărului românilor aflați în sărăcie extremă, respectiv deprivare materială și socială severă.

În consecință, Executivul a implementat politicile sociale și programele de asistență necesare în scopul susținerii românilor de a-și optimiza puterea de cumpărare, fie prin prelungirea plafonării prețurilor utilităților și a adaosului comercial al alimentelor de bază, fie prin creșterea salariului minim și a pensiilor, precum și prin alte forme de sprijin financiar, destinate îndeosebi persoanelor vulnerabile.

Sunt convinsă că PSD va continua demersurile sustenabile privind îmbunătățirea vieții românilor, prin aplicarea unui ansamblu de politici și măsuri care să le asigure o viață decentă.

    Silviu-Titus Păunescu - declarație politică intitulată Comasarea alegerilor - o mare bătaie de joc la adresa românilor!;

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Comasarea alegerilor - o mare bătaie de joc la adresa românilor!"

Comasare alegerilor reprezintă, cu siguranță, încă o bătaie de joc la adresa cetățenilor acestei țări! Concretizarea acestei coaliții împotriva naturii - PSD-PNL nu reflectă, nici pe departe, vreo preocupare pentru viitorul european al acestei țări, ci mai degrabă veșnica preocupare a unor adevărate găști mafiote de a își securiza accesul la borcanul cu miere al bugetului, știind că justiția este incapabilă să protejeze drepturile românilor, fiind pe deplin complice cu marii jefuitori ai banului public -, altfel nu îmi explic cum se prescriu pe bandă rulantă sute de doare de delapidare, în timp ce toate găinăriile se judecă rapid și cu celeritate. Dacă adăugăm și faptul că sistemul judecătoresc aproape că a adus România la faliment prin pretențiile salariale nejustificate, ajungându-se, inclusiv, până la decontarea din bani publici pentru ochelari, în timp ce mii de români nu își permit măcar un simplu consult oftalmologic, putem avea imaginea de ansamblu a întregii dimensiuni a jafului la care suntem supuși!

Totodată, comasarea denotă și frica acestei coaliții de votul poporului, care este hotărât să scape de ei! De 30 de ani, aceleași promisiuni. Minciuni, astăzi nu mai amăgesc pe nimeni!

Românii vor ieși masiv la vot și vor trimite în lada de gunoi a istoriei acești habarniști și hoți care n-au lucrat, cu adevărat, o singură zi în viața lor!

    Vasilică Toma - declarație politică: Adoptarea Convenției-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, stat de drept și democrație - prima în materie în istoria Dreptului Internațional Public;

Domnul Vasilică Toma:

"Adoptarea Convenției-cadru privind inteligența artificială, drepturile omului, stat de drept și democrație - prima în materie în istoria Dreptului Internațional Public"

Nu este prima dată când abordez una dintre cele mai presante probleme ale timpurilor moderne: riscurile asociate cu utilizarea inteligenței artificiale și necesitatea adoptării unor măsuri de protecție adecvate pentru a gestiona aceste riscuri.

Deși inteligența artificială aduce cu sine promisiuni uimitoare de inovație și progres, nu putem să ignorăm faptul că ea poartă și cu sine riscuri considerabile. De la amenințările la adresa vieții private și securității cibernetice până la posibilitatea de a accentua inegalitățile sociale și de a submina democrația, impactul negativ al inteligenței artificiale poate fi vast și profund.

Este adevărat că există sisteme AI care reprezintă un risc inacceptabil pentru societate. Acestea includ tehnologii care pot manipula comportamentul uman, clasifica oamenii în funcție de diverse caracteristici, sau chiar să ofere scoruri sociale cu impact direct asupra vieților noastre. În plus, sistemele de identificare biometrică în timp real sau la distanță pot pune în pericol drepturile fundamentale ale individului și pot duce la o supraveghere excesivă și invazivă.

Nici sistemele cu un nivel de risc mai mic nu trebuie ignorate. Deepfakes, adică conținutul fals generat de AI, pot fi folosite pentru manipularea opiniei publice și pentru inducerea în eroare a consumatorilor sau a cetățenilor. De asemenea, sistemele AI utilizate în produsele din domenii sensibile, cum ar fi medicina sau aviația, trebuie supuse unor standarde ridicate de siguranță și fiabilitate pentru a proteja viața și sănătatea oamenilor.

Este evident că trebuie luate măsuri urgente pentru a reglementa utilizarea inteligenței artificiale și pentru a minimiza riscurile asociate cu aceasta. Modelul propus la nivel european, care impune clasificarea și evaluarea sistemelor AI, în funcție de nivelul lor de risc și impune obligații diferite pentru furnizori și utilizatori, reprezintă o abordare responsabilă și echilibrată. Acum o săptămână s-a discutat despre introducerea unor clauze de salvgardare clare și eficace, care să garanteze drepturile fundamentale, demnitatea umană și criteriile de etică, dar și funcționalitatea instituțiilor democratice.

Prin adoptarea acestor măsuri de protecție putem asigura că inteligența artificială este utilizată în mod responsabil și etic, în beneficiul întregii societăți. Este timpul să acționăm în mod colectiv și hotărât pentru a ne proteja valorile, drepturile și libertățile în fața amenințărilor aduse de avansurile tehnologice.

Consider că este datoria noastră pentru a crea un cadru regulamentar solid și echitabil pentru inteligența artificială, și pentru a construi un viitor în care tehnologia să servească binele comun și să promoveze prosperitatea și incluziunea pentru toți.

    Radu-Marcel Tuhuț - declarație politică despre Drepturi egale pentru moții din munții Apuseni;

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

"Drepturi egale pentru moții din munții Apuseni"

Faptul că prețul plătit de cetățenii din județul Alba pentru apa potabilă, ape menajere și salubritate este unul dintre cele mai mari din țară nu mai reprezintă o necunoscută pentru nimeni, cu atât mai mult cu cât zeci de mii de cetățeni au semnat deja o petiție lansată de Partidul Social Democrat pentru stoparea acestui jaf legalizat de conducerea politică liberală a județului.

În acest context, oamenii din localitățile apusene sunt cu atât mai mult mai prejudiciați de această stare de fapt, motiv pentru care consider că aceștia trebuie să beneficieze de aceleași beneficii și facilități fiscale precum cetățenii din Delta Dunării, atâta timp cât ambele regiuni fac parte integrată dintr-o ordonanță de Guvern care clasifică aceste regiuni ca fiind zone ce înregistrează decalaje mari de dezvoltare față de restul țării. Motiv pentru care voi depune o inițiativă legislativă în acest sens, care va corecta această inechitate.

De asemenea, folosesc acest prilej pentru a lansa un apel public la toți parlamentarii din județul Alba, dar și din celelalte județe din Apuseni, precum Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara, să semneze și să sprijine această propunere legislativă. Astfel, în prezent, familiile care domiciliază în localitățile situate pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării" beneficiază de reducerea cu 50% din taxa/tariful pentru serviciul public de salubrizare și apă potabilă furnizată din rețeaua publică, pentru consumurile casnice menajere, în conformitate cu prevederile ordonanței nr. 27/1996, privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Rezervația Biosferei "Delta Dunării".

Din acest punct de vedere, consider că de aceste reduceri sunt îndreptățiți să beneficieze și persoanele din munții Apuseni. Moții au nevoie de același sprijin, iar aceste facilități fiscale ar avea un impact important asupra bugetului familiilor, permițându-le să economisească bani și să își aloce resursele către alte necesități, precum sănătate, educație sau îmbunătățirea condițiilor de trai. Diferențele de tarif pot fi suportate din bugetul propriu al consiliilor județene din județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara, respectiv de la bugetul de stat, exact ca în cazul Biosferei "Delta Dunării".

    Valentin-Ilie Făgărășian - declarație politică: Cu cât avem mai multe conexiuni de transport cu statele UE, cu atât ne vom putea dezvolta mai puternic!;

Domnul Valentin-Ilie Făgărășian:

"Cu cât avem mai multe conexiuni de transport cu statele UE, cu atât ne vom putea dezvolta mai puternic!"

Ieri am participat la inaugurarea unei noi rute de transport aerian care va conecta municipiul Brașov și România de capitala Republicii Italiene, Roma. M-am bucurat foarte mult pentru că aeroportul brașovean, construit de PNL, prin munca lui Adrian Veștea, este unul dintre cele mai moderne din țară și trebuie utilizat la capacitatea sa maximă.

De asemenea, pe lângă administrația liberală brașoveană, privesc cu mare admirație la eforturile pe care le fac unele administrații publice locale, precum Gheorghe Flutur la Suceava, Ilie Bolojan la Oradea sau Emil Boc la Cluj-Napoca, de a atrage cât mai multe companii aeriene care să opereze zboruri din România către destinații europene, acolo unde se află mari comunități de cetățeni români.

Cu fiecare rută de transport, cu fiecare conexiune rapidă nouă, pe calea aerului sau terestru, românii și România are de câștigat, din nenumărate motive. În primul rând, mai multe conexiuni înseamnă mai multe opțiuni pentru români și timp mai scurt de parcurs distanțe între România și alte state UE. În al doilea rând, mai multe opțiuni înseamnă concurență în piață și, evident, prețuri competitive la care să poată avea acces românii cu venituri mai mici.

Cred cu putere că, alături de acest efort al administrațiilor publice locale liberale, de a dinamiza aeroporturile, de a atrage cât mai multe companii aeriene și a diversifica rutele de transport, Ministerul Transporturilor trebuie, fie să restructureze și revitalizeze compania de stat Tarom, fie să stimuleze apariția unor companii private românești pe piața din țara noastră.

Nu trebuie să uităm că, atâta vreme cât o companie românească, Blue Air, a operat în Europa, concurența era mai puternică, serviciile mai bune și prețurile mai accesibile. Așadar, Ministerul Transporturilor trebuie să vină în întâmpinarea eforturilor pe care le fac administrațiile locale liberale, astfel încât tot mai mulți români care lucrează în străinătate să își permită să vină la familie, în țară, la prețuri mici, și să beneficieze de servicii superioare.

    Varujan Pambuccian - reflecții despre negarea genocidului armean din 1915 și repetarea tragediilor în viitor;

Domnul Varujan Pambuccian:

Am cuvântat în toate felurile cu putință despre una dintre cele mai negre zile ale istoriei. Am vorbit de atâtea ori, încât până și aerul din jurul meu a ajuns să fie modelat de amintirea acelei zile. Și m-am izbit de fiecare dată de tot felul de rațiuni înalte, de stat, care mi-au aruncat cuvintele în cele patru vânturi, pentru că niciodată, nu-i așa, nu a fost momentul pentru acceptarea că ce s-a întâmplat în acel an, 1915, și în anii care i-au urmat, a fost o oribilă și condamnabilă crimă de genocid.

Unii vor zice că s-a întâmplat demult, într-un imperiu care nu mai există, unui popor care e suficient de puțin numeros ca să mai conteze. Acum prioritățile sunt altele, geopolitice sunt ele și economice sunt ele, și țin de traiul de azi și viața merge înainte. Acei puțini urmași ai celor și mai puțini care au reușit să scape cu viață atunci reprezintă, într-o lume a numerelor mari, un grăunte de care nu se poate împiedica nimeni.

Am spus, de fiecare dată, că negarea unei tragedii, cum este un genocid, duce la perpetuarea tragediilor și cred că niciun om nu trebuie tratat ca un punct într-o statistică și nimeni nu are dreptul să condamne pe nimeni la uitare. Mult mai practic, am spus că această condamnare la uitare permite readucerea ororilor trecutului într-un prezent în care alți oameni sunt supuși acelorași orori. Și uite că s-a întâmplat din nou, tot cu poporul armean, de data aceasta din Arțach, de data acesta oarecum altfel, atunci când, anul trecut, peste o sută de mii de oameni au fost nevoiți să își abandoneze casele, școlile și bisericile, au fost nevoiți să își abandoneze viața lor, așa cum era ea, și să ia calea exilului în fața vălătucilor morții care porniseră către ei.

Nu, nu au fost uciși ca cei peste un milion de armeni din Imperiul Otoman, ca o dovadă că trăim vremuri mai bune, în care este suficient să ameninți cu moartea. În urma lor au rămas, ca în 1915, casele lor, școlile lor, bisericile lor și un întreg tezaur arheologic de peste 3000 de ani, ca și cel din Anatolia, care urmează a fi distrus sistematic pentru ca cei care nu au o istorie în acele locuri să își poată fabrica una.

În fața intereselor economice și geostrategice orice încercare de a face dreptate, printr-o simplă recunoaștere a ceea ce s-a întâmplat atunci și acum, pălește. O recunoaștere din aceea formală, bazată pe definiții acceptate de toată comunitatea planetei și pusă în practică doar atunci când convine, și chiar și atunci ciopârțită temeinic pentru a încăpea în patul lui Procust al intereselor.

Lucrul acesta mă îndreptățește să cred, cu mâhnire, că asemenea crime se vor repeta într-o tragică recurență a crimei susținută de tăcere. Chiar dacă o mare parte a statelor lumii, căreia îi aparținem, a recunoscut și calificat ca genocid ceea ce s-a întâmplat atunci, aceeași mare parte a statelor lumii nu a calificat în niciun fel și s-a mărginit să condamne formal și circumstanțial ceea ce se întâmplă acum. Fără a interveni pentru a ieși din această circularitate mortală care, nu mai am nicio îndoială, se va repeta și în viitor cu complicitatea tăcerii din prezent.

    Vetuța Stănescu - declarație politică intitulată Un pas important pentru o Românie educată financiar!;

Doamna Vetuța Stănescu:

"Un pas important pentru o Românie educată financiar!"

Pentru Partidul Național Liberal, siguranța economică și prosperitatea fiecărui român este piatră de temelie a acțiunii noastre politice. Ca liberali, considerăm că orice om, prin muncă asiduă, poate obține maximul potențialului său. Din acest motiv, de Ziua Educației Financiare, Guvernul României a aprobat, la inițiativa Ministerului Educației, un proiect de o importanță majoră: Strategia Națională de Educație Financiară 2024 - 2030. Inițiativa își propune îmbunătățirea cunoștințelor financiare ale populației și ale operatorilor economici din România.

Strategia conturează viziunea României privind educația financiară pentru următorii ani și conține exemple de acțiuni specifice care vor fi întreprinse până în 2030. Alături de Ministerul Educației, strategia a fost elaborată în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Asociația Română a Băncilor (ARB) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), cu implicarea altor părți interesate, atât din mediul public, cât și din cel privat, ca urmare a procedurii de consultare publică.

Strategia Națională de Educație Financiară are direcții de acțiune pentru copii și tineri până în 25 de ani; populația adultă; operatorii economici. Direcțiile de acțiune pentru copii și tineri până în 25 de ani sunt următoarele: dezvoltarea și introducerea elementelor de educație financiară în curriculumul național la toate nivelurile de învățământ; realizarea de acțiuni de educație financiară complementare adresate învățământului preuniversitar și universitar; introducerea educației financiare în universități; promovarea unor comportamente financiare responsabile în rândul copiilor și tinerilor prin intermediul mass-media; implementarea unor programe de educație financiară destinate cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și universitar; implementarea unui program național de conștientizare, consiliere și sprijin pentru părinți, în vederea educării din perspectivă financiară a copiilor.

Pentru noi, membrii Partidului Național Liberal, acumularea de competențe economice și financiare este o prioritate, deoarece cu cât fiecare cetățean este mai educat pe acest segment, cu atât societatea va beneficia mai mult, aducându-se valoarea adăugată de care avem atât de mare nevoie pentru dezvoltare.

    Ioan Vulpescu - declarație politică despre România lucrătorilor culturali și a reformiștilor aculturali;

Domnul Ioan Vulpescu:

"România lucrătorilor culturali și a reformiștilor aculturali"

Am realizat un studiu, prezentat pe larg în cel de-al optulea volum al Seriei Caiete Documentare Club România, intitulat "Identitate și Cultură. Național, European, Universal", asupra rolului valorii rezilienței în constituirea unor ecosisteme culturale sustenabile, în acord cu perspectivele UE referitoare la strategiile de (re)construcție a unei societăți postpandemice. Faptul că SCC-urile (Sectoarele Culturale Creative) au confruntat probleme diferite, în funcție de gradul de investiții prealabil pandemiei și de maniera în care industriile aferente arareori au fost explorate ca domenii generatoare de profit, a reprezentat unul dintre factorii care au accelerat criza financiară a arealului cultural.

Studiul analizează pactul pentru Cultură propus de UE, #CulturalDealEU, și efectele sale asupra recomandării UE, prin care 2% din bugetele totale ale Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență să fie alocate domeniului culturii. În acest demers au fost analizate măsurile incluse de PNRR-urile a 27 de state europene pentru domeniul culturii, incluzând România. În mod particular, am evaluat măsurile excepționale de bune practici ale statelor care și în timpul pandemiei, dar și prin PNRR-uri, au investit masiv în redresarea culturii - Franța, Italia, Austria, Cehia, și state care au preferat să substituie măsuri particulare asumate prin PNRR cu scheme naționale pentru redresarea SCC, precum Germania, Suedia, Luxemburg și Danemarca.

Dincolo de aceste aspecte, parte a unei analize comparative elaborate privind construcția PNRR-urilor, mai ales din perspectiva eforturilor de a transforma cultura într-un domeniu esențial, am analizat 11 carențe ale PNRR-ului României prezente la capitolul cultură, alături de două situații problematice care au tangență cu obiectivele PNRR, dar care pot fi realizate independent de el: O.U.G. pentru Statutul lucrătorului cultural, un modus operandi greșit și o sursă a inegalităților dintre categoriile de operatori culturali, respectiv Schema de ajutor de stat pentru cultură, redusă de la 100 de milioane de euro, cum fusese anunțat, la 140.000.000 de lei, adică 28 de milioane de euro, ceea ce înseamnă 4666,666 euro/operator cultural finanțat. Astfel, operatorii culturali primesc 28% din cât a fost anunțat inițial de guvernul de dreapta.

În acest studiu am expus motivele pentru care România, deși nobilă în intențiile de afirmare a culturii ca domeniu sustenabil, e încă departe de trendurile europene aplicate pentru a face acest domeniu esențial pentru societatea românească post-pandemică sau pentru a promova produsele SCC-urilor autohtone în plan internațional.

Ce se poate constata în urma analizei situației particulare a domeniului culturii în diferite PNRR-uri, este că majoritatea statelor europene au folosit această oportunitate în primul rând pentru a produce reforme legislative care să amelioreze statutul angajaților și operatorilor culturali, a sistemului de finanțare a sectorului cultural, și a tranziției la energia verde a instituțiilor culturale, folosind, totodată, și un plan intens de digitalizare a patrimoniului.

Post-pandemie, statele europene simt nevoia introducerii unor scheme particulare de vouchere creative pentru a sprijini inovația și democratizarea accesului la cultură: Cehia surprinde prin asemenea măsuri, în vreme ce Franța și Italia adaugă buget de la stat pentru a dezvolta intens internaționalizarea serviciilor și produselor culturale. Cea mai comună soluție căutată însă este dubla resuscitare a SCC și a turismului, prin producerea unor oferte juxtapuse care să permită scheme de suport pentru creația artistică și finanțare a producției cinematografice (FR, SP), creșterea atractivității orașelor istorice mici (IT), intensificarea rutelor culturale (CY, CZ).

În același timp, potrivit unei evaluări publicate de UE, România se află pe locul 3 de la coada clasamentului privind investițiile în cultură, după maniera în care statele aleg să răspundă la reactivarea domeniului prin metodologia implementată de PNRR-uri.

Din rândul celor mai bune exemple de bune practici, UE a selectat câteva, care atrag atenția din perspectiva eficientizării categoriilor de cheltuieli și maximizării rezultatelor pentru un număr cât mai larg de beneficiari:

a) Austria - a ales să construiască un fond de investiții pentru tranziția la energia verde a sectoarelor și industriilor culturale creative, juxtapunând două axe: renovarea clădirilor istorice și adaptarea lucrărilor de renovare la exigențele Programului Baukultur - combinarea calității arhitecturale și a priorităților ambientale.

b) Cehia - este apreciată ca având unul dintre cele mai performante pachete de reforme legislative privind statutul artistului și cea mai bună schemă de ajutor pentru dezvoltarea educației digitale, financiare și manageriale a inovatorilor din SCC-uri.

c) Grecia - este preferată pentru abordarea comprehensivă a măsurilor inovative pentru promovarea culturii ca resursă a creșterii și dezvoltării sustenabile. Este singura țară care promovează cultura ca factor pentru sprijinirea sănătății mintale și care a investit masiv în facilitarea accesului la instituțiile culturale a persoanelor în etate și cu dizabilități. Pe de altă parte, ecosistemele locale au fost încurajate, punând accentul pe meșteșuguri, branduri culturale elene și forme de comerț regional.

d) Spania - a investit masiv în sectorul audio-vizual, făcând ecosistemul mai atractiv și mai accesibil, corelând categoriile de cheltuieli pentru digitalizarea serviciilor culturale (muzee, biblioteci, arhive naționale), folosind sectorul cinematografic intens pentru internaționalizare și atragere de investiții.

De la declanșarea pandemiei, harta Europei a fost divizată în trei grupe de state, după maniera în care au preferat să investească în cultură. Grupa statelor-model, care au tratat cultura ca factor generator al rezilienței și normalității, oferind pachete de măsuri generoase, în mod echitabil SCC-urilor, în timpul pandemiei și dublând ajutorul obținut prin PNRR (prin care au respectat cuantumul #CulturalDealEU de 2%) cu finanțare de la bugetul de stat - Franța și Italia fiind, detașat, paradigmatice pentru acest tip de măsuri. Grupa statelor care au finanțat moderat cultura, incluzând însă un capitol generos în PNRR, prin care au alocat sub 1.5% din bugetul total al planului pentru cultură -, precum Belgia, Lituania, Portugalia. Și, în final, grupa statelor care au ignorat cultura din morfologia PNRR-urilor, precum Cipru, Malta, Danemarca și Germania, dar asta nu pentru că nu privesc cultura ca un domeniu esențial, ci pentru că măsurile lor financiare aplicate în acest domeniu pre-pandemie au fost suficient de puternice încât să producă transformări sustenabile, finanțare pe termen lung și să evite colapsul în sfera SCC-urilor. În plus, au preferat să facă din cultură un beneficiar și nu un domeniu-țintă, turismul și energia fiind finanțate masiv, cu efecte terțe asupra SCC-urilor - viziune pe care nu o împărtășesc.

Între aceste state, România, o țară care investește prin PNRR doar 0,68% în domeniul culturii și care nu poate produce strategii de finanțare specifice pentru acesta și pentru domeniul turismului, în mod autonom.

România e tipul de caz care dezvoltă o a patra categorie, a statelor care recunosc domeniul culturii ca producător de profit, dar nu alocă resursele necesare, nici legislativ, nici financiar, ca acesta să fie sustenabil la nivelul SCC-urilor. În plus, noua legislație dedicată statutului lucrătorului cultural a multiplicat, din nefericire, inegalitățile sociale dintre posibilii beneficiari și a tratat inechitabil categoriile SCC-urilor cărora li se adresează.

Departe de a respecta prevederile UNESCO și UE pentru un statut al artistului și al muncii artistului, străină de valorile muncii creative și de o strategie națională pentru cultură care să stimuleze finanțarea de stat prin contribuții de la mediul privat, cultura României pare mai degrabă întreprindere elitistă, boemă, a unui secol trecut, o afacere mioritică și nimic mai mult: dovadă că transhumanța carpatică e preferată pentru finanțare prin PNRR, pentru dubla genealogie, turism-cultură, în locul SCC-urilor pentru care, până nu demult, în stradă, de ziua Supraviețuirii Artistului, și în online, activiștii și nostalgicii culturii înalte luptau pentru ceea ce în alte țări e o normalitate: #CulturaEsteMunca.

    Mihai Weber - declarație politică: PSD: salariul minim european va fi introdus în România în acest an!;

Domnul Mihai Weber:

"PSD: salariul minim european va fi introdus în România în acest an!"

În calitate de deputat al Partidului Social Democrat, îmi asum responsabilitatea de a evidenția angajamentul nostru neclintit pentru promovarea justiției sociale și echității economice în România. De aceea, țin să subliniez că obiectivul major al PSD este de a introduce salariul minim european în cadrul legislativ național până la încheierea anului 2024.

Această inițiativă reprezintă nu doar o promisiune electorală, ci și o necesitate imperativă pentru asigurarea unei vieți demne pentru toți cetățenii români.

Conform Directivei europene privind salariile minime adecvate, PSD a inițiat, la recomandarea președintelui Marcel Ciolacu, formarea unui grup de lucru specializat în cadrul partidului. Scopul acestui grup este elaborarea unei propuneri legislative ce va facilita transpunerea eficientă și adaptată a prevederilor europene în sistemul juridic național.

În recunoașterea importanței unei economii reziliente și a necesității de a oferi cetățenilor un trai decent, PSD susține implementarea unui mecanism automat de ajustare anuală a salariului minim. Această abordare va asigura o creștere a nivelului de trai și va fortifica puterea de cumpărare a salariaților, stabilind un nou standard pentru prosperitate în România. Anunțul făcut de prim-ministrul Marcel Ciolacu privind majorarea salariului minim la 3.700 de lei, începând cu 1 iulie 2024, marchează un pas decisiv spre realizarea acestui obiectiv ambițios.

Măsurile propuse și acțiunile întreprinse de PSD în această direcție reflectă o viziune cuprinzătoare asupra progresului social și economic, evidențiind dorința noastră de a contribui la o societate mai coezivă și mai echitabilă. Este esențial să subliniez că succesul acestei inițiative depășește barierele partizane și reprezintă o victorie pentru întreaga societate românească.

În lumina acestor considerente, fac un apel către toate partidele de opoziție să sprijine acest proiect al PSD. Este momentul să demonstrăm că, dincolo de diferențele ideologice, ne unește dorința de a asigura condiții de viață mai bune pentru toți cetățenii României. Adoptarea și implementarea salariului minim european nu sunt doar realizări legislative, ci reprezintă un angajament profund față de principiile de justiție socială, echitate economică și progres sustenabil.

Închei această declarație politică cu profunda convingere că, prin colaborare și dialog constructiv, putem depăși orice obstacol și putem construi împreună un viitor prosper pentru România.

    Florian-Claudiu Neaga - declarație politică: Guvernul demarează construcția celor trei spitale regionale din Cluj, Craiova și Iași, investind în sănătate peste 1,5 miliarde de euro;

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Guvernul demarează construcția celor trei spitale regionale din Cluj, Craiova și Iași, investind în sănătate peste 1,5 miliarde de euro"

Am subliniat în cadrul intervențiilor din Camera Deputaților faptul că țara noastră are nevoie urgentă de noi centre medicale, de noi spitale care să crească atât numărul de paturi disponibile pentru tratarea pacienților, cât și gradul de acces al cetățenilor la servicii medicale de calitate, cu toate specialitățile medicale și chirurgicale necesare tratamentului urgentelor majore.

Actualul Guvern reușește să îndeplinească angajamentele politice enunțate, într-un mod pur populist de fostele guvernări care nici nu au alocat sumele necesare pentru finanțarea construcției celor trei spitale regionale de la Cluj, Craiova și Iași, dar nici nu au venit cu soluții alternative la această situație, motiv pentru care elaborarea acestor trei proiecte a stagnat ani la rând.

În această lună, datorită eforturilor depuse de premierul Marcel Ciolacu și de Ministerul Sănătății, a început construcția efectivă a celor trei spitale regionale.

Investiția în sistemul național de sănătate se ridică la 1,5 miliarde de euro, banii fiind asigurați din fonduri europene, fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, bugetul național și fonduri de la Banca Europeană de Investiții.

Construcția Spitalului Regional Iași a fost deja demarată în prezența ministrului Alexandru Rafila și reprezintă cel mai important obiectiv de investiții din regiunea Moldovei din ultimii 30 de ani. Investiția se ridică la aproximativ 700 de milioane de euro și va intra în funcțiune în doar patru ani.

Spitalul Regional de Urgență Iași va fi desfășurat pe o suprafață de teren de 120.000 metri pătrați, în zona Moara de Vânt, și va avea o suprafață construită totală de 202.689 metri pătrați. Viitoarea unitate medicală va avea 850 de paturi, din care 752 paturi pentru îngrijire acută și

98 de paturi pentru îngrijire intensivă, dintre care 12 pentru Compartimentul de Mari Arși, 10 pentru ATI Pediatrie, 16 pentru ATI Neonatologie și 60 pentru ATI.

De asemenea, spitalul din Iași va dispune de 20 de săli de operație, dintre care o sală hibridă, trei scannere CT, două scannere RMN, șase cabinete de intervenții endoscopie, patru scannere Angiografie, opt cabinete pentru radiografie, un cabinet densitometrie și un scanner SPECT.

În urmă cu doar o săptămână, pe data de 18 aprilie, a fost demarată și construcția Spitalului Regional de Urgență Cluj. Acesta va beneficia de 849 de paturi pentru îngrijirea pacienților internați, 19 săli de operație, 60 de paturi pentru urgențe, 70 de camere pentru îngrijiri în ambulatoriu și circa 80 de camere dedicate serviciilor de diagnostic și tratament, precum imagistică, servicii chirurgicale, endoscopie, cardiologie etc.

Unitatea medicală va fi organizată sub forma unui complex de clădiri cu 7 etaje, ce va dispune de 744 de paturi în secția de îngrijire acută cu spitalizare continua și 105 de paturi pentru terapie intensivă, iar cel mai important aspect este faptul că această investiție va fi finalizată în decursul anului 2026, adică într-un timp record pentru România.

O altă veste importantă este faptul că în doar câteva zile, pe data de 26 aprilie, va fi demarată construcția și celui de-al treilea spital, și anume Spitalul Regional de Urgență Craiova.

Viitorul Spital Regional va avea două clădiri separate, conectate printr-un coridor. Clădirea principală va avea șapte etaje și va găzdui toate departamentele spitalului principal, în timp ce a doua clădire va reprezenta Centrul de tratare a cancerului.

Acestea vor avea peste 800 de paturi de îngrijire medicală, 60 de paturi de urgență și 23 de camere de imagistică.

De asemenea, în proiect sunt prevăzute aproape 1.200 de locuri de parcare, accese dedicate pentru ambulanțe, dar și infrastructura necesară intervenției de ambulanță aeriană.

În concluzie, toate cele trei spitale regionale, ce vor asigura accesul la servicii medicale la standarde europene pentru toate cele trei regiuni istorice ale țării și care vor deservi milioane de cetățeni, vor fi inaugurate într-un timp record, până la încheierea exercițiului bugetar european din 2027.

    Vasile Cîtea - declarație politică intitulată Guvernarea PSD.

Domnul Vasile Cîtea:

"Guvernarea PSD"

Mă uit că în fuga electorală cu care unii au acaparat spațiul public, în teritoriu neglijăm uneori câteva aspecte foarte importante din soarta acestei țări.

Atunci când PSD a preluat guvernarea s-a spus că vom pierde procente și că în situația de atunci nimeni nu se poate situa la același capital de încredere al poporului, darămite să mai urce. Actuala guvernare social-democrată a demonstrat că se poate. Și a demonstrate că românii pot trăi și bine!

Astăzi vorbim despre o inflație mult mai mică decât ceea ce a preluat actuala guvernare. Astăzi avem prețuri plafonate la alimente de bază. Astăzi vorbim despre construirea efectivă a Spitalelor Regionale de Urgență. Putem călca pe șantierele autostrăzilor Moldovei! Avem noi terminale aeriene. Suntem în Schengen. Momentan aerian și maritim, și în curând, terestru! Am câștigat procesul Roșia Montană! Deși la marginea conflictului ruso-ucrainean, românii pot sta liniștiți, pentru că România a reușit să consolideze relația cu Uniunea Europeană și cu NATO.

Creștem de 2 ori în acest an pensiile. Salariile au crescut în multe domenii. Am reușit modificarea PNRR-ului, în avantajul fiecărui român. Revitalizăm sistemul de irigații al țării. Nu există localitate în care campania noastră, "Cumpără Românește", să nu fi ajuns.

Mergeți în satele României și veți vedea că românii vor avea în curând acces la toate facilitățile secolului XXI, așa cum este firesc! Se construiesc școli, avem grădinițe și creșe moderne, toate sub umbrela actualei guvernări stabile și sigure.

Sunt indicatori care nu pot fi negați. Sunt indicatori care nu trebuie să fie uitați cât timp suntem în precampanie și în campanie.

România e pe drumul cel bun. Să ne ajute Dumnezeu să menținem ritmul!

  Dezbaterea Proiectului Legii nr. 215 din 22 decembrie 1997 privind Casa Socială a Constructorilor (PL-x 419/2023) (rămas pentru votul final).  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganț și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Continuăm lucrările Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 117.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență - fizic și online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi - până la ora 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; după aceea - ședința de vot final; de la ora 11.30 până la epuizarea proiectelor înscrise pe ordinea de zi este ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului; iar la încheierea ședinței - ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup, dacă există obiecții în legătură cu ordinea de zi? Nu.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Dacă doriți să luați cuvântul, vă rog să apăsați.

Nu apăreți nicăieri.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru vine la tribună.)

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Nu funcționează consola.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu există să nu funcționeze consola.

Vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte. (Vociferări.)

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă anunț în primul rând că ședința Camerei Deputaților nu se poate desfășura, se desfășoară în mod nelegal, din cauza implicării Camerei Deputaților în procesul electoral. Și aceste lucruri trebuie să înceteze, având în vedere nelegalitatea și, cel puțin, lipsa de democrație. Pentru că, cu toții, la începutul mandatului...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimate coleg...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...am jurat cu mâna pe...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...procedură nu înseamnă...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...Constituție...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să vorbiți de la acel microfon absolut tot ceea ce vă trece...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...am jurat cu toții să...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...prin cap.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...cu mâna pe...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Invocați articolul...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...Constituție să apărăm...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...din Regulament asupra căruia...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

...să apărăm democrația și legile țării...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...și nu mi-l invocați pe cel de natură personală! Toți avem probleme de natură personală.

Mai aveți o frază...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Este o problemă instituțională...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Este o problemă instituțională, care vă privește și pe dumneavoastră.

Cum spuneam, la începutul man... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc mult.

Am aflat și de ce nu vă funcționează - fiind deputat neafiliat, nu puteți lua loc în băncile alocate...

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Drept la replică!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu vă dau niciun drept la replică.

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (fără microfon):

Drept la replică, domnule președinte!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...în băncile alocate deputaților de la minorități.

Vă mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

5. Proiectul Legii nr. 215 din 22 decembrie 1997 privind Casa Socială a Constructorilor; PL-x 419/2023.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă și protecție socială, vă rog, raportul.

Comisia pentru muncă și protecție socială!

Domnule Ganț, vă rog.

(Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu solicită să ia cuvântul.)

Prea târziu.

 
   

Domnul Dan-Constantin Șlincu:

Raport asupra Proiectului Legii nr. 215 din 22 decembrie 1997 privind Casa Socială a Constructorilor

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de respingere a proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

Vă reamintesc că prin raport se propune respingerea proiectului de lege.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (PL-x 191/2023) (rămas pentru votul final).  

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 191/2023; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, doamna deputat Sandu, vă rog.

   

Doamna Viorica Sandu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2023 prin care sunt transpuse prevederile Directivei (UE) 2021/514 a Consiliului din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. Directiva (UE) 2021/514 are drept scop modificarea primei directive, ce vizează cooperarea administrativă, Directiva 2011/16 - DAC, precum și extinderea domeniului schimbului automat de informații la veniturile realizate prin intermediul platformelor online.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la ședință au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport prin care propun adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

Frică mare, frică mare la PSD și PNL, dacă ați apucat să aruncați cu cocktailuri Molotov în candidații AUR!

Vă tremură pielea pe voi, hoților, da!

Terminați cu stilul ăsta... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnule Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.)

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

M-am înscris la cuvânt.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu v-ați înscris la cuvânt, domnule deputat, nu...

 
     

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (din sală):

Uitați-vă la online!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cartelă! (Vociferări.)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecției economico-financiare efectuate de Ministerul Finanțelor Publice și pentru completarea unor acte normative (PL-x 592/2018) (rămas pentru votul final).  

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecției economico-financiare efectuate de Ministerul Finanțelor Publice și pentru completarea unor acte normative; PL-x 592/2018.

Vă rog, inițiatorul.

   

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanțelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României a adoptat Ordonanța Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecției economico-financiare, completând astfel competența de control a Ministerului Finanțelor în ceea ce privește sumele acordate de la bugetul general consolidat al statului și/sau sume cu care sunt diminuate veniturile acestuia și altor entități decât operatori economici.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de adoptare a ordonanței.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Comisia pentru buget.

Încet, doamnă deputat, încet.

Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Sandu:

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare abilitarea Ministerului Finanțelor de a exercita acțiuni de control asupra modului de utilizare a sumelor acordate prin acțiuni de sponsorizare, mecenat, în scopul susținerii unor activități fără scop lucrativ, al respectării destinației fondurilor acordate, precum și al modului de utilizare a fondurilor publice acordate de la bugetul general consolidat. De asemenea, se instituie măsuri în domeniul inspecției economico-financiare efectuate de Ministerul Finanțelor, care să contribuie la reducerea riscului fraudării bugetului de stat, cu consecința reducerii cheltuielilor bugetare.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar prin care propun adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul inspecției economico-financiare efectuate de Ministerul Finanțelor Publice și pentru completarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Ilie Victor, din partea Grupului USR, vă rog.

 
   

Domnul Victor Ilie:

Banii privați sunt bani privați.

ANAF nu este în stare să colecteze TVA. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea TVA-ului, dar mutăm resurse să verificăm contractele de donație de la cetățeni către ONG-uri.

Marea spaimă a Coaliției PSD-PNL sunt ONG-urile. Ele fac spitale, dar totuși trebuie să le controlăm, că noi nu suntem în stare să facem spitale.

Probabil că de asta le și controlați, ca să învățați cum să faceți niște spitale.

Una peste alta, proiectul este... înclină puternic către un stat totalitar, ca să nu zic comunism. Vă este ciudă că oamenii au încredere mai mare în ONG-uri decât în statul român. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Botez?

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt și eu președinte al unui club sportiv, al unui ONG care gestionează niște resurse private pentru a face un... pentru a îndeplini un obiectiv pentru cetățeni, pentru populație, dar aș atrage atenția asupra unui aspect care ține de fapt de o viziune, de un obiectiv pe care să-l aibă România pentru ONG-uri, de a trasa niște obiective, de a ajuta, de a profesionaliza ONG-urile.

Sunt foarte multe inițiative, și în domeniul sportului, și în domeniul social, și în multe alte domenii în care ONG-urile vin să suplinească activitatea statului și o fac foarte bine. E nevoie însă de suport pentru a profesionaliza aceste ONG-uri, de a le ajuta, și nu de a le pune tot felul de reguli, de a le verifica, și birocrații, care mai mult le împiedică decât să le ajute.

Pe acest proiect voi vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Alexandru Victoria-Violeta, vă rog.

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Transpare o poftă, așa, de a controla, de a intra, de a vedea tu, stat, ce-o fi acolo unde niște privați au dat niște sponsorizări unor asociații și fundații. Transpare o poftă, să vedeți voi ce se întâmplă acolo.

Hai să stabilim câteva lucruri, ca să fie foarte clar. Cine dă din banii lui, că este persoană fizică sau juridică, n-aveți dumneavoastră nicio grijă, că e foarte atent cu ce se întâmplă cu acești bani, pentru că sunt banii lui, nu îi trimite pe fereastră, dacă ar avea cea mai mică suspiciune că e ceva în neregulă cu fundația sau asociația respectivă.

Dacă sunt bani europeni, n-aveți dumneavoastră nicio grijă, că există structuri ale statului care controlează și pe o parte și pe cealaltă, și autorități de management și ce vreți dumneavoastră, cum cheltuiește respectiva entitate banii primiți dintr-un proiect european.

Dacă sunt bani publici, nu mai vorbesc.

Dacă se întâmplă ceva, de orice natură, că nu vreau să credeți că nu sunt pentru verificări sau controale, Oficiul de Spălare a Banilor verifică, stă cu un ochi, cu 2 ochi, cu 5 ochi pe toate finanțările din zona fundațiilor și asociațiilor.

Deci, ce vreți de fapt? Să ne arătați... să ne arătați cât sunteți de... de puternici, domnule, în controlarea banilor, firimiturilor care se strâng, mai multe sau mai puține, în zona fundațiilor? Sunteți caraghioși! Chiar nu vedeți cine fură, cine face tot felul de combinații, cine spală bani, cine mută bani de colo-colo ca să li se piardă urma? Ați ajuns să vă bucurați, să vă dați bărbați care controlați fundațiile care primesc bani de la mediul privat? Este absolut jenant.

N-am nimic cu controlul, controlați ce vreți, dar transpiră, așa, o poftă de a fi vătafi și de a vă uita exact acolo unde nu e cazul să vă uitați, întorcând capul de la cine vedeți cu ochiul liber că face tot felul... de prostii...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizați.

 
   

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...în această țară.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Proiectul de lege rămâne la votul final.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru solicită să ia cuvântul.)

Un singur neafiliat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (PL-x 388/2023) (rămas pentru votul final).  

21. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii; PL-x 388/2023.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă și protecție socială.

Domnule Șlincu, mai sunteți?

Domnule Neață, haideți!

   

Domnul Eugen Neață:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 388/2023, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 128 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, în sensul includerii reprezentantului familiei monoparentale în categoriile de persoane care nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 30 mai 2023.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de adoptare a proiectului de lege cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Intervenții?

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru schimbarea denumirii Universității Danubius din Galați (PL-x 44/2024) (rămas pentru votul final).  

23. Proiectul de Lege pentru schimbarea denumirii Universității "Danubius" din Galați; PL-x 44/2024.

Vă rog, inițiatorul.

   

Domnul Cătălin Mihai Micu (subsecretar de stat, Ministerul Educației):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne, stimați domni deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 409/2002 privind înființarea Universității "Danubius" din Galați în sensul schimbării denumirii acesteia în "Universitatea Internațională Danubius". Aspectele ce țin de modificarea denumirii acestei instituții se vor transpune și în noul plan strategic al universității, în care redenumirea instituțională va avea un rol important pentru a dobândi o vizibilitate mai mare în plan internațional.

Ministerul Educației susține aprobarea proiectului de lege.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 44 din 19 februarie 2024, Comisia pentru învățământ a fost sesizată, în fond, cu Proiectul de Lege pentru schimbarea denumirii Universității "Danubius" din Galați.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 409/2002 privind înființarea Universității "Danubius" din Galați în sensul schimbării denumirii universității în "Universitatea Internațională Danubius". Inițiativa este a Ministerului Educației, ca urmare a manifestării de voință a Universității "Danubius" din Galați. Aspectele ce țin de modificarea denumirii acestei instituții se vor transpune în noul plan strategic al universității, în care redenumirea instituțională va avea un rol important pentru a dobândi o vizibilitate mai mare în mediul universitar intern și internațional, dar și pentru consolidarea legăturii dintre învățământul superior și societate, sporirea atractivității la nivel național și internațional.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 13 februarie 2024.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învățământ a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Năsui, Grupul USR.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc domnule președinte.

Ca să vă dați seama ce înseamnă birocrația și suprareglementarea, în România, ca o universitate privată să-și schimbe numele, trebuie să dea Parlamentul un vot. Ăsta este nivelul de supra-reglementare și birocrație la care s-a ajuns. E aberant.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2022 pentru completarea anexei nr. 5<SUP>1</SUP> la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ (PL-x 106/2023) (rămas pentru votul final).  

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2022 pentru completarea anexei nr. 51 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 106/2023; procedură de urgență.

Vă rog, inițiatorul, Guvernul României.

   

Domnul Ioan Cristian Haiduc (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației):

Domnule președinte,

Prezenta ordonanță de urgență instituie reglementări în sensul echivalării funcției de inspector de integritate, funcție publică cu statut special din cadrul Agenției Naționale de Integritate, cu funcția publică generală, urgența reglementării fiind generată de necesitatea organizării concursului pentru ocuparea postului de inspector de integritate. Gradele profesionale pe care este structurată funcția publică specifică de inspector de integritate, respectiv condițiile minime de vechime în specialitate, studiile necesare ocupării funcției publice specifice de inspector de integritate sunt cele prevăzute la art. 393, respectiv la art. 468 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Vă propunem să susțineți adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică, Comisia pentru administrație și Comisia pentru muncă, vă rog, raportul comun.

 
   

Domnul Radu-Marcel Tuhuț:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2022 pentru completarea anexei nr. 51 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut și a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 20 februarie 2023.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil actul normativ.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat negativ inițiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil inițiativa legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 62, 64 și 132 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile sesizate în fond au examinat inițiativa legislativă sus-menționată în ședințe separate.

Membrii celor 3 comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Domnul Năsui, Grupul USR.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Salariile la stat sunt, în medie, mai mari decât salariile din privat, cu 2.700 de lei/lună.

Genul acesta de legi, cum este cea pe care urmează să o votați acum, face exact asta, de fapt, o echivalare de funcții care, de fapt, se traduce printr-o creștere de salarii pentru cei de la ANI.

Întrebarea este nu cum să creșteți salariile punctual, într-o agenție sau alta, în funcție de prietenii politice, ci cum să crească salariile pentru toți românii. Iar aici soluția este una singură - reducerea taxării muncii.

Dacă creșteți numai într-un loc, evident că ceilalți o să zică apoi, din alte locuri, dar de ce nu ne creșteți și nouă? Și o să fie același tăvălug, același cerc vicios pe care îl știți că funcționează în România de 30 de ani.

Dacă vrem o soluție pentru toată lumea, aia nu poate fi decât reducerea taxării muncii, nu creșterea de salarii pentru unii bugetari, din când în când, în funcție de cine a dat din coate mai puternic.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

 
   

Domnul Dan Tanasă:

România funcționează în momentul acesta - tot sistemul administrativ românesc funcționează în momentul acesta în baza unei ordonanțe de urgență a Guvernului care n-a văzut niciodată o lege în Parlamentul României și n-a văzut niciodată un test la Curtea Constituțională a României.

Iar acum, aceleași partide - PSD, PNL, UDMR - care fac chestiunea asta, ticăloșia asta, au adoptat o ordonanță prin care vor organiza alegeri. Deci, alegerile din 9 iunie sunt organizate tot în baza unei ordonanțe de urgență care nu a văzut o lege în Parlamentul României și care n-a văzut testul Curții Constituționale.

Așa înțeleg PSD, PNL, UDMR să guverneze România - prin ordonanțe de urgență făcute de Guvernul României.

Iar aici, în Parlament, o mână întreagă, o armată întreagă de oameni care sunt ținuți doar să adopte legi de validare a acelor ordonanțe de urgență.

Mecanismul democratic în România este viciat în mod intenționat de către PSD, PNL și UDMR.

Repet, întreg sistemul administrativ din România funcționează în momentul ăsta în baza unei ordonanțe de urgență care n-a văzut niciodată nici Parlament, nici Curte Constituțională. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2023 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuții financiare elvețiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elvețiano-român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene, precum și a contribuției naționale aferente acestei asistențe (PL-x 60/2024) (rămas pentru votul final).  

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2023 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuții financiare elvețiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elvețiano-român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene, precum și a contribuției naționale aferente acestei asistențe; PL-x 60/2024; procedură de urgență.

Vă rog, inițiatorul.

   

Domnul György Attila:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2023 stabilește cadrul financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuții financiare elvețiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elvețiano-român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene, precum și a contribuției naționale aferente acestei asistențe, în vederea asigurării unui management financiar eficient al fondurilor aferente acestuia.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de aprobare a ordonanței.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, doamna Sandu, vă rog.

 
   

Doamna Viorica Sandu:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuții financiare elvețiene nerambursabile acordată României prin intermediul Programului de cooperare elvețiano-român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene.

Cea de-a doua contribuție de care România va beneficia este de 221,5 milioane de franci elvețieni și este disponibilă până la 3 decembrie 2029.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2023 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea celei de-a doua contribuții financiare elvețiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elvețiano-român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene, precum și a contribuției naționale aferente acestei asistențe, în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor dorește cineva să intervină? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2024 privind aprobarea plății sumelor restante provenite din cotizații anuale către organizații internaționale din domeniul transportului naval (PL-x 85/2024) (rămas pentru votul final).  

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2024 privind aprobarea plății sumelor restante provenite din cotizații anuale către organizații internaționale din domeniul transportului naval; PL-x 85/2024.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Doamna deputat, haideți și stați mai aproape, ca să nu trebuiască să faceți kilometri întregi astăzi!

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Viorica Sandu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2024 privind aprobarea plății sumelor restante provenite din cotizații anuale către organizații internaționale din domeniul transportului naval.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 20 februarie 2024.

La dezbaterea propunerii legislative s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plății sumelor restante provenite din cotizații anuale către organizații internaționale din domeniul transportului naval.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus, în ședința din ziua de 11 martie 2024.

La ședința comisiei deputații și-au înregistrat prezența conform listei de prezență.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, domnul Alin Marius Andrieș, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, și doamna Monica Patrichi, șef serviciu în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

În urma dezbaterii proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2024 privind aprobarea plății sumelor restante provenite din cotizații anuale către organizații internaționale din domeniul transportului naval, în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind amendamente, potrivit Regulamentului, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2021 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii (PL-x 383/2021) (rămas pentru votul final).  

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2021 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii; PL-x 383/2021.

(Domnul deputat Eugen Neață solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, inițiatorul, domnule Neață, prima dată!

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Marius-Ilie Stanciu (secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale):

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea O.U.G. nr. 56/2021, care reglementează modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se stabilirea cuantumului alocației de stat pentru copii, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2022, fără a se mai acorda majorarea prevăzută începând cu luna iulie 2021, și reglementează prin intervențiile legislative cuprinse în O.U.G. nr. 123/2020.

Astfel, începând cu ianuarie 2022, alocația de stat pentru copii se stabilește în cuantum de: 486 de lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap; 243 de lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani și 486 de lei pentru copiii cu handicap, cu vârstă cuprinsă între 3 și 18 ani.

Ministerul Muncii susține raportul Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și protecție socială, vă rog, raportul.

 
   

Domnul Eugen Neață:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2021 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 383/2021, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2021 pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2021, care prevede modificarea art. 3 alin. (3) din Legea nr. 61/1993, precum și abrogarea alin. (4) al aceluiași articol, în sensul stabilirii calendarului de majorare a cuantumului alocației de stat pentru copii.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul negativ al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate și familie; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 5 martie 2024 au participat, în conformitate cu prevederile art. 56 și art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale: domnul Marius-Ilie Stanciu, secretar de stat, și doamna Mihaela Grecu, director.

La lucrări au participat deputații, conform listei de prezență.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 20 septembrie 2021, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, și ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat și pentru stabilirea unor măsuri privind investițiile publice (PL-x 97/2020) (rămas pentru votul final).  

28. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat și pentru stabilirea unor măsuri privind investițiile publice; PL-x 97/2020; procedură de urgență.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Dacă nu, Comisia pentru industrii și Comisia juridică, raportul comun.

Vă rog, domnule Toma.

   

Domnul Ilie Toma:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat și stabilirea unor măsuri pentru investițiile publice

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat și pentru stabilirea unor măsuri privind investițiile publice, trimis cu adresa PL-x 97/2020 din 9 martie 2020, înregistrat la Comisia pentru industrii și servicii sub nr. 4c-3/91/2020 din 10 martie 2020, iar la Comisia juridică, de disciplină și imunități sub nr. 4c-13/165.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu observații și propuneri preluate de la inițiator.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului, în ședința din 2 martie 2020.

Comisia pentru transporturi și infrastructură și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, cu avizele nr. 4c-4/39/2020 din 2 aprilie 2020, respectiv 4c-1/54 din 12 octombrie 2021, au avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente admise.

Comisia pentru sănătate și familie a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ proiectul de lege.

Ordonanța de urgență supusă dezbaterii dumneavoastră are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat și pentru stabilirea unor măsuri privind investițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, în sensul transferării proiectelor de investiții în parteneriat public-privat, de la Comisia Națională de Prognoză, către autoritățile publice centrale de profil.

Se propune reorganizarea instituției parteneriatului public-privat și derularea de fiecare partener public a procedurii de atribuire, în funcție de specificul fiecărei categorii de investiții, astfel ca fiecare partener să își atribuie unitar, pentru domeniul său de activitate, toate contractele de investiții atribuite în parteneriat public-privat ce îl vizează, procedură ce urmează să fie monitorizată de aceeași unitate care a atribuit contractul.

Totodată, prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (9) și alin. (10) din Legea nr. 500/2002 se va autoriza Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri să efectueze virări de credite bugetare și de angajament, între capitole bugetare și între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, în vederea finanțării Schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice.

De asemenea, se autorizează Ministerul Finanțelor Publice ca, în baza comunicărilor transmise de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, să aprobe repartizarea pe trimestre a virărilor între capitolele bugetare.

În conformitate cu prevederile art. 62 și ale art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege în ședința din 7 octombrie 2021, iar membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 26 februarie 2024.

La lucrările celor două comisii au fost prezenți deputații, conform listelor de prezență.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să faceți propuneri și pentru cele două minute - timp de dezbatere.

 
   

Domnul Ilie Toma:

Propun două minute timp de dezbateri, stimați colegi.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Să vă pregătiți cartelele.

Două minute timp de dezbateri.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 99 de voturi pentru, 38 contra, 5 abțineri, un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Dezbateri, domnul Botez, Grupul USR.

 
   

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Despre parteneriatul public-privat aș vrea să vă spun câteva cuvinte.

La Ministerul Finanțelor există un departament care se ocupă fix de acest subiect, de mulți ani de zile. Însă parteneriatul public-privat rămâne în continuare ceva care nu funcționează și ceva care nu atrage bani și încrederea mediului privat pentru a intra în parteneriat cu statul român.

De asemenea, aș vrea să spun din nou faptul că fondurile de pensii au niște bani prevăzuți, care trebuie să meargă în parteneriate public-private, și aceste fonduri stau, de fapt, nefolosite, din cauză că statul român nu reușește să transmită încredere către mediul privat și să îl facă partener în atâtea domenii în care România are nevoie de investiții pentru a moderniza România și pentru a face din România un stat civilizat.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Grosaru, vă rog.

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de act normativ, care, de altfel, este un proiect de act normativ cu caracter inferior, are incidență asupra industriei cinematografice și, de-a lungul timpului, comunitatea italiană a dat nu numai oameni de cultură de seamă, cât și foarte multe personalități care și-au adus contribuția la dezvoltarea României.

Cu privire la acest proiect de act normativ, și dacă toate drepturile mi-ar fi fost respectate, aș fi putut să am o intervenție ex ante asupra acestui proiect de act normativ care, de altfel, trebuia să aibă și avizul consultativ al Comisiei pentru egalitatea de șanse, ceea ce nu este.

Drept urmare, modalitatea asta de lucru pe care Camera Deputaților a instituit-o și modalitatea asta de tratament pe care comunitatea italiană o suferă de ani de zile este contestată, drept pentru care o contest în continuare și vă solicit...

 
     

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Grosaru...

 
   

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

... ca aceste lucruri să înceteze imediat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vin Sărbătorile Pascale, trebuie cu toții să fim mai buni!

Dacă la titlul legii există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 18 există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2023 pentru modificarea art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum și pentru reglementarea modalității de executare a unor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (PL-x 814/2023) (rămas pentru votul final).  

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2023 pentru modificarea art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum și pentru reglementarea modalității de executare a unor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului; PL-x 814/2023; procedură de urgență.

Vă rog, inițiatorul, Guvernul.

   

Domnul György Attila:

Mulțumesc.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2023 are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din O.G. nr. 94/1999, în sensul aducerii la îndeplinire a hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva unor debitori publici aflați în faliment sau lichidați, care au fost subiectul unor cauze de pe rolul CEDO îndreptate împotriva României.

Vă rugăm să fiți de acord cu legea de adoptare a ordonanței.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului, vă rog, raportul comun.

Și, doamnă președinte, la final să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

 
   

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 106/2023 pentru modificarea art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului, în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum și pentru reglementarea modalității de executare a unor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, trimis cu adresa PL-x 814 din 2023.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 18 decembrie 2023.

Consiliul Legislativ avizează, de asemenea, favorabil inițiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999, în sensul aducerii la îndeplinire a hotărârilor judecătorești pronunțate împotriva unor debitori publici aflați în faliment sau lichidați, care au fost subiectul unor cauze de pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului îndreptate împotriva României.

Astfel, se introduce noțiunea de "satisfacție echitabilă", care include sumele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cu titlul de prejudiciu material, moral și cheltuieli de judecată, astfel încât să se realizeze corelarea cadrului legislativ intern cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale protocoalelor adiționale la aceasta, ratificate de România, precum și cu jurisprudența CEDO.

De asemenea, o altă modificare se referă la termenul până la care trebuie făcută plata acestor sume, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii Curții, respectiv de la data notificării deciziei prin care se ia act de rezolvarea pe cale amiabilă a cauzei ori de declarația unilaterală a Guvernului, care se constituie titlu executoriu, iar plata se va face pe baza dispoziției scrise a ministrului afacerilor externe.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea O.U.G. nr. 106/2023 pentru modificarea art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului, în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum și pentru reglementarea modalității de executare a unor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Și propun timp de dezbateri - 3 minute.

Vă mulțumesc.

(Discuții la prezidiu cu domnii deputați Ciprian-Constantin Șerban și Gabriel Andronache.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ați făcut și propuneri pentru timpii de dezbatere și n-am fost eu foarte atent?

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru timpii de dezbatere - 3 minute.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 135 de voturi pentru, 27 contra, 5 abțineri și un coleg care nu votează, timpii de dezbateri au fost aprobați.

 
Aprobarea modificării programului de lucru.  

Pe procedură, domnul Ștefan Popa, vă rog.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

O să vă fac o propunere de modificare a programului de lucru de astăzi.

Și am rugămintea să fiți de acord ca toate proiectele pe care le-am dezbătut ieri și astăzi să le votăm în sesiunea de vot final de săptămâna viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Propunere pentru modificarea programului de lucru de astăzi, în sensul lipsei sesiunii de vot final de astăzi, de la ora 11.00, și mutarea tuturor proiectelor pentru votul final săptămâna viitoare.

Vot, vă rog.

 
   

Cu 113 voturi pentru, 59 contra, două abțineri, programul de lucru pentru astăzi a fost modificat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2023 pentru modificarea art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, precum și pentru reglementarea modalității de executare a unor hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (PL-x 814/2023) (rămas pentru votul final).  

Domnule Moșteanu, vă rog.

   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

PSD și PNL, e inadmisibil cum vă bateți joc de acest Parlament!

Ați impus program de lucru hibrid, ca în pandemie, deși nu e pandemie! Le-ați permis colegilor voștri să stea acasă, pe marginea piscinei, să voteze, să se facă... (Vociferări.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sunt 8 grade afară, domnule Moșteanu!

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

... să se facă că lucrează și, cu toate astea, și asta este prea greu!

Nu sunteți în stare să adunați 166 de oameni la un vot final!

V-ați făcut de râs din nou, cum v-ați făcut de râs și azi-noapte cu Cîrstoiu!

Nicușor Dan va fi primarul Bucureștiului! (Vociferări. Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc.

Revenim la PL-x 814.

Domnul Bulai, Grupul USR.

 
   

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului reprezintă o instituție foarte importantă în cadrul Consiliului Europei.

Și, da, are legitimitate foarte mare, pentru că reprezentanții Parlamentului României, din delegația noastră la APC, votează judecătorii Curții.

Acestea fiind spuse, situația României cu privire la deciziile neimplementate ale CEDO este una gravă. Suntem în topul țărilor din Uniunea Europeană, nu doar de pe tot continentul, care nu implementează decizii CEDO.

Mă bucur că există o deschidere spre a găsi o cale de a le implementa, mai repede și mai bine, în chestiuni economice. N-ar trebui să ne limităm aici.

De aceea, fac apel la Guvernul României să extindă aceeași amabilitate spre alte sectoare importante, unde România a fost condamnată la CEDO. De exemplu, în chestiuni de proprietate, în chestiuni de retrocedare a unor averi și a unor bunuri confiscate de către regimul comunist. Aici trebuie să faceți dreptate. De exemplu, în retrocedarea și punerea în posesie a foștilor proprietari ai patrimoniului Bisericii greco-catolice. Este foarte important să nu ignorați această problemă; și CEDO v-o spune.

Un alt aspect important este să aveți în vedere implementarea deciziilor care oferă protecție vieții intime și personale, vieții de familie, și anume decizii care dau un cadru legislativ și minorităților sexuale.

De asemenea, și minoritățile etnice au nevoie ca drepturile lor să fie implementate prin decizii ale CEDO, aici, în România.

De aceea, fac apel la Guvernul României să-și asume în totalitate acest proces de implementare și cu privire la celelalte drepturi, nu doar cele economice.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Titi Stoica?

Domnul Ciprian-Titi Stoica.

 
   

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi, este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că o să ieșim de pe primul loc în Europa la condamnări la CEDO. Este o mare pată pe obraz și o mare rușine pentru miniștrii PSD, PNL și UDMR, care au fost la Ministerul Justiției și care nu au făcut nimic pentru a evita aceste abuzuri făcute împotriva cetățenilor români.

Pentru cei dintre dumneavoastră care poate nu știți, Curtea Europeană a Drepturilor Omului sancționează abuzuri grave asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Noi considerăm că este imperios necesar să avem o răspundere a magistraților care încalcă drepturi și libertăți fundamentale ale omului, așa cum sunt stabilite ele în toate documentele internaționale.

Încă o dată, că tot e campanie electorală, haideți să le facem dreptate românilor, care, de mai bine de 30 de ani, poate, își caută dreptatea în sălile de tribunal!

Mulțumesc.

(Domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Moșteanu, o secundă! Suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor pe grup...

 
     

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu (din sală):

Pe procedură am eu!

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură?

Atunci, vă rog să mă lăsați să termin și după aceea vă dau cuvântul.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Procedură, domnul Moșteanu.

Vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Întrucât a fost depășit programul de lucru, ca lider de grup, vă propun prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este ora 11.03.

Am încheiat dezbaterile, domnule Moșteanu. (Vociferări.)

Ne revedem la ora 11.30 la plenul comun.

Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 11.03.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 22 iulie 2024, 4:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111 Utilizator:
E-mail: webmaster@cdep.ro